SCMB

Comunicatii Mobile (CM) - curs 1 -
Marcel Cremene, Conf.dr.ing. 2011 - 2012

10.10.2011 1
Continutul prezentarii
Continutul cursului Cunostinte prealabile necesare Obiectivele cursului Metodologie de lucru Introducere in domeniul Comunicatiilor Mobile Chestionar
10.10.2011 2
Continutul cursului

Sisteme 2G
GSM
Sisteme 2.5G
HSCSD,
GPRS, EDGE
Sisteme 3G
UMTS,
LTE,
Se vor studia: concepte, caracteristici, arhitectura, protocoale, proceduri, transmisii de date, aplicatii, etc.
CDMA 2000
Sisteme 4G
WiMax
Retele ad-hoc
Bluetooth
3
10.10.2011
Suport WEB: http://mercur.utcluj.ro/mobile
10.10.2011
Comunicatii Mobile - abordare
Top-down versus bottom-up:

Imagine de ansamblu versus Structura arborescenta
detalii
A descrie un Sistem = a descrie in principal:

Componentele sistemului Blocuri ce expun interfete Semnale transmise la nivelul interfetelor Straturi functionale - stive de protocoale Evolutie dinamica a sistemului - proceduri Echipamente fizice si distributia lor geografica
10.10.2011
Cunostinte prealabile necesare

Telefonie digitala (PDH, SDH, xDSL) Retele (ISDN, ATM, LAN/MAN) Protocoale (OSI, TCP/IP, HTTP) Radiocomunicatii (resurse, propagare, interferente) Prelucrari de semnale (codari) Programare (Java)
10.10.2011 6
Obiectivele cursului

Cunoasterea arhitecturilor, protocoalelor, tehnologiilor specifice comunicatiilor mobile Intelegerea:

Principiilor
de functionare ale sistemelor de comunicatii mobile actuale Aspectelor esentiale ale acestor sisteme
Obiectiv transversal:
Dezvoltarea
gandirii critice si creative Formarea unei metodologii eficiente de lucru - a invata cum sa invatam
10.10.2011 7
Stil de lucru

Principiu: trecerea de la paradigma profesorulenciclopedie la paradigma profesorului-antrenor Incurajarea:

Interactivitatii, dialogului Gandirii critice Formularii de intrebari Exprimarii de opinii Acumularii de cunoastere prin intelegere si nu in mod mecanic Problematizarea Formularea de intrebari Gandirea laterala (Edward de Bono, Gandirea laterala) Metoda RICAR (Derek Rowntree, Learn how to study)
Utilizarea de tehnici de munca intelectuala

Activitate ghidata de un obiectiv personal versus indeplinire mecanica a unor cerinte

8
10.10.2011
Introducere in domeniul Comunicatiilor Mobile
Scurt istoric Evolutia sistemelor de comunicatii mobile Starea actuala a sistemelor de comunicatii mobile Partile principale ale unui sistem de comunicatii mobile Proiectarea unui sistem de comunicatii mobile
9
10.10.2011
Istoric (1)
10.10.2011
10
Istoric (2)
10.10.2011
11
Istoric (3)
10.10.2011
12
Cum au evoluat sistemele de comunicatii mobile? (1)
Telecomunicatii (telefonie)
WiMax, WiFi 1G, 2G, 3G, 4G VOD
Internet (www)
Audio-vizual (difuziune radio, TV)

13
10.10.2011
Integrarea diferitelor tehnologii de acces mobil
10.10.2011
14
Cum au evoluat sistemele de comunicatii mobile? (2)
Mobilitate extinsa
1G
-> 2G -> 2.5G -> 3G -> 3.5G -> 4G / WiFi (802.11.x) v.1, v.2
Mobilitate limitata
WLAN
Mobilitate in aria personala

Bluetooth
10.10.2011
15
Mobilitate versus debit
10.10.2011
16
Evolutia 1G -> 4G
1G = Sisteme Analogice Advanced Mobile Phone System (AMPS) [SUA] Nordic Mobile Telephone (NMT), Total Access Communication System (TACS) 2.5G = Sisteme Digitale cu debit de date imbunatatit (300 Kbps) HSCSD, EDGE, GPRS 3.5G = Sisteme Digitale de banda larga imbunatatite (42 Mbps) HSPDA (High-Speed Downlink Packet Access) HSUPA, Evolved HSPA
10.10.2011
2G = Sisteme Digitale (12 Kbps) GSM (Global System for Mobile Communications) [Europa] 62% D-AMPS (Digital AMPS) PDC (Personal Digital Cellular) IS-95 (numit si CDMA) 3G = Sisteme Digitale de banda larga (2 Mbps) UMTS (Universal Mobile Telecommunications System) CDMA 2000 TD-SCDMA
4G = Sisteme Digitale cu debit inalt (100 Mbps) Flash-OFDM, WiMax 3GPP LTE (Long Term Evolution)
17
Starea actuala (1)
Sistemele analogice 1G nu se mai utilizeaza demult datorita dezavantajelor lor GSM (2G) utilizat inca pe scara larga -> util acolo unde nu avem acoperire 3G Marea majoritate a operatorilor GSM implementeaza si tehnologiile 2.5G (HSCSD, GPRS, EDGE) 3G oferit de cativa ani publicului dupa alti cativa ani de la standardizarea sa (lansare intarziata din motive economice) 3.5G (HSPDA) de asemenea oferit azi de marea majoritate a operatorilor de telefonie mobila 4G (LTE Long Term Evolution, WiMax, HSPA+)
Incepe sa fie disponibil la nivel comercial Ofera: broadband access (~ 100Mbps, max. 1GB), MMS, video chat, mobile TV/HDTV Primul smartphone 4G: HTC Evo 4G, lansat in martie 2010
10.10.2011 18
Starea actuala (2)
Sisteme 4G:
3GPP LTE (Long Term Evolution): ~ 100 Mbps Orthogonal Frequency Division Multiple Access (OFDMA) downlink si Single Carrier FDMA (SC-FDMA) uplink Antene MIMO (Multiple Input Multiple Output) Retea transport (core) bazata pe IP "All IP Network" (AIPN)
WiMax (802.16e, 802.16m) ~ 100Mbps OFDMA MIMO Adaptive Antenna Systems (AAS)
10.10.2011
19
Care sunt partile unui sistem/retea de telefonie fixa ?
10.10.2011
20
Problema: proiectarea unui sistem de telefonie mobila
Incercati sa proiectati un sistem de comunicatii mobile:

Care
sunt datele problemei, ipoteza? Care ar trebui sa fie elementele unui astfel de sistem? Care sunt problemele tehnice ce trebuiesc rezolvate? Ce stim rezolva la momentul actual? Ce nu stim rezolva?
10.10.2011
21
Acces mobil (terestru vs. satelit)
10.10.2011
22
Acces mobil la Internet
10.10.2011
23
Ce se intampla cu partea de comutatie daca terminalul este mobil?
10.10.2011
24
Bibliografie
Telefonia digitala in retele de telecomunicatii, Autor:Sorina Zahan, Editura:Albastra Comunicatii mobile - evolutia spre 3G, Autor:Sorina Zahan, Editura:Albastra Standarde GSM, 3GPP : http://www.etsi.org, www.3gpp.org/ Introduction to Mobile Communications: Technology, Services, Markets, Autori:Tony Wakefield, Dave McNally, David Bowler, Editura:Auerbach Publications
10.10.2011
25
Chestionar
Scrieti pe o jumatate de pagina, anonim, cat mai concret:

Care
sunt asteptarile voastre fata de curs? Care sunt temerile? Eventuale sugestii
10.10.2011
26
Comunicatii Mobile - curs 2 -

Problemele tehnice generale ale accesului radio mobil Concepte specifice mobilitatii:
Conceptul
celular Mobilitatea, Localizarea, Transferul legaturii
Tipuri de servicii GSM Accesul multiplu TDMA Problemele interfetei radio Prelucrari de semnal la nivelul MS
Arhitectura generala a unui sistem de telecomunicatii

A c c e s T r a n s p o r t C o m u t a t i e R u t a r e Plan utilizator (voce, date)
Plan control (semnalizari)

Plan management (tarifare, intretinere)
Plan sincronizare
Observatie: a se face o comparatie cu arhitectura Internet-ului
Problemele tehnice ridicate de accesul radio mobil (1)
Datele problemei si ipoteze :

Serviciile
mobile oferite sunt: voce, date, sms, fax Exista o infrastructura de telecomunicatii (fixe) cat si standarde pentru aceasta (ex. SDH, PDH) Terminalul mobil prezinta limitari: sensibilitate receptie, putere maxima emisie, baterie, gabarit redus Banda de frecvente este limitata si costa Canalul radio are o comportare dinamica, puternic variabila
Problemele tehnice ridicate de accesul radio mobil (2)
Probleme de rezolvat exemple :
Terminalul mobil
Cum sunt codate/modulate vocea/datele pe interfata radio ? Cum este securizata transmisia ? Care este topologia retelei de acces ? Cum se realizeaza accesul radio multiplu ? Cum se trateaza interferentelor radio ? Cum se face economisirea benzii de frecvente ? Cum se realizeaza transferul convorbirii dintr-o celula in alta ?
Cum se realizeaza rutarea apelului in conditii de mobilitate ?
Reteaua de acces
Transport si comutatie
Aspecte transversale
Ce fel de semnalizari sunt necesare ? Cum se realizeaza partea de sincronizare ?
Conceptul celular - motivatie
Reduce puterea de emisie a statiilor mobile (MS) si a statiilor de baza (BS) Asigura o acoperire aproape uniforma Permite reutilizarea frecventelor
Aceeasi banda poate fi utilizata in celule diferite dar aflate la distanta
Permite adaptarea retelei la diferite tipuri de trafic (scazut, mediu, ridicat)
Trafic ridicat -> celule cu raza mica Trafic redus -> celule cu raza mare
Puteti imagina si alte solutii posibile, diferite de aceasta ?
Reutilizarea frecventelor si adaptarea traficului

Zone 4: Global Satellite
Zone 3: Suburban
Zone 2: Urban
Zone 1: In-Building
Macro-Cell
Micro-Cell
Pico-Cell
Basic Terminal PDA Terminal Audio/Visual Terminal
Integration with the Fixed Network
Care este raza maxima respectiv minima a unei celule in practica ?
Femto celule cele mai mici celule

Scop: oferirea accesului mobil de banda larga si de buna calitate in zone limitate (casa, birou) Asigura o buna acoperire indoor Se comporta ca un punct de acces Este conectat prin DSL, Ethernet sau alta legatura fixa de banda larga Suporta tipic ~ 5 MS
Concepte de baza specifice mobilitatii

Sistemul GSM - reea de acces la reelele de existente (PSTN, ISDN) Transport, comutatie - reutilizeaza sisteme si standarde existente Accesul mobil - funcii speciale de gestiune a mobilitii i a resurselor radio Concepte noi: mobilitatea (roaming), localizarea, transferul legturii
Mobilitatea (roaming) - posibilitatea de micare i

schimbare a conectrii pe interfaa radio n stare inactiv a telefonului mobil
Stari telefon:
1. Detasat (off) Ataat (on)
2. Activ (ocupat) 3. Inactiv (standby)
Tipuri de mobilitate:

intrareea, naional (acord interoperatori), interfa comun de acces, transferul semnalizrilor), n spaiul GSM(n aceleai condiii) mobilitatea n PLMN non-GSM
MOBILITATE: personal (abonat) - separarea prii de acces radio de datele abonat, SIM (Subscriber Identity Module) conine datele de abonat echipament - limitat de compatibilitatea interfeei de acces radio
Localizarea - cunoaterea poziiei abonatului n

vederea servirii apelurilor destinate lui
Nivele posibile:

Celul Reea Grup de celule
Grupul de celule n care se difuzeaz un apel ctre un abonat GSM = arie de localizare Procedura prin care un telefon mobil comunic reelei fiecare schimbare a ariei de localizare se numete actualizarea localizrii Actualizarea periodica a localizarii perioada: zeci de minute (ex. 30 min)
Localizarea in GSM
Date necesare:
Statiile difuzeaza
in permanenta codul ariei de
localizare: LAI MS mentine o lista de nivele de semnal de la celule vecine
Decizia de a trece pe o alta frecventa o ia MS pe baza calitatii semnalelor receptionate

MS
primeste LAI de la noua statie Se compara LAI nou cu LAI vechi, se decide daca s-a schimbat aria de localizare
Handover - procedura de transfer automat a unei

convorbiri dintr-o celul n alta
Sunt necesare:
Monitorizarea
permanent a calitii transmisiei pentru convorbirea n curs Monitorizarea permanent a: calitii recepiei de la emitoarele celulelor nvecinate Definirea unei proceduri de decizie a schimbrii conexiunii
Calitate transmisie, parametri specifici celulei
Definirea
unei proceduri de comutare rapid (semnalizari) a legturii de pe un canal dintr-o celul pe un alt canal dintr-o alt celul
Handoverul in GSM
Datele necesare deciziei:

MS
masoara semnalul receptionat de la mai multe statii (downlink) MS transmite statiei cu care comunica masuratorile Statia masoara calitatea semnalului primit de la MS (uplink) Statia mentine pentru fiecare MS o lista cu cei mai buni vecini
Decizia de handover o ia reteaua (BSC-ul)

Criteriu
de decizie = fc. (nivel semnal, putere emisie MS, parametri celula resurse disponibile)
Servicii GSM
Servicii de baz
transmisie de voce transmisie de date (9600bps) transmisie semnal digital nespecificat - la 12 kbps
Din punct de vedere al utilizatorului se ofer:
teleservicii: telefonie, apeluri de urgen, SMS, difuzare de mesaje scurte n celule, transmisii fax G3 (i G4), transmisii alternative voce/fax, DTMF, cutie postala in retea servicii de transport: date la diferite debite
Servicii suplimentare:
standardizate: redirecionri, restricionri, tax invers nestandardizate: tarifare regionala, zonala, numerotare dubla
Acesul multiplu TDMA
Tehnica de acces multiplu: TDMA, 8 canale temporale (TS=Time Slot)/cadru TDMA Separarea sensurilor n frecven (ecart de 45 Mhz) cu un decalaj temporal downlink/uplink de 3 TS => un duplex special numit duplex cu diviziune n timp Canal fizic. Un canal temporal din structura cadrului multiplex TDMA formeaz un canal fizic. Salv. Semnalul transmis pe un canal ntr-un cadru TDMA se numete salv. Canal logic. Succesiunea de salve corespunztoare unei anumite comunicaii formeaz un canal logic. Tipuri: trafic sau semnalizari.
cadru TDMA 4.615 ms n n #1 n #2 0 1 2 3 4 5 6 7 0 1 2 3 4 5 6 7 ................. fBTS --> MS
MS
MS
cadru TDMA cadru TDMA n-1 n n#1 ............ 0 1 2 3 4 5 6 7 0 1 2 3 4 5 6 7 fMS --> BTS BTS BTS
Frecvente GSM (banda de 900MHz)

124 frecvente purtatoare duplex (perechi)
Uplink: 890 915 MHz
Downlink: 935 960 MHz
Benzi utilizate: 900, 1800, 1900, 850 MHz

Separare uplink/downlink: 45 MHz Ecart purtatoare: 200 KHz Putere maxima tipica MS : 2W, controlata in 15 cuante de 2 dB
Modulatie : GMSK (Gaussian Minimum Shift Keying), debit instantaneu de 271 Kbps (/purtatoare = pt. 8 canale)
Spectrul unei purtatoare modulate GMSK
Problema: pornind de la aceasta figura, explicati cum se evita interferentele intre purtatoarele separate la numai 200kHz.
Salve (1)
Tipuri: normale, de acces, de sincronizare (S), de corecie a frecvenei (F), de umplere Durata salva =~ 577 msec Salva normal
+1 -6 -30
nivel (dB) +4 -1
147 bii
MS BTS
-70 10 8 10 7056/13 10 8 10 t (ms)
ecart temporal ntre canalele TDMA 3 bii 0 57 info 1 flag 26 1 57

info
8.25 =148+8,25 biti 0.577 ms
secv. de flag antrenare
bii 0 bii 1
Salve (2)
b) Salva

se transmite cnd MS dorete s intre n legtur cu BTS. o singur secven de antrenare standard pentru salvele de acces profil de putere propriu
de acces
c) Salva de sincronizare este prima salv primit de MS dup transmiterea unei salve de acces
d) Salva de corecie a frecvenei conine 148 bii de 0. Dup demod rezult un sinus e) Salva de umplere se transmite de la BTS pe canale de trafic nealocate. similar cu salva normal dar informaia se nlocuiete cu anumite secvene
Problemele interfeei radio i soluionarea lor (1)

A. Atenuarea
a) Creterea atenurii o dat cu deprtarea MS de BTS Controlul puterii - (din 60 n 60 msec) MS msoar nivelul recepionat, l transmite la BTS. BTS comand creterea puterii de emisie a MS n cuante de 2 dB. Avantaje: reduce interferenele, crete timpul de via al bateriei. Handover - cnd o serie de parametri (inclusiv puterea) devin inacceptabili b) Fadingul de umbrire (obstacole ntre BTS i MS) i fadingul multicale (dat de reflexii, pot aprea atenuri de 20...30dB la frecvene diferite n locuri diferite). Recepia divers - diversitate n spaiu (combate fading umbrire) 4-6m, ctig de 3dB Hopping : modificarea simultan (BTS, MS) a frecvenei la fiecare salv dup o schem prestabilit (pn la 64 de frecvene) Intreesere - protecie pachete erori

B. Interferenele
a) Interferenele co-canal - ntre celule cu aceeai frecven
se va asigura o atenuare de ~ 86dB planificand o distanta suficienta intre aceste celule
b) Interferenele ntre canale adiacente - apar intermodulaii datorate filtrrii imperfecte, grave cnd MS este departe de BTS-ul su i relativ aproape de BTS-ul cu frecv.
adiacent nu se aloc frecvene adiacente n aceeai celul i n celule vecine este necesara o filtrare bun controlul puterii statiei mobile reduce acest fenomen nedorit
c) Interferena intersimbol (IIS) - canalul radio este dispersiv (undele directe si reflectate sosesc la momente de timp diferite), dispersia temporal (DT) este problematica pentru valori > 3.7msec (o diferen de 1 km ntre lungimile cilor de propagare, obstacole la o distan mai mare de 500m de MS)
Egalizor IIS sa poata egaliza o unda reflectat de putere egal cu cea direct i ntrziat cu cel mult 16 msec (~ 4 bii), tipul egalizatorului nespecificat - uzual egalizare
Viterbi
Protecie la erori (FEC) coduri convolutionale, coduri Fire
d) Alte interferene: ntre MS din aceeai celul (controlul momentelor de E/pauz), ntre MS din celule vecine (alegerea judicioas a frecv.), cu surse exterioare (FEC)

C. Eliminarea intercepiilor pe interfaa radio
Criptare - algoritmul A5
D. Alinierea canalelor
Tehnica de acces multiplu (semnalele de la MS trebuie s se ncadreze n canalele temporale TDMA chiar dac timpii de propagare difer) Avansare temporal (time advance) comand dat de BTS pe baza msurtorilor asupra ntrzierii semnalelor recepionate de la fiecare MS
Codarea vocii calitate versus debit
Ce tip de codare de voce este potrivita pentru reteaua de acces mobil ?
Codarea vocii principiul sintezei (LPC)
Coderul GSM - full rate LPCRPE
Coderul GSM tipuri de biti utilizati pentru codarea vocii
Se poate exploata durata de liniste din convorbire ?
Statia mobila - MS
Prelucrari de semnal la MS
CAD Segmentare 20 ms 160 e. 13 bii/e Decoder vorbire Coder Coder Intreesere vorbire canal 260 bi]i/seg 456 bi]i/seg 13 kbps 22,8 kbps Dentreesere Form. salva Form. salva Criptare MOD
CAD
Decoder Viterbi
Decriptare
Eg. Viterbi
DEMOD
soft decoding
Coder vorbire -->260 bii/20 ms vorbire f. imp. bii parit. 3 50 imp.

bii suplim. 4 132
neimp.
78
parit
53+ 136= 189 info+189 ctrl.= 378 cod conv. R=1/2 378
456 bii/segment vorbire se divid n 8 blocuri a 57 bii
78
Caracteristici tehnice GSM debit voce codata
Debit la iesirea codorului hibrid de voce : 260 biti/ 20 ms = 13Kbps (full-rate) sau 6.5Kbps (half-rate) Debit voce protejata la erori: 456 biti/20 ms = 22,8 Kbps (full rate) Debit dupa formarea salvei: 33,88 Kbps (fullrate)
Sisteme de Comunicatii Mobile (SCMB) - curs 3 -
Arhitectura GSM
Topologie Subsisteme
si blocuri componente Distributia geografica a blocurilor Subsistemul BSS (Base Station Subsistem) Subsistemul NSS (Network and Switching Subsistem) Subsistemul OMS (Operating and Maintenance Subsistem)
31.10.2011
Ilustratii ale unor echipamente reale

2
Arhitectura GSM (1)

MSCB
Baza de date MSCA MSCC
Ce parti lipsesc pentru a avea un sistem complet ? Ce probleme nu au fost inca discutate ?
31.10.2011 3
Arhitectura GSM (2)

IWF NSS AUC ISDN VLR HLR OMS
PSTN
PLMN PSPDN CSPDN Interfaa A Interfaa Abis Interfaa radio
G MS C
EIR MSC X 25 sgn. BSS info. BSC X 25 OMC
BTS
MS +
31.10.2011
SIM
Arhitectura GSM (3)

A R IA D E S E R VI C I U PL M N ARIA DE SERVICIU MSC VLR retele ext. SA 1 MSC
LA 2
BSC LA 1 BSC BTS BSC LA 4 cel. BSC LA 3 MSC SA 2 info. utiliz. semnalizri VLR HLR GMSC OMS
MSC VLR SA 3
31.10.2011 5
Arhitectura GSM (4)

1.MS - telefonul mobil Mobile Station 2.BSS - staia de baz Base Station Subsystem - echip. specifice aspectelor radio BTS - Base Transceiver Station ( staie transceiver de baz) - echip. radio i interf. cu reeaua fix BSC - Base Station Controller (controler al staiei de baz): gestiunea interf. radio, comutare. Controleaz mai multe BTS. 3.NSS - subsistemul reea i comutaie (Network and Switching Subsystem) - include principalele funcii de comutare, bazele de date de gestiune a mobilitii i echipamentelor, autentificare MSC - Mobile services Switching Centre (centru de comutaie a serviciilor mobile) - comutator. Deservete mai multe BSC. GMSC - Gateway MSC (MSC de tip gateway). MSC+interfata cu alte reele VLR - Visitor Location Register (registru cu localizrile vizitatorilor) - n zona MSC
31.10.2011
Arhitectura GSM (5)
HLR - Home Location Register (registru cu localizrile abonailor proprii) - informaii statice (numerotare, categorie abonat, etc.) - informaii dinamice (localizare la nivel MSC, servicii suplimentare activate, etc.) AUC - Authentication Centre (centru de autentificare) - autentif. abonat i cifrare EIR - Equipment Identity Register (registru cu identitatea echipamentelor)
4.OMS - subsistemul operare i ntreinere (Operation and Maintenance Subsystem) - echip. de calcul i periferice. Funcii de OAM. Conine centre de OAM (OMC) OMC -Operation and Maintenance Centre (centru de operare i ntreinere)
31.10.2011 7
Arhitectura GSM (6)

Reteaua fixa GSM

transporta informatia BTS <-> BSC <-> MSC pe legaturi fixe PDH, SDH, ATM realizeaza maparea cailor de 13Kbps la cai de 64 kbps: 4 x (13 kbps+ 3 kbps) include TRAU (Transcoder/Rate Adaptation Unit) - amplasat uzual la intrarea in MSC (teroretic poate fi amplasat si la BSC sau BTS) la interfata cu PSTN (IWF) se realizeaza conversia intre codarea hibrida la 13Kbps specifica GSM si codarea PCM 64Kbps, compandare legea A, si rezolva problema compensarii ecoului telefonic
31.10.2011
TRAU ( Transcoder/Rate Adapt Unit)
Funcii: adaptare rata voce 13/16 <> 64, adaptare rata date Utilizarea diferenei de 16k 13k = 3Kbps :

sincronizare segmente vorbire, 35 biti sincronizare la fiecare 260 biti vorbire aliniere temporala, 6 biti sincronizare temporala semnal retea fixa cu cel de pe interfata radio, 4 biti etichetare semnal (rata 1 sau 1/2), 5 biti marcare segmente de vorbire cu erori (pe sensul MS->BTS) marcare mod DTX (Discontinous Transmission of Speech) indicare segmente liniste/vorbire, 3 biti amonte si 1 aval 5 biti rezerva amonte si 9 biti rezerva aval
31.10.2011 9
Subsistemul BSS (BTS, TRX)
31.10.2011
10
Functiile unui TRX (DRX)
31.10.2011
11
Configuratii BTS
Standard
Umbrela
31.10.2011
Celula sectorizata
12
BSC-ul
31.10.2011
13
Subsistemul NSS
31.10.2011
14
HLR, VLR
31.10.2011
15
EIR
31.10.2011
16
Aspecte practice
Considerente legate de alegerea frecventelor pe interfata radio Ilustratii ale unor echipamente ale retelei de comunicatii mobile
31.10.2011
17
Banda de 900 MHz (GSM)
Acoperire mai buna decat la f > 900 MHz (ex. 1800), raza celula < 35Km din cauza limitei avansarii temporale Undele patrund mai bine prin obstacole (peretii de beton, de exemplu) Problema: limitare la 124 de canale TDMA
Banda de 1800 MHz (DCS)

Acoperire mai redusa decat la 900 MHz (atenuare mai mare), raza celula < 30Km Undele patrund mai putin prin obstacole dar se reflecta mai bine 374 canale TDMA Solutie pentru cresterea traficului in orase
Banda de 2,1GHz (UMTS)
Frecventa mai mare -> atenuare mai puternica in spatiu Raza celula < 10Km
Traficul (conexiuni simultane) si debitul suportate sunt mai mari decat in benzile 900, 1800
Tipuri de antene GSM
Interfata Um (MS-BTS)
Anteme
macro Antene micro
Interfata Abis (BTS-BSC)

Antene
PDH Antene SDH
Antenele macro

Amplasate la naltime pentru a permite acoperirea unei zone largi Puterea teoretica maxima de emisie: 200 - 500W n functie de model singleband (900 MHz only, 1800 MHz only, sau UMTS only), dualband (900/1800, 900/UMTS, 1800/UMTS), tri-band (900/1800/2100)
Numarul de coaxiale care intra n antena :
2 pentru singleband (unul pentru RX = receptie, celalt pentru TX = emisie) 4 pentru o dualband (cte un cuplu RX/TX pentru fiecare banda de frecvente) 6 pentru triband.
Antenele macro
Omnidirectionale
Directionale
Inclinarea antenei : tilt-ul - de obicei negativ, adica antena emite spre pamnt - controlat mecanic sau electric
Instalare antene: - Inaltime 50 m
- Co-localizare cu antene PDH (Abis)

- Dispunere sectoriala
Antene pe Abis
Antene rotunde sunt numite Linkuri, opereza la frecvente mai inalte (ex. 5GHz, 10GHz, 12,5GHz) Antena BTS-ului si cea a BSC-ului trebuie sa fie n vizibilitate directa, fara obstacole Legatura BTS-BSC (Abis) se mai poate face si prin fibra optica, ghid de unda sau coaxial.
Stalp de BSC
numai antene de tip link
Stalp de tip monotub

- inaltime 30m - 2 antene sectoriale - 1 antena PDH
adapost (Shelter) pentru BTS
Antene in benzile de : - 900MHz - 1800MHz - Link-uri
Antene sectoriale : - de 1800 MHz - de 900 MHz
LNA-uri (Low Noise Amplifier)

- utilizate pentru a ameliora legatura ntre BTS si mobil (n sensul uplink, MS -> BTS) - evita situatia cnd MS este n limita de acoperire; MS receptioneaza semnalul de la BTS, dar nu poate emite cu putere destul de mare incat sa ajunga pna la el (uplink).
Traim in Romania
Intre timp, in Suedia, Ericsson propune alta solutie pentru integrarea in peisaj the Tower Tube
The Ericsson Tower Tube
an innovative construction that houses base stations and antennas, fully encapsulating them in an aesthetic, energy-efficient and low environmental impact tower. cutting-edge design and building materials, can be built in a variety of sizes and colors that make it a natural fit for any landscape. the exterior can also be adapted to help it fit into rural or urban settings, and win public acceptance for a new site.
modular concrete construction that allows the structure to be deployed quickly and easily
The tower from inside

http://www.ericsson.com/campaign/towertube/whatisit.shtml The tower is a self-contained site. It safely houses all equipment within its slim design (about 5m in diameter). The towers concrete exterior protects equipment effectively from the elements and provides a stable internal environment; weatherproof enclosure; additional protection from vandalism and lightning. Radio base stations (RBS) are enclosed within the tower. They are initially installed at the bottom of the tower and then raised to the top by an elevator. By positioning a RBS at height, there is very low feeder loss, which allows improved network coverage and capacity.
Antenele micro
Utilizate n locurile aglomerate (gara, galerii comerciale, metrou)

Acopera zone mai mici Pot fi omnidirectionale sau directionale
Antena directionala pentru o microcelula
Antena omnidirectionala de microcelula
Echipamente de retea
BTS BSC MSC Alte elemente
BTS outdoor montat pe acoperisul unei cladiri
BTS - detalii
BTS Motorola Outdoor
BTS Motorola Outdoor, componente:
CDU RF Combiner Distribution Unit

TRE Transmission Equipment
MCU Master Control Unit

SUMA Station Unit Module
BTS Indoor
BTS Motorola Indoor
Coaxiale Rx si Tx
BTS cu 3 TRX (3 frecvente)
Conexiuni radiorelee
Echipamente SDH
Emitator SDH
Ghidurile pentru microunde
Sursa de alimentare a BTS-ului
Sursa de alimentare
Sursa de alimentare
DDF Digital Distribution Frame permite:

- monitorizarea legaturilor Rx, Tx - interconectarea flexibila a echipamentelor
DDF Abis/PDH
DDF PDH
DDF alarme
Baterii autonomie alimentare
Senzori de fum si temperatura
Mentinerea temperaturii constante
Bibliografie
Telefonia digitala in retele de telecomunicatii, Autor:Sorina Zahan, Editura:Albastra Gunnar Heine, GSM Networks: Protocols, Terminology, and Implementation, Artech House, January 1999, ISBN 0890064717 Fotografii: Alexandru Ivanciu, Orange http://www.ericsson.com/campaign/towertube/whatisit.shtml
http://www.hs-mittweida.de/~delport/fue/iwkm/kt/iwkmkt2.pdf
Standardizarea GSM Interfetele GSM la nivelul fizic

Fixe:
A, B, C, Abis
Mobile:
Interfata radio Um
Canale radio de trafic si semnalizari Cadre, multicadre, supercadre,
Intrebari
Standardizarea

De ce este necesara standardizarea? Cine se ocupa de standardizare? Cum arata un astfel de standard? Care aspecte al unui sistem mobil sunt standardizate? Care aspecte nu sunt standardizate? Unde pot fi gasite aceste standarde? Care sunt fazele standardizarii GSM? Cand a inceput si cat a durat standardizarea?
Interfete GSM
De ce este necesara specificarea unor interfete in GSM? Unde sunt localizate aceste interfete in sistem? Care dintre aceste interfete sunt mobile? Ce fel de semnale se transmit la nivelul acestor interfete? Sunt interfetele standardizate? In ce masura? Cum sunt organizate canalele pe interfata radio?
Standardizarea GSM
GSM - standard independent de platforma hardware Specificaiile se refer la:

Funciile retelei Interfeele reelei
ETSI European Telecommunications Standards Institute, recunoscut oficial de Comisia Europeeana

Recomandrile GSM: 12 serii standardizate de grupuri ETSI diferite

01 General 02 Service aspects 03 Network aspects 04 MS - BSS interface and protocol 05 Physical layer on the radio path 06 Speech coding specification 07 Terminal adaptor for MS 08 BSS - MSC interface 09 Network interworking 10 Service interworking 11 Equipment and type approval specifications 12 Operation and maintenance
Fazele standardizarii GSM si 3G
3rd Generation Partnership Project (3GPP) - Releases
Variante de GSM (conform 3GPP)
Interfete GSM
IWF NSS AUC OMS
ISDN VLR HLR G PSTN M PLMN S EIR C PSPDN MSC CSPDN Interfaa sgn. info. BSS A BSC Interfaa Abis BTS Interfaa radio MS +
X 25 OMC X 25
SIM
Interfata A nivelul fizic
- Legaturi E1(2048Kbps, 32 canale de 64Kbps, 30 cai voce) - Canal 0: sincronizare de cadru FAS si multicadru NFAS - Canal 16: semnalizari SS7 - De ce transportam intre BSC si MSC canale grupate cate 4? - De ce la nivelul BSC si MSC apar canale E1 neutilizate not used?
Interfata Abis nivelul fizic (1)
Tipuri de informatie transportata de fluxurile E1:

Canale de trafic (voce sau date) grupate cate 4 pe un canal de 64Kbps Semnalizari pentru TRX-uri Informatie de gestiune: O&M
Observatie: interfata Abis nu este standardizata in detaliu => BTS-ul si BSC-ul ar trebui sa fie produse de aceasi firma
Interfata A-bis (2) mapare canale fizice

Topologie stea, full rate 1 BTS cu 8 TRX-uri Topologie bus, full rate 4 BTS cu cate 2 TRX-uri Topologii pe interfata Abis
protectie
Interfata A-bis (3)
Problema 1:
Care este eficienta de utilizarea a link-urilor E1 intr-o topologie stea daca BTS-urile au cate o frecventa?
Problema 2:
Date/ipoteza:
Topologie bus 4 BTS, fiecare cu 5 frecvente
Se cere numarul de fluxuri E1 necesare pe Abis
Interfata radio nivelul fizic
Canale radio (1)
Canale radio (2)

Canale de trafic - TCH (Traffic Channels) - transport semnal vocal sau date. Tipuri voce TCH-FS i TCH-HS (rat 1/2) Canale de control - CCH (Control Channels) Canale difuzate BCCH (Broadcast Control Channel) - canal de control difuzat: informaii generale specifice celulei respective: codul PLMN, frecvenele utilizate n celul, frecvenele utilizate n celulele vecine, etc. FCCH (Frequency Correction Channel) - canal pentru corecia frecv. (salve F) SCH (Synchronization Channel) - canal de sincronizare (salve S) Canale comune - CCCH (Common Control Channels) PCH (Paging Channel) - canal de transmitere a apelului RACH (Random Access Channel) - canal de accesare a reelei AGCH (Access Grant Channel) -canal de acordare a accesului Canale dedicate SDCCH (Stand-alone Dedicated Control Channel) - canal de control dedicat neasociat: semnalizri pe durata stabilirii convorbirii (autentif., identificare, etc.) SACCH (Slow Associated Control Channel) - canal lent asociat: asociat unui TCH sau SDCCH. Info OAM: ms. nivel, control putere, comand time advance FACCH (Fast Associated Control Channel)-canal rapid asociat: salve furate din TCH pentru schimb rapid de semnalizari (tipic pentru handover)
Exemplu de mapare canale logice/canal fizic
Multicadrele de trafic si semnalizari
Frecventa f0: TS 0 - control difuzate si comune sau toate canalele de control TS 1 - control dedicate sau trafic TS 2...7 trafic Pe celelalte frecvente f1, f2, : trafic
supercadru =
51 mc trafic
sau 26 mc
sgn
51 cadre TDMA/mc
26 cadre TDMA/mc
GSM 5.Accesul la reea #6
Multicadre
Multicadrul de trafic (mc-26) - inceputul multicadrului pe canale fizice adiacente este decalat cu 12 cadre
T T T T T T T T T T T T S T T T T T T T T T T T T I T=TCH; S=SACCH; I=idle
Multicadrele de semnalizari (mc-51)
Canale difuzate si comune (1)
Celule cu trafic redus (1-2 frecvente): mapate pe canalul fizic 0 impreuna cu cele difuzate si comune
F=FCCH; I=idle; S=SCH F S B C F S C C F S D0 D1 F S D2 D3 F S A0 A1 I B=BCCH; C=CCCH=PCH + AGCH F S B C F S C C F S D0 D1 F S D2 D3 F S A2 A3 I D=SDCCH; A=SACCH
BTS MS
D3 R R A2 A3 R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R D0 D1 R R D2 D3 R R A0 A1 R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R D0 D1 R R D2
R=RACH
MS BTS
GSM 5.Accesul la reea #7
Canale difuzate si comune (2)
in celule cu trafic ridicat (3 - 5 frecvente): mapate pe canalul fizic 1 a lui fo

D0 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 A0 A1 A2 A3 I I I D0 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 A4 A5 A6 A7 I I I
BTS MS
D=SDCCH A=SACCH I=idle
pentru celule cu trafic foarte ridicat 4 BCCH+46 CCCH+1I pe canalul 2, 4 sau 6 a lui fo
A5 A6 A7 I I I D0 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 A0 A1 A2 A3 I I I D0 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 A4
MS BTS
Hipercadru, Supercadru, Multicadru, Cadru TDMA, Salva
Bibliografie
Telefonia digitala in retele de telecomunicatii, Autor:Sorina Zahan, Editura:Albastra
Gunnar Heine, GSM Networks: Protocols, Terminology, and Implementation, Artech House, January 1999, ISBN 0890064717
Selectia retelei/celulei Sincronizarea MS Identificatori GSM Proceduri
Gestiunea
mobilitatii (MM) Gestiunea resurselor radio (RR) Gestiunea comunicatiei (CM)
Selectia initiala a retelei
MS scaneaza frecventele GSM

Selecteaza
un nr. de frecvente (ex. 30) cu cel mai puternic semnal Se creaza o lista cu retelele gasite (found PLMN list)
In SIM exista o lista cu PLMN, in ordinea prioritatilor -> selectie automata (poate fi si manuala)
Selectia celulei
Se intretine o lista cu cei mai buni vecini (6 la numar)

actualizare
la aprox. 5s
Selectia celulei este bazata pe:

nivel
semnal receptionat de catre MS puterea cu care trebuie sa emita MS durata receptiei corecte T (la reselectie) alti parametri specifici celulei (introduc o prioritate intre diferite celule)
Sincronizarea MS (1)
Cum se sincronizeaza MS la pornire?

Sincronizarea pe o purtatoare GSM MS scaneaza frecventele GSM Cauta salve transmise pe canalul FCCH (transmise numai pe f0 / ts0) beacon frequency MS se sincronizeaza in frecventa/faza
Sincronizarea la nivel de timp/cadru (TDMA) MS asculta salvele de sincronizare trimise pe SCH (urmeaza imediat dupa ts. FCCH) Pe SCH se transmit secvente mai lungi de antrenare De pe SCH afla:
Numarul cadrului TDMA (frame number) permite demultiplexarea corecta a multicadrului de semnalizari Codul statiei de baza BSIC (Base Station Id. Code) permite identificarea statiei de baza (BTS) intr-o anumita zona
Sincronizarea MS (2)
De unde afla MS informatii despre retea si celula?

Dupa
sincronizare, MS asculta canalul BCCH de unde afla:

Codurile: tarii (Country Code), retelei PLMN (Network Code), ariei de localizare (Local Area Id.), celulei (CGI Cell Global Id.) Lista celorlalte frecvente din celula: f1, f2 Lista frecvente fo (beacon frequency) din celulele vecine Mapare canale comune (ts) Secventa de hopping Puterea maxima de emisie si puterea minima de acces a BTS Valoare contor de actualizare periodica a localizarii
Functiile canalelor de control
Cum obtine MS accesul la un canal TDMA de trafic?
MS trimite cere de acces pe RACH Daca exista canal liber, i se raspunde pe AGCH si i se aloca un canal dedicat SDCCH MS poate folosi SDCCH-ul alocat pentru pentru stabilirea convorbirii care va avea loc apoi pe un canal TCH SDCCH-ul este utilizat numai pana la alocarea unui TCH, pe urma este eliberat si se poate realoca
Cum primeste MS apelul?
Reteaua difuzeaza apelul pe toate canalele PCH, in fiecare celula din aria de localizare a MS destinatie
Cum se realizeaza controlul puterii de emisie a MS?
Se trimit masuratorile de semnal si se primeste comanda de control al puterii pe canalul SACCH, care se poate suplimenta cu FACCH in caz de handover
Identificatori GSM
Retea

LAI Local Area Identity CGI Cell Global Identity
Codul statiei de baza
BSIC Base Station Identity Code
Abonat
Identificatori ficsi/statici (nu se modifica in timp) :
IMSI International Mobile Subscriber Identity MSISDN MS ISDN Number

MSRN MS Roaming Number TMSI Temporary Mobile Subscriber Identity
Identificatori temporari (se aloca temporar, se modifica in timp) :

Identificarea echipamentului:

IMEI International Mobile station Equipment Identity IMEIsv IMEI Software Version
Identificatori de retea:
LAI: (BCCH) MCC(3 cifre) MNC(2,3 cifre) LAC(max 16 biti) 1 cifra = 4 biti
LAC se stocheaza in VLR, in caz de paging se transmite mobilului, LAI se transmite de la MSC/VLR spre BSC care inf. BTS despre LA
CGI:
LAI
CI(max. 16 b)
CGI stocat in VLR, cunoscut de BSC asociat echipamentului ce deserveste celula, in general nu e stocat in asociere cu abonatul, Util pentru: handover, rutare apeluri urgenta, tarifare diferentiata
Identificatorul statiei de baza:

BSIC: (SCH)
NCC BCC
1 bit operator, 2 biti tara, 3 biti BTS-ul = 6 biti
- identifica un BTS intre vecinii sai astfel incat MS sa-l poata identifica, exista un cod al culorilor pt. harta - se transmite pe canalul SCH, in fiecare celula - Observatie: este mult mai scurt decat CGI, este cunoscut in faza sincronizarii cand CGI inca nu se cunoaste
Identificatori pentru abonat (1)

Identificatori
ficsi:
IMSI:
15 cifre: 3 tara, 2 retea, 10 numar abonat inscris in SIM si HLR, cand intra in aria unui MSC se inscrie in VLR identificator unic in spatiul GSM
MSISDN:
integrat in planul de numerotare PSTN-ISDN cod tara, cod operator, cod abonat o retea PLMN poate avea 1 sau mai multe coduri operator corespondenta MSISDN IMSI in HLR
Identificatori pentru abonat (2)

Identificatori
Temporari:
MSRN: este alocat dinamic de catre MSC utilizat pentru rutarea apelului catre MS apelat cod tara, cod national identice cu cele din MSISDN + adresa MSC/VLR MSC/GMSC_a primeste apel -> cere HLRului destinatia pentru IMSI cerut HLR afla zona MSC a destinatarului si cere acelui MSC/VLR_b sa genereze un MSRN HLR primeste MSRN generat de MSC_b si il transmite la MSC/GMSC_a MSC/GSMC_a poate ruta apelul catre MSC-b pe baza MSRN provenit de la MSC_b numarul MSRN este inclus in planul PSTN/ISDN TMSI: folosit pentru a proteja IMSI pe Um, criptarea nu se face decat dupa identificare deci primele schimburi de mesaje MS sistem nu sunt criptate se aloca si realoca de catre MSC/VLR alocat initial la prima actualizare a localizarii si dezalocat la parasirea LA, realocat la inceputul fiecarei convorbiri este scurt: 4 octeti identifica unic un abonat in LA
Rutarea apelului pe baza MSRN
BC Bearer Capabilities, ISDN AMSISDN = MSISDN aditional, util pentru a compensa lipsa indicatorului BC dinspre PSTN
SIM date personale
SIM date securitate
SIM date administrative
T3212 contor act. loc. periodica
HLR, VLR date administrative
CKSN Ciphering Key Sequence Number, referentiaza o cheie de cifrare Kc stocata deja in SIM/VLR, lipsa Kc indica necesitatea autentificarii prealabile LMSI Local Mobile Subscriber Identity, cod temporar de 4 octeti, inlocuieste IMSI pentru semnalizari cu VLR-ul
Proceduri
Gestiunea resurselor radio (RR)

Acces
retea, eliberare canal, paging, handover
Gestiunea mobilitatii si securitatii (MM)

Actualizarea
localizarii, atasare, detasare Autentificare, cifrare, identificare
Gestiunea comunicatiei (CM)

Convorbiri
(CC): servire apel -> MS, MS-> Servicii suplimentare (SS) SMS
Scenariu
Studentul X se trezeste dimineata, isi deschide mobilul, porneste spre scoala. Se urca in autobus, dupa un timp isi suna un coleg, apoi, mai tarziu primeste un apel de la alt coleg.
Proceduri implicate:

Atasare la retea Acces Actualizarea localizarii Apel Autentificare si criptare Servire apel Handover
Atasarea la retea (MM)
MS este deschis, se selecteaza reteaua, celula si se sincronizeaza
FCCH sinc. O.L., SCH BSIC, BCCH LAI, fr. vecini, etc. MS trimite cerere de acces pe RACH Crerea ajunge la BTS, BSC cu estimarea timpului de propagare, se alege un canal SDCCH liber Se trimite raspuns spre MS pe AGCH, se indica: nr. canal SDCCH, comanda avans temporal si control putere MS MS foloseste SDCCH obtinut si trimite date identificare si serviciul cerut
MS executa procedura de Acces (RR)

MS anunta reteaua despre prezenta sa
MS trimite pe SDCCH codul LAI, mesajul ajunge la MSCul care il deserveste, se seteaza in HLR atasat (IMSI attached) si se inscrie adresa MSC iar in VLR codul LAI
Actualizarea localizarii (MM)
MS inactiv asculta BCCH de unde afla LAI si frecventele vecine, mentine o lista cu cei mai buni vecini MS decide trecerea (se sincronizeaza) pe o frecventa vecina (reselectie) => noi FCCH, BCCH, SCH MS obtine noul LAI de pe noul BCCH Test: LAI_vechi = LAI_nou ?
NU => este necesara actualizarea localizarii

Se executa Acces, se obtine un canal SDCCH Se trimite LAI la MSC-ul care deserveste MS LAI_nou se inscrie in VLR Daca MSC_nou <> MSC_vechi, se trece si numarul MSC_nou in HLR
Autentificare, criptare (MM), apel (RR)

MS formeaza numarul destinatie, serviciul este voce MS executa Acces, obtine un SDCCH, tranzactie cu MSC Autentificare
AUC/HLR genereaza un numar RAND care se trimite la MS Din RAND si Ki se calculeaza SRES(32 biti) folosind algoritmul A3, de ambele parti MS trimite SRES la MSC, daca la retea coincide este OK
Criptare

MSC cere MS trecerea in mod criptat Din RAND si Ki se calculeaza Kc folosinf algoritmul A8, de ambele parti MS cripteaza un mesaj cu Kc folosind A5 si il trimite, daca MSC il poate decripta e OK
MS trimite cerere de setup pentru stabilirea convorbirii, apelul presupune:

MSC cauta numarul apelat in HLR, afla MSC_dest MSC_dest afla din VLR codul LAI MSC_dest cere trimiterea pe PCH in toata LA a nr. destinatie
Algoritmii de Autentificare si Cifrare
FN Frame number
Handover (RR)
Tipuri (fc. de localizarea celulei de plecare si a celei de sosire):
Intra BTS - un nou canal apartinand aceluias BTS este asignat MS, util pentru evitarea interferentelor (ex. nivel bun dar BER mare), este gestionat de BSC Intra BSC - se schimba BTS-ul dar nu si BSC-ul, este gestionat de BSC Intra MSC - se schimba BSC-ul, ramane acelasi MSC, este gestionat de MSC Inter MSC - se schimba si MSC-ul, coordonarea alocarii resurselor radio o face in principal MSC destinatie
Parametri masurati la nivelul MS si BTS:

- nivel putere semnal - BER - intarziere (distanta)
DTX - Discontinuous transmission (bazat pe voice activity detection - VAD)
Handover intra BSC

MS este in convorbire, foloseste SACCH/FACCH pentru a trimite rapoarte cu masuratori BTS/BSC fac masuratori proprii si intretin o lista cu cei mai buni vecini BSC decide trecerea pe alta celula (handover intra BSC):

BSC trimite mesaj de handover la MS (cod celula noua, noile frecvente pentru noua celula) MS trimite mesaj de acces handover la BTS-ul nou

se aloca SDCCH/SACCH si TCH noi apoi se elibereaza canal BTS vechi
BTS_nou trimite la MS nr. canal TCH alocat si informatii despre noua celula
La finalul convorbirii se face si actualizarea localizarii daca e cazul (LAI_nou <> LAI_vechi ?)
Apel generat de MS catre un telefon fix (CM)

MS trimite cerere de acces retea (RR) Dupa alocarea unui canal SDCCH, MS declaseaza procedura de stabilire a unei tranzactii cu MSC-ul (MM), trimitand o cerere la MSC La primirea mesajului, MSC verifica autentificarea mobilului (MM), dupa confirmarea autentificarii se trece in mod cifrat MS cere stabilirea conexiunii transmitand la MSC un mesaj setup (CC) cu numarul format si descrierea serviciului (BC) MSC analizeaza cererea si verifica daca aceasta poate fi satisfacuta este disponibil serviciul respectiv la destinatie? Daca DA, MSC trimite un mesaj (SS7) spre reteaua fixa, prin GMSC, si anunta MS ca cererea sa e acceptata Reteaua fixa stabileste conexiunea de la GMSC la abonatul chemat MSC trimite MS mesaj de stabilire a conexiunii si declaseaza procedura de stabilire a unui canal de trafic TCH La terminarea convorbirii MS trimite mesaj de deconectare, se elibereaza resursele pe partea mobila si fixa
Bibliografie
Telefonia digitala in retele de telecomunicatii, Autor:Sorina Zahan, Editura:Albastra Gunnar Heine, GSM Networks: Protocols, Terminology, and Implementation, Artech House, January 1999, ISBN 0890064717
Planele GSM:
Util : voce, date, servicii suplimentare, Control : proceduri/semnalizari Management : O&M, monitorizare
SMS, etc.
Stiva OSI - recapitulare Protocoale de semnalizare utilizate in GSM

Interfata
radio Interfata Abis Interfata A
GSM doua perspective asupra sistemului

Plan M Plan C Plan U CM niv. MM Sup. RR leg. date leg. date niv. fizic niv. fizic CM Connection Management MM Mobility Management RR Radio Resources
CM MM RR Transm. MS BTS BSC MSC/VLR HLR/AUC GMSC
Protocoale de semnalizare
Rolul unui protocol de semnalizare
Presupune schimburi de mesaje necesare stabilirii si mentinerii unui anumit serviciu (ex. convorbire telefonica, SMS, transfer de fisiere, etc.) Este un mijloc prin care elementele unei retele de telecomunicatii discuta, schimba informatii intre ele Exemple: transmitere numar format, semnal de apel, rutare apel, actualizarea localizarii, etc. In GSM: implementarea procedurilor de nivel CM, MM si RR
Tipuri de sisteme de semnalizare

In banda / in afara bezii Asociate / neasociate unui circuit util Incluse in reteaua utila / formand o retea distincta, dedicata
Stiva OSI
Stiva OSI functii

(1)
Aplicatie ofera servicii utilizatorului final, interfata cu utilizatorul Sesiune formatarea informatiei pentru statul aplicatie, serializare/deserializare obiecte, functii tip middleware Sesiune control sesiuni/dialoguri (login/logout, request/response) intre procese Transport transfer transparent de date, orientate sau nu pe conexiune (ex. TCP/UDP), tunelare Retea transfer date cu lungime variabila intre nodurile retelei (segmentare/reasamblare), adresare logica, rutare pachete Legaturi de date transfer P-to-P, P-to-MP, corectie erori, control flux, sinconizare pachete de date (frames), gestiune coliziuni, dopare, gestiune QoS Fizic transmisie date, adaptarea la mediul de transmisie (electric, optic), interfete fizice, modulatie, coduri banda baza, tehnici acces multiplu
Stiva OSI functii (2)
Antete/redundanta
Principiu - separarea/gruparea functiilor

Aplic. Leg. Date
(pachete)
Fizic
(semnale)
Fizic
(semnale)
Leg. Date
(pachete)
Aplic.
Emisie
Receptie
Elemente arhitecturale: - Componente/blocuri - Interfete/servicii : SAP Service Access Point

SAPI Service Access Point Identifier TEI Terminal Endpoint Identifier
Stiva protocoalelor de semnalizare in GSM

SS7
MS
CM 7 cc ss sms MM
BTS
BSC
CM MM RR
MSC
RR sgn SMS 3-4-5-6 2 LAPDm 1 Physical (SIM)
RR 3-4-5-6 LAPDm Physical Um
08.58 3-4-5-6 LAPD Physical Abis
08.58 3-4-5-6 LAPD Physical
BSSAP 4-5-6 SCCP MTP3 MTP. 2 MTP. 1 A
BSSAP 4-5-6
SCCP
MTP
T U P MAP / I S TCAP U SCCP P MTP
3 2 1
VLR G VLR B D HLR C
MSC
E G MSC
EIR F
SMS-G/IWMSC H PSTN/ISDN IWF
Nivelele aplicatie din stiva (1)

Procedurile CM (Communication Management) de gestiune a comunicatiilor:

Functii: stabilirea si eliberarea conexiunilor, rutarea apelurilor, trimiterea de SMS-uri Interopereaza cu nivelele MM si RR Tipuri: CC - gestiune convorbiri: servirea apelului catre un MS si de catre un MS SS - gestiune servicii suplimentare SM - gestiune SMS
Procedurile MM (Mobility and Security Management) de gestiune a

mobilitatii: Oferirea serviciilor in conditii de mobilitate este esentiala in GSM Implica date stocate in: SIM, HLR, VLR Tipuri: Gestiunea localizarii(atasare, detasare, actualizarea localizarii) Gestiunea securitatii(autentificare, cifrare)
Proceduri RR (Radio Resource Management) de gestiunea resurselor radio:

Functii realizate la nivel BSS, MS Exemple: accesul si iesirea din retea, apelare, handover
Nivelele aplicatie din stiva (2)

Protocolul

MAP pentru comunicarea cu
bazele de date
Este specific GSM Opereaza CL O entitate poate comunica simultan cu mai multe entitati Exista MAP B, C, D, E, F, G Comunicarea este structurata in sesiuni de acces formate din tranzactii TCAP(dialog) Exemple de sesiuni: actualizarea localizarii VLR-HLR, cerere MSRN, etc.
Protocoalele

TUP, ISUP:
Permit transmiterea de mesaje de semnalizare intre PLMN si PSTN, ISDN Se afla pe ultimul nivel in stiva SS7 TUP - servicii telefonice de baza: setare apel, eliberare apel, tratare situatii anormale, servicii suplimentare ISUP similar TUP dar pentru ISDN
Elementele unei retelei SS7

SSP (Signaling Switching Point) noduri de comutatie STP (Signaling Transfer Point) noduri de transfer SCP (Signaling Control Points) noduri de control, baze de date Noduri de gestiune centre O&M
Fiecare element este identificat printr-un cod (adresa) unic
Exemplu de retea SS7

(tutorial SS7 www.iec.org)
Stiva SS7 (1)

MTP 1,2,3 SCCP BSSAP TUP, ISUP MAP, TCAP
Stiva SS7 (2)

MTP 1: MTP 2: MTP 3: - transmisie (nx64 kbps) - delimitare unitati de semnal, detectie/corectie erori, retransmisie - functii legate de mesaje: tratare (interpretare), distribuire, rutare - functii de gestiune : gestiune retea, supraveghere transmisie mesaje
Reprezentare orizontala a stivei, cu detalierea componentelor MTP3: - Distribuire mesaje - Discriminare mesaje N I - Rutare mesaje V E L S U P E R I O R
Tratare mesaje
MTP 2 (MSU)
MTP 3
Sgn. routes mngm
Sgn traffic mngm Sgn. link mngm Gestiune retea sgn. MTP 2 (LSSU)
Tipuri de mesaje MTP3

Signal Units:
MSU (message SU) mesaj date utile LSSU (Link State SU) alocare/eliberare legatura, gestiune erori FISU (Fill In SU) supervizarea starii legaturii libere, ACK la MSU
Protocolul SCCP

Pachet software adaugat la MTP3 Moduri:
Circuit virtual Datagram

Necesitate: rutarea ne-asociata unui circuit vocal (ex. dialog MAP cu bazele de date HLR, VLR, etc.) Functii:

control mod circuit virtual, control mod datagram, rutare pachete, gestiune proprie (ex. trecere cale rezerva)
Rutarea internationala: MTP3 va contine adresa in reteaua nationala, SCCP adresa = titlu global (numar PSTN sau IMSI) in format international
SCCP - tipuri de noduri, relatia cu nivelele adiacente, structura cadrului
Rutarea internationala utilizand GT

Fie: nod emisie E -> retea nationala A -> retea internationala I -> retea nationala B -> nod destinatie D la nod E, mesajul SCCP include GT (Global Title) destinatie din GT, pe baza tabelor de translatie, se obtine adresa DPC_A_I (MTP3) pentru nodul de acces din reteaua A la reteaua internationala I in reteaua nationala A, nivelul MTP3 ruteaza mesajul pe baza adresei DPC_A_I mesajul soseste la nodul de acces, din GT se deduce, pe baza tabelelor de translatie, DPC_I_B nod acces, din reteaua internationala I la reteaua nationala B MTP3 ruteaza mesajul prin reteaua internationala pe baza DPC_I_B la nodul B, din GT se deduce DPC_D, adresa de rutare nationala pentru nodul D MTP3 ruteaza mesajul la D, pe baza DPC_D
Observatie: un nod de acces (gateway) are doua adrese DPC (MTP3): o adresa in reteaua nationala si o a doua adresa in reteaua internationala
Adresarea la nivelul SCCP

SSN
0 1 3 4 5 6 7 8 9 10 12 222 254
Subsistem
SSN not known / not used SCCP management ISUP OMAP MAP HLR VLR MSC, GMSC EIR AUC SC BSC (BSSAP), ANSI signaling BSC (BSSAP), CCITT signaling
NA Nature of Address (national/international) NP Numbering Plan (PSTN, ISDN, PLMN, etc.) TT Translation Type (util in portabilitatea numarului, in Europa TT = 0)
Semnalizari pe interfetele B, C, D, E, F. (cu bazele de date)

Fizic: MTP1 Leg. Date: MTP2 Retea: MTP3, SCCP Transport: SCCP in modul connectionless Sesiune (tranzactii): TCAP Aplicatie: MAP
Protocolul TCAP (1)

Primitive reutilizabile pentru dialogurile MAP Tranzactie sau dialog schimbarea mai multor mesaje, sunt posibile dialoguri parelele (conexiuni simultane)
presupun raspuns Nestructurate fara raspuns
Structurate
Componenta unitate de protocol (ex. INVOKE, REJECT)
Protocolul TCAP (2)
Exemplu de antet SCCP al unui mesaj TCAP
Semnalizari pe interfata radio
Fizic :
Legaturi date: LAPDm Retea : discriminare de mesaje dupa tip:
Semnalizari

RR MM CM:

CC (Call Control) SS (Servicii Suplimentare)
SMS-uri
Aplicatie : proceduri RR, MM, CM
LAPDm si LAPD (1)

Cadrul LAPD
SAP Service Access Point SAPI Service Access Point Identifier TEI Terminal Endpoint Identifier
LAPD

Functii: segmentare, reasamblare, control erori, multiplexare, control flux C/R mesaj tip Comanda sau Raspuns SAPI identifica utilizatorul de nivel 3 TEI identifica punctul terminal SAPI + TEI = DLCI (Data Link Conection Identifier) identifica unic o legatura N(S) numar secventa transmisa, N(R) numar secventa receptionata P/F polling/final solicita/indica raspuns Suma de control cod ciclic
Cadrul LAPDm
Particularitati LAPDm fata de LAPD

Flag-urile lipsesc -> exista deja delimitarea in salve nivel fizic Suma de control lipseste > stratul fizic se ocupa de controlul erorilor Lungimea totala a cadrului este fixa -> delimitata de salva Camp Control 1 octet, camp Adresa 1 octet Camp Date: maxim 23 octeti/pachet, mesajele mai lungi se dezasambleaza/reasambleaza Poate opera cu sau fara confirmare
Stratul 3 pe interfata radio discriminare mesaje
SSN Sub-System Number
Semnalizari pe interfata Abis

Fizic : legaturi fixe, (radio/cablu/ghid unda), fluxuri E1 Leg. Date: LAPD Aplicatie: protocolul 08.58
Protocolul 08.58, Abis
Discriminare de mesaje:
Gestiune
nivel legatura radio (FACCH, SACCH), mesajele tranziteaza BTS Gestiunea canale dedicate (SDCCH) - semnalizare locala BTS-BSC Gestiune canale comune (BCCH, PCH, AGCH, RACH) - semnalizare locala BTS-BSC Gestiune echipamente TRX- semnalizare locala BTSBSC, gestiune/comanda TRX-uri
Semnalizari pe interfata A
Fizic : legaturi E1, MTP1 Leg. Date: MTP2 Retea: MTP3, SCCP Transport: SCCP Aplicatie: BSSAP
Protocolul BSSAP (1)
Mesaje de doua tipuri:

BSC BSSMAP Tranziteaza BSC DTAP
Destinate
Cadru BSSAP:
Discriminator
DTAP/BSSMAP Lungime mesaj (8 b) DLCI (tip canal logic FACCH/SDCCH/SACCH, SAPI : 0, 62, 63) sau vid pentru BSSMAP Mesajul propriuzis
Protocolul BSSAP (2)
Care sunt protocoalele implicate in realizarea unei proceduri?

Exemplu - procedura de nivel MM: actualizarea Localizarii cu schimbarea ariei MSC/VLR
Bibliografie
Telefonia digitala in retele de telecomunicatii, Autor:Sorina Zahan, Editura:Albastra Gunnar Heine, GSM Networks: Protocols, Terminology, and Implementation, Artech House, January 1999, ISBN 0890064717
Transmiterea datelor in GSM
Tipuri de servicii Interoperarea GSM cu alte retele pe partea de date Capabilitati de transport si AMSISDN Prelucrari de semnal necesare transmiterii datelor Modurile de transmitere a datelor si protocoale implicate
Aplicatii WAP

Stiva de protocoale WAP Arhitectura WAP Pasii realizarii unei aplicatii WAP
Servicii de date in GSM
Servicii de transport (Bearer services):

Faza
1: date duplex asincron/sincron la 300, 1200, 2400, 4800, 9600 bps 2: transport semnal digital UDI (Unrestricted Digital Signal) la 12000 bps 2+: transmisie date la 14400 bps
Faza
Faza
Transmisia de date - arhitectura
UDI Unrestricted Digital Information (signal) flux digital nerestrictionat
Bearer Service Groups Bearer Service 2x Group Data Circuit Duplex Asynchronous BS 21 - 300 bits/ sec BS 22 - 1200 bits/ sec BS 23 - 75/ 1200 bits/ sec BS 24 - 2400 bits/ sec BS 25 - 4800 bits/ sec BS 26 - 9600 bits/ sec Bearer Service 3x Group Data Circuit Duplex Synchronous BS 31 - 1200 bits/ sec BS 32 - 2400 bits/ sec BS 33 - 4800 bits/ sec BS 34 - 9600 bits/ sec
Tele Services Teleservice 1x Group Speech Services TS 11 - Telephony TS12 - Emergency Teleservice 2x Group Short Message Services. TS 21 - Mobile Terminating SMS TS 22 - Mobile Originating SMS TS 23 - SMS Cell Broadcast Teleservice 6x Group Group 3 Facsimile TS 61 - Alternate Speech & Facsimile TS 62 - Automatic Group 3 Facsimile
Servicii de transport, teleservicii, serviciide date

Servicii de date = Servicii de transport intre interfetele TAF (Terminal Adapter Function) si IWF (Inter Working Functions)
Identificatorul AMSISDN
Rol: suplineste lipsa indicatorului Bearer Capability (BC) la interfata cu PSTN
Interconectarea GSM cu alte retele tr. Date (1)
AS Access Server
Protocoale implicate in transmisia datelor
Accesul la Intranet
Prelucrari necesare in vederea transmiterii datelor
Sincronizarea fluxului cu ceasul GSM

Dopare Conversie asincron/sincron si invers
Adaptarea vitezei de transmisie
Incorporarea fluxului in salve pe Um Adaptarea ratei in reteaua fixa Adaptarea la nivelul interfetei TAF
Controlul erorilor

FEC (Forward Error Correction) RLP (Radio Link Protocol), mecanism ARQ
Moduri de transmitere a datelor
Mod T Transparent:
Protectie date cu FEC pe Um Debit si intarziere constante Fluxuri asincrone/sincrone 300-12000 bps
Mod NT Netransparent:

FEC ARQ la nivelul protocolului RLP (Radio Link Protocol) Debit si intarziere variabile Echivalent cu a transmite pachete intr-o retea cu ciomutatie de circuite
Modul se specifica in octetul 6c al indicatorului BC
Sincronizarea

Depinde de: modul T/NT, formatul fluxului incident Conexiuni T

Circuit sincron TAF IWF Bloc RA0 (Rate Adaptation 0) realizeaza conversia asincron/sincron Format cadre V.110, formarea cadrelor o face blocul RA1 (Rate Adaptation 1) Dopare + sau -, o data la 2 cadre
Conexiuni NT
Tr. pachete prin retea circuite, asincrona prin natura sa Sincronizarea se face la nivelul 2 OSI, de catre RLP (inspirat din HDLC) Se formeaza cadre RLP care contin cate 4 cadre V.110
Adaptarea ratei: voce, fig. a) versus date, fig. b)
Protectia la erori pe Um
Constrangere: 456 biti/ 20 ms
D_max = 22,8 Kbps, fara protectie, la intrarea blocului de formare salve
Scheme de codare FEC

3,6Kbps: cod convolutional R = 1/6 6Kbps: cod convolutional rata 1/3 12Kbps: cod convolutional R = cu prescurtare (punctured)
Intretesere:

De sub-blocuri in cadrul blocului de 456 biti De sub-blocuri in cadrul a 22 salve succesive
Arhitectura WAP (Wireless Application Protocol)
Gateway WAP:
- Translatie stiva WAP Stiva WEB (HTTP/TCP/IP)

- Transcodare automata HTML WML/XHTML - Comprimare pagini WML prin binarizare
Stiva WAP (1)
HTTP/TCP performante mai slabe peste legaturi wireless deoarece interpreteaza intarzierile variabile ca pe o congestie si aplica mecanismele de control trafic din retelele fixe
Stiva WAP (2)
WAE (Wireless Application Environment) navigatorul WML/XHTML, interpretare WML Script, WTA (Wireless Telephony Application) ex. initiere apel, acces functii telefon WSP (Wireless Session Protocol) servicii orientate pe sesiuni, gestiunea sesiunilor utilizator (similar HTTP), gestiune date mod push WTP (Wireless Transaction Protocol) omologul TCP/UDP, sigur/nesigur, cu/fara confirmare WTLS (Wireless Transport Layer Security) gestiune securitate, inspirat din SSL, gestiune: integritate, confidentialitate, autentificare, protectie, suport comert electronic WDP (Wireless Datagram Protocol) protocol general de transport, realizeaza adaptarea stivei la diferite protocoale de nivel retea (Bearer Services)
Configuratii WAP
Arhitectura n-tier
Realizarea unei aplicatii WAP (1)

1)
2)
Analiza: ce serviciu se ofera? ce functii va avea serviciul? Design:

Cum va arata interfata cu utilizatorul (frontend)? Arhitectura: 3-tier (Prezentare, Business logic, Data Storage) Clasele partii business (Servlet, JSP, ASP, PhP, etc.) Clasele pentru conectorul JDBC (Baza Date) Design tabele baza date
Realizarea unei aplicatii WAP (2)

3)
-
Implementare:
Alegerea unei tehnologii (ex. Java Servlet, JSP, ASP .NET, etc.) Alegerea unui mediu de lucru (IDE Eclipse, NetBeans, etc.) Realizarea paginilor statice WML Realizarea claselor (Servlet) sau scripturi (JSP, PhP) Configurarea serverului/container Servlet/JSP/ASP/PhP
4)
-
Testare:
Emulator WAP (plug-in Firefox, Opera) Server HTTP instalat pe localhost (Apache Tomcat)
5)
-
Punerea in functiune a site-ului WAP

Server instalat pe masina cu adresa IP vizibila in Internet
Exemplu de aplicatie simpla: Login (1)

login.wml <wml> <card id="index" title="Login"> <p> User: <input name="user" type="text"/> Password: <input name="pass" type="text"/> </p> <p> <do type="accept" label="OK"> <go href="http://localhost:8080/ServletTest/check.wml" method="get"> <postfield name="user" value="$(user)"/> <postfield name="pass" value="$(pass)"/> </go> </do> </p> </card> </wml>

test/LoginCheck.java
public class LoginCheck extends HttpServlet { @Override protected void doGet(HttpServletRequest req, HttpServletResponse resp) throws ServletException, IOException { // debug System.out.println("cerere GET"); // get parameters String user = req.getParameter("user"); String pass = req.getParameter("pass"); // debug System.out.println("User : " + user + " , pass : " + pass); // set content type resp.setContentType("text/vnd.wap.wml"); // get response output stream ServletOutputStream os = resp.getOutputStream(); // check login if (checkLogin(user, pass)) { // OK this.respondOK(os, user); } else { // Fail this.respondFail(os); } }

test/LoginCheck.java private boolean checkLogin(String user, String pass) { if (user.equals("gigi") && pass.equals("gugu")) { return true; } else { return false; } } private void respondOK(ServletOutputStream os, String user) { // send the page line by line try { os.println("<?xml version=\"1.0\"?>"); os.println("<!DOCTYPE wml PUBLIC \"-//WAPFORUM//DTD WML 1.1//EN\" \"http://www.wapforum.org/DTD/wml_1.1.xml\">"); os.println("<wml>"); os.println("<card id=\"ok\" title=\"OK\">"); os.println("<p>Hello " + user + " ! </p>"); os.println("</card>"); os.println("</wml>"); } catch (IOException e) { // TODO Auto-generated catch block e.printStackTrace(); } }
Cum instalam un servlet in Tomcat?
Recomandare:
Utilizam
un plug-in pentru Eclipse

Integrare automata cu Tomcat Exporta fisier .war al aplicatiei
Utilizam
Eclipse EE si creem un proiect de tip Dynamic Web
Configurarea servlet-ului
In /WEB-INF plasam fisierul web.xml :
<web-app xmlns="http://java.sun.com/xml/ns/j2ee" version="2.4" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:schemaLocation="http:/java.sun.com/dtd/webapp_2_3.dtd"> <servlet> <servlet-name>logincheck</servlet-name> <servlet-class>test.LoginCheck</servlet-class> </servlet> <servlet-mapping> <servlet-name>logincheck</servlet-name> <url-pattern>/check.wml</url-pattern> </servlet-mapping> </web-app>
Bibliografie
Comunicatii mobile. Evolutia spre 3G, Autor:Sorina Zahan, Editura:Albastra

Evolutia 2G -> 3G Modalitati de crestere a debitului datelor

Pastrarea interfetei radio:
operarea multislot, codarea adaptiva, comutatia de pachete modulatii mai eficiente spectral, trecerea la CDMA
Modificarea interfetei radio:
Generatia 2.5G

HSCSD GPRS EDGE
Evolutia 2G > 3G
2+ = GSM Phase 2+ HSCSD = High Speed Circuit Switched Data GPRS = General Packet Radio System EDGE = Enhanced Data for GSM Evolution UMTS = Universal Mobile Telecommunication System
Cai de evolutie 2G -> 3G
Evolutie versus Revolutie
Avantaje ale evolutiei:

Posibilitate
esalonare investitii Reutilizare infrastructura si servicii Trecerea e lina deci mai sigura, fara surprize Respecta curba de invatare a utilizatorului cu noile servicii
Dezavantaje:
Intarzie trecerea la o tehnologie mai perfomanta Tolereaza existenta prea multor tehnologii
diferite in loc de un standard unic de unde si o complexitate suplimentara
Principii pentru cresterea debitului (1) - problema
Ipoteza 1: nu modificam interfata radio

TDMA,
8 canale/frecventa 456 biti / 20 ms inainte de formarea salvei (parte utila) = 22,8 Kbps
Problema: cum crestem debitul de date pentru un MS peste 9600 bps?
Principii pentru cresterea debitului (2) - solutii
Solutii:
Operarea multislot: 1-8 timeslot/MS Alocare asimetrica uplink/downlink Codare canal adaptiva:
Redundanta FEC se modifica in fucntie de calitatea canalului (canal bun -> redundanta mica) Modificarea se face in trepte (scheme de codare)
Trecere la comutatie de pachete (nu creste debitul in mod explicit ci eficienta)
Problema suplimentara: semnalizarea schemei de codare si a modului multislot (similar controlului puterii)
Principii pentru cresterea debitului (3)
Ipoteza 2: nu modificam accesul TDMA dar putem modifica modulatia

Solutii:
Solutiile
anterioare: adaptiva
operare multislot, codare adaptiva
Modulatie
diferite scheme modulatie
Principii pentru cresterea debitului (4)
Ipoteza 3: putem modifica interfata radio Solutii:

Solutiile
precedente Utilizarea altor tehnici pe interfata radio:

tehnici de acces multiplu: CDMA spectru imprastiat, multipurtatoare OFDM, etc.
HSCSD - caracteristici

Modificari aduse GSM: aproape numai software Operare multislot: maxim 4 TS/MS Codare adaptiva: 2 clase 9.6Kbps si 14.4 Kbps Debit maxim teoretic = 4 x 14.4 = 57,6 Kbps Comutatie de circuite
Timeslots used 1 2 3 4
9.6 kbit/s channel coding

9.6 kbit/s 19.2 kbit/s 28.8 kbit/s 38.4 kbit/s
14.4 kbit/s channel coding

14.4 kbit/s 28.8 kbit/s 43.2 kbit/s 57.6 kbit/s
HSCSD codare date

Input Data Rate
Block Code 240 + 4 1/2 Rate Convolutional 488 bits Code
Air Interface Data Rate

Puncturing 488-32
22.8 kbit/s
456 bits
12 kbit/s (GSM today) 14.4 kbit/s
240 bits
244 bits
290bits
Block Code 290 + 4
294 bits
1/2 Rate Convolutional 588 bits Code
22.8 kbit/s
Puncturing 584-132
456 bits
RX Quality
PcUpperThresholdQualDL/UL PcLowerThresholdQual14.4 PcLowerThresholdQualDL/UL Time 14,4kbit/s 9.6kbit/s 14,4kbit/s
HSCSD arhitectura
Um Abis A
BTS ...
BSC/TRAU ...
MSC
I W F
PSTN ISDN PDN
A-ter Interface
HSCSD/FR/EFR/HR 1 TSL 16 kbit/s per call HSCSD/FR/EFR/HR 2x16 kbit/s per call BSC 4x16 kbit/s per call
A Interface
IWF: - Modemuri V.90 PSTN - UDI - ISDN
64 kbit/s
64 kbit/s 2 TSL HSCSD/FR/EFR/HR 64 kbit/s MSC/VLR
4 TSL Transcoders
HSCSD alocare dinamica TS, prioritati

Upgrade as much as possible after Guard Time Call with lowest priority or most TS is selected as a target for downgrade UpgradeGain Allows upgrade inside Guard Time if big enough gain eg. >100%
TS in Call
4 3 2 1
4TS requested only 1 allocated
Upgrade Guard Time
Downgrade Guard Time
MinExhaust How much rate should decrease eg. 4 3 2 2, 1, 1
Prioritate: - Vocea fata de date - Alocarea 1 TS fata de mai multi TS
HSCSD - aplicatii
Datorita comutatiei de circuite se preteaza bine la aplicatii de timp real

Videoconferinta Videofonie Transmisie
video la rezolutii si frecventa cadre mici Video on demand
Alte aplicatii: email (download/upload), www
GPRS caracteristici generale
Modificari aduse GSM:
O intreaga retea IP cu legaturi si noduri dedicate Modificari hardware in special la BSC, BTS:

CCU Channel Code Unit (BTS) PCU Pachet Control Unit (BSC)
Modificari software in HLR pentru noile servicii Interfete noi intre nodurile GPRS si blocurile GSM (semnalizari, SMS) Alocare de pana la 8 TS/MS Multiplexare de pana la 8 utilizatori/TS
Operare multislot:

Codare adaptiva: 4 clase 9.05, 13.4, 15.6 si 21.4 Kbps Debit maxim teoretic = 8 x 21.4 = 171.2 Kbps Comutatie de pachete
GPRS Arhitectura
GPRS voce versus date
Vocea este comutata prin BSC si MSC Datele urmeaza o cale diferita:
Separare
date/voce la BSC, blocul PCU (Pachet Control Unit) care:
Gestioneaza resursele radio (TS) Stabileste schema de codare Controleaza puterea de emisie MS Segmenetaza si reasambleaza datele (data layer)
GPRS transportul datelor prin diferite retele PLMN
GPRS clase de terminale si identificatori specifici
Clase MS GPRS:
Criteriul este posibilitatea de

Atasare respectiv Operare simultana GSM/GPRS
Clasa
A operare simultana, B atasare simultana, C atasare fie GSM fie GPRS
Cativa identificatori suplimentari GPRS:
RA (Routing Area) arie de rutare, submultime a LA, identificata prin RAI Adresa PDP adresa IP sau X.121 (pt. X.25), alocare temporara sau permanenta (mai rar) P-TMSI, rol similar TMSI
Canale GPRS
Canale fizice pentru date PDCH:
date: PDTCH pachete date Dedicate: PACCH control putere, avasare temporala Difuzate: PBCCH informatii despre celelalte canale (mapare) Comune:
Trafic

PRACH cerere acces GPRS PAGCH raspuns la cererea de acces GPRS PPCH paging PNCH notificare/alocare de resurse pentru legaturi punct la multipunct
GPRS canale logice
Maparea canalelor logice GPRS pe canalele fizice
PDCH - canalul fizic GPRS - o parte din cele 8 canale de pe o frecventa vor fi de tip PDCH Pe BCCH se indica unde este mapat PBCCH (impreuna cu BCCH sau pe un PDCH) Canalele PCCCH pot sa fie alocate static sau numai daca apar cereri pt. date (cererea initiala pt. acces date se va face pe RACH sau PCH) Toate canalele logice pot fi multiplexate pe un PDCH
Multiplexarea are o schema dinamica, ce se difuzeaza pe PBCCH Exista un format general de multicadru format din 52 cadre TDMA Canalele de control se pot multiplexa impreuna cu cele de trafic sau pe un canal PDCH dedicat
Alocare TCH versus PDCH

TCH (voce) prioritar Exista limitari min/max pentru nr. de PDCH Eliberarea PDCH daca traficul GPRS este scazut si daca exista cereri pentru voce
Strategii eliberare:

Se anunta MS si se elibereaza PDTCH Se asteapta terminarea transmisiei si se elibereaza PDCH
Partajarea canalelor radio
Gestiunea este realizata de catre blocul PCU (in BSC):
Granularitate de 4 salve = 1 bloc radio
Alocarea este separata pt. uplink/downlink Procedura acces GPRS:

MS asculta BCCH/PBCCH, afla despre existenta canalelor comune PCCCH (PRACH, PAGCH) Foloseste PRACH pentru cerere alocare canal GPRS, i se raspunde pe PAGCH
Alocare PDCH:
Uplink: acces, antetul USF (Uplink Status Flag) indica cine dintre MS are cuvantul, BSS este moderatorul pentru acces concurent Downlink: paging, acces, servire dupa un sistem de cozi de asteptare la BSS
GPRS acces date

MS BSS
PRACH
PACKET CHANNEL REQUEST
Acces initiat de catre retea MS

PACKET PAGING REQUEST
PACKET UPLINK ASSIGNMENT
PAGCH
BSS
PPCH
PACKET CHANNEL REQUEST
PRACH
Acces initiat de catre MS

PACKET IMMEDIATE ASSIGNMENT
PAGCH
PACKET PAGING RESPONSE
PACCH
PACKET DOWNLINK ASSIGNMENT
PACCH or PAGCH
USF Uplink State Flag
Un camp inclus in toate pachetele trimise pe sensul downlink, valori 0-7 (3b), pentru arbitrarea accesului concurent pe sensul uplink
Mobilele care emit pe un acelasi TS au USF diferit
Daca un MS primeste de la BTS un bloc radio B(x) cu USF = USF_MS, el poate emite un bloc radio pe pozitia B(x+1) din multicadrul uplink, maxim 4 blocuri radio (16 salve) succesive
Un canal fizic (PDCH) uplink poate fi utilizat de maxim 7 MS pentru a trimite pachete si de de celelalte MS din celula pentru a emite salve de acces
Alocare/eliberare resurse radio GPRS

Pentru a putea trimite date MS trebuie sa fie mai intai atasat la GPRS Un MS care doreste sa initieze trimiterea de pachete efectueaza o cerere de acces Dupa transmiterea ultimului bloc are loc eliberarea normala a resurselor (exista si eliberare fortata a resurselor) Dupa eliberare, pentru retrimitere de pachete trebuie efectuat din nou acces-ul Initierea trimiterii de pachete dinspre retea spre MS este precedata de paging Dupa paging, MS face o cerere de acces pentru a i se aloca resurse, daca exista resurse se raspunde la paging
GPRS stiva protocoalelor, planul transmisie
GPRS protocoale transmisie (1)
SNDCP (Subnetwork Dependent Convergence Protocol)

Primeste
PDU (Pachet Data Unit) de diferite tipuri (IP, X.25, etc.) Asigura conexiunea logica MS SGSN independent de subretea Functii:

multiplexare, segmentare, transport cu/fara confirmare, stocare PDU pana la confirmare, optional compresie

GTP (GPRS Tunelling Protocol) Tunelarea permite:

Transmisia/rutarea
pachetelor IP prin retele publice diferite (ex. IP PSTN IP, IP PDN - IP), ce pot fi nesigure Reteaua intermediara este vazuta ca un tunel Asigura securizare (confidentialitate) mai buna a datelor > functionalitate tip VPN In cazul incapsularii IP in IP, un nivel IP poate avea adrese private iar celalalt nivel IP adrese publice > rezolva pb. adreselor incompatibile

LLC (Logical Link Control) Functii:

Asigura
stabilirea legaturii logice sigure si criptate intre MS si SGSN Transfer date: cu/fara confirmare, P to P, P to MP, implementare nivele prioritate (QoS) Detectie, corectie erori, control flux, control secventiere, criptare
GPRS legatura logica/activarea contextului PDP (1)

Context PDP = date legate de sesiunea MS GGSN Creare context PDP -> stabilire legatura logica
Date sesiune/context PDP: - Tipul PDP (IP, X.25) - Adresa PDP - TI (identificator tranzactie) - stare PDP (activ/inactiv) - QoS cerut/negociat - Adresa GGSN - etc.
GPRS legatura logica/activarea contextului PDP (2)

Sesiunea GPRS este mentinuta si daca nu se trimit pachete Se aloca/elibereaza dinamic resursele radio (canalele) Se taxeaza dupa cantitatea de octeti transmisi nu dupa timpul de conectare (ca in cazul GSM sau HSCSD)
GPRS activare context PDP de catre MS

MS BSS
Activate PDP Context Request Create PDP Context Request
SGSN
GGSN
Create PDP Context Response
Activate PDP Context Accept
GPRS activare context PDP de catre retea

MS BSS SGSN GGSN
Packets from ext. nw.
PDU notification req. PDU notification resp. Request PDP Context activation
Activate PDP Context Request
Create PDP Context Request Create PDP Context Response
Activate PDP Context Accept
GPRS stabilire sesiune HTTP
GPRS stabilire sesiune WAP
GPRS trimiterea unui MMS
GPRS streaming (Real Time Protocol)
GPRS jocuri mobile in retea
Bibliografie
Comunicatii mobile. Evolutia spre 3G, Autor:Sorina Zahan, Editura:Albastra Gsm, Gprs and Edge Performance: Evolution Toward 3G/Umts (Reli) de Timo Halonen, Javier Romero Garcia, Juan Melero
EDGE

Principii Scheme de codare Parametri QoS
Introducere in 3G

Familia IMT 2000 Servicii WCDMA
Evolutia 2G > 3G
2+ = GSM Phase 2+ HSCSD = High Speed Circuit Switched Data GPRS = General Packet Radio System EDGE = Enhanced Data for GSM Evolution UMTS = Universal Mobile Telecommunication System
EDGE - caracteristici
Modificarea interfetei radio pastrand TDMA Se introduce modulatia 8-PSK (3 bit/simbol) Se combina cu operarea multislot Variante de EDGE:
E-GPRS E-CSD
Debit maxim teoretic: 384 Kbps

Debit
mediu: 100 Kbps / User
EDGE scheme de codare

MCS 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Modulation GMSK GMSK GMSK GMSK 8PSK 8PSK 8PSK 8PSK 8PSK Code rate .53 .66 .80 1 .37 .49 .76 .92 1 User Rate/TS 8.8 kbps 11.2 kbps 14.8 kbps 17.6 kbps 22.4 kbps 29.6 kbps 44.8 kbps 54.4 kbps 59.2 kbps
EDGE performante (1)
Debit in functie de raportul semnal / zgomot

60 throughput per timeslot [kbps]
50
40 30 20 10 0 0
10
15
20 25 30 SNR [dB]
35
40
45
EDGE performante (2)
DOCUMENTTYPE TypeUnitOrDepartmentHere TypeYourNameHere
1 (1)
Parametri QoS
Conversational RT - guaranteed capacity - no ARQ Streaming RT
TypeDateHere
Traffic class
Interactive NRT -best effort - ARQ - interactive WWW, Telnet, - RT control channel 2s
Background NRT -best effort - ARQ - background download of emails, calendar events, etc. N/A
- guaranteed capacity - ARQ (MAC level) - Add. Buffering in application <1s 10 , 10 , 10 , 10

8 -5 -6 -7 -
Delay BER Max bitrate
100ms, 200ms, 400ms -3 -4 -5 10 , 10 , 10 Guaranteed
< 10
-9
< 10
-9
Service precedence
High, medium, low
Guaranteed bit rate is guaranteed, not the maximum High, medium, low
Not guaranteed
Not guaranteed
High, medium, low
High, medium, low
3G Origini, motivatie

Previziuni 2015: 3 miliarde abonati mobili, venituri estimate la 350 miliarde $ Motivatie: creste utilizarea serviciilor mobile de date Problema: incompatibilitatea sistemelor 2G:

PDC (Personal Digital Cellular), PHS (Personal Handyphone System) Japonia AMPS (Advanced Mobile Phone Service), IS-136 (DAMPS), IS-95 (cdmaOne) America, Asia GSM (Global System for Mobile Communications) Europa, Asia, America
IMT 2000
Necesitati: un standard unic Problema: interesele economice diverse! ITU (International Telecommunication Union) propune familia de standarde IMT 2000 (International Mobile Telecommunications) - un membru al familiei:

Ofera roaming altor membri Serviciile respecta niste capabilitati standard
Capabilitati IMT 2000

Acces wireless mobil si fix prin retele diverse la debite 144K, 384K, 2M Roaming global Interoperare cu 2G Operare in mod pachet sau circuit Negocierea QoS VHE (Virtual Home Environment) portabilitate servicii/preferinte peste retele/terminale diverse
Interfete IMT 2000

UIM (User Identity Module) MT MT RAN (Radio Access Network), bazata pe WCDMA, TDD/FDD RAN CN (Core Network) NNI (Network to Network Interface), intre diferite CN
Sisteme 3G

Tendinta 1, 3GPP (3rd Generation Partnership Project), GSM -> UMTS Tendinta 2, 3GPP2, IS-95 -> Cdma 2000
Benzi rezervate IMT 2000:

1885-2025
MHz, 2110-2200 MHz 806-960 MHz, 1710-1885 MHz, 2500-2690 MHz
Servicii 3G - domenii
UMTS - Acoperire
UMTS Retea acces si nucleu

CORE (IP, ATM, SDH, DWDM, etc.)
BRAN (Broadband Radio Access Network)

802.11
SRAN (Satellite Radio Access Network)
UTRAN (Univ. Terrestrial Radio Access Network)

WCDMA
Arhitectura UMTS coexistenta cu 2G
WCDMA UTRAN
NEW !
MSC/VLR
HLR
Circuit Core
NEW !
Multimedia Service Control (IPTelephony) SGW PSTN/ ISDN MGW
WCDMA/IPT Mobile
BS BS BS BS
Iub
RNC Iur RNC
GMSC
SCP
CSCF
BS BS BS BS
Abis BSC BSC
IP transport option for SS7
MGCF
EDGE (GSM) BSS
Iu
EDGE/IPT Mobile
3G-SGSN
GGSN
NEW !
Packet Core (GPRS) with real time services
Internet
UMTS Release 2000
Arhitectura UMTS
RNC 3G-MSC PSTN/N-ISDN
CS Domain
Node B Iub Iur Iu Inter-PLMN Backbone Network Gn Gi Gn PS Domain Corporate 2 Router LAN 3G-SGSN MAP Iu
DX 200
PDE
C L A
ETC ETC
ETC ETC
HLR/AuC EIR
DX 200
G S W G S W
G S W G S W
ETC ETC
PDE
C L A
ETC ETC
ETC ETC
ETC ETC
ETC ETC
G S W G S W
G S W G S W
ETC ETC
ETC ETC
ETC ETC
SS7 Network
Router
Server Corporate 1 LAN Server
Border Gateway Firewall
3G-GGSN
Inter-PLMN Backbone Network
Gp
Firewall
IP
Data Network (Internet)
UTRA - Reteaua de acces radio terestra 3G
UTRA alocare spectru

TDD UL/DL
FDD / UL W-CDMA 1920
MSS UL 1980
TDD UL/DL
FDD / DL W-CDMA 2110 2170
MSS DL 2200
MHz
1900
2010 2025
MSS Mobile Satellite System
UTRA: FDD versus TDD

frequency
Frequency division duplex (FDD) (Full duplex in analog systems) time
frequency
Time division duplex (TDD) (Half duplex in analog systems) time
Caracteristici WCDMA FDD/TDD
UTRA FDD Technical summary

Frequency band:1920 MHz -1980 MHz and 2110 MHz - 2170 MHz (Frequency Division Duplex) UL and DL Minimum frequency band required: ~ 2x5MHz Frequency re-use: 1 Carrier Spacing: 4.4MHz - 5.2 MHz Maximum number of (voice) channels on 2x5MHz: ~196 (spreading factor 256 UL, AMR 7.95kbps) / ~98 (spreading factor 128 UL, AMR 12.2kbps) Voice coding: AMR codecs (4.75 kHz - 12.2 kHz, GSM EFR=12.2 kHz) and SID (1.8 kHz) Channel coding: Convolutional coding, Turbo code for high rate data Duplexer needed (190MHz separation), Asymmetric connection supported Tx/Rx isolation: MS: 55dB, BS: 80dB Receiver: Rake Receiver sensitivity: Node B: -121dBm, Mobile -117dBm at BER of 10-3 Data type: Packet and circuit switch Modulation: QPSK Pulse shaping: Root raised cosine, roll-off = 0.22 Chip rate: 3.84 Mcps Channel raster: 200 kHz Maximum user data rate (Physical channel): ~ 2.3Mbps (spreading factor 4, parallel codes (3 DL / 6 UL), 1/2 rate coding), but interference limited. Maximum user data rate (Offered): 384 kbps (year 2002), higher rates ( ~ 2 Mbps) in the near future. HSPDA will offer data speeds up to 8-10 Mbps (and 20 Mbps for MIMO systems) Channel bit rate: 5.76Mbps Frame length: 10ms (38400 chips) Number of slots / frame: 15 Number of chips / slot: 2560 chips Handovers: Soft, Softer, (interfrequency: Hard) Power control period: Time slot = 1500 Hz rate Power control step size: 0.5, 1, 1.5 and 2 dB (Variable) Power control range: UL 80dB, DL 30dB Mobile peak power: Power class 1: +33 dBm (+1dB/-3dB) = 2W; class 2 +27 dBm, class 3 +24 dBm, class 4 +21 dBm Number of unique base station identification codes: 512 / frequency Physical layer spreading factors: 4 ... 256 UL, 4 ... 512 DL
UTRA TDD Technical Summary

Frequency band:1900 MHz -1920 MHz and 2010 MHz - 2025 MHz (Time Division Duplex) Unpaired, channel spacing is 5 MHz and raster is 200 kHz. Tx and Rx are not separated in frequency, but by guard period. Minimum frequency band required: ~ 5MHz, ~ 1.6MHz with 1.28 Mcps Frequency re-use: 1 Voice coding: AMR (and GSM EFR) codec Channel coding: Convolutional coding, Turbo code for high rate data TDMA frame consist of 15 timeslots Each time slot can be transmit of receive Duplexer not needed Asymmetric connection supported Data by packet and circuit switch QPSK modulation Receiver: Joint Detection, (mobile: Rake) Chip rate: 3.84 Mcps or 1.28 Mcps Channel raster: 200 kHz Maximum RF ch bit rate (kbps): ~ 3.3Mbps (1/2 rate coding, spreading factor 1, 15 timeslots, ex overheads), but interference limited Frame length: 10ms Number of slots / frame: 15 Handovers: Hard Power control period: 100 Hz or 200 Hz UL, ~ 800 Hz DL Power control step size: 1, 2, 3 dB (Variable) Power control range: UL 65dB, DL 30dB Mobile peak power: Power class 1: +33 dBm (+1dB/-3dB) = 2W; class 2 +27 dBm, class 3 +24 dBm, class 4 +21 dBm Number of unique base station identification codes: 512/frequency Physical layer spreading factors: 1, 2, 4, 8, 16
CDMA, WCDMA
Tehnica de acces multiplu (mai multe MS utilizeaza resurse radio in comun), cu multiplexare in cod W wide band, sugereaza largirea mai mare a benzii CDMA Un anumit numar de semnale CDMA sunt emise in aceeasi banda

Un receptor CDMA extrage semnalul dorit folosind acelasi cod utilizat la emisie Restul semnalelor sunt eliminate datorita corelatiei slabe intre codurile diferite utilizate le emisie (coduri ortogonale)
WCDMA - principiu
WCDMA Coduri OVSF (Orthogonal Variable Spreading Factor)

Generarea codurilor ortogonale arbore de coduri, nivel SF (spreading factor - n) maxim 512
Exemple utilizare: SF = 4 -> date la 2Mbps, SF = 128 -> voce la 12,2Kbps SF = 512 -> semnalizari, SMS la 1,7 Kbps
Proprietatile de corelatie ale codurilor CDMA

Coduri - secvente binare de lungime identica Intercorelatia RS,T : masoara gradul de asemanare intre 2 secvente binare S, T (nr. asemanari nr. diferente)
RS ,T (i ) ( 1)
j 0 N 1 Si Ti j
Pentru codurile CDMA cerintele sunt:

Autocorelatia RS(i) este maxima pentru i = 0 si de valoare mica sau negativa in rest (0 pentru familii de coduri ortogonale) Intercorelatia intre 2 coduri diferite este de valoare mica sau negativa (0 pentru familii de coduri ortogonale)
Utilizarea codurilor OVSF

Semnalul de date este codat NRZ (1:1, 0:-1) Codul de adaptare la canal (channelisation code) are o perioada mai mica -> creste debitul/banda (chip rate) Al doilea nivel de codare (scrambling code) asigura un caracter pseudo-aleator Se utilizeaza secvente de lungimea unui cadru radio (10 ms 38400 chips)
WCDMA imprastierea spectrului
WCDMA lantul de transmisie, interferente
CDMA versus TDMA
Emitator CDMA schema de principiu
WCDMA spreading/despreading
WCDMA receptia in conditii de zgomot provenit de la alte MS
Bibliografie
Comunicatii mobile. Evolutia spre 3G, Autor:Sorina Zahan, Editura:Albastra Gsm, Gprs and Edge Performance: Evolution Toward 3G/Umts de Timo Halonen, Javier Romero Garcia, Juan Melero
Interfata radio terestra 3G - WCDMA

Capacitatea unei celule Controlul puterii Receptorul RAKE Comparatie GSM, WCDMA , CDMA 2000
Fazele standardizarii 3G Schema bloc a unui terminal 3G Codarea vocii AMR (Adaptative MultiRate) Tipuri de handover: softer, soft, hard, inter-sistem Canale UTRA
3.5G HSPA (High Speed Packet Access)
HSPDA, HSUPA
WCDMA capacitatea celulei
Receptia este cu atat mai buna cu cat valoarea raportului Eb/No este mai mare
Eb energie per bit [W/Hz], No densitate spectrala zgomot [W/Hz]

Pi puterea emisa de mobilul i, D debitul fluxului de date emis No = (N-1) * Pi/B (B banda semnalului, 5MHz)
Pt. un receptor CDMA Eb = Pi/D
Pt. N mobile (fiecare emite cu aceasi putere Pi) rezulta:

Se demonstreaza ca:
Eb/No = B/D * (N - 1) N_users ~= (B/D) * (Eb/No)-1
Daca se ia Eb/No = 6dB tipic, D = 12,2kbps (voce UMTS) se obtine un N_users ~= 100 (100 utilizatori per celula)
WCDMA capacitatea celulei ilustratre grafica

Intr-un sistem CDMA resursa partajata este puterea transmisa -> este necesar un control precis al puterii
Ecart Eb/No =~ 6dB necesar receptiei corecte
Putere maxima disponibila in celula =~ 20dB
f [Hz] 5 MHz
WCDMA - observatii
Capacitatea WCDMA se degradeaza daca la receptie puterile Pi nu sunt egale

In GSM, 1 celula cu 1 frecventa (B ~= 800KHz) avea capacitatea de 7 convorbiri, in UMTS 1 celula cu 1 frecventa (B ~= 5MHz) suporta 100 convorbiri simultane
WCDMA controlul puterii (1)
Problema near-far - specifica CDMA puterile receptionate la BS (RBS) trebuie sa fie egale (UPLINK) Solutie: control al puterii in bucla inchisa, 1500 ori pe secunda (BS masoara puterea si comanda MS)
WCDMA controlul puterii (2)
Controlul puterii este una dintre problemele esentiale CDMA (uplink si downlink)
O putere mare emisa de un MS apropiat de BS poate bloca celula (genereaza interferenta)
Solutie - control in bucla inchisa:

BS estimeaza SIR (Signal to Interference Ratio) pentru un anumit MS si il compara cu un prag BS comanda cresterea/scaderea puterii dupa cum valoarea este sub/peste prag
Cuanta
de putere pentru control - tipic 1dB
WCDMA puterea emisa si cea receptionata
Propagarea multicale si fadingul rapid (Rayleigh)
Delay: 1-2uS urban, 20 us coline
- minim suportat: 0,26us pentru ca receptorul sa poata separa undele, d > 78m
Suprapunere unde => fading
Receptia WCDMA: probleme si solutii
P1: recepia repetata

S1:
receptorul RAKE, folosirea repetiiei ca forma de diversitate
P2: fadingul
S2.1:
controlul rapid al puterii S2.2: utilizarea de coduri de protecie la erori puternice (turbo-coduri)
WCDMA principiul de receptie MRC (Maximal Ratio Combining)
Estimarea canalului se face pe baza unui semnal pilot Se cauta varfurilor de energie ale semnalului receptionat (pas cautare: , din Tchip) Se extrag/elimina componentele de amplitudine si faza (fading) care se modifica rapid (1ms) Se aduna (ponderat) semnalele receptionate dupa cofazarea acestora
Receptorul RAKE schema de principiu
Receptorul RAKE - implementare
Receptorul RAKE - componente

Matched filter identifica varfurile de energie din semnalul receptionat Code generator genereaza local codurile de de-imprastiere (decodare) Correlator realizeaza operatiunile de de-imprastiere, decodare si integrare a semnalului receptionat Channel estimator estimeaza caracteristica de transfer a canalului radio pe baza semnalelor pilot (care sunt secvente cunoscute) Phase rotator aplica o corectie de faza semnalului pe baza parametrilor obtinuti de la estimatorul de canal Delay equalizer compenseaza diferenta dintre momentele de timp la care undele sosesc (pe cai diferite) la receptor Combiner realizeaza o insumare ponderata a semnalelor co-fazate (conform principiului combinarii MRC Maximum Ration Combining)
Structura cadru uplink

I: data channel
N data 10 * 2 k bits (k 0,,6)
DPDCH
Tslot 2560 chips
Q: sync & control
Pilot:
N pilot bits
TFCI
FBI
TPC
DPCCH
0.667 ms
slot 0 slot 1
slot i radio frame = 10 ms
slot 14
TFCI = transmit format combination indicator (bit rate, channel decoding, interleaving parameters for every DPDCH frame) FBI = feedback information (transmission diversity in the DL) TPC = transmit power control
DPDCH = dedicated physical data channel DPCCH = dedicated physical control channel
Structura cadru downlink

DPDCH DPCCH TFCI DPDCH Data2
N data2
DPCCH Pilot
Data1 N data1 TPC
Tslot 2560 chips
0.667 ms
slot 0 slot 1
slot i radio frame = 10 ms
slot 14
WCDMA tipuri de handover (1)
Softer handover
MS aflat in zona de suprapunere a doua sectoare ale aceleiai celule (comunica cu o statie de baza) MS recepioneaz simultan doua semnale (in aceeai banda de frecvente) Reprezinta 5 15 % din situatiile de handover Receptorul RAKE poate gestiona recepia multipla
Soft handover
MS este in zona de suprapunere a doua sectoare care apartin la doua BS diferite MS receptioneaza simultan semnale de la cele doua BS (in aceeasi banda) Diferente fata de softer handover:
Sunt implicate doua statii de baza (BS) Softer handover poate fi considera un caz particular de soft handover Semnalele uplink se combina la RNC Controlul puterii se face fata de o singura BS (selectata dupa criterii de calitate ale semnalului receptionat)
Reprezinta 20 40 % din situatiile de handover
Soft handover conexiuni radio paralele
Sens uplink codul de imprastiere este Cs - utilizat de ambele BS Sens downlink codurile de imprastiere sunt Cs1, Cs2 pentru BS1, respectiv BS2 O statie mobile poate avea pana la 6 astfel de conexiuni radio paralele active set
Legaturile sunt create/eliminate dinamic pe masura ce mobilul se deplaseaza, exista permanent cel putin o conexiune
Procedura:
MS masoara Eb/No al canalului fizic CPICH (Common Pilot Channel) pentru fiecare BS vecin Daca valoarea trece peste un prag_H se creaza o noua conexiune in active set Daca scade sub un prag_L se elimina conexiunea
Hard handover
MS
trece dintr-o celula cu o frecventa (banda) in alta celula, pe o alta frecventa (celule controlate de RNC-uri diferite)
Ex. BS de mare capacitate care are mai multe frecvente
Inter-mode si inter-sistem handover

Intre
modurile TDD si FDD Intre UMTS/WCDMA si GSM, IS-95, etc.
Canale radio WCDMA FDD
Logice (L2):

Control: BCCH (Broadcast), PCCH (Paging), CCCH (Comune), DCCH (Dedicate) Trafic: DTCH (p-to-p), CTCH (p-to-m)
Transport (L2, MAC):

Dedicate: DCH, Comune: BCH, PCH, RACH, FACH (forward access), DSCH (downlink shared)
Fizice (L1, PHY):
CCTrCH (Coded Composite Transport Channel) multiplexare canala transport / canal fizic P-CCPCH (primary common control), S-CCPCH (secondary), PRACH (random access), PDSCH (downlink shared), DPDCH (dedicated data)
Codarea vocii: AMR Adaptive MultiRate

Debit variabil (4.5Kbps 12.2Kbps), se poate schimba la fiecare segment de 20 ms Schimbarea debitului se semnalizeaza (in-band) Foloseste VAD (Voice Activity Detection) detectie voce/liniste Algoritm codare ACELP (Algebraic Code Excited Linear Prediction Coder),
Bitii se impart in trei categorii A, B, C Toleranta la erori FER (Frame Error Rate): 1% pt. biti clasa A, < 0.0001 pt. clasele B, C
Adaptarea debitului se face in functie de:

traficul in celula conditiile de propagare calitatea dorita pentru voce
AMR adaptarea debitului
with
Schema bloc a unui terminal 3G
Fazele standardizarii 3G
Comparatie WCDMA - GSM
WCDMA versus CDMA2000 1x
Alte date comparative
EFR - Enhanced Full Rate
HSPA (High Speed Packet Access)
Include:
High Speed Downlink Packet Access (HSDPA) si High Speed Uplink Packet Access (HSUPA) extind si imbunatatesc interfata radio bazata pe WCDMA Evolved HSPA (HSPA+)
Performante:

14 Mbit/s downlink si 5.76 Mbit/s uplink Reduce timpul de intarziere a pachetelor de date Capacitate crescuta de pana la 2-3 ori
Caracteristici principale HSPA

Alocare dinamica a puterii utilizarea la maximum a resurselor unei celule prin alocarea dinamica a puterii disponibile pentru un canal radio (banda) Transmisie cu canale partajate in timp resursele radio sunt partajate dinamic intre mai multi utilizatori Codare si modulatie adaptive maximizeaza eficienta utilizarii canalului radio
16QAM and 64QAM
Mecanism ARQ hibrid datele retransmise se combina cu cele transmise intial iar rata codului de protectie creste la retransmisii succesive Planificare rapida a utilizatorilor concurenti mecanism de arbitraj al dreptului de a transmite la un moment dat pentru mai multi utilizatori care partajeaza resurse radio
HSPA alocarea dinamica a puterii
HSPA transmisie cu canale partajate in timp
TTI - Transmission Time Interval (scurtat fata de WCDMA) durata 2ms (fata de 10ms) Chanelisation codes coduri ortogonale Resursele radio sunt alocate/partajate in mod dinamic intre utilizatori
HSPA - codare si modulatie adaptive
Codurile cu imprasiere variabila si controlul puterii (WCDMA) sunt inlocuite cu modulatie si codare adaptiva
C/I Carrier/Interference
HSPA - mecanism ARQ hibrid
HARQ
Terminalul mobile cere retransmisia cand datele sunt receptionate eronat, confirma prin ACK/NACK Datele initiale si cele retransmise sunt combinate (soft combining) pentru a obtine datele corecte La retransmisie se creste progresiv rata codului de protectie la erori
HSPA planificare rapida a utilizatorilor concurenti
Planificare (scheduling): ce utilizator transmite la un moment dat si cu ce debit Idee: se comuta transmisia in functie de fading Se bazeaza pe indicatorul CQI Channel Quality indicator trimis de mobil
HSPA canale radio
Performante comparative HSPA
HSPA+
Bibliografie
Comunicatii mobile. Evolutia spre 3G, Autor:Sorina Zahan, Editura:Albastra WCDMA for UMTS. Radio Access for third generation mobile communications, Editori: Harri Holma, Antti Toskala, NOKIA, Finlanda, Wiley and Sons, 2004 UMTS. Les origines, larchitecture, la norme, Autor: Pierre Lescuyer, Dunod, Paris, 2002 http://www.umtsworld.com/default.htm http://www.comlab.hut.fi/opetus/333/2004_2005_slides/RAK E.pdf http://www.comlab.hut.fi/studies/3275/Cellular_network_pla nning_and_optimization_part11.pdf http://www.nomor.de/uploads/b0/2m/b02mwrVvIa5ZUtVrFe SP1w/Technology_of_HSPA.pdf
Introducere in LTE (Long Term Evolution), 4G:
Evolutia 3G, HSPA Caracteristici si performante LTE Tehnologiile pe care se bazeaza LTE
Tehnologii de banda larga utilizate in 3.5G si 4G:
Transmisie OFDM (Orthogonal Frequency Division Multiplex), OFDMA (Orthogonal Frequency-Division Multiple Access), SC-FDMA (Single Carrier-FDMA) Antene MIMO (Multiple Input Multiple Output)
Evolutia UMTS, HSPA (3GPP)
Motivatia evolutiei: presiunea concurentiala, necesitatea cresterii debitului de date
Ce este LTE ?

Cel mai reprezentativ sistem 4G (alte sisteme: Mobile WiMax) Tehnologii suport pentru LTE:

Transmisie OFDM/OFDMA si SC-FDMA (Single Carrier FDMA) Antene MIMO (Multiple Input Multiple Output) Arhitectura EPS (Evolved Packet System) > all IP flat (nonhierarchical) architecture
EPC (Evolved Pachet Core), evolved UTRAN (e-UTRAN)
Mobilitate: optima pentru 0-15Km/h, performanta pana la 120km/h, functionala pana la 350 Km/h (chiar 500 km/h)
Raza celula: 5Km optima, 30Km performanta, 100Km limitata
Performante LTE (Release 8)
Parametri LTE
Exemple de benzi LTE
OFDM, OFDMA
Tutorial OFDM http://www.complextoreal.com/chapters/ofdm2.pdf
OFDM versus FDM
OFDMA (Orthogonal FrequencyDivision Multiple Access) - downlink

Versiunea multi-user pentru OFDM Flexibilitate de implementare in diferite benzi, diversitate in frecventa, posibilitate de control pentru fiecare purtatoare (subchannel) Avantaje f.d. CDMA:

Solutie de combatere a fading-ului mai robusta si mai putin complexa Combinat cu MIMO atinge o eficienta spectrala mai ridicata
OFDMA vs. CDMA
SC-FDMA (Single Carrier FDMA) - uplink
Prelucrari SC-FDMA si OFDMA pe lantul de transmisie (uplink)
MIMO
Tutorial MIMO http://www.complextoreal.com/chapters/mimo.pdf
Bibliografie
http://www.steepestascent.com/content/mediaassets/pdf/prese ntations/SA_Introduction_to_LTE.pdf http://www.radioelectronics.com/info/cellulartelecomms/index.php http://eventhelix.com/lte/lte-tutorials.htm http://www.3g4g.co.uk/Lte/LTE_WP_0703_RandS.pdf http://www.complextoreal.com/ http://niviuk.free.fr/lte_band.php Agilent 3GPP Long Term Evolution: System Overview, Product Development, and Test Challenges. Application Note. http://www.tml.tkk.fi/Studies/Tik110.300/1999/Wireless/modulation_3.html
Tendinta all over IP

3G 4G

- Arhitectura IMS (IP Multimedia Subsystem)
- Arhitectura EPS (Evolved Packet System)
EPC (Evolved Pachet Core) Evolved UTRAN (e-UTRAN)
De ce all over IP ?
Avantaje:
support
comun date si voce (protocol unic, aceeasi infrastructura) simplificarea arhitecturii sistemului de comunicatii decuplarea partii de retea de partea de servicii posibilitate transport voce prin Internet (cost redus) integrare facila cu aplicatii de date (ex. web) dispare monopolul operatorilor pe partea de telefonie
Probleme de rezolvat:
asigurarea
QoS
IMS IP Multimedia Subsystem
Standard international Se ocupa de aspectele: mobilitate, interoperabilitate, control transport date, securitate, convergenta fix-mobil, voce-date Integreaza tehnologii multiple de acces: GSM, WCDMA, CDMA2000, Wireline broadband access, WLAN VoIP pentru comunicatii vocale Extinde capabilitatile protocolului SIP - Session Initiation Protocol (protocol de semnalizari peste IP, permite stabilirea de sesiuni de comunicare)
IMS motivatie
Operatori necesitati:
Oferirea
de solutii diverse de acces fix si mobil de catre un acelasi operator Extinderea facila spre noi servicii platforma flexibila, scalabila
Utilizatori - interes pentru:

Servicii
multimedia de banda larga Servicii de comunicare diverse, multimedia Servicii personalizate, integrate
IMS un scenariu de utilizare

While in a taxi from the airport, Anna calls her work colleague Andrew on his mobile number to discuss some issues with an important construction project. Anna activates the phones video mode so that she can show Andrew exactly what she is talking about. Andrew views the images on his mobile while they discuss how best to move forward. The two decide that they need a little help from their colleagues back in the office. Anna selects the project work group from her buddy list, sees who is available, and initiates a push to talk group session. John and Jeff answer that they have also been thinking about the problem, and have a few ideas that they would like Anna to look at. When she gets to the hotel, Anna starts her laptop computer, opens her personal buddy list and invites Andrew, John and Jeff to join a videoconference. John opens up a presentation and shares it with his colleagues. At the start of the videoconference, Andrew is still walking back to the office and participates on his mobile phone, but swaps to his PC when he arrives at his desk a few minutes later.
IMS Arhitectura simplificata
IMS Componente arhitectura
Strat servicii/aplicatii
Servere
de aplicatii si furnizare de continut Application server (AS)
Strat control
Servere
de gestiune a comunicatiei, functii O&M si interoperare cu alte retele CSCF (Call Session Control Function) care este un server SIP (ex. de functie: autentificare)
si switch-uri IP
Strat conectivitate
Rutere
IMS componente arhitectura
P-CSCF Proxy Call Session Control Function nod de intrare in IMS, trimite apoi mesajele la S-CSCF S-CSCF Serving Call Session Control Function functii SIP registrar si SIP proxy (control acces uilizatori) I-CSCF Interogating Call Session Control Function proxy de interogare HSS HSS Home Subscriber Server baza de date cu profile utilizatori si servicii la care acestia au acces (HLR evoluat) MRF Media Resource Functions implementeaza facilitati necesare stabilirii conferintelor (sesiuni multi-user) MGCF Media Gateway Control Functions nod de tip SIP User Agent, terminal, asigura interoperarea cu retele CS include componenta SG Signalling Gateway (interfata SIP <-> SS7) MGW Media Gateway transcodare stream voce mod pachete <-> mod circuit
IMS integrare verticala versus orizontala
Servicii reutilizabile (service enablers): group/list management, presence, provisioning, operation & management, directory, charging, deployment
2G
3G
Arhitectura logica 2G/3G conform specificatiei 3GPP TR 23.882 V8.0.0 (2008-09)
Arhitectura logica 4G LTE

GERAN GSM/EDGE Radio Access Network HSS Home Subscriber Server PCRF Policy and Charges rule Function ePDG evolved Pachet Data Gateway MME Mobility Management Entity UPE User Plane Entity SAE System Architecture Evolution
PSS Pachet Switched Service
Arhitectura LTE 4G - cerinte
Cerinte generale: debite marite, intarzieri reduse, nivel securitate superior, QoS imbunatatit si negociabil, support sisteme de acces diferite, continuitatea sesiunii la schimbarea tipului de acces, sistem politici selectie acces, compatibilitatea cu sistemele mai vechi
Alte caracteristici: suport IP v.4 si v.6 dinamic si fix, clase de trafic (real-time, non real-time, mission critical), handover intre diferite tipuri de acces (3GPP si non3GPP), etc.
Evolved-UTRAN (E-UTRAN)
Statiile de baza eNB (evolved Node B) sunt conectate printr-o retea tip mesh (interfata X2)
MME Mobility Management Entities
S-GW Serving Gateway
E-UTRAN - functii
Gestiune resurse radio acces canale radio Compresie/decompresie antete IP pentru eficientizare Securitate criptare, protejare integritate Transfer date uplink, downlink Transmitere appel (paging) Difuzare informatii (broadcast) Gestiune mobilitate masuratori semnal, handover intra E-UTRAN, mobilitate GERAN-UTRAN si non-3GPP (CDMA2000) Localizare Alarme cutremur, tsunami (ETWS) pentru o anumita arie Auto-configurare pentru nodurile noi adaugate, auto-optimizarea retelei
E-UTRAN, EPC protocoale S1
Componente EPC
MME Mobility Management Entity
gestiune semnalizari, securitate (autentificare), paging, selectie PDN-GW si S-GW, gestiune handover (selectie MME, SGSN), support ETWS, etc. ancora mobilitate IP, buffer pachete, rutare pachete, marcare pachete pt. stratul transport, etc.
filtrare pachete, alocare adresa IP pentru TE (user), control debit
S-GW Serving Gateway
PDN-GW Pachet Data Network Gateway
Interfete: S1, X2, S3, S4, etc.
Bibliografie

Ericsson, October 2004, WHITE PAPER: IMS IP Multimedia Subsystem. The value of using the IMS architecture 3GPP TR 23.882 V8.0.0 (2008-09) http://www.3gpp.org/ftp/Specs/html-info/23882.htm Agilent 3GPP Long Term Evolution: System Overview, Product Development, and Test Challenges. Application Note. Stefania Sesia, ST-NXP Wireless/ETSI, France, Issam Toufik ST-NXP Wireless, France, Matthew Baker, Philips Research, UK, LTE The UMTS Long Term Evolution From Theory to Practice.
Obiectivul invatarii si evaluarea Cum invatam eficient? Tehnici Cum ne pregatim inaintea unui examen? Recapitularea ideilor principale ale cursului de SCMB
De ce invatam? In ce scop?
Scopul invatarii:
In
general: INTELEGEREA In inginerie: dobandirea de cunoastere care sa fie apoi aplicabila practic
Problema:
Uneori
poti obtine nota maxima daca reproduci informatii din curs dar
Implica nota maxima cunoastere maxima (ex. rezultate maxime in practica) ?
Evaluarea

Cum ar trebui sa fie facuta evaluarea astfel incat obiectivul invatarii sa fie atins? Solutii posibile:
Evaluarea
aspectelor esentiale in favoarea
detaliilor
Care sunt aspectele esentiale? (principiile, cerintele pietei de munca, etc.)
Evaluarea
gradului de intelegere (ex. capacitatea de a crea noi idei si asociatii, a exprima opinii personale)
Tehnici de invatare eficienta
Structurarea arborescenta a ideilor (metoda Palniei)

Idei principale mai aproape de radacina Idei secundare, detalii mai departe Predictia a ceea ce va urma in text pe baza a ceea ce s-a studiat deja (stiu -> vreau sa stiu -> am invatat) Formularea de intrebari Argumentarea logica
Lectura activa

Gestiunea stricta a timpului
Impartirea problemei in sarcini Alocarea de timpi limitati fiecarei sarcini
Formularea de intrebari
Clasificarea lui Bloom:

Cunostintele: cine, ce, de ce, cand, unde, cui, cum, alege, gaseste, afla, defineste, enumera, indica, etc. Comprehensiunea: compara, demonstreaza, interpreteaza, explica, relationeaza, rezuma, transpune, etc. Analiza: analizeaza, categorizeaza, clasifica, examineaza, simplifica, enumera, etc. Sinteza: elaboreaza, selecteaza, combina, compune, creeaza, dezvolta, estimeaza, testeaza, schimba, etc. Evaluarea: alege, concluzioneaza, decide, critica, determina, explica, interpreteaza, estimeaza, etc.
Metoda de studiu RICAR

R Rasfoire I Intrebari C Citire (orientata de intrebarile precedente) A Aducere aminte R - Recapitulare
R - Rasfoirea

Obiectiv: formarea unei pareri generale Analogie: studierea hartii inainte de a porni la drum Ce studiem in aceasta faza?

Titlul Structura (cuprinsul, titlurile capitolelor) Prefata, introducerea, concluziile Trecere rapida prin paginile cartii
Putem rasfoi o carte intreaga sau un capitol
I - Intrebari
Obiectiv: identificarea golurilor din cunoastere Efect puternic de stimulare pentru invatare Intrebari:

Generale (rezulta rasfoind intreaga carte) Specifice (rezulta rasfoind un capitol)
Formularea de intrebari poate fi chiar mecanica: De ce ? Surse de intrebari: propria persoana, colegii, profesorul, etc.
C - Citire

Obiectiv: a gasi raspunsuri la intrebari -> a intelege Efect: concentrarea Metoda:
Se cauta idea principala la diferite nivele: carte, capitol, alineat => structura arborescenta
Reverse engineering: descoperirea planului de idei al autorului A NU face:

Luare de notite in aceasta faza Subliniere la prima citire
Reciteste pentru a sesiza detalii suplimentare
A Aducere aminte
Obiectiv: impiedica uitarea, Avantaje: face posibila corectarea ideilor, mentinerea creierului in stare activa Frecventa:

La sfarsitul fiecarui capitol De fiecare data cand intalnesti un nou titlul principal
Activitate asociata: luarea de notite Se recomanda ca aceasta faza sa ocupe cam 50% din timpul de invatare
R - Recapitularea
Etape:
Rasfoire Amintirea
intrebarilor formulate in timpul studiului, intrebari noi Recitirea textului Corectarea eventualelor greseli
Alte observatii despre metoda RICAR
Fazele se pot intrepatrunde partial Exista dependente intre faze (nu poti pune intrebari daca nu ai rasfoit cat de putin) Poate fi necesara repetarea unie faze pe parcurs Metoda poate fi adaptata si prelegerilor
Atitudinea fata de examen

(1)
Pregatirea pentru examen:

Aplicarea tehnicilor de studiu pe o perioada suficienta de timp (ex. RICAR) Recapitularea periodica (la intalnirea de idei noi) reamintirea ideilor principale Reorganizarea ideilor si construirea de asociatii noi, crearea de noi puncte de vedere Planificarea timpului (orar) Perioade de recreere, activitati sportive Discutarea ideilor cu colegi Cunoasterea cerintelor pentru examen
Atitudinea fata de examen (2)
Ziua examenului:

Este recomandata odihna si deconectare cu o zi inainte A se evita vizionarea anticipata in drum spre examen A se citi intreaga tema la examen (primele 5 minute) Interpreteaza corect intrebarile (verbe cheie: analizeaza, descrie, enumera, etc.) Gestiunea timpului in functie de punctajele intrebarilor, respectarea timpilor alocati Raspunsurile sa fie concise Efectuati un control final inainte de a parasi sala Se recomanda deconecatera dupa examen si nu dezbaterea intrebarilor imediat cu colegii
Bibliografie
Derek Rowntree, Invata cum sa inveti (Learn how to study), prima editie 1970
Simona Elena Bernat, Tehnica invatarii eficiente, presa universitara UBB, Cluj, 2003 Charles Hobbs, Organiser votre temps, maitriser votre vie, 1988

SCMB

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCMB

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comunicatii Mobile (CM) - curs 1 -

Marcel Cremene, Conf.dr.ing. 2011 - 2012

Suport WEB: http://mercur.utcluj.ro/mobile

Comunicatii Mobile - abordare

Top-down versus bottom-up:

A descrie un Sistem = a descrie in principal:

Cunostinte prealabile necesare

Cunoasterea arhitecturilor, protocoalelor, tehnologiilor specifice comunicatiilor mobile Intelegerea:

Principiu: trecerea de la paradigma profesorulenciclopedie la paradigma profesorului-antrenor Incurajarea:

Utilizarea de tehnici de munca intelectuala

Activitate ghidata de un obiectiv personal versus indeplinire mecanica a unor cerinte

Introducere in domeniul Comunicatiilor Mobile

Cum au evoluat sistemele de comunicatii mobile? (1)

WiMax, WiFi 1G, 2G, 3G, 4G VOD

Audio-vizual (difuziune radio, TV)

Integrarea diferitelor tehnologii de acces mobil

Cum au evoluat sistemele de comunicatii mobile? (2)

Mobilitate in aria personala

Mobilitate versus debit

Starea actuala (1)

Starea actuala (2)

Care sunt partile unui sistem/retea de telefonie fixa ?

Problema: proiectarea unui sistem de telefonie mobila

Incercati sa proiectati un sistem de comunicatii mobile:

Acces mobil (terestru vs. satelit)

Acces mobil la Internet

Ce se intampla cu partea de comutatie daca terminalul este mobil?

Scrieti pe o jumatate de pagina, anonim, cat mai concret:

Comunicatii Mobile - curs 2 -

celular Mobilitatea, Localizarea, Transferul legaturii

Arhitectura generala a unui sistem de telecomunicatii

Plan control (semnalizari)

Observatie: a se face o comparatie cu arhitectura Internet-ului

Problemele tehnice ridicate de accesul radio mobil (1)

Datele problemei si ipoteze :

Problemele tehnice ridicate de accesul radio mobil (2)

Probleme de rezolvat exemple :

Ce fel de semnalizari sunt necesare ? Cum se realizeaza partea de sincronizare ?

Conceptul celular - motivatie

Aceeasi banda poate fi utilizata in celule diferite dar aflate la distanta

Permite adaptarea retelei la diferite tipuri de trafic (scazut, mediu, ridicat)

Puteti imagina si alte solutii posibile, diferite de aceasta ?

Reutilizarea frecventelor si adaptarea traficului

Basic Terminal PDA Terminal Audio/Visual Terminal

Integration with the Fixed Network

Care este raza maxima respectiv minima a unei celule in practica ?

Femto celule cele mai mici celule

Concepte de baza specifice mobilitatii

Mobilitatea (roaming) - posibilitatea de micare i

Localizarea - cunoaterea poziiei abonatului n

Celul Reea Grup de celule

in permanenta codul ariei de

localizare: LAI MS mentine o lista de nivele de semnal de la celule vecine

Decizia de a trece pe o alta frecventa o ia MS pe baza calitatii semnalelor receptionate

Handover - procedura de transfer automat a unei

Calitate transmisie, parametri specifici celulei

Datele necesare deciziei:

Decizia de handover o ia reteaua (BSC-ul)

Din punct de vedere al utilizatorului se ofer:

Acesul multiplu TDMA

Frecvente GSM (banda de 900MHz)

Uplink: 890 915 MHz

Downlink: 935 960 MHz