2.

1 Scopul lucrării: Studierea principiilor funcționale ale sistemului de comunicații mobile GSM
și serviciilor oferite.

2.2 Sarcina teoretică:

Studierea structurii și principiilor de funcționare a rețelei GSM;

Studierea principiilor de autentificare și securitate a transmisiunii;

Studierea principiilor de funcționare a handover-ului;

Studierea principiilor de organizare a ariilor geografice de acoperire;

Studierea serviciilor GSM.

2.3 Sarcina de laborator:

Definirea celulelor GSM;

Atribuirea frecvențelor pentru canalele logice de trafic THC și de difuziune BCCH;

Definirea modului de organizare a canalelor logice;

Definirea relațiilor de vecinătate între celulele GSM;

Definirea supervizării canalelor logice;

Verificarea parametrilor celulelor.

2.4 Răspunsuri la întrebări:

1. Structura retelei GSM, principii de functionare.

O retea GSM este divizata in trei subsisteme: subsistemul de comutatie (the switching system
SS), subsistemul statiilor de baza (the base station system BSS) si sistemul de operare si suport (the
operation and support system OSS).
 Fig. 1 Structura retelei GSM

GSM ofera recomandari, dar nu cerinte. Specificatiile GSM explica detaliat functiile si
cerintele catre interfete, dar nu fac referinta la partea hardware. Acesta ofera libertate suplimentara
pentru elaboratorii de echipamente, iar pentru operatori posibilitatea de a procura echipament de la
orice producator.

2. Subsistemul statiei de baza BSS, principiul de functionare.

Subsistemul statiei de baza BSS este partea retelei GSM responsabila de asigurarea legaturilor
statiilor mobile cu reteaua GSM. Subsistemul statiei de baza este compus din doua component
principale:

§   Base Tranceiver Station (BTS) – statiile de baza de emisie si receptie ce contin
transmitatoare radio (emitatoare/receptoare) si antene necesare pentru asigurarea legaturii radio cu
statiile mobile. Statiile de baza sunt elemente ce se defines pentru a functiona in cadrul celulelor. BTS
comunica cu MS prin interfata aeriana Um cu ajutorul protocoalelor interfetei Um.
§   Base station Controller(BSC) – controlerul statiilor de baza interconecteaza un grup de
statii de baza, deseori poate fi plasat cu una dintre aceste statii in aceeasi incapere. BSC gestioneaza
resursele radio, asigura functionarea handover-ului, alocarea canalelor radio, etc. BTS comunica cu
BSC prin intermediul interfetei Abis si a protocoalelor acesteia. De obicei, BSC este un produs in
ansablu cu un transcoder TRA ce permite convertarea semnalelor vocale digitale pentru a asigura
interconectarea cu centrul de comutatie MSC. Transcoderul este necesar deoarece canalele vocale
utilizate in interfata radio sunt comprimate, iar MSC utilizeaza canale vocale necomprimate.

3. Subsistemul de comutatie SS, principii de functionare.

SS prelucreaza apelurile, oferind serviciile abonatilor seviciile solicitate. Contine urmatoarele
unitati functionale:

§   Mobile Switching services Center (MSC) – centrul de comutatie al retelei mobile, este
elementul principal al retelei de baza GSM. Functioneaza exact ca un nod de comutatie in PSTN sau
ISDN, oferind totodata si functii suplimentare pentru a asigura cerintele de functionare ale retelei
mobile. Aceste functii sunt inregistrarea in retea, autentificarea, localizarea apelului, handover intre
MSC si rutarea apelurilor. MSC mai ofera interfete necesare pentru interconectarea cu o retea PSTN
sau ISDN ce ofera posibilitatea apelarii abonatilor de telefonie mobile din alte retele mobile.
§   Home Location Register (HLR) – registru de locatie, este o baza de date ce contine toata
informatia necesara pentru accesul la servicii pentru toti abonatii si suplimentar de date despre ultima
locatie a acestora. Urmand aceasta solutie, reteaua GSM este capabila sa ruteze apelurile catre statia de
baza BTS care la momentul dat deserveste statia mobila MS. Cand un abonat activeaza telefonul mobil
MS are loc inregistrarea , localizarea in reteaua mobila, ca urmare este posibil de a determina care
statie de baza a deservit statia mobila. Aceasta informatie este utila pentru rutarea apelurilor in retea.
Cand statia mobila este in asteptare, periodic are loc relocalizarea cu scopul ca datele despre ultimul
loc de aflare sa fie precise. Intr-o retea exista un singur HLR a carui functionalitate se divizeaza intre
toate nodurile retelei.
§   Visitor Location Register (VLR) – registru de vizita, contine informatie selectata din HLR
pentru ca serviciile disponibile sa fie furnizate fiecarui abonat activ in parte. VLR poate fi produs ca
echipament aparte insa mai comod este ca el sa fie parte comuna a MSC. In cazul variantei combinate
MSC/VLR accesul la datele din VLR este mai rapid.
§   Equipment Identity Register (EIR) – registrul de identitate a chipamentelor este utilizat
pentru monitorizarea echipamenteleor de abonat MS sau restrictie a accesului acestora. Orice statie
mobila este identificata cu ajutorul unui numar IMEI. Acest numar este inscris in MS si este identificat
de retea in timpul localizarii. In dependenta de informatia anterior mentionata, unei statii mobile poate
sa i se atribuie una din trei stari: acces la retea, restrictie sau monitorizare.
§   Authentification Centre (AuC) – centrul de autentificare este o baza de date protejata care
contine informatie secretizata ce se contine si in cartela SIM a abonatului. Aceasta informatie este
utilizata pentru autentificarea abonatilor si cifrarea informatiei transmise prin canale radio.
 4. Stația de baza BTS, functiile.

Base Tranceiver Station (BTS) – statiile de baza de emisie si receptie ce contin transmitatoare
radio (emitatoare/receptoare) si antene necesare pentru asigurarea legaturii radio cu statiile mobile.
Statiile de baza sunt elemente ce se defines pentru a functiona in cadrul celulelor. BTS comunica cu
MS prin interfata aeriana Um cu ajutorul protocoalelor interfetei Um.

5. Controlerul statiilor de baza BSC, functiile.

Base station Controller(BSC) – controlerul statiilor de baza interconecteaza un grup de statii

de baza, deseori poate fi plasat cu una dintre aceste statii in aceeasi incapere. BSC gestioneaza
resursele radio, asigura functionarea handover-ului, alocarea canalelor radio, etc. BTS comunica cu
BSC prin intermediul interfetei Abis si a protocoalelor acesteia. De obicei, BSC este un produs in
ansablu cu un transcoder TRA ce permite convertarea semnalelor vocale digitale pentru a asigura
interconectarea cu central de comutatie MSC. Transcoderul este necesar deoarece canalele vocale
utilizate in interfata radio sunt comprimate, iar MSC utilizeaza canale vocale necomprimate.

6. Transcoderul TRA, functiile.

De obicei, BSC este un produs in ansablu cu un transcoder TRA ce permite convertarea

semnalelor vocale digitale pentru a asigura interconectarea cu central de comutatie MSC. Transcoderul
este necesar deoarece canalele vocale utilizate in interfata radio sunt comprimate, iar MSC utilizeaza
canale vocale necomprimate.

7. Statia mobila MS, numarul international de identificare al abonaturlui mobil IMSI.

Satiile mobile, terminale sau echipamente mobile, mai sunt numite telefoane mobile sau
celulare, fac parte din echipamentul relelei GSM care se afla in posesia abonatilor. MS imbina
terminanul mobil si modului de acces la retea SIM.
Echipamentul mobil modern contine ecranul LCD, bateria si echipamentul necesar pentru a
transmite semnalul radio. Mai contine inca si numarul international de identificare a statiei mobile
IMEI (International Mobile Equipment Identity). IMEI este inscris in MS de catre producator si nu
poate fi schimbat. Accesul la retea decurge cu verificarea acestuia si este o masura contra furtului de
telefoane mobile.
 SIM (Subscriber Identity Module) este modulul de identificare al abonatului in retea. Sim
contine toata informatia necesara pentru accesul la serviciile retelei si in special numarul international
de identificare al abonatului IMSI (International Mobile Subscriber Identity).
IMSI= MCC+MNC+MSIN ≤ 15 cifre
MCC- Mobile Coutry Code (codul tarii)
MNC- Mobile Network Code (codul retelei mobile)
MSIN- Mobile Subscriber Identification Number (numarul abonatului)

8. Centrul de comutatie al retelei mobile MSC, functiile.

Mobile Switching services Center (MSC) – centrul de comutatie al retelei mobile, este
elementul principal al retelei de baza GSM. Functioneaza exact ca un nod de comutatie in PSTN sau
ISDN, oferind totodata si functii suplimentare pentru a asigura cerintele de functionare ale retelei
mobile. Aceste functii sunt inregistrarea in retea, autentificarea, localizarea apelului, handover intre
MSC si rutarea apelurilor. MSC mai ofera interfete necesare pentru interconectarea cu o retea PSTN
sau ISDN ce ofera posibilitatea apelarii abonatilor de telefonie mobile din alte retele mobile.

9. Registrul de locatie HLR, functiile.

Home Location Register (HLR) – registru de locatie, este o baza de date ce contine toata
informatia necesara pentru accesul la servicii pentru toti abonatii si suplimentar de date despre ultima
locatie a acestora. Urmand aceasta solutie, reteaua GSM este capabila sa ruteze apelurile catre statia de
baza BTS care la momentul dat deserveste statia mobila MS. Cand un abonat activeaza telefonul mobil
MS are loc inregistrarea , localizarea in reteaua mobila, ca urmare este posibil de a determina care
statie de baza a deservit statia mobila. Aceasta informatie este utila pentru rutarea apelurilor in retea.
Cand statia mobila este in asteptare, periodic are loc relocalizarea cu scopul ca datele despre ultimul
loc de aflare sa fie precise. Intr-o retea exista un singur HLR a carui functionalitate se divizeaza intre
toate nodurile retelei.

10. Registrul de vizita VLR, functiile.

Visitor Location Register (VLR) – registru de vizita, contine informatie selectata din HLR
pentru ca serviciile disponibile sa fie furnizate fiecarui abonat activ in parte. VLR poate fi produs ca
echipament aparte insa mai comod este ca el sa fie parte comuna a MSC. In cazul variantei combinate
MSC/VLR accesul la datele din VLR este mai rapid.
 11. Registrul de identificare al echipamentelor EIR, functiile.

Equipment Identity Register (EIR) – registrul de identitate a chipamentelor este utilizat pentru
monitorizarea echipamenteleor de abonat MS sau restrictie a accesului acestora. Orice statie mobile
este identificata cu ajutorul unui numar IMEI. Acest numar este inscris in MS si este identificat de
reteta in timpul localizarii. In dependenta de informatia anterior mentionata, unei statii mobile poate sa
i se atribuie una din trei stari: acces la retea, restrictie sau monitorizare.

12. Centrul de autentificare AUC, functiile.

Authentification Centre (AuC) – centrul de autentificare este o baza de date protejata care
contine informatie secretizata ce se contine si in cartela SIM a abonatului. Aceasta informatie este
utilizata pentru autentificarea abonatilor si cifrarea informatiei transmise prin canale radio.

13. Sistemul de operare si suport OSS, componente, destinatia OSS.

OSS reprezinta o entitate functionala ce permite operatorilor de retea de a monitoriza si
gestiona sistemul. OSS este o solutie costisitoare ce poate propune utilizatorilor un suport eficient si
centralizat pentru operare si mentenanta la nivel local si regional care este necesara in special pentru
retelele GSM de arie larga. Una din cele mai importante functii ale sistemului de operare si suport este
posibilitatea de de monitorizare a retelei si suportul pentru mentenanta activitatilor diferitor operatiuni
si a diferitor tipuri de organizare a mentenantei locale.

14. Elementele functionale suplemenare in reteaua GSM.

Elemente functionale suplimentare indicate in figura de mai sus:

§   Message center(MXE)-centrul de mesaje ofera posibilitatea de a organiza servicii de
transmisiune a mesajelor vocale, faximile si a datelor. In special MXE gestioneaza serviciul mesaje
scurte (SMS), cell broadcast, mesagerie vocala, mesaje faximile, e-mail si notificare.
§   Mobile service node (MSN)-nodul serviciilor mobile MSN ofera posibilitatea de organizare
a serviciilor retelei intelegente (IN).
§   GSM interworking unit (GIWU)-unitatea de adaptare GIWU costa din echipamente si soft
care ofera o interfata pentru comunicatii de date si pentru retele de diferit tip. Prin intermediul GIWU,
abonatii au posibilitatea de a utiliza pe rind serviciile vocale sau de transport de date pe parcursul unui
si aceluiasi apel. In practica GIWU poate fi implementat in cadrul MSC/VLR.
 §   Gateway Mobile Switching Centre (GMSC)-gateway MSC este nodul retelei care initial
ruteaza apelurile terminate indiferent de locul aflarii statiilor mobile. GMSC obtine numarul roaming
al abonatului mobil MSRN(Mobile Station Number) din baza de date HLR conform numarului
international in reteaua digitala cu servicii integrate MSISDN (Mobile Station ISDN number, numarul
de abonat al MS), apoi ruteaza apelurile corect catre acel MSC care la moment este vizat de statiile
mobile.

Mobile Station ISDN Number (MSISDN)

MSISDN=CC+NDC+SN
unde,
CC:Country Code (codul tarii)
NDC: National Destination Code (codul retelei)
SN: Subcriber Number (numarul abonatului)

15. Interfete GSM, functiile interfetelor

Structura reţelei GSM indicată în fig.1 este definită de specificaţiile standardului GSM. De
asemenea orice interfaţă dintre elementele reţelei GSM tot corespunde aceluiaşi standard. Aceasta
permite utilizarea echipamentelor de reţea de la diferiţi producători. Totodată o mare parte a
interfeţelor nu au fost complet definite, în timp ce încă multe reţele erau în stadiu de lansare, ca urmare
nivelul de standardizare nu este prea înalt, iar aceasta era convenabil pentru producătorii de
echipamente.
1. Interfaţa Um - interfaţa aeriană sau altfel numită interfaţa radio utilizează un standard
complet definit,care asigură schimbul de informaţie între staţia mobilă(MS) şi subsistemul staţiei de
bază (BTS/BSC). Pentru semnalizare se utilizează o versiune modificată a protocoalelor 1SDN/LAPD
cunoscută prin denumireaLAPDm.
2. Interfaţa Abis - este o interfaţă internă a subsistemului BSS care leagă BTS cu BSC şi care
nu este standardizată complet. Interfaţa Abis asigură controlul funcţionării echipamentelor radio şi
alocarea canalelor de radiofrecvenţă.
3.Interfaţa A - această interfaţă este utilizată pentru a face legătura dintre subsistemul BSS şi
centrul de comutaţie MSC. Interfaţa transportă toată informaţia legată de alocarea pentru staţiile
mobile a canalelor,time slot-urilor, în timp ce sunt deservite de BSS.Transmisiunea mesajelor prin
această interfaţă este necesară şi pentru a permite handover-ul în cadrul reţelei.
4.Interfaţa B - este interfaţa care se află între MSC şiVLR. Interfaţa dată utilizează protocoalele
MAP/B.Deoarece MSC şi VLR în majoritatea cazurilor sunt combinate într-un singur echipament,
aceasta este o interfaţă internă. Interfaţa B este utilizată pentru a asigura accesul din partea MSC la
datele abonaţilor din registrul VLR.
5.Interfaţa C - este situată între HLR şi GSMC sau SMS-G. Cînd apelul soseşte de la o altă
reţea, de exemplu o reţea PSTN sau o altă reţea de comunicaţii mobile, acesta trebuie sa parcurgă
gateway-ul pentru ca informaţia necesară pentru a îndeplini cererea de apel să fie primită. Protocoalele
utilizate pentru această interfaţă sunt numite MAP/C, unde litera „C” indică tipul interfeţei. Prin
interfaţa dată se mai transmite şi informaţia legată de billing (tarifare a apelurilor) după ce apelul a fost
terminat şi circuitele s-au eliberat.
6.Interfaţa D - este situată între registrele VLH şi HLR.Utilizează protocoalele MAP/D pentru a
asigura transportul informaţiei legată de localizarea staţiilor mobile (MS) şi pentru gestionarea datelor
de abonat.
7.Interfaţa E - este interfaţa ce oferă legătura dintredoua MSC-uri. Interfaţa E permite schimbul
de informaţie privind handoverul între MSC-uri şi utilizează protocoalele MAP/E.
8. Interfaţa F - se află între MSC şi EIR. Utilizează protocoalele MAP/F şi permite accesul la
informaţia din EIR pentru a confirma statutul IMEI al staţiilor mobile (MS) care încearcă să obţină
accesul la reţea.
9. Interfaţa G - interfaţa dată interconectează două registre VLR de la diferite MSC şi utilizând
protocoalele MAP/G asigură transferul informaţiei de abonat în timpul deplasării abonaţilor dintr-o
arie de deservire a unui MSC în alta a altui MSC
10. Interfaţa H - există între MSC şi SMS server SMS-G. Transportă mesajele SMS şi
informaţia necesară pentru organizarea serviciului dat utilizând protocoalele MAP/H.
11. Interfaţa I - această interfaţă există logic între MSC şi MS. Mesajele transmise prin interfaţa
I sunt transportate în mod transparent prin subsistemul BSS. Indiferent dc faptul că interfeţele GSM nu
sunt riguros definite de standard, despre ele oricum este oferită toată informaţia necesară pentru ca
funcţionalitatea reţelei GSM sa fie asigurată corect.

16. Securitatea transmisiunii in GSM.

Deoarece oricare terminal poate uşor obţine accesul la mediul de transmisiune, autentificarea
efectuată cu scopul de a identifica originea abonatului este un elemnt important în reţeaua mobilă.
Autentificarea decurge cu implicarea a două entităţi funcţionale, cartela SIM şi centrul de autentificare
AUC. Oricare abonat posedă o cheie de securitate secretă (Ki) păstrată în cartela SIM şi în baza de
date AUC. în timpul autentificării AUC generează un număr aleator (RAND) care este transmis către
staţia mobilă. Ambele atât staţia mobilă cât şi centrul de autentificare AUC utilizează acest număr
împreună cu cheia secretă (Ki) şi algoritmul de cifrare A3 pentru a obţine rezultatul (SRES). Staţia
mobilă transmite (SRES) propriu către AUC. Dacă rezultatul (SRES) transmis de staţia mobilă şi cel
obţinut de AUC sunt identice abonatul va fi autentificat.

Fig. 2 Autentificarea in GSM

Acelaşi număr aleator (RAND) şi cheia de securitate (Ki) sunt utilizate şi pentru a obţine cheia
de cifrare ce utilizează algoritmul (A8). Această cheie de cifrare concomitent cu numărul cadrului
TDMA, utilizează algoritmul A5 pentru a crea o secvenţă de 114 biţi a intervalului temporal (formând
două blocuri informaţionale a câte 57 biţi).

Fig. 3 Interval normal in GSM (NB)

Centrul de autentificare AUC este o bază de date securizată pentru gestionarea autentificării şi
cifrării informaţiei. Autentificarea utilizează o procedură complexă de cerere/confirmare şi are ca scop
verificarea originii abonatului mobil.
Un alt nivel de securitate este construit în baza echipamentelor mobile. După cum a fost
menţionat anterior orice terminal mobil GSM, este identificat prin intermediul unui număr unic de
identificare a echipamentului mobil 1MEI (International Mobile Equipment Identity). Lista numerelor
IMEI a tuturor staţiilor mobile din reţea este stocată în registrul EIR (Equipment Identity Register). în
acest registru numerele IMEI sunt divizate formând trei liste:

• Lista Albă: fac parte terminalele cărora le este permis accesul la reţea.
• Lista Gri: fac parte terminalele care sunt supravegheate, accesul la reţea este permis.
 • Lista Neagră: fac parte terminalele cu accesul la reţea restricţionat din anumite motive
(terminalele nu sunt aprobate pentru utilizare sau sunt furate etc).

17. Identificatorul celulei GGI.

Suprafaţa de acopcrire a reţelei GSM este divizată în arii geografice. În figura de mai jos sunt
indicate ariile geografice a unei reţele GSM care includ celule, arii de localizare, arii de deservire
MSC/VLR, şi aria PLMN (public land mobile network) - aria de acoperire a reţelei mobile.

Fig. 4 Arii de acoperire a retelei GSM

18. Arii de acoperire GSM

Aria unei celule este aria de acoperire a unei staţii de bază (BTS). In reţeaua GSM orice celulă
poate fi identificată conform identificatorului CGI (cell global identity), număr de identificare atribuit
manual oricărei celule. Aria de localizare LA (location area) este formată dintr-un grup de celule. În
cadrul ariei de localizare are loc paging-ul staţiilor mobile (MS). Oricare arie de localizare este
deservită de unul sau mai multe controlere a staţiei de bază (BSC) conectate la un singur MSC (vezi
Fig. 1.6.). Ficcărei arii locale îi este atribuit manual un identificator LAI (location area identity).

Fig. 5 Arie de localizare a abonatilor

 Aria de deservire MSC/VLR reprezintă o porţiune a reţelei GSM care este deservită de un MSC
şi este accesibilă datorită localizării abonaţilor în registrul VLR a unui MSC.

Fig. 6 Arii de deservire MSC/VLR

Aria PLMN este aria de acoperire a unui operator de telefonie mobilă.

Fig. 6 Arii PLMN

19. Notiunea de Handover

Unul dintre avantajele principale a sistemului celular este divizarea suprafeţei de acoperire în
celule de arie mică pentru utilizarea multiplă a canalelor de frecvenţă şi asigurare acoperirii de calitate.
în rezultatul deplasării abonaţilor în cadrul ariei de acoperire ei sunt deserviţi când de o celulă când de
alta, iar legătura telefonică trebuie să fie păstrată. Procedura care are loc în cazul dat este numită
handover sau handoff.

20. Tipurile de handover

Într-o reţea GSM există patru tipuri de handover caracteristic doar standardului GSM:
 • Intra-BTS handover: Este un tip a handover-ului GSM care are loc când este schimbat canalul
de frecvenţă sau time slot-ul utilizat de MS în caz de apariţie a interferenţei sau a altui factor. în acest
caz staţia mobilă (MS) rămâne a fi deservită de aceiaşi staţie de bază deoarece se schimbă doar canalul
sau time slot-ul.
• Inter-BTS Intra BSC handover: Este un tip a handover-ului GSM care are loc când staţia
mobilă (MS) se deplasează părăsind aria de acoperire a unei staţii de bază (BTS) şi intră în aria de
acoperire a altei BTS ce aparţin unui singur controler al staţiilor de bază (BSC). în acest caz
controlerul staţiilor de bază este obligat să efectueze handover-ul, adică să ofere un canal de frecvenţă
nou şi un time slot staţiei mobile (MS) pentru a comunica cu o staţie de bază nouă, înainte de a
întrerupe legătura cu cea faţă de care se îndepărtează.
• Inter-BSC handover: Este un tip a handover-ului GSM care are Ioc când staţia mobilă (MS) se
deplasează părăsind aria de acoperire a unei staţii de bază (BTS) şi intră în aria de acoperire a altei
BTS ce aparţin diferitor controlere al staţiilor de bază (BSC). În acest caz handover-ul este gestionat
de MSC.
• Inter-MSC handover: Este un tip a handover-ului GSM care are loc când staţia mobilă (MS) se
deplasează părăsind aria de acoperire a unei staţii de bază (BTS) şi intră în aria de acoperire a altei
BTS ce aparţin diferitor controlere al staţiilor de bază (BSC) şi diferitor centre de comutaţii MSC. în
acest caz doua MSC negociază pentru a gestiona efectuarea handover- ului.

21. Servicii GSM. Clasificarea lor.

Există doua tipuri de servicii de bază oferite de reţeaua GSM: telefonie (se referă la teleservicii)
şi date (se referă la transport date). Serviciile telefonice sunt servicii de transmisiune a vocii ce permit
abonaţilor să comunice între ei. Serviciile de date oferă capacitatea necesară pentru transmisiunea
mesajelor de date între doua puncte de acces creând o interfaţă în reţea. Sunt suportate servicii
telefonice adăugătoare de reţeaua GSM:
§   dual-tone multifrcquency (DTMF) — DTMF este o metodă de semnalizare tonală care este
utilizată pentru scopuri diverse de control prin intermediul reţelei telefonice, ca exemplu pentru
controlul distant a serviciului de mesagerie vocală.
§   facsimile group III — GSM suportă CCITT Group 3 facsimile. Aparatele de fax sunt
standarde şi au fost proiectate pentru a putea fi conectated cu ajutorul telefonului mobil prin
intermediul semnalelor analoge, pentru aceasta în sistemul GSM este utilizat un convertor special al
mesajelor faximile care e conectat la centrală. Acesta permite comunicarea unui aparat de fax analog
conectat la reteaua (iSM cu altul de acelaşi tip.
§   short message Services (SMS) — este un serviciu foarte comod de transmisiune a mesajelor
scurte în reţeaua GSM. Mesajele conţin maxim 160 caractere alfanumerice care pot fi transmise cu
utilizarea staţiei mobile (MS) adică a telefonului mobil GSM. Aceste mesaje sunt vizualizate în forma
de pagini şi oferă anumite avantaje. De exemplu dacâ abonatul a părăsit aria de acoperire sau a
deconectat telefonul mobil, mesajele neexpediate se vor păstra şi la întoarcerea lui înapoi în aria de
acoperire sau la conectarea telefonului ele vor fi transmise. Acest serviciu este garantat şi deci mesajul
scurt va fi livrat indiferent de întârziere.
§   cell broadcast — este o variaţie a serviciului mesaje scurte. Mesajul poate conţine până la
93 caractere şi este difuzat către toate staţiile mobile (MS) dintr-o celulă sau o arie geografică anumită.
Acest serviciu poate fi utilizat pentru informarea abonaţilor, de exemplu despre blocaje rutiere, stări
excepţionale sau altele.
§   voice mail (mesagerie vocală) — Acest serviciu utilizează un mecanism de răspuns automat
şi oferă posibilitatea transmisiunii şi stocării mesajelor vocale în reţea. în caz când un abonat nu este
accesibil în reţea, apelurile sunt direcţionate către cutia vocală a acestuia, iar pentru verificarea ei
abonatul care a fost apelat trebuie sa utilizeze un cod personal de acces.
§   fax mail — Cu ajutorul serviciului dat abonaţii pot recepţiona mesaje faximile de la oricare
aparat de fax. Mesajele sunt stocate într-un centru de servicii specializat. Abonaţii au posibilitatea de a
extrage propriile mesaje cu utilizarea unui cod de acces personal la oricare aparat de fax a cărui număr
este cunoscut.
Servicii Suplimentare
GSM suportă un set de servicii suplimentare care completează şi susţine serviciile de telefonie şi
transport de date. Serviciile suplimentare definite în GSM, sunt apreciate ca nişte posibilităţi
funcţionale orientate spre a aduce venit. Lista ce conţine unele servicii dc aşa tip este indicată mai jos.
§   redirecţionarca apelului (cali forwarding) — Acest serviciu permite abonaţilor să
redirceţioneze apelurile de sosire către alt număr în caz dacă staţia mobilă nu este accesibilă, este
ocupată, nu răspunde, sau poate fi utilizată redirecţionarea necondiţionată.
§   restricţionarc apeluri plecare (barring of outgoing calls) — accst serviciu permite
blocarea de către abonat a apelurilor de plecare. Pot fi blocate doar apelurile de plecare internaţionale
sau toate apelurile cu cxcepţia apelurilor speciale.
§   restricţionarea apeluri «sosire (barring of incoming calls) acest serviciu permite blocarea
apelurilor dc sosire. Există două posibilităţi privind blocarea apelurilor dc sosire, blocarea tuturor
apelurilor sau blocarea apelurilor dc sosire în timp ce abonatul se află în afara reţelei proprii adică se
află în roaming.
§   advice of charge (AoC) (în traducere înseamnă consultaţie privind tarifarea) — Serviciul
AoC oferă informaţie necesară pentru estimarea costului apelurilor telefonice. Există două tipuri de
informaţie ce poate fi oferită de AoC: pentru a informa abonatul despre starea contului şi pentru a
informa abonatul despre costul apelurilor. Datele oferite de acest serviciu sunt bazate pe măsurarea
timpului convorbirilor.
§   reţinere apel (call hold) — Acest serviciu permite abonaţilor de a reţine apelul de plecare şi
de al restabili mai târziu.
§   apel în aşteptare (call waiting) — Acest serviciu permite abonaţilor de a fi informaţi despre
apelurile de sosire în timpul convorbirii. Apelul de sosire poate fi respins, acceptat sau ignorat.
§   teleconferinţă (multiparty service) — Acest serviciu permite abonaţilor de a organiza
apeluri în grup, având posibilitatea de a menţine convorbiri telefonice simultan cu mai mulţi abonaţi,
calling line Identification presentation/restriction.
§   (CLIP/CUR) — Serviciul CLIP oferă posibilitatea transmisiunii către abonatul chemat a
numărului ISDN a abonatului chemător pentru a fi afişat pe ecranul telefonului. Serviciul restricţie
CLIP restricţionează transmisiunea numărului ISDN şi deci permite efectuarea apelurilor private
(ascunse).
§   grup închis de abonaţi (CUGs) (closed user groups) — accst serviciu permite crearea
grupurilor de abonaţi care au acces la anumite servicii, pot efectua apeluri în cadrul grupului propriu şi
suplimentar la anumite numere indicate în contractul de prestare a serviciului. Tarifele pot fi stabilite
în particular pentru fiecare grup închis de abonaţi.

22. Definirea celulelor in BSC

Definirea celulelor este o parte comună a lucrului ce ţine de lansarea staţiilor de bază noi, utilizat
dc către operatorii dc comunicaţii mobile GSM pentru extinderea ariei de acoperie a reţelei proprii sau
pentru planificarea acesteia.
Pentru definirea celulelor noi se utilizează un set de comenzi care trebuie să fie aplicate
controlerului staţiilor dc bază BSC. Se va utiliza programul WinFiol care asigură accesul la centralele
Ericsson de pe un calculator personal dotat cu sistemul de operare Windows. Configuarea unui canal
de acces cu utilizarea WinFiol este indicată în anexa 1.
Crearea fişierului cu comenzile necesare începe cu comanda de iniţiere a procedurii de definire a
unei celule - RLDEI. După care se vor defini toţi parametrii necesari şi ultimul pas va consta în
definirea relaţiilor de vecinătate.
 23. Definirea relațiior de vecinătate între celule

La proiectarea unei rețele, în vederea evitării interferenței, trebuie de îndeplinit următoarele

cerințe:

§   În celulele vecine ale cluster-ului sau celulele vecine dintre cluster-ele vecine nu se permite
utilizarea setului de canale vecine;
§   În rezultatul formării a 7 cluster-e vecine, unde 1 e central și 6 periferice, nu trebuie să existe:
Celule ce nu le-au fost alocat un set de canale;
Celule la care au fost alocate 2 sau mai multe seturi de canale.

2.5 Partea practică:

Date inițiale:

Varianta – 7;

Listingul programei:

RLDEI:CELL=8stu1,CSYSTYPE=GSM900;
RLDEC:CELL=8stu1,CGI=259-02-101-4441,BSIC=35,BCCHNO=68,BCCHTYPE=NCOMB;

RLCFI:CELL=8stu1,DCHNO=40;

RLCCC:CELL=8stu1,SDCCH=1,CBCH=YES,TN=1;
RLCPC:CELL=8stu1,MSTXPWR=33,BSPWRT=47,BSPWRB=47;

RLCXC:CELL=8stu1,DTXD=on;

RLLOC:CELL=8stu1,BSPWR=43,BSTXPWR=43,BSRXMIN=150,BSRXSUFF=150,MSRXM
IN=104,MSRXSUFF=104;

RLCHC:CELL=8stu1,HOP=ON;

RLBCI:CELL=8stu1;

RLPCI:CELL=8stu1;

RLIMI:CELL=8stu1;

RLPBI:CELL=8stu1;

RLSLC:CELL=8stu1,LVA=1,ACL=A1,CHTYPE=BCCH;
RLSLC:CELL=8stu1,LVA=2,ACL=A2,CHTYPE=SDCCH;
RLSLC:CELL=8stu1,LVA=14,ACL=A3,CHTYPE=TCH;
RLSLI:CELL=8stu1;
RLSLP:CELL=8stu1;

RLNRI:CELL=8stu1,CELLR=1STU1;

RLNRC:CELL=8stu1,CELLR=1STU1,TRHYST=2,LOFFSETP=0,AWOFFSET=3,CS=YES;

RLMFC:CELL=8stu1,MBCCHNO=8&9&10,LISTTYPE=IDLE,MRNIC;
RLMFC:CELL=8STU1,MBCCHNO=8,MRNIC;

!rldep:CELL=8stu1;
!rlCFP:CELL=8stu21;
!RLCCP:CELL=8stu1;
!RLCPP:CELL=8stu1;
!RLCXP:CELL=8stu1;
!RLLOP:CELL=8stu1;
!RLCHP:CELL=8stu1;
!RLSLP:CELL=8stu1;
!RLDEE:CELL=8stu1;

Efectuarea comenzilor:
 2.6 Concluzii

În urma efectuării acestei lucrări de laborator, am făcut cunoştinţă cu standartul GSM pe larg
folosit în zilele noastre pentru comunicaţiile mobile digitale. Am studiat structura, interfaţa, reţeaua şi
serviciile acestui standart. L afel , am studiat procedeele de autentificare şi securitate în sistemul dat. Am
aflat mai multe lucruri noi despre tehnologiile de handover şi handoff in tehnologia GSM.
Am studiat cerinţele pentru crearea unei reţele de comunicaţii mobile celulare, şi, practic, prin
intermediu programelor soft, am aflat cum se poate de configurat celulele lor, studiind comenzile şi
stuctura programului respectiv. În urma lucrării am observat şi comenzile pe care le poate efectua
programa respectivă, fiind una cu multe posibilităţi.