Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Calculatoare Informatică și Microelectronica
Departamentul Ingineria Software şi Automatică

Referat
Disciplina: Prelucrarea semnalelor
Tema: Structura arhitecturii GSM

A elaborat:
Moscalu Constantin, st. gr. TI-171
A verificat:
Romanenco Alexandru

Chișinău 2020
Introducere
GSM este un standard acceptat la nivel global pentru comunicațiile digitale celulare.
GSM folosește accesul multiplu (TDMA) în bandă îngustă pentru furnizarea de servicii bazate pe
voce și text prin rețelele de telefonie mobilă.
Ce este GSM?
Dacă vă aflați în Europa sau Asia și utilizați un telefon mobil, atunci probabil că utilizați
tehnologia GSM în telefonul dvs. mobil.
 GSM reprezintă Sistemul Global pentru Comunicare Mobilă. Este o tehnologie digitală
celulară utilizată pentru transmiterea serviciilor de voce și date mobile.
 Conceptul de GSM a apărut dintr-un sistem radio mobil bazat pe celule la Bell
Laboratories la începutul anilor ’70.
 GSM este numele unui grup de standardizare creat în 1982 pentru a crea un standard
european comun de telefonie mobilă.
 GSM este cel mai acceptat standard în telecomunicații și este implementat la nivel global
 GSM este un sistem cu comutare de circuit care împarte fiecare canal de 200 kHz în opt
intervale de timp de 25 kHz. GSM operează pe benzile de comunicații mobile 900 MHz și
1800 MHz în majoritatea părților lumii. În SUA, GSM funcționează în benzile de 850
MHz și 1900 MHz.
 GSM deține o cotă de piață de peste 70 la sută dintre abonații digitali din lume.
 GSM folosește tehnica de acces multiplu (TDMA) în bandă îngustă pentru transmiterea de
semnale.
 GSM a fost dezvoltat folosind tehnologie digitală. Are o capacitate de a transporta 64 kbps
până la 120 Mbps de viteze de date.
 În prezent, GSM acceptă peste un miliard de abonați de telefonie mobilă în peste 210 țări
din întreaga lume.
 GSM oferă servicii de voce și date de bază până la avansate, inclusiv servicii de roaming.
Roaming-ul este posibilitatea de a utiliza numărul dvs. de telefon GSM într-o altă rețea
GSM.
 GSM digitalizează și comprimă datele, apoi le trimite printr-un canal cu alte două fluxuri
de date ale utilizatorilor, fiecare în propriul său interval de timp.
De ce alegem GSM?
Mai jos sunt prezentate caracteristicile GSM care au în vedere popularitatea și acceptarea
largă a acestuia.
 Eficiența îmbunătățită a spectrului
  Roaming internațional
 Seturi mobile low cost și stații de bază (BS)
 Discurs de înaltă calitate
 Compatibilitate cu rețeaua digitală de servicii integrate (ISDN) și alte servicii ale
companiilor de telefonie
 Asistență pentru servicii noi
Arhitectura GSM
O rețea GSM cuprinde mai multe unități funcționale. Aceste funcții și interfețe sunt
explicate în acest capitol. Rețeaua GSM poate fi împărțită în general:
 Stația mobilă (MS)
 Subsistemul stației de bază (BSS)
 Subsistemul de comutare a rețelei (NSS)
 Subsistemul de asistență operațională (OSS)

Fig. 1 Arhitectura GSM

Componentele suplimentare ale arhitecturii GSM cuprind baze de date și funcții ale
sistemelor de mesagerie:
 Registrul locației acasă (HLR)
 Registrul locației vizitatorilor (VLR)
 Registrul de identitate al echipamentului (EIR)
 Centrul de autentificare (AuC)
 SMS Serving Center (SMS SC)
 Gateway MSC (GMSC)
  Centrul de încărcare (CBC)
 Transcoder și unitate de adaptare (TRAU)

Fig. 2 Arhitectura GSM cu elemente adiționale

MS și BSS comunică prin interfața Um. De asemenea, este cunoscută sub numele de
interfața aeriană sau legătura radio. BSS comunică cu centrul de schimbare a serviciilor de rețea
(NSS) prin interfața A.
Zonele de rețea GSM
Într-o rețea GSM, sunt definite următoarele zone:
 Celula: celula este zona de serviciu de bază; o BTS acoperă o celulă. Fiecărei celule
i se dă o identitate globală celulară (CGI), un număr care identifică în mod unic
celula.
 Zona de locație: un grup de celule formează o zonă de locație (LA). Aceasta este
zona paginată atunci când un abonat primește un apel primit. Fiecare LA îi este
atribuită o identitate a zonei de locație (LAI). Fiecare LA este deservită de unul sau
mai mulți BSC.
 Zona de servicii MSC / VLR: Zona acoperită de un MSC se numește zona de
servicii MSC / VLR.
 PLMN: Zona acoperită de un operator de rețea se numește Rețeaua Publică Mobilă
(PLMN). Un PLMN poate conține unul sau mai multe MSC-uri.
Specificațiile GSM
Cerințele pentru diferite sisteme de comunicare personală (PCS) diferă pentru fiecare rețea
PCS. Caracteristicile vitale ale specificației GSM sunt enumerate mai jos:
 Modularea
Modularea este procesul de transformare a datelor de intrare într-un format adecvat pentru
mediul de transmisie. Datele transmise sunt demodulate înapoi la forma sa originală la capătul de
primire. GSM utilizează metoda de modulare Gaussian Minimal Shift Keying (GMSK).
  Metode de acces
Spectrul radio fiind o resursă limitată care este consumată și împărțită între toți utilizatorii,
GSM a conceput o combinație de TDMA / FDMA ca metoda de a împărți lățimea de bandă între
utilizatori. În acest proces, partea FDMA împarte frecvența totală a lățimii de bandă de 25 MHz
în 124 frecvențe purtătoare de lățime de bandă de 200 kHz.
Fiecare BS este alocat cu una sau cu mai multe frecvențe și fiecare din această frecvență
este împărțită în opt intervale de timp folosind o schemă TDMA. Fiecare dintre aceste sloturi sunt
utilizate atât pentru transmisie, cât și pentru recepția datelor. Aceste sloturi sunt separate în timp,
astfel încât o unitate mobilă să nu transmită și să nu primească date în același timp.
 Rata de transmisie
Rata totală a simbolurilor pentru GSM la 1 biți pe simbol în GMSK produce 270.833 K
simboluri / secundă. Viteza brută de transmisie a unui interval de timp este de 22,8 Kbps.
GSM este un sistem digital cu o rată de biți în aer de 270 kbps.
 Banda de frecventa
Intervalul de frecvență ascendent specificat pentru GSM este de 933 - 960 MHz (numai
bandă de bază de 900 MHz). Banda de frecvență descendentă 890 - 915 MHz (numai bandă de
bază de 900 MHz).
 Distanțarea canalelor
Distanța canalului indică distanța dintre frecvențele purtătoare adiacente. Pentru GSM, este
de 200 kHz.
 Codificarea vorbirii
Pentru codificarea sau procesarea vorbirii, GSM folosește codarea liniară predictivă
(LPC). Acest instrument comprimă rata de biți și oferă o estimare a parametrilor de vorbire. Când
semnalul audio trece printr-un filtru, imită tractul vocal. Aici, discursul este codat la 13 kbps.
 Distanța duplex
Distanța duplex este spațiul dintre frecvențele de legătură ascendentă și de legătură în jos.
Distanța duplexă pentru GSM este de 80 MHz, unde fiecare canal are două frecvențe aflate la o
distanță de 80 MHz.
 Diverse
• Durata cadrului: 4.615 mS
• Duplex Technique: Modul de acces la divizia de frecvență Duplexing (FDD)
cunoscut anterior ca WCDMA.
• Canalele de vorbire pe canal RF: 8.
Bibliografie
1. https://www.tutorialspoint.com/gsm/index.htm
2. https://www.tutorialspoint.com/gsm/gsm_overview.htm
3. https://www.tutorialspoint.com/gsm/gsm_architecture.htm
4. https://www.tutorialspoint.com/gsm/gsm_specification.htm