Lucrarea nr.

DIVIZORUL REZISTIV DE TENSIUNE ȘI DIVIZORUL REZISTIV CE CURENT

I. Considerații teoretice

A. Divizorul de tensiune

Două rezistențe legate în serie formează un divizor de tensiune (figura 1).

Figura 1 Figura 2

Cele două rezistențe sunt parcurse de același curent, deci se pot scrie următoarele relații:
 R1
U 1 = U R + R
U1 U 2 U 
= =  
1 2

R1 R2 R1 + R2 U 2 = U R2
 R1 + R2

Tensiunea pe o rezistență de sarcină R, alimentată de o sursă de tensiune reală, (E, r), poate fi exprimată și cu
formula divizorului de tensiune (fig.2):
R
UR = U
R+r

Puterea electrică dezvoltată în rezistența de sarcină este:

La funcționarea în sarcină a divizorului de tensiune, tensiunea obținută la ieșire este mai mică decât cea
obținută când divizorul funcționează în gol, fiind determinată de valoarea rezistenței de sarcină (fig.3).

Figura 3
Din schema echivalentă a divizorului de tensiune în sarcină se disting următoarele cazuri:
- Rs=0 - divizorul este în scurtcircuit când U=0;
- Rs →  - divizorul de tensiune este în gol când U=Uo;
- Rs  0 – divizorul funcționează în sarcină când 0<U<Uo.
B. Divizorul de curent

Două rezistențe legate în paralel formează un divizor de curent (figura 4).

Figura 4

Cele doua rezistențe au aceeași tensiune la borne, deci se pot scrie următoarele relații:

I1R1 = I2R2=I Re
R1 R2
Ținând cont de faptul că Re = , se pot deduce următoarele relații, care permit determinarea
R1 + R2
curentului dintr-o ramură a divizorului, atunci când se cunosc rezistențele și curentul total:

R2
I1 = I 
R1 + R 2
R1
I2 = I 
R1 + R2
Se consideră circuitul electric din figura 5, in care cele trei rezistențe sunt legate în paralel.

Figura 5 Figura 6

Rezistența echivalentă a celor trei rezistențe din figura 5 este dată de relația:

Pentru a putea determina, de exemplu, curentul print rezistenta R1 , in funcție de valorile celorlalte rezistente
si de curentul total, se pot aplica formulele divizorului de curent considerând circuitul echivalent din figura
R2 R3
6, in care R23 = .
R2 + R3
Curentul prin rezistenta R1 va fi:
R2 R3
R23 R2 + R3
I1 = I  =I
R1 + R23 RR
R1 + 2 3
R2 + R3

2
II. Mersul lucrării

1 Se modelează divizorul în gol cu R1 =100  , U=20V și R2 parametru;

2 Se măsoară curentul prin divizor și tensiunea de ieșire pentru diferite valori ale rezistenței R2 , valori care
se trec în tabelul 1;
3 Cu valorile măsurate se calculează puterea de ieșire și se reprezintă grafic pe hârtie milimetrică dependența
P=f( R2 );

4. Se modelează divizorul de tensiune în sarcină cu parametrii R1 = R2 =100  și E=30V.

5. Pentru diferite valori date rezistenței de sarcină se citesc valorile curentului Is și ale tensiunii de ieșire U
completându-se tabelul 2;
6. Se reprezintă grafic, pe hârtie milimetrică, dependențele U=f(Rs) și U=f(Is).

3,998 16,66 66,60

2.00 18,18 36,36

1.00 19,05 19,05

400 mA 19,35 17,74

250 mA 19,61
4,90
200 mA 19,75 3,95

166,7 mA 19,80 3,30

133,33 mA 19,83 2,64

100 mA 19,87 1,983

66,67 mA 19,90 1,32

40 mA 19,96 0,79

26,67 mA 19,97 0,53

19,98
20 mA 0,39

Tabelul 1 Tabelul 2
Se realizează montajul din figura 7 si apoi figura 8.

Figura 7 Figura 8

Se verifica formulele divizorului de curent pentru fiecare din montajele realizate. Valorile se trec in tabelul 3.
Se repeta procedura pentru valori diferite ale rezistoarelor.

Tabelul 3
- R1[Ω] R2[Ω] R3[Ω] I mas [A] I1 mas[A] I1 calc[A]
Fig. 7 100 200 -
Fig. 8 100 200 1000