7) Daca A,B sunt matrice

echivalente (A B) atunci:
a) A,B sunt matrice patratice;
b) rang A = rang B;
c) daca determinantul lui A = 0
rezulta, si det B = 0;
d) daca det A = 1 rezulta ca si det B
= 1.
8) Fie A M
n
(R). Daca rang A = r,
atunci prin trans!"rmari elementare
se "#tine:
a) cel putin r c"l"ane ale matricei
unitate;
#) cel mult r c"l"ane ale matricei
unitate;
c) e$act r c"l"ane ale matricei
unitate;
d) t"ate c"l"anele matricei unitate.
%) Fie A M
n
(R) cu det A & 0.
'tunci:
a) rang A = n;
b) A este echivalenta cu matricea
unitate I
n
(A - I
n
);
c) prin trans!. elementare putem
determina inversa A
(1
.
d) !"rma )aus(*"rdan a matricei A
este I
n.
10) +entru a a!la inversa unei
matrice A M
n
(R) prin trans!"rmari
elementare, acestea se aplica:
a) numai liniil"r;
#) numai c"l"anel"r;
c) atat liniil"r cat si c"l"anel"r;
d) intai liniil"r ap"i c"l"anel"r.
11) Daca A M
n
(R) cu det A = 1
atunci !"rma )auss(*"rdan as"ciata
va avea:
a) " singura linie a matricei unitate
I
n;
b)

t"ate liniile si c"l"anele matricei
unitate I
n;
c) " singura c"l"ana a matricei
unitate I
n;
d) numai " linie si " c"l"ana a
maricei unitate I
n.
1,) -et"da de a!lare a inversei unei
matrice A cu trans!"rmari
elementare se p"ate aplica:
a) "ricarei matrice A M
n
(R) ;
b) numai matricel"r patratice;
c) maricel"r patratice cu det A & 0;
d) tutur"r matricel"r cu rang A & 0.
1.) +entru a!larea inversei unei
matrice A M
n
(R) prin trans!"rmari
elementare, acestea se aplica:
a) direct asupra lui A;
#) asupra matricei transpuse A
/
;
c) matricei atasate
0 1' 2 3
n
M
;
d) matricei atasate
/
0 12 ' 3
n
M
.
14) Fie A M
n
(R) si 0matricea
atasata acesteia in met"da a!larii
inversei lui A prin trans!
elementare.'tunci:
a) 0 M
n
(R);
b) 0 M
n,2n
(R);
c) 0 M
2n,n
(R);
d) 0 M
2n,2n
(R);
15) Fie A M
n
(R) si 0matricea
atasata lui A pentru determinarea lui
A
(1
prin trans!"rmari elementare.
Daca
0
0 1 , .
1 0 1 4
_

,
M
atunci:
a) A
(1
=
1 4
, .
_

, #) A
(1 =
, .
1 4
_

,
c)

A
(1
=
. ,
4 1
_

,
d)

A
(1
nu e$ista.
16) Fie A M
n
(R) si 0matricea
atasata lui A pentru determinarea lui
A
(1
prin trans!"rmari elementare.
Daca
0
1 0 0 1 , .
0 0 1 . , 1
0 1 0 , 1 .
_


,
M
atunci:
a) A
(1
=
1 , .
. , 1
, 1 .
_



,
#)A
(1
=
1 . ,
, , 1
. 1 .
_



,
c) A
(1
=
1 , .
, 1 .
. , 1
_



,
d) A
(1
nu e$ista.
17) 'ducand matricea A la !"rma
)auss(*"rdan "#tinem:
a) A
(1
;
b) rang A;
c) det A;
d) A
/
.
18) Daca matricea A M
,,.
(R) este
echivalenta cu matricea A7 =
1 , 0
0 1 1
_

,
atunci:
a) rang A = ,;
#) rang A = 1;
c) rang A = .;
d) rang A = rang A`.
1%) Daca matricea A M
.
(R) este
echivalenta cu matricea A` =
1 1 0
0 0 0
, 0 1
_



,

atunci rang A este:
a) ,; #) .; c) 1; d)
0.
,0)Daca A este echivalenta cu
matricea unitate I
.
(A I
.
), atunci:
a) rang A = .;
b) det A & I
.
;
c) A = I
.
;
d) A
(1
= I
.
.
,1) +iv"tul unei trans!"rmari
elementare este int"tdeauna:
a) nenul;
#) egal cu 0;
c) egal cu 1;
d) situat pe diag"nala matricei.
,,) Daca matricea A este echivalenta
cu A` =
1 0 0
0 1 0
0 0 1
_

,
atunci:
a) rang A = .;
#) rang A = 1;
c) det A & 0;
d) A este inversa#ila.
,.) Daca matricea A este
echivalenta cu matricea A` =
1 0 0
0 1 0
0 0
_



,

atunci:
a) rang A = 0 8=9 : = 0
#) rang A = 1 8=9 : = 1
c) rang A ; ,, () : R;
,4)Daca matricele A si A` sunt
echivalente (AA`) atunci:
a) au acelasi rang;
#) sunt "#ligat"riu matrice
inversa#ile;
c) sunt "#ligat"riu matrice patratice;
d) rang A = . 8=9 : & 0. d) se "#tin una din alta prin
trans!"rmari elementare.
,5) Fie A M
.
(R) cu det A = :.
'tunci !"rma )auss(*"rdan a lui A:
a) are acelasi rang cu matricea A, ()
: R;
#) are acelasi rang cu matricea A,
numai pt : = 0;
c) c"incide cu I
.
8=9 : & 0;
d) are cel mult d"ua c"l"ane ale
matricei unitate I
.
daca : = 0
,6) D"ua sisteme liniare de ecuatii
se numesc echivalente daca:
a) au acelasi numar de ecuatii;
#) au acelasi numar de necun"scute;
c) au aceleasi s"lutii;
d) matricele l"r e$tinse sunt
echivalente.
,7) -atricea unui sistem liniar
"arecare, in !"rma e$plicita are:
a) !"rma )auss(*"rdan;
b) c"l"anele varia#ilel"r principale,
c"l"anele matricei unitate;
c) t"ate elementele de pe liniile
varia#ilel"r secundare nule
d) elementele c"respunzat"are de pe
c"l"anele varia#ilel"r secundare,
negative.
,8) -et"da )auss(*"rdan de
rez"lvare a sistemel"r liniare prin
trans!"rmari elementare se aplica:
a) numai sistemel"r patratice;
b) "ricarui sistem liniar;
c) numai daca rangul matricei
sistemului este egal cu numarul de
ecuatii;
d) d"ar sistemele c"mpati#ile
nedeterminate.
,%) Fie A si ' matricea, respectiv
matricea largita a unui sistem liniar.
'plicand met"da )auss(*"rdan de
rez"lvare, se aplica trans!"rmari
elementare asupra:
a) liniil"r lui A si c"l"anel"r lui ' ;
#) liniil"r si c"l"anel"r lui ' ;
c) liniil"r lui ' ;
d) c"l"anei termenil"r li#eri din ' .
.0) +entru a "#tine matricea unui
sistem liniar su# !"rma e$plicita, se
aplica trans!"rmari elementare:
a) numai c"l"anel"r c"respunzat"are
varia#ilel"r secundare;
#) numai c"l"anei termenil"r li#eri;
c) tutur"r liniil"r si c"l"anel"r
matricei e$tinse;
d) pentru a !ace c"l"anele
varia#ilel"r principal alese, c"l"anele
matricei unitate.
.1) 'plicand met"da )auss(*"rdan
unui sistem liniar de ecuatii, matricea
e$tinsa ' este echivalenta cu matricea
' 7=
, 1 1 0 .
. 0 , 1 1
_

,
M
. 'tunci sistemul
liniar:
a) este inc"mpati#il;
#) este c"mpati#il nedeterminat;
.,) -atricea e$tinsa
c"respunzat"are unui sistem liniar in
!"rma e$plicita este ' =
1 , 0 1 4
0 1 1 1 ,
0 0 0 0 1
_

,
M
.
'tunci sistemul liniar:
a) este inc"mpati#il;
#) este c"mpati#il determinat;
..) -atricea e$tinsa c"respunzat"are
unui sistem liniar in !"rma e$plicita
este ' =
1 0 1 0 1
0 1 1 0 ,
0 0 , 1 .
_



,
M
. 'tunci sistemul
liniar:
a) sistemul este c"mpati#il
nedeterminat;
c) are s"lutia de #aza: $1=4, $,=,,
$.=(1, $4=0;
d) are " in!initate de s"lutii.
c) are s"lutia de #aza $1=1, $,=,,
$.=(1, $4=0;
d) are " in!initate de s"lutii.
b) varia#ilele principale alese sunt
$1, $,, $4;
c) sistemul este inc"mpati#il;
d)s"lutia de #aza c"res. este $1=1,
$,=,, $.=0, $4=..
.4) <n sistem liniar de , ecuatii cu 4
necun"scute, cu rangul matricei
sistemului egal cu ,, are s"lutia de
#aza: X=(,,0,0,(1)
/
. 'tunci este:
a) admisi#ila si nedegenerata;
#) admisi#ila si degenerata;
c) neadmisi#ila si nedegenerata;
d) nead#isi#ila si degenerata.
.5) un sistem liniar cu , ecuatii si .
necun"scute admite s"lutia de #aza
X=(0,(1,0)
/
. =tiind ca $,, $. sunt
varia#ile principale, atunci s"lutia $
este:
a) admisi#ila;
b) neadmisi#ila;
c) degenerata;
d) nedegenerata.
.6) =istemele liniare de ecuatii care
admit s"lutii de #aza sunt numai cele:
a) c"mpati#ile nedeterminate;
#) c"mpati#ile determinate;
c) inc"mpati#ile;
d) patratice.
.7) F"rmei e$plicite a unui sistem
liniar ii c"respunde matricea ' =
1 0 1 1 ,
0 1 1 1 ,
_


,
M
. 'tunci s"lutia
c"respunzat"are este:
a) $1= ,>:(
?
, $,=(,>:(
?
, $.=:, $4=
?
;
#) $1=,(:>
?
, $,=(,(:>
?
, $.=:, $4=
?
;
c) $1=,>:(
?
, $,=(,(:>
?
, $.=:, $4=
?
;
d) $1=,(:(
?
, $,=(,>:>
?
, $.=:, $4=
?
.
.8) -atricea e$tinsa
c"respunzat"are !"rmei e$plicite a
unui sistem liniar este ' =
1 1 1 0 1
1 0 , 1 1
_

,
M
. 'tunci s"lutia de #aza
c"respunzat"are este:
a) X= (1 1 (1 0)
/
;
#) X= (1 0 , 1)
/
;
c) X= (1 1 0 0)
/
;
d) X= (0 1 0 1)
/
.
.%) +entru a se "#tine s"lutia de #aza
din !"rma e$plicita a unui sistem
liniar de ecuatii:
a) varia#ilele principale se egaleaza
cu 0;
b) varia#ilele secundare se egaleaza
cu 0;
c) t"ate varia#ilele se egaleaza cu 0;
d) se atri#uie varia#ilel"r secundare
val"ri nenule distincte.
40) ="lutia de #aza X=(:,0,
?
,0)
/
a
unui sistem liniar de d"ua ecuatii este
neadmisi#ila daca:
41) ="lutia de #aza X=(0,0, :,
?
)
/
c"respunzat"are unui sistem liniar
cu , ecuatii principale si 4
4,) Fie n
0
si n
@
numarul s"lutiil"r de
#aza distincte,

respectiv al !"rmel"r
e$plicite, c"respunzat"are unui
a) : 9 0 si
?
90;
b) : 80 si
?
80;
c) : 90 si
?
80;
d) : 80 si
?
90.
necun"scute este degenerata daca:
a) :=0,
?
&0;
b) :&0,
?
=0;
c) :=0,
?
=0;
d) :&0,
?
&0.
sistem liniar c"mpati#il
nedeterminat. 'tunci:
a) n
0
A n
@
;
#) n
0
; n
@
;
c) int"tdeauna n
0
= n
@
;
d) "#ligat"riu n
0
9 n
@
.
4.) Fie s"lutia de #aza X=(1,:, 0,
?
)
/

c"respunzat"are varia#ilel"r
principale $1 si $4. 'tunci $ este
admisi#ila degenerata daca:
a) : 90,
?
=0;
b) :=0,
?
=0;
c) :=0,
?
90;
d) :90,
?
90.
44) F"rma e$plicita a unui sistem
liniar are matricea de !"rma ' =
1 0 0 , 1
0 0 1 . ,
0 1 0 1 1
_

,
M
. 'tunci s"lutia de #aza
c"respunzat"are X este:
a) X=(1 , (1 0)
/
;
b) X=(1 (1 , 0)
/
;
c) X=(1 , 0 (1)
/
;
d) X=((1 , 1 0)
/

45) F"rma e$plicita a unui sistem
liniar are matricea de !"rma ' =
, 0 1 1 1
1 1 1 0 0
_

,
M
. 'tunci s"lutia de #aza
c"respunzat"are X este:
a) admisi#ila;
b) degenerata;
c) neadmisi#ila;
d) nedegenerata.
46) Fie ' =
1 0 0 , ,
0 1 0 1 ,
0 0 0 0
_




,
M
maricea
c"respunzat"are !"rmei e$plicite a
unui sistem liniar. 'tunci sistemul
este inc"mpati#il daca:
a) :=0;
b) :=1;
c) :=(1;
d) :=,.
47) Fie ' =
1 0 , ,
0 1 1 1
0 0 0
_




,
M
matricea
c"respunzat"are !"rmei e$plicite a
unui sistem liniar. 'tunci sistemul
este:
a) c"mpati#il nedeterminat, daca : =
0;
b) c"mpati#il determinat, daca :=1;
c) inc"mpati#il, daca : & 0;
d) inc"mpati#il, daca : = 0.
48) Fie ' =
1 0 , ,
0 1 1 1
0 0
_




,
M
matricea
c"respunzat"are !"rmei e$plicite a
unui sistem liniar. 'tunci sistemul
este c"mpati#il nedeterminat daca:
a) : = 0,
?
&0;
#) : & 0,
?
=0;
c) : =",
?
=0;
d) : &0,
?
&0.
4%) Fie X=(1,1:,0,0)
/
s"lutia de #aza
a unui sistem liniar de ecuatii
c"respunzat"are varia#ilel"r
50) <n sistem liniar de , ecuatii si 4
necun"sute are matricea
c"respunzat"are unei !"rme e$plicite
51) <n sistem de m ecuatii liniate cu
n necun"scute, m8n, are int"deauna:
a) mi mult de
B
m
n !"rme e$plicite;
principale $1, $,, $.. 'tunci:
a) X este admisi#ila, daca :90;
b) X este degenerata, daca :=0;
c) X este neadmisi#ila, daca := (1;
d) X este nedegenerata, daca : = 1.
de !"rma:
' = . 'tunci s"lutia de #aza
c"respunzat"are X este:
a) admisi#ila, daca :=1,
?
=0;
b) degenerata, daca : 80,
?
=0;
c) neadmisi#ila, daca : 9 0 si
?
;0;
d) nedegenerata, daca :80 si
?
A0.
b) cel mult
B
m
n !"rme e$plicite;
c) e$act
B
m
n !"rme e$plicite;
d) m>n !"rme e$plicite.
5,) <n sistem de m ecuatii liniare cu
n necun"scute, m8n, are int"tdeauna:
a) e$act
B
m
n s"lutii de #aza;
b) cel mult
B
m
n s"lutii de #aza;
c) cel putin
B
m
n s"lutii de #aza;
d) m>n s"lutii de #aza.
5.) C s"lutie de #aza pentru un
sistem cu m ecuatii liniare cu n
encun"scute, m8n, este degenerata
daca are:
a) e$act m c"mp"nente nenule;
#) mai mult de m c"mp"nente
nenule;
c) mai putin de m c"mp"nente
nenule;
d) mai mult de n(m c"mp"nente
nenule.
54) C s"lutie de #aza pentru un
sistem cu m ecuatii liniare cu n
encun"scute, m8n, este nedegenerata
daca are:
a) e$act m c"mp"nente nenule;
#) mai mult de m c"mp"nente
nenule;
c) mai putin de m c"mp"nente
nenule;
d) n(m c"mp"nente nenule.
55) +entru a trans!"rma un sistem
liniar de ecuatii intr(unul echivalent se
!"l"sesc trans!"rmari elementare
asupra:
a) liniil"r matricei sistemului;
#) c"l"anel"r matricei sistemului;
c) liniil"r si c"l"anel"r matricei
sistemului;
d) termenil"r li#eri ai sistemului.
56) -et"da gra!ica se !"l"seste in
rez"lvarea sistemel"r de inecuatii
liniare cu:
a) d"ua necun"scute;
#) mai mult de . necun"scute;
c) "ricate necun"scute;
d) e$act . necun"scute.
57) C s"lutie de #aza pentru un
sistem cu m ecuatii liniare cu n
encun"scute, m8n, este admisi#ila
daca are:
a) maD"ritatea c"mp"nentel"r
p"zitive;
#) mai mult de m c"mp"nente
p"zitive:
c) mai putin de m c"mp"nente
negative;
d) t"ate c"mp"nentele negative.
58) Fie A " matrice nenula de tipul 5%) +entru a trans!"rma un sistem 60) C s"lutie de #aza a unui sistem
(m,n). 'tunci matricea A admite
inversa daca:
a) det A & 0;
b) m=n si det A &0;
c) det A=0 si m=n;
d) det A = 1 si m=n.
liniar de ecuatii in unul echivalent,
se !"l"sesc:
a) trans!. elem. aplicate liniil"r
matricei atasate sistemului;
#) trans elem aplicate liniil"r si
c"l"anel"r matr. atasate sist
c) "peratii de adunare a c"l"anel"r
matricei atasate sist;
d) t"ate "peratiile care se p"t e!ectua
asupra unei matrice.
liniar se "#tine:
a) dand varia#ilel"r principale
val"area 0;
b) dand varia#ilel"r secundare
val"area 0;
c) dand varia#ilel"r principale val"ri
nenule;
d) dand varia#ilel"r secundare val"ri
strict p"zitive.
II.ELEMENTE DE ALGEBRA LINIARA
1) <n spatiu liniar X se numeste
spatiu liniar real daca:
a) elementele sale sunt numere reale;
#) c"rpul peste care este de!init
c"incide cu multimea numerel"r
naturale;
c) multimea X este nevida;
d) "peratiile de!inite pe X sunt
"peratii cu numere reale.
,) Fie (+
n
(X),>,E) spatiul liniar al
p"lin"amel"r de grad cel mult n.
'tunci "peratiile F>G si FEG
reprezinta:
a) adunarea si inmultirea
p"lin"amel"r;
b) adunarea p"lin"amel"r si
inmultirea p"lin"amel"r cu scalari
reali;
c) adunarea numerel"r reale si
inmultirea p"lin"amel"r;
d) adunarea p"lin"amel"r si
inmultirea nr reale.
.) Fie (+
n
(X),>,E) spatiul liniar al
p"lin"amel"r de grad cel mult n.
'tunci dimensiunea sa este:
a) n;
b) n=1;
c) n
,
;
d) ,n.
4) -ultimea s"lutiil"r unui sistem
liniar !"rmeaza un spatiu liniar daca
sistemul este:
a) inc"mpara#il;
b) "m"gen;
c) c"mpati#il determinat;
d) patratic, cu rangul matricei egal cu
5) Fie vect"rii $1, $,, ... , $H R
n
a.i.
:1$1>:,$,>...>:H$H =0
n
.'tunci
$1,$,,...,$H sunt liniar independenti
numai daca:
a) ():
i
= 0, i=

1, k
;
#) ():
i
= 0;
6) Fie vect"rii $1, $,, ... , $H R
n
a.i.
:1$1>:,$,>...>:H$H =0
n
.'tunci
$1,$,,...,$H sunt liniar dependenti
daca:
a) :
i
= 0, () i=
1, k
;
b) () :
i
&0;
nr. Iecun"scutel"r.
c) :
i
& 0, ()i=
1, k
;
d) H9n.
c) H9n;
d) :
i
&0, ()i=
1, k
.
7) Fie X un spatiu liniar si vect"rii
$1,$,,$. X a.i. $1>$,>:$.=0$.
'tunci vect"rii sunt:
a) liniar dependenti, daca :=0;
#) liniar independenti, daca :&0;
c) liniar dependenti, daca :&0;
d) liniar independenti, daca :=0.
8) Ject"rii $1, $,, ... , $H R
n
sunt
liniar independenti. 'tunci:
a) $1,$,,...,$H(1 sunt liniar
independenti;
b) $i&0n, ()i=1, n ;
c) H A n;
d) $1>$,>...>$H=0n
%) Fie $1, $,,$, R
.
vect"ri "arecare
a.i. $.=$1(,$,. 'tunci:
a) c""rd"natele lui $. sunt 1 si (,;
b) $1,$,,$. nu !"rmeaza " #aza in R
.
c) $1,$,,$. sunt liniar dependenti;
d) de"arece $1(,$,($.=0 =9
$1,$,,$. sunt liniar indep.
10) Fie B si B` d"ua #aze din spatiul
liniar R
.
si S matricea schim#arii de
#aza. 'tunci S este:
a) patratica;
b) inversa#ila;
c) dreptunghiulara;
d) nesingulara (det S&0).
11) Fie vect"rii $1, $,, ... , $H
R
n
.'t. ei !"rm " #aza daca:
a) sunt liniar independenti si H&n;
#) $i&0n si H=n;
c) sunt liniar independenti si H=n;
d) H=n si :i&0, ()i=
1, k
1,) Fie B = K$1, $,,...,$HL " #aza in
spatiul liniar X. 'tunci:
a) dim X = H;
#) dim X 9 H;
c) dim X 8 H;
d) $i &0$, () i=
1, k
.
1.) Fie S matricea de trecere de la "
#aza B la #aza B` si u
0
respecti# u
07

c""rd"natele vect"rului u in cele
d"ua #aze. 'tunci au l"c relatiile:
a) u
0
= S u
07
si u
07
=S
(1
u
0

#) u
0
= S
/
u
0
si u
07
=S
(1
u
0
c) u
0
= S
/
u
0
si u
07
=( S
/
)
(1
u
0
d) u
0
=S
(1
u
0
si u
07
= S
/
u
0
14) Fie B = K$1,$,,...,$HL " #aza in
R
n
.'tunci:
a) $1,$,,...,$H sunt liniar
independenti;
#) H8n;
c) H = n;
d) H9n.
15) 2n spatiul liniar R
n
e$ista:
a) cel mult n #aze;
#) e$act n #aze;
c) " singura #aza;
d) " in!initate de #aze.
16) Fie "perat"rul liniar M: R
,
R
.

si 0
,
,0
.
vect"rii nuli ai cel"r , spatii.
'tunci:
a) M(0,) = 0,;
#) M(0.) = 0.;
c) M(0,) = 0.;
17) Daca M: R
m
R
n
este un
"perat"r liniar, atunci:
a) "#ligat"riu m9n;
#) "#ligat"riu m8n;
c) m si n unt numere naturale
18) Fie M: R
m
R
n
un "perat"r
liniar si ker M nucleul sau. Daca
$1,$, Her M, atunci:
a) $1>$, Her M;
b) :$1 Her M, () : B;
c) :$1>
?
$, Her M, () :,
?
R;
d) M(0.) = 0.. "arecare, nenule;
d) "#ligat"riu m=n.
d) M($1) = $,.
1%) Fie M: R
n
R
m
un "perat"r
liniar si Her M nucleul sau. Daca $
Her M, atunci:
a) M($) = 0
m
;
b) M(:$) = 0
m
, () : B;
c) M(:$) = 0
m
, d"ar pt : = 0;
d) M($) = 0
n
.
,0) Daca M: R
m
R
n
este un
"perat"r liniar si A matricea sa !ata
de " pereche de #aze B,B` atunci:
a) A Mm,n(R);
#) A Mn,m(R);
c) B,B sunt #aze in R
m
;
d) B este #aza in R
m
si B` este #aza
in R
n
,1) Fie M: R
n
R
n
un "perat"r liniar
si $ un vect"r pr"priu pt. M. 'tunci:
a) (N) R a.i. M($)=$;
#) M($)=$, () R;
c) $ & 0 ;
d) M($) = $, () R.
,,) Fie M: R
n
R
n
un "perat"r liniar
si $ un vect"r pr"priu c"respunzat"r
val"rii pr"prii . 'tunci:
a) M($) = $;
#) daca M($) = 0n, atunci $=0n;
c) M($)= ,$;
d) daca M($) = 0n, atunci = 0.
,.) -atricea atasata unei !"rme
liniare f: R
n
R este " matrice:
a) patratica:
#) c"l"ana;
c) linie;
d) inversa#ila.
,4) Daca f : R
n
R este " !"rma
liniara, atunci:
a) !($1>$,) = $1 > $,; () $1,$,
R
n
b) !($1>$,) = !($1) > !($,); $1,$,
R
n
;
c) !(:$) = :$, () : R si () $ R
n
;
d) !(:$) = :!($), () : R si () $
R
n
.
,5) Fie M: R
n
R
m
un "perat"r
liniar. 'tunci M devine !"rma liniara
daca:
a) n = 1;
b) m = 1;
c) n = 1 si m = 1;
d) n=m.
,6) Fie O: R
n
R " !"rma patratice
si A matricea as"ciata acesteia.
'tunci:
a) A = A
/
#) A Mn,1(R);
c) A Mn(R);
d) A este inversa#ila.
,7) Fie !"rma patratica
.
, , .
1 , . 1 ,
:
( ) , ,
Q R R
Q x x x x x x

'
+ +

()$=($1,$,,$.)
/

R
.
.'tunci matricea as"ciata lui O
este:
c) A =
1 1 0
1 , 0
0 0 1
_

,
,8) F"rma patratica O: R
,
R are
matricea as"ciata A=
, 1
1 1
_

,
. 'tunci O
are e$presia:
,%) F"rma patratica O: R
.
R are
!"rma can"nica as"ciata O(P)=
, , .
1 , .
,y y y + +
. 'tunci:
.0) F"rma patratica O: R
,
R are
matricea as"ciata A=
1 ,
, .
_

,
. 'tunci
!"rma can"nica as"ciata este:
c) O($) =
, ,
1 , 1 ,
, , x x x x +
a) O este p"zitiv de!inita daca : 90;
c) O este semip"zitiv de!inita daca :
= 0;
d) O nu pastreaza semn c"nstant
daca : 8 0 .
Iici una: O(P)=
, ,
1 ,
y y
sau
, ,
1 ,
. y y +

sau
, ,
1 ,
,y y
sau
, ,
1 ,
. 7 y y +
.1) F"rma patratica O: R
,
R are
!"rma can"nica as"ciata O(P) =
, ,
1 ,
ay by +
. 'tunci O este negativ
de!inita daca:
c) a80, #80
.,) Fie O(P)=
, , , 1 ,
1 , .
1 , .
1
y y y

+ +

!"rma
can"nica as"ciata !"rmei patratice O:
R
.
R .'tunci:
a) daca 1 , .
0, 0, 0 > > >
, O este
p"zitiv de!inita;
d) daca 1 , .
0, 0, 0 < > <
, O este
negativ de!inita.
..) Fie A matricea as"ciata !"rmei
patratice O: R
n
R si 1 ,
, ,...,
n

min"rii principali ai lui A. +entru a
aplica met"da lui *ac"#i de aducere
la !"rma can"nica, tre#uie "#ligat"riu
ca:
Iici una.
.4) F"rmei patratice "arecare O: R
n

R i se p"ate as"cia:
b) msi multe !"rme can"nice, dar cu
acelasi nr de c"e!icienti p"zitivi,
repectiv negativi.
c) " matrice patratica si simetrica.
.5) F"rma patratica
1 1
:
( )
n
n n
ij i j
i j
Q
Q x a x x

'

spunem ca este p"zitiv de!inita daca:
b) O($)90, () $ R
n
, x 0.
.6) F"rma patratica
1 1
:
( )
n
n n
ij i j
i j
Q
Q x a x x

'

spunem ca este seminegativ de!inita
daca:
b) O($)A0, () $ R
n
, x 0.
.7) F"rma patratica O: R
.
R are
!"rma can"nica as"ciata: O(P)=
, , ,
1 , .
y y y +
. 'tunci:
c) ()$1,$, R
.
a.i. O($1)80 si
O($,)90
.8) F"rma patratica
1 1
:
( )
n
n n
ij i j
i j
Q
Q x a x x

'

are !"rma can"nica as"ciata O(P)=
, , ,
1 1 , ,
...
n n
y y y + + +
. 'tunci O este
degenerata daca:
.%) Fie O(P)=
, , ,
1 1 , , . .
y y y + +
!"rma
can"nica as"ciata !"rmei patratice O:
R
.
R .'tunci O nu pastreaza semn
c"nstant daca:
a) :190, :,80, :.90;
d) :190, :,80, :. R.
c) () :1=0, pentru i=1, n . 4,) -atricea "perat"rului M: R
,

R
,
!ata de #aza can"nica din R
,
are
e$presia A=
1 1
, 0
_

,
. 'tunci "perat"rul
M are e$presia:
b) M($)=( )
1 ,7 1
,
T
x x x +
.
40) -et"da lui *ac"#i de a "#tine
!"rma can"nica, se p"ate aplica in
cazul !"rmel"r patratica:
a) p"zitiv de!inite;
c) negativ de!inite.
41) Fie "perat"rul liniar
. ,
1 . 1 ,
:
( ) ( , , )
T
L
L x x x x x

'
+

,
()$=($1,$,,$.)
/
R
.
.'tunci
matricea "perat"rului in #azele
can"nice ale cel"r d"ua spatii are
!"rma:
b) A=
1 ,
0 1
1 0
_

,
.
45) Fie "perat"rul liniar M: R
,
R
,

cu matricea A=
1 0
1 1
_

,
'tunci ecuatia
caracteristica c"recpunzat"are:
c)
,
, 1 0 +
4.) +entru a se determina val"rile
pr"prii ale "perat"rului M: R
n
R
n

cu matricea c"respunzat"are A, se
rez"lva ecuatia:
c) det ( )
' 0
T
n
I
44) Cperat"rul liniar M: R
,
R
,
are
matricea A=
1 ,
. 1
_

,
'tunci ecuatia
caracteristica pt "#tinerea val"ril"r
pr"prii are !"rma:
c)
1 .
0
, 1

46) Fie "perat"rul liniar M: R
,

R
,
.'tunci:
c) "perat"rului nu i se p"ate atasa
ecuatia caracteristica.
48) Fie A=
1 1
1 1
_

,
matricea atasata
"perat"rului M: R
,
R
,
'tunci:
b) val"rile pr"prii ale lui M sunt
1 ,
0, ,
;
d) sistemul caracteristic atasat este
1 ,
1 ,
(1 ) 0
(1 ) 0
x x
x x

+
'
+

4%)Cperat. M: R
,
R
,
are val"rile
pr"prii 1 ,
1, ,
. 'tunci:
c) daca $1,$, sunt vect"ri pr"prii
pentru 1

, respectiv ,

=9 $1,$, sunt
liniar independenti.
d) e$ista " #aza !ata de care matricea
"perat"ului are !"rma A=
1 0
0 ,
_

,

47) Cperat"rul liniar M: R
,
R
,
are
matricea A=
, 0
1 ,
_


,
'tunci, val"rile
pr"prii ale lui M sunt:
c) 1 ,
,, ,
51) Bare din urmat"arele a!irmatii
sunt adevarateQ
a) "rice spatiu liniar este grup
a#elian;
#) "rice grup a#elian este spatiu
liniar;
c) e$ista spatii liniare care nu sunt
grupuri a#eliene;
50) Fie "perat"rul
, ,
1 , 1
:
( ) ( , )
T
L
L x x x x

'
+

.'tunci :
a) HerM=K(0,0)
/
L
d) e$ista grupuri a#eliene care nu
sunt spatii liniare.
5,) Fie vect"rii $1,$,,...,$m R
m
si
A matricea c"mp"nentel"r acest"ra.
'tunci:
a) vect"rii sunt liniar independenti
daca rang A = m;
b) vect"rii sunt liniar dependenti
daca rang A 8 m.
5.) 2n spatiul R
n
" multime de
vect"ri liniar independenti p"ate
avea:
a) cel mult n vect"ri;
c) e$act n vect"ri.
54) Fie vect"rii $1,$,,...,$m R
m
si
A matricea c"mp"nentel"r acest"ra.
'tunci sunt liniar dependenti daca:
c) rang A 8 m;
d) det A =0.
55) Fie vect"rii $1,$,,...,$m R
m
si
A matricea c"mp"nentel"r acest"ra.
'tunci sunt liniar independenti daca:
a) rang A = m;
d) det A & 0.
56) Fie vect"rii $1,$,,...,$m R
n

liniar independenti. 'tunci vect"rii :
c) !"rmeaza " #aza in R
n
, numai
daca m=n;
d) nu c"ntin vect"r nul.
57) -ultimea $1,$,,...,$m este
!"rmata din vect"ri liniar dependenti.
'tunci:
b) cel putin un vect"r se p"ate
e$prima ca " c"m#inatie liniara de
ceilalti;
d) p"ate c"ntine vect"r nul.
58) Fie vect"rii $1,$,,...,$n R
n
,
n9., liniar independenti. 'tunci:
a) vect"rii $1,$,,...,$n !"rmeaza "
#aza in R
n
;
b) vect"rii $1,$,,...,$H sunt liniar
independenti, ()H=1, n .
5%) Bare din urmat"arele a!irmatii
sunt adevarate:
a) "rice su#multime a unei multimi
de vect"ri liniar independenti este t"t
liniar independenta;
#) " su#multime a unei multimi de
vect"ri linair dependenti este t"t
liniar dependenta;
c) c""rd"natele unui vect"r in #aza
can"nica din R
n
c"incid cu
c"mp"nentele acestuia.
60) B""rd"natele unui vect"r din R
n
:
a) sunt unice relativ la " #aza !i$ata;
b) se schim#a la schim#area #azei;
c) sunt aceleasi in "rice #aza.
d) daca " multime de vect"ri nu
c"ntine vect"rul nul, atunci este
liniar independenta.
61) <n sistem de n vect"ri din R
n
,
care c"ntine vect"rul nul:
b) este liniar dependent;
c) nu !"rmeaza " #aza in R
n
.
6,) B""rd"natele unui vect"r in ,
#aze care di!era printr(un singur
vect"r sunt:
a) di!erite.
6.) Dimensiunea unui spatiu
vect"rial este egala cu:
a) numarul vect"ril"r dintr(" #aza;
b) numarul ma$im de vect"ri liniar
independenti.
64) -atricea schim#arii de #aza este:
a) " matrice patratica;
b) " matrice inversa#ila;
c) !"rmata din c""rd"natele
vect"ril"r unei #aze desc"mpusi in
cealalta #aza.
65) Fie aplicatia M: R
m
R
n
.'tunci
M este un "perat"r liniar daca:
c) M($1>$,)=M($1)>M($,) si
M(:$)=:M($),()$,$1,$, R
m
66) 'plicatia M: R
m
R
n
este un
"perat"r liniar. Bare din a!irmatiile
de mai D"s sunt adevarate:
a) M($1>$,)=M($1)>M($,), ()$1,$,
R
m
;
b) M(:$)=:M($),() $ R
m
, () :
R ;
d) M(:$1>$,)=:M($1)>M($,),
()$1,$, R
m
si () : R
67) Fie $1 si $, vect"ri pr"prii pt
"perat"rul liniar M: R
n
R
n

c"respunzat"ri la , val"ri pr"prii
distincte. 'tunci:
a) $1 si $, sunt liniar independenti.
68) Fie M: R
m
R
n
un "perat"r
liniar si A matricea sa. 'tunci:
a) A Mm,n(R)
6%) Fie M: R
.
R
,
un "perat"r
liniar. 'tunci:
c) nu se p"ate pune pr"#lema
val"ril"r pr"prii pentru M;
d) matricea lui M este
dreptunghiulara.
70) Cperat"rul M: R
n
R
n
are n
val"ri pr"prii distincte 1

, ,

,..., n

car"ra le c"respund vect"rii pr"prii

$1,$,,...,$n. 'tunci:
a) $1,$,,...,$n !"rmeaza " #aza in
R
n
;
71) Fie "perat"rul liniar M: R
m
R
n

liniar "arecare. 'tunci:
a) Her M R
m
;
d) Her M este su#spatiu liniar.
7,) <nui "perat"r liniar M: R
m
R
n
i
se p"ate as"cia:
a) " matrice unica relativ la " pereche
de #aze !i$ate;
d) $1,$,,...,$n sunt liniar
independenti.
7.) Iucleul unui "perat"r liniar M:
R
m
R
n
este:
a) un su#spatiu liniar;
b) " multime de vect"ri din R
m
74) <n "perat"r liniar M: R
n
R
n

are:
a) cel mult n val"ri pr"prii distincte;
d) " in!initate de vect"ri pr"prii, pt
!iecare val"are pr"prie.
75) 2n spatiul R
n
" multime de
vect"ri liniar independenti p"ate !i
!"rmata din:
a) mai putin de n vect"ri;
c) e$cat n vect"ri.
76) Fie vect"rii $1,$,,...,$m R,
vect"rii liniar indep.'tunci
c) !"rmeaza " #aza in R
n
, daca m=n.
77) B""rd"natele unui vect"r din
R
n
:
a) sunt unice relativ la " #aza;
b) sunt in numar de n;
78) <n sistem de m vect"ri din R
n

care c"ntine vect"rul nul:
a) este int"tdeauna liniar
independent;
d) nu !"rmeaza " #aza in R
n
.
7%) Dimensiunea unui spatiu liniar
este egala cu:
a) numarul vect"ril"r dintr(" #aza.
80) -atricea unei !"rme patratice
"arecare este " matrice:
b) patratica;
c) simetrica.
81) Daca avem relatia $1=:$, atunci
vect"rii:
c) $1 si $, sunt liniar independenti,
() : R.
8,) C !"rma patratica este p"zitiv
de!inita daca !"rma can"nica atasata
acesteia:
a) are c"e!icientii p"zitivi;
8.) C s"lutie de #aza a unui sistem se
"#tine:
b) dand varia#ilel"r secundare,
val"area 0
84) C !"rma liniara este p"zitiv
de!inita daca:
d) p"zitiva de!inire se re!era numai la
!"rmele patratice.
85) Daca suma a n vect"ri din R
n
este
egala cu vect"rul nul atunci:
b) vect"rii sunt liniar independenti;
c) cel putin unul se srie ca "
c"m#inatie liniara de restul.
d) nu !"rmeaza " #aza in R
n
.
86) Daca vect"rii $1,$,...$n
!"rmeaza " #aza in spatiul liniar X,
atunci:
b) $1,$,...$n sunt liniar
independenti;
c) dim X = n;
d) $1,$,...$n(1 sunt liniar
87) -atricea as"ciata unui "perat"r
liniar "arecare M: R
m
R
n
:
b) depinde de #azele c"nsiderate in
cele d"ua spatii;
independenti.
88) Iucleul unui "perat"r liniar M: R
m
R
n
: b) c"ntine t"tdeauna vect"rul nul al spatiului R
m
; c) este
su#spatiu liniar; d) nu c"ntine vect"rul nul al spatiului R
m
.
III.ELEMENTE DE PROGRAMARE LINIARA
1) C pr"#lema de pr"gramare liniara
are int"tdeauna:
a) !unctia "#iectiv liniara;
c) restrictiile liniare.
,) 2n !"rma vect"riala, " pr"#lema
de pr"gramare liniara are vect"rii
+1,+,,...+n de!initi de:
b) c"l"anele matricei A
c"respunzat"are sistemului de
restrictii.
.) 2n !"rma standard " pr"#lema de
prgramare liniara are int"tdeauna:
c) restrictiile de tip ecuatie.
4) 2ntr(" pr"#lema de pr"gramare
liniara c"nditiile de negativitate cer
ca:
d) necun"scutele pr"#lemei sa !ie
negative.
5) +t a aplica alg"ritmul =imple$ de
rez"lvare a unei pr"#l. de
pr"gramare liniara, aceasta tre#uie sa
!ie in !"rma:
c) standard.
6) +t a aduce " pr"#lema de
pr"gramare liniara de ma$im la una
de minim se !"l"seste realtia:
c) ma$(!) = (min((!)
7) C multime - R
n
se numeste
c"nve$a daca:
c) 1 ,
( ) , x x M
si
( ) 10,13
avem
1 ,
(1 ) x x M +
.
8) B"m#inatia liniara F 1 1 , , . .
x x x + +
G
este c"nve$a daca:
b)
10,13, ( ) 1, .
i
i
si 1 , .
1 + +
%) Daca - R
n
este " multime
c"nve$a spunem ca $ - este var!
(punct e$trem) al multimii - daca:
Iici una.
10) Fie =
'
multimea s"lutiil"r
admisi#ile al unei pr"#leme de
pr"gramare liniara. 'tunci:
a)
1 , 1 ,
( ) , (1 ) , ( ) 10,13
A A
x x S x x S +
11) Fie =
'
si =
'0
multimea s"lutiil"r
admisi#ile, respectiv multimea
s"lutiil"r admisi#ile de #aza a unei
pr"#leme de pr"gramare liniara.
'tunci, daca $ =
'0
rezulta ca:
b) 1 , 1 ,
( ) , ,
A
x x S x x
avem
1 1 ,
(1 ) , ( ) 10,13 x x +
.
1,) Fie =
'
, =
'0
, =
C
multimile
s"lutiil"r admisi#ile., de #aza
admisi#ile, respectiv "ptime pentru "
pr"#lema de pr"gramare liniara.
'tunci:
d) =
'
, =
C
sunt multimi c"nve$e.
1.) 2n rez"lvarea unei pr"#leme de
pr"gramare liniara cu alg"ritmul
=imple$ se aplica:
a) intai criteriul de intrare in #aza,
ap"i criteriul de iesire din #aza;
d) criteriul de "ptim la !iecare etapa
a alg"ritmului.
14) Daca $1 si $, sunt , s"lutii
"ptime distincte ($1,$, =
C
) ale unei
pr"#leme de pr"gramare liniata,
atunci:
a) 1 ,
(1 ) , ( ) 10,13
O
x x S +
;
b) =
C
are " in!initate de elemente;
c) !($1)=!($,), cu !($) !unctia
"#iectiv.
15) C pr"#lema de pr"gramare liniara
cu cerinte de minim are urmat"rul
ta#el =imple$:
0 B
0
+
0
, (1 (. 0 0
+
1
+
,
+
.
+
4
+
5
+
1
+
,
,
(1
1
.
1
0
0
1
,
.
(1
,
1
1
z
D
R
c
D
(1 0 0 4 (4 1
a) 2ntra in #aza +
.
;
c) iese din #aza +
1
.
16) Fie urmat"rul ta#el simple$ al
unei pr"#leme de pr"gramare liniara:
d) :=8
17) C pr"#lema de pr"gramare
liniara are urmet"rul ta#el =imple$:
c) !=8, :=(1
18) C pr"#l. De pr"gramare liniara cu
cerinte de minim are urm.ta#el
=imple$:
'tunci s"lutia "ptima a pr"#lemei
este: c) $
0
=(0,1,.,0)
/
1%) C pr"#l. De pr"gramare liniara
cu cerinte de minim are urm.ta#el
,0) C pr"#l. De pr"gramare liniara
cu cerinte de minim are urm.ta#el
,1) Bare din elementele urm.ta#el
=imple$ nu sunt c"recteQ
0 B
0
+
0
(1 (. , 0 0
+
1
+
,
+
.
+
4
+
5
+
.
+
1
,
(1
1
1
0
1
,
(1
1
0
1
,
1
(1
z
D
R
c
D
1 0 : 0 0 .
0 B
0
+
0
, 1 . 0
+
1
+
,
+
.
+
4
+
.
+
1
.
,
,
1
0
1
(1
1
1
0
(1
.
z
D
R
c
D
! : (, 0 .
0 B
0
+
0
, 0 (1 0
+
1
+
,
+
.
+
4
+
,
+
.
0
(1
1
.
1
(1
1
0
0
1
(.
(1
z
D
R
c
D
(. (1 0 0 1
=imple$:
'tunci:
c) !=6 si s"lutia "ptima este $
0

=(1,,,0,0)
/
;
d) pr"#lema admite s"lutie "ptima
unica.
=imple$:
b) vect"rul +
.
va iesi din #aza;
d) pr"#lema are " in!initate de s"lutii
"ptime.
b) di!erentele z1(c1 si z5(c5;
c) val"area !unctiei "#iectiv.
,,) 2n urm.ta#el =imple$ pt "
pr"#lema de transp"rt cu cerinte de
minim:
b) intra in #aza +
.
sau +
5
;
c) iese din #aza +
4
daca intra +
5
;
,.) 2n ta#.=imple$ de mai D"s, cu
cerinte de minim pentru !unctia
"#iectiv
,4) 2n ta#elul simple$ de mai D"s
c"nstantele !, :,
?
,
S
au urmat"arele
val"ri:
c) !=7, :=(1,
?
=0,
S
=1
0 B
0
+
0
, , (1 0
+
1
+
,
+
.
+
4
+
,
+
1
,
,
,
1
0
1
1
0
(,
1
(1
(,
z
D
R
c
D
! 0 0 (1 (6
0 B
0
+
0
(1 (, (1 0 0
+
1
+
,
+
.
+
4
+
5
+
,
+
.
(,
(1
.
1
1
4
1
0
0
1
(1
,
1
1
z
D
R
c
D
(7 (5 0 0 0
(.
0 B
0
+
0
, 1 . 0 0
+
1
+
,
+
.
+
4
+
5
+
.
+
,
.
1
1
,
,
1
0
1
1
0
1
1
1
(1
z
D
R
c
D
. . 0 0 4 (,
0 B
0
+
0
, (1 , 0 0
+
1
+
,
+
.
+
4
+
5
+
1
+
4
,
0
.
1
1
0
(1
.
,
(1
0
1
1
.
z
D
R
c
D
6 0 (1 , 0 ,
0 B
0
+
0
, (, . 0
+
1
+
,
+
.
+
4
+
.
+
1
0
(,
.
1
(1
,
0
1
(1
(,
1
0
z
D
R
c
D
(, (6 0 : 0
0 B
0
+
0
, , (1 1 0 0
+
1
+
,
+
.
+
4
+
5
+
6
+
.
+
1
,
(1
0
4
1
.
1
0
0
0
(1
1
0
1
0
1
0
,
0
0
S
1
1
1
z
D
R
c
D
! 0 :
?
1 0 1
c) :=1 si pr"#lema admite "ptim
in!init.
,5) 2n !aza 2 a met"dei cel"r , !aze,
val"area "ptima a !unctiei arti!iciale
g($ )=1
a
. 'tunci:
b) pr"#lema initiala nu are s"lutie.
,6) Functia arti!iciala din met"da
cel"r d"ua !aze:
a) depinde d"ar de varia#ilele
arti!iciale intr"duse;
c) are c"e!icientii varia#ilel"r
arti!iciale egali cu 1.
,7) +r"#l arti!iciala se ataseaza unei
pr"#l de pr"gramare:
b) in !"rma standard;
d) pentru determinarea unei s"lutii de
#aza admisi#ile a pr"#lemei initiale.
,8) Din ta#elul =imple$ de mai D"s pt
" pr"#lema de pr"gramare liniara cu
cerinte de minim:
d) $
0
=(0,4,6,0,0)
/
s"lutie "ptima, dar
nu este unica.
,%) Din ta#elul =imple$ de mai D"s pt
" pr"#lema de pr"gramare liniara cu
cerinte de minim:
a) $
0
=(1,0,4,.,0)
/
este s"lutie
"ptima.
c) pr"#lema are " in!initate de s"lutii
"ptime.
.0) 2n ta#elul =imple$ de mai D"s pt "
pr"#lema de pr"gramare liniara cu
cerinte de minim:
a) p"ate intra in #aza +
4
sau +
5
;
b) va iesi din #aza numai +
,
;
d) s"lutia de #aza admisi#ila gasita
este $
0
=(0,1,.,0,0)
/
.
..) 2n rez"lvarea unei pr"#leme de
transp"rt met"da c"stului minim se
aplica pt determinarea:
.4) Bantitatile
T
ij din criteriul de
"ptim al pr"#lemel"r de transp"rt se
calculeaza pentru:
.5) 2ntr(" pr"#lema de transp"rt
ciclul celulei care intra in #aza este:
0 B
0
+
0
(1 , . 0 0
+
1
+
,
+
.
+
4
+
5
+
.
+
1
.
,
6
4
(.
4
0
1
1
0
(1
(1
,
(4
z
D
R
c
D
,6 0 0 0 (5 (,
0 B
0
+
0
, 1 . 0 0
+
1
+
,
+
.
+
4
+
5
+
.
+
1
.
,
0
4
1
.
0
1
0
1
(1
,
1
0
0
0
0
1
1
(,
1
z
D
R
c
D
14 0 0 0 0 (1
0 B
0
+
0
, 0 (1 0 0
+
1
+
,
+
.
+
4
+
5
+
.
+
1
(1
0
.
1
,
.
0
1
1
0
(,
1
(,
.
z
D
R
c
D
(. (4 0 0 , ,
c) unei s"lutii de #aza admisi#ile
initiale.
c) celulele ne#azice.
a) $
11
.
.6) ="lutia unei pr"#leme de
transp"rt este "ptima daca:
c) ()
T
ij A 0.
.%) C s"lutie de #aza admisi#ila a
unei pr"#leme de transp"rt este
degenerata daca:
b) () $
iD
= 0, cu (i,D) celula #azica.
41) C s"lutie de #aza admisi#ila a
unei pr"#leme de transp"rt cu ,
dep"zite si 5 centre de des!acere este
degenerata daca are:
b) 7 c"mp"nente egale cu 0;
c) cel mult 5 c"mp"nente nenule.
.1) +r"#lema de transp"rt de !"rma:
c) echili#rata, daca :=,5.
.,) ="lutia de #aza admisi#ila a unei
pr"#leme de transp"rt este data de
ta#elul:
.7) C s"lutie de #aza admisi#ila a
unei
pr"#leme
de
transp"rt
este data
de
ta#elul.
a) cantitatea t"tala de mar!a care
B1 B, B.
D1
1 . , ,
0
D,
4 , 1 ,
0
D.
1 , ,
:
.0 ,0 15
B1 B, B. B4
D1
, 1 . , .
0 15 :
D,
1 4 1 . ,
0 5 15
?
D.
5 , , 1 .
0 .0
15 ,0 15 .0
B1 B, B.
D1
, 1 .
10 10
D,
1 4
,
1
,5 5
D.
. , 5
15
'tunci: c) : = 15,
?
= 0.
tre#uie transp este 65 u.m.
d) 1.
T
=(4.
.8) Fie pr"#lema de transp"rt data de
urmat"rul ta#el:
'plicand met"da c"sPului minim se
determina mai intai val"area lui :
c) .1
x
.
40) Fie pr"#lema de transp"rt:
'tunci pr"#lema:
d) este neechili#rata.
4,. ="lutia "ptima a unei pr"#leme
de transp este unica daca cantitatile
T
ij c"respunzat"are acesteia sunt t"ate:
b) strict negative.
4.) ="lutia unei pr"#leme de
transp"rt este "ptima daca:
c) ()
T
ij A 0.
45) 2ntr(" pr"#lema de transp"rt va
intra in #aza varia#ila ij
x

c"respunzat"are cantitatii
T
ij data de
relatia:
b)
T ma$K 0L
ij kl
>
B1 B, B.
D1
, . . ,
0
D,
4 . , ,
0
D.
1 5 , .
0
15 .5 ,0
B1 B,
D1
, 1 ,
0
D,
1 . ,
0
10 10
44) Fie s"lutia de #aza admisi#ila a
unei pr"#leme de transp"rt data de
ta#elul:
'tunci ,1
T
se calculeaza dupa relatia:
c) ,1
T
=(1>,=1>4
46) ="lutia
de #aza
initiala a
unei
pr"#leme de
transp"rt
este data de
ta#elul:
'tunci val"area
!unctiei "#iectiv !,
c"respunzat"are
acestei s"lutii este:
b) !=65
48) 2ntr(" pr"#lema de transp"rt
varia#ila 11
$
intra in #aza si are
urmat"rul ciclu:
'tunci: c)
10
d) ,1
$
iese din #aza.
47) 2ntr(" pr"#lema de transp"rt cu
m dep"zite si m centre de des!acere,
varia#ilele ne#azice ale unei s"lutii
de #aza admisi#ile sunt:
b) t"ate egale cu 0;
d) in numar de
,
, 1 m m + .
4%) 2ntr(" pr"#lema de transp"rt,
n"tiunea de ciclu se ataseaza:
b) celulel"r ne#azice.
50) B"e!icientii !unctiei "#iectiv a
unei pr"#leme de transp"rt "arecare
sunt:
c) numere negative.
51) +t " pr"lema de pr"gramare liniara, care din
urmat"arele a!irmatii sunt adevarate:
a) " s"lutie de #aza admisi#ila este punct e$trem al
multimii s"lutiil"r admisi#ile;
b) un punct e$trem al multimii s"lutiil"r admisi#ile este
" s"lutie de #aza admisi#ila.
5,) 2ntr(" pr"#lema de pr"gramare liniara se !"l"sesc
varia#ilele de c"mpensare cand:
a) restrictiile sunt de !"rma GAG;
b) restrictiile sunt de !"rma F;G.
5.) C s"lutie de #aza admisi#ila are
c"mp"nente:
54) C pr"#lema de pr"gramare
liniara cu cerinte de minim are mai
55) C pr"#lema de pr"gramare
liniara cu cerinta de minim pentru
B1 B, B.
D1
, 1 .
15 5
D,
1 4 ,
10 ,0
B1 B,
D1
1 ,
,0
D,
1 .
10 5
D.
, ,
a) negative. multe s"lutii "ptime daca:
a)
0
j j
z c
si e$ista vect"ri j
P
care
nu !ac parte din #aza cu
0
j j
z c
,care au si c""rd"natele strict
p"zitive.
!unctia "#iectiv, admite "ptim in!init
daca:
a) e$ista vect"ri j
P
cu t"ate
c""rd"natele negative, care nu !ac
parte din #aza si pentru care
0
j j
z c >
.
56)2n !"rma standard, " pr"#lema de
pr"gramare liniara are:
a) numarul restrictiil"r cel mult egal
cu al necun"scutel"r
57) Daca matricea unei pr"#leme de
pr"gramare liniara in !"rma standard
are rangul egal cu nr. restrictiil"r,
atunci:
b) restrictiile sunt independente.
58) +entru a aduce " pr"#lema de
pr"gramare liniara la !"rma standard,
se !"l"sesc variaile:
b) de c"mpensare.
5%) ="lutiile admisi#ile ale unei
pr"#leme de pr"gramare liniara
!"rmeaza t"tdeauna " multime.
c) c"nve$a.
60) ="lutiile de #aza admisi#ila ale
unei pr"#leme de pr"gramare liniara
!"rmeaza " multime:
a) !inita.
61) C s"lutie de #aza admisi#ila are
numai c"mp"nente:
a) nenegative.
6,) +entru aplicarea alg"ritmului
=imple$, s"lutia de #aza initiala a
unei pr"#leme de pr"gramare liniara
tre#uie sa !ie:
a) admisi#ila.
6.) C s"lutie de #aza admisi#ila a
unei pr"#leme de transp"rt cu m
dep"zite si n centre (m8n) are:
a) cel mult m>n(1 c"mp"nente
nenule.
64) +entru " pr"#lema de transp"rt
care din urmat"arele a!irmatii sunt
adevarateQ
a) admite t"tdeauna " s"lutie de #aza
admisi#ila;
c) are t"tdeauna "ptim !init.
65) 2ntr(" pr"#lema de transp"rt
met"da pertur#arii se aplica atunci
cand:
a) s"lutia initiala este degenerata;
b) pe parcursul rez"lvarii se "#tine "
s"lutie degenerata.
66) C pr"#lema de transp"rt pt care
e$ista
0
ij

pt " varia#ila ne#azica a
s"lutiei "ptime are:
b) mai multe s"lutii "ptime.
67) -et"da gra!ica de rez"lvare a
pr"#lemel"r de pr"gramare liniara se
aplica pt pr"#leme:
c) cu d"ua necun"scute.
68) +entru " pr"#lema de pr"gramare
liniara, multimea =
'
a s"lutiil"r
admisi#ile si multimea =
'0
a
s"lutiil"r admisi#ile de #aza satis!ac
relatiile:
6%) C pr"#lema de pr"gramare
liniara p"ate avea:
a) "ptim (!init sau nu) sau nici "
s"lutie admisi#ila.
70) +entru a aplica alg"ritmul de
rez"lvare a unei pr"#leme de
transp"rt tre#uie ca:
b) pr"#lema sa !ie echili#rata si sa
c) A AB
S S
d) A AB A
S S S
avem " s"lutie de #aza initiala
nedegenerata.
71) +t a rez"lva " pr"#lema de
transp"rt neechili#rata:
a) se intr"duce un n"u dep"zit, daca
cererea este mai mare decat "!erta;
b) se intr"duce un n"u centru, daca
cererea este mai mica decat "!erta.
7,) +entru " pr"#lema de pr"gramare
liniara care din urmat"arele a!irmatii
sunt adevarate:
d) multimea s"lutiil"r admisi#ile este
c"nve$a.
7.) 2ntr(" pr"#lema de pr"gramare
liniara nu se !"l"sesc varia#ile de
c"mpensare cand:
c) restrictiile sunt de !"rma F=G
d) sistemul initial de restrictii este in
!"rma standard.
74) C pr"#lema de pr"gramare
liniara de minim are mai multe s"l.
"ptime daca avem satis!acut criteriul
de "ptim si:
b) e$ista vect"ri +D care nu !ac parte
din #aza, cu
0
j j
z c
, care au
c""rd"nate p"zitive.
75) C pr"#lema de pr"gramare
liniara de minim admite "ptim in!init
daca:
a) criteriul de "ptim nu este satis!acut
si vect"rii din a!ara #azei au t"ate
c""rd"natele negative.
76) C pr"#lema de pr"gramare
liniara de minim admite s"lutie
"ptima unica daca:
a) criteriul de "ptim este satis!acut si
t"ti vect"rii din a!ara #azei au
di!erentele
0
j j
z c <
;
c) criteriul de "ptim este satis!acut si
vect"rii din a!ara #azei cu di!erentele
0
j j
z c
au c""rd"natele negative.
77) 2n !"rma standard, " pr"#l. de
pr"gramare liniara are:
a) numarul restrictiil"r cel mult egal
cu al necun"scutel"r;
b) restrictiile de tip ecuatie.
78) Daca matricea unei pr"#lema de
pr"gramare liniara in !"rma standard
are rangul egal cu nr. restrictiil"r
atunci:
b) restrictiile sunt idependente.
7%) +entru a aduce " pr"#lema de
pr"gramare liniara la !"rma standard
se !"l"sesc:
b) varia#ile de c"mpensare.
80) ="lutiile "ptime ale unei
pr"#leme de pr"gramare liniara
!"rmeaza t"tdeauna " multime:
c) c"nve$a.
81) C s"lutie de #aza admisi#ila
nedegenerata are int"tdeauna
c"mp"nentele principale:
b) stricti p"zitive.
8,) C pr"#l. De transp"rt cu . centre
si 4 dep"zite, are s"lutia de #aza
initiala nedegenerata, daca aceasta
are:
b) 6 c"mp"nente p"zitive.
8.) C pr"#lema de pr"gramare
liniara p"ate !i rez"lvata cu
alg"ritmul =imple$ numai daca:
a) este in !"rma standard.
84) +entru a rez"lva " pr"#lema de
transp"rt tre#uie ca:
b) pr"#lema sa !ie echili#rata.
85) -et"da cel"r , !aze se aplica:
b) +entru determinarea unei s"lutii de
#aza admisi#ile a pr"#lemei initiale;
d) cu " !unctie "#iectiv di!erita de
!unctia initiala.
86) C pr"#lema de transp"rt: a) are int"tdeauna s"lutie "ptima !inita; c) p"ate avea mai multe s"lutii "ptime.
87) +entru a determina s"lutia
initiala a unei pr"#leme de transp"rt:
a) se aplica met"da diag"nalei;
d) pr"#lema tre#uie sa !ie echili#rata.
88) +entru aplicarea alg"ritmului
=imple$ este necesar ca:
b) sistemul in !"rma standard sa ai#a
cel putin " s"lutie de #aza admisi#ila.
8%) ="lutia unei pr"#leme de
transp"rt este "ptima daca:
b) t"ate cantitatile
0
ij

%0) Briteriul de "ptim al unei
pr"#leme de pr"gramare de minim
este satis!acut daca:
a) t"ate di!erentele
0
j j
z c
;
d) t"ti vect"rii +D din a!ara #azei au
di!erentele
0
j j
z c
.
%1) C pr"#lema de transp"rt are
"ptim in!init:
b) nici"data.
%,) C pr"#lema de transp"rt are
int"tdeauna:
a) "ptim !init;
b) cel putin " s"lutie de #aza
admisi#ila.
%.) Functia "#iectiv a pr"#lemei
arti!iciale are:
a) t"tdeuna "ptim !init;
d) c"e!icienti negativi.
%4) Daca !unctia arti!iciala are "ptim
strict p"zitiv, atunci;
a) pr"#lema initiala nu are s"lutii;
b) in #aza au ramas varia#ilele
arti!iciale.
%5) 2ntr(" pr"#lema de transp"rt
c"e!icientii !unctiei "#iectiv
reprezinta:
c) cheltuieli de transp"rt.
%6) 2ntr(" pr"#lema de transp"rt v"m
avea c"sturi de transp"rt egale cu 0
daca:
b) pr"#lema initiala este
neechili#rata.
%7) 2ntr(" pr"#lema de transp"rt va
intra in #aza varia#ila
c"respunzat"are lui:
a)
0
ij
>
, ma$im.
%8) Biclul unei celule ne#azice este
!"rmat:
a) din cel putin 4 celule;
c) dintr(un numar par de celule.
%%) +r"#lemele de transp"rt: a) sunt cazuri particulare de pr"#leme de pr"gramare liniara; c) au numai "ptim
!init.
100) 2ntr(" pr"#lema de transp"rt criteriul de iesire se aplica: b) celulel"r cu numar par din ciclul celulei care intra
in #aza.
IV. SERII NMERI!E. SERII DE PITERI
1) Fie seria
1
n
n
a

c"nvergenta. 'tunci,
as"ciind termenii in grupe !inite:
,) Bare din urmat"arele "peratii
p"ate m"di!ica natura unei serii
divergente:
.) =uma unei serii c"nvergente se
m"di!ica at. cand:
b) seria ramane c"nvergenta;
d) suma seriei nu se m"di!ica. a) as"cierea termenil"r seriei in
grupe !inite.
b) adaugam un nr.!init de termeni;
c) suprimam un nr. !init de termeni ai
seriei;
d) inmultim termenii seriei cu un
scalar ennul.
4) Fie seria numerica
1
,
n n
n
a a

.Bare
din a!irmatiile de mai D"s sunt
adevarate:
a) daca
1
n
n
a

c"nverge, atunci
lim 0
n
n
a

;
d) daca
lim 0
n
n
a

, atunci seria
1
n
n
a

diverge.
5) Fie
( )
n n
S
sirul sumel"r partiale
atasat seriei
1
n
n
a

Daca
lim ,
n
n
S

,
atunci:
a) seria c"nverge;
d) seria are suma ==,
6) Fie
( )
n n
S
sirul sumel"r pariale
atasat seriei
1
n
n
a

si
lim
n
n
S S

. 'tunci
seria:
a) c"nverge, daca
S t
;
d) c"nverge, daca ==1.
7) Fie seria ge"metrica
0
n
n
a

cu a&0.
'tunci seria:
a) c"nverge, pentru U ((1,1);
8) =eria arm"nica generalizata
1
1
a
n
n

este " serie:
b) divergenta, daca :80;
c) c"nvergenta, daca :91;
d) divergenta, daca :=1.
%) Fie
( )
n n
S
sirul sume"l"r partiale
atasat unei serii de termeni p"zitivi
1
n
n
a

, (
0
n
a
). 'tunci sirul
( )
n n
S
este
int"tdeauna:
b) m"n"t"n crescat"r.
10) Fie seriile cu termeni p"zitivi
1
n
n
a

si
1
n
n
b

ast!el incat
V
, ( )
n n
a b n
.'tunci:
a)
1
n
n
a

c"nverge daca
1
n
n
b

; d)
1
n
n
b

diverge daca
1
n
n
a

diverge.
11) Fie seria cu termeni p"zitivi
1
n
n
a

,
0
n
a
si seria
arm"nica
1
1
n
n

. 'tunci:
b)
1
n
n
a

diverge daca
1
n
a
n

.
1,) Fie seriile cu termeni p"zitivi
1
n
n
a

si
1
n
n
b

. Daca
lim 1
n
n
n
a
b

, atunci:
1.) Briteriile de c"mparatie se aplica
seriil"r:
b) cu termeni p"zitivi.
15) Fie seria
1
n
n
a

,
0
n
a
. Daca
a) daca
1 1
( ) ( )
n n
n n
a ! b !

;
b) daca
1 1
( ) ( )
n n
n n
b " a "

.
1
1
lim
,
n
n
n
a
a
+

, atunci:
a)
1
lim
,
n
n
n
a

b)
1
n
n
a

c"nverge.
14) Fie seriile de termeni p"zitivi
1
n
n
a

si
1
n
n
b

, care satis!ac relatia

lim
n
n
n
a
k
b

.'tunci:
a) daca H (0,1) seriile au aceeasi
natura.
b) H=, si
1 1
( ) ( )
n n
n n
a ! b !

.
c) H=1 si
1 1
( ) ( )
n n
n n
b " a "

.
17) +entru seria
1
n
n
a

,
0
n
a
avem
1
lim
n
n
n
a
a

+

. 'tunci :
c) daca
1
,
n
n
a

, diverge.
d) daca
1
1
0,
,
n
n
a

_


,
c"nverge.
16) Fie seria cu termeni p"zitivi
1
n
n
a

, si n"tam cu
1
1
lim
n
n
n
a
a

si ,
lim
n
n
n
a

.
'tunci:
c) 1 ,

; d) daca
, 1
, ,
.
18) +entru seria cu termeni p"zitivi
1
n
n
a

avem
lim ,
n
n
n
a

. 'tunci:
c)
1
n
n
a

diverge; d)
1
lim ,
n
n
n
a
a
+

1%) Fie
1
n
n
a

,
0
n
a
ast!el incat
1
lim 1 ,
n
n
n
a
a

+
_


,
. 'tunci :
a)
1
n
n
a

c"nverge.
,0) Fie
1
n
n
a

,
0
n
a
ast!el incat
1
lim 1
n
n
n
a
a

+
_


,
. 'tunci:
d) daca
1
(1, ,) ( )
n
n
a !

,1) =eria cu termeni p"zitivi

1
n
n
a

are
sirul sumel"r partiale
( )
n n
S
marginit.
'tunci:
a)
1
n
n
a

c"nverge;
b) sirul
( )
n n
S
c"nverge.
,,) 2n aplicarea criteriului lui Waa#e(
Duhamel seriei
1
n
n
a

0
n
a
se cere
calculul limitei:
c)
1
lim 1
n
n
n
a
a

+
_

,
.
,.) Fie seria alternata
1
( 1)
n
n
n
a

cu
0
n
a
. Briteriul lui Mei#niz a!irma ca
seria:
a) c"nverge, daca n
a
(9 0 m"n"t"n
descrescat"r.
,4) Fie seria
1
1
( 1) ,
n
n
n
a

0
n
a
ast!el
incat
lim
n
n
a

=0. 'tunci seria c"nverge

daca:
,5) =eria
1
n
n
u

este " serie alternata

daca :
b) 1
0, ( )
n
u u n
+
g
;
,6) Fie seria de termeni "arecare
1
n
n
a

, n
a
. Bare din urmat"arele
a!irmatii sunt adevarateQ
b)
( )
n
n
a

este m"n"t"n descrescat"r. d)
1
( 1) , 0
n
n n n
u a a
+

.
b) daca
1 1
( ) ( )
n n
n n
a ! a !

;
c) daca
1 1
( ) ( )
n n
n n
a " a !

.
,7) Fie seria
1
n
n
a

, n
a
ast!el incat
1
1
lim
,
n
n
n
a
a
+

. 'tunci:
a) seria
1
n
n
a

c"nverge; b) seria
1
n
n
a

c"nverge; c)
1
lim
,
n
n
n
a

,8) C serie cu termeni "arecare

1
n
n
a

,
n
a
se numeste semic"nvergenta
daca:
b)
1
( )
n
n
a !

si
1
( )
n
n
a "

,%) Fie seria cu termeni p"zitivi
1
n
n
a

,
0
n
a
. 'tunci:
a) daca
1
( )
n
n
a !

rezulta
1
( )
n
n
a !

;
b) daca
1
( )
n
n
a "

rezulta
1
( )
n
n
a "

;
c)
1
n
n
a

=
1
n
n
a

.
.0) =eria cu termeni p"zitivi
1
n
n
a

are
limita
1
lim 1
n
n
n
a
n
a

+
_


,
. 'tunci daca:
c)

=0 rezulta
1
n
n
a

diverge;
d)

=. rezulta
1
n
n
a

c"nverge. .1) =eria de puteri

1
n
n
n
a x

, n
a
are
1
lim 1
n
n
n
a
a
+

. 'tunci:
b)
lim 1
n
n
n
a

; c) seria c"nverge
pentru $ ((1,1)
.,) =eria de puteri
1
,
n
n n
n
a x a

are
limita
lim 0
n
n
n
a

. 'tunci:
b) seria c"nverge, pentru
( )x
;
d)
1
lim 0
n
n
n
a
a
+

.
..) =eria de puteri 0
1
( )
n
n
n
a x x

cu
n
a
are
1
lim
n
n
n
a
a
+

+
. 'tunci seria:
c) are raza de c"nvergenta r=0;
d) c"nverge numai inXpentru $=$0.
.4) =eria de puteri
( )
1
1
n
n
n
a x

+
are raza
de c"nvergenta r=1. 'tunci seria:
c) c"nverge, pentru $ ((,,0);
d) diverge, daca $(.,)
.5) =eria de puteri 0
1
( )
n
n
n
a x x

are
lim 0
n
n
n
a

'tunci seria:
d) c"nverge, () $R.
.6) =eria de puteri 0
1
( )
n
n
n
a x x

are
raza de c"nvergenta r 90. 'tunci
te"rema lui '#el a!irma ca seria
c"nverge pe intervalul:
b) ($0(r,$0>r)
.7) Fie seria de puteri
1
n
n
n
a x

cu
1
1
lim
,
n
n
n
a
a
+

. 'tunci
b) raza de c"nvergenta este r=,;
d) seria diverge ()$((,(,)(,,>
)
.8) Fie seria de puteri
( )
1
1
n
n
n
x
n

.
.%) Fie r raza de c"nvergenta a seriei
40) =eria de puteri
( )
1
1
n
n
n
x
n

are raza
'tunci c"e!icientii seriei sunt dati de
relatia:
c)
( )
1
1
n
n
a
n

de puteri
1
n
n
n
a x

. 'tunci seria:
a) c"nverge () $R, daca r = >;
c) c"nverge int"tdeauna in $ = 0.
de c"nvergenta r=1. 'tunci d"meniul
ma$im de c"nvergenta a seriei este:
b) $ ((1,13
41) Fie seria de puteri
1
n
n
n
a x

, a carei
raza de c"nvergenta este r 9 0 !inita.
'tunci:
a) seria c"nverge, () $ ((r,r)
c)
1
lim
n
n
n
a
r

;
d)
1
lim
n
n
n
a
a
+

lim
n
n
n
a

.
4,) =eria /aPl"r atasata unei !unctii
!($) in punctul $0:
b) este " serie de puteri;
d) are c"e!icientii de !"rma
( )
0
( )
N
n
n
f x
a
n

.
44) Fie
: f I
" !unctie
"arecare. Bare din c"nditiile de mai
D"s sunt necesare pt a(i atasa acesteia
" serie /aPl"r in punctul $0:
a) "#ligat"riu $0 2;
b) !($) admite derivate de "rice "rdin
in $0.
4.) =eria -acMaurin atasata unei
!unctii !($):
c) este " serie de puteri centrata in 0;
d) este un caz particular de serie
/aPl"r.
45) B"e!icientii numerici ai unei serii
-acMaurin atasate unei !unctii !($)
au !"rma:
b)
( )
(0)
N
n
n
f
a
n

46) =eria de puteri

1
n
n
n
a x

satis!ace pr"prietatea
lim 1
n
n
a

. 'tunci seria: c) c"nverge, () $ ((1,1)

47) =eria de puteri
( )
1
1
n
n
n
x

:
c) are raza de c"nvergenta r =1;
d) c"nverge, () $ ((1,1)
48) +entru a studia c"nvergenta unei
serii alternate se aplica:
c) criteriul lui Mei#niz.
4%) =eria de puteri
1
n
n
n
a x

este
c"nvergenta pe R numai daca:
b) raza de c"nvergenta r = > ;
c)
lim
n
n
n
a

0.
50) =eria de puteri 0
1
( )
n
n
n
a x x

c"nverge numai in $0, daca si numai
daca:
a) raza de c"nvergenta r=0;
c)
lim
n
n
n
a

>.
51) Fie seria numerica
1
n
n
a

pentru
care
lim
n
n
a

= 0. 'tunci seria:
d) nu se p"ate preciza natura seriei.
5,) Daca pentru sirul numerel"r
partiale
lim 1
n
n
S

atunci seria
1
n
n
a

:
a) este c"nvergenta si are suma ==1.
5.) Daca pentru seria
1
n
n
a

,
0
n
a
sirul
sumel"r partiale este marginit, atunci
seria:
a) este c"nvergenta.
54) Fie seria
1
n
n
a

,
0
n
a
si
1
lim
n
n
n
a
a

+

.
'tunci seria
b) c"nverge daca

81;
c) c"nverge, daca

=0
55) Fie seria
1
n
n
a

,
0
n
a
si
1
lim 1
n
n
n
a
a

,
. 'tunci seria:
a) este divergenta, daca

=0;
d) este c"nvergenta, daca

= > .
56) Fie seria
( )
1
1
n
n
n
a

,
0
n
a
si
lim
n
n
a

=0. 'tunci seria:

c) este c"nvergenta, daca 1 n n
a a
+

pentru price n
V
.
57) Fie seria
1
n
n
a

, si
lim
n
n
a

=1. 'tunci
seria:
d) nu se p"ate preciza natura seriei;
se aplica criteriul lui Waa#e(
Duhamel.
58) =eria
1
n
n
a

este divergenta daca:

b)
lim
n
n
a

=1
c)
lim
n
n
a

= > .
5%) Fie seria
1
n
n
a

,
0
n
a
si
lim
n
n
n
a

.
'tunci seria:
b) este divergenta, pentru

91.
c) este c"nvergenta, pentru
1
,

.
d) este divergenta, daca

= > .
60) Fie seria
1
n
n
a

, cu
1
lim 1
n
n
n
a
a

+
_

,
=0.
'tunci seria:
b) este divergenta, pentru
0
n
a
.
61) Fie seria
1
n
n
n
a x

si
1
lim 0
n
n
n
a
a
+

.
'tunci seria:
a) este c"nvergenta, () $ R.
6,) +entru seria
1
n
n
n
a x

avem
lim
n
n
n
a

=. 'tunci raza de c"nvergenta r

este:
a) r=
1

; c) r=0, daca = > ; d)

r=1, daca =1.
6.) =eria
1
n
n
n
a x

are raza de
c"nvergenta r=0. 'tunci seria:
a) este c"nvergenta, numai in $=0.
64) Daca seria 0
1
( )
n
n
n
a x x

are raza de
c"nvergenta r=", atunci seria:
b) este divergenta, () $ RYK$0L;
c) este c"nvergenta, numai in $=$0.
65) =eria 0
1
( )
n
n
n
a x x

are
1
lim 0
n
n
n
a
a
+

.
'tunci seria:
a) este c"nvergenta, () $ R
66) Fie seria numerica
1
n
n
a

. 'tunci
seria:
c) diverge, daca
lim
n
n
a

& 0.
67) C serie cu termeni p"zitivi:
b) este divergenta, daca termenul
general nu tinde la 0;
c) are t"tdeauna sirul numerel"r
partiale crescat"r.
68)Fie seria
1
n
n
a

,
0
n
a
si
1
lim
n
n
n
a
a

+

.
'tunci seria
a) diverge, daca
, >
;
b) c"nverge, daca
1 <
.
6%) Fie seria
1
n
n
a

,
0
n
a
si
1
lim 1
n
n
n
a
a

+
_


,
. 'tunci seria este
divergenta, daca:
b)
1
,

;
d)

.
70) C serie cu termeni p"zitivi
1
n
n
a

,
0
n
a
:
a) c"nverge, daca
1
lim 0
n
n
n
a
a
+

;
b) diverge, daca
lim
n
n
a

=1;
c) diverge, daca
lim
n
n
a

= > .
71) =eria
1
n
n
a

,
0
n
a
este:
a) c"nvergenta, daca
lim 0
n
n
n
a

;
b) divergenta, daca
lim
n
n
n
a

,;
c) c"nvergenta, daca
lim
n
n
n
a

1.
7,) Fie seria
1
n
n
a

cu
1
lim 1
n
n
n
a
n
a

+
_


,
0.
'tunci seria
b) este divergenta, daca
0
n
a
.
7.) C serie de puteri
1
n
n
n
a x

are raza
de c"nvergenta r=,. 'tunci seria:
a) c"nverge pt $ ((,,,)
d) diverge, daca $ 9,.
74) C serie de termeni p"zitivi
1
n
n
a

,
0
n
a
:
b) diverge, daca
1
lim ,
n
n
n
a
a
+

;
d) diverge, daca
lim
n
n
n
a

,.
75) =eria de puteri
1
n
n
n
a x

are
lim
n
n
n
a

+
. 'tunci seria:
b) c"nverge, numai pentru $=0;
d) diverge, pentru $ & 0.
76) Fie " seria "arecare cu termeni
p"zitivi
1
n
n
a

,
0
n
a
si
1
lim
n
n
n
a
a
+

=1.
'tunci:
a)
lim
n
n
n
a

1; c) Waa#e(Duhamel pt a
det. natura seriei
77) =eria arm"nica generalizata
1
1
n
n

cu : R:
b) diverge, daca : 81;
d) c"nverge, daca : = ,.
78) Fie seria cu termeni alternanti
1
( 1)
n
n
n
a

,
0
n
a
. Daca
lim
n
n
a

=1, atunci:
b) seria diverge c"n!"rm criteriului
general de divergenta.
7%) =eria de puteri
1
( 1)
n
n
n
a x

+
, are
raza de c"nvergenta r=1. 'tunci
seria:
b) diverge, pentru
( , ,) (0, ) x +
;
d) c"nverge, pentru $ ((,,0).
80) =eria de puteri
1
( 1)
n
n
n
a x

+
are raza
de c"nvergenta r=1. 'tunci seria:
b) diverge, pentru
( , 0) (,, ) x +
;
81) =eria de puteri
1
( 1)
n
n
n
a x

+
, are
raza de c"nvergenta r=. 'tunci
seria:
8,) =eria de puteri
1
n
n
n
a x

are raza de
c"nvergenta r =0. 'tunci seria:
b) c"nverge, numai pentru $=0;
c) c"nverge, pentru $ (0,,). c) c"nverge, pentru $ R. d) diverge, () $ R.
V. "N!TII REALE DE N VARIABILE
1) Fie punctele +
1
(1,1), +
,
(,,,) R
,
.
'tunci distanta dintre ele este egala
cu:
c) d(+
1
,+
,
) = , .
,) Fie punctele +1($1,$,) si
+,(P1,P,) R
,
.'tunci distanta
b) d(+1,+,)=
, ,
1 , 1 ,
( ) ( ) x x y y + .
.) Fie +($1,$,) R
,
; 'tunci distanta
de la C(0,0) la + este:
b) d(C,+)=
, ,
1 ,
x x + .
4) Fie sirul
,
( )
n n
x

cu termenul
general de !"rma
1
,
1
n
n
x
n n
_

+
,
. 'tunci
b) limita sirului este $0=(0,1)
5) Fie sirul
,
( )
n n
x

cu termenul
general
( ) 1
,
1
n
n
n
x
n n
_

+
,
.'t.: b)sirul
divergeXlimita $0=(0, )
6) Fie sirul de puncte
( )
n
n n
x

.
'tunci sirul:
b) c"nverge, daca t"ate sirurile
c""rd"natel"r c"nverg;
d) diverge, numai daca t"ate sirurile
de c""rd"nte diverg.
7) Fie !($,P) " !unctie de , varia#ile si n"tam cu lg limita gl"#ala, respectiv l1,l, limitele partiale ale acesteia intr(un
puct ($0,P0). Bare din urmat"arele a!irmatii sunt adevarate:
a) daca () lg atunci () l1,l, si l1=l,=lg; c) daca ()l1,l, si l1&l, atunci nu e$ista lg.
8) Fie
,
: f "
si ($0,P0) D.
'tunci derivata partiala a lui !($,P) in
rap"rt cu varia#ila $ in punctul
($0,P0) se calculeaza cu relatia:
b)
0
0 0 0
0 0
0
( , ) ( , )
( , ) lim
x x
f x y f x y f
x y
x x x

.
%) Fie !unctia !($,P)=
,
x
y
. 'tunci:
a)
, f x
x y

; d)
,
,
f x
x y

.
10) Derivatele partiale ale !unctiei
!($,P)=ln($P) sunt:
b)
1 f
x x

;
d)
1 f
x y

.
11) Fie !unctia !($,P)=$P,, care din
urmat"arele egalitati sunt c"recteQ
b)
,
f
y
x

; d)
,
,
0
f
x

.
1,) Di!erentiala de "rdin 2 a !unctiei
!($,P)=$P, calculata in punctul
+0(1,,) are e$presia:
c) d!(+0)=4d$>4dP
1.) Di!erentiala de "rdin 2 a !unctiei
!($,P)=$P,>,$.P in punctul +0(1,1)
are e$presia:
b) d!(+0)= 7d$>4dP.
14)Di!erentiala de "rdin 2 a !unctiei
!($,P) = $e
P
are e$presia
c) d!($,P) = e
P
d$ > $e
P
dP;
15) Fie ($,P) "" !unctie care satis!ace
criteriul lui =chZartz si care are
,
,
f
xy
x y

. 'tunci:
16) Fie [($,P)=
6 ,
, 6
x
y
_

,
hessiana
atasata !unctiei !($,P). Daca +1(,,(1)
si +,((,,(1) sunt puncte critice ale lui
b)
,
,
f
xy
y x

!,atunci
c) +1 nu este punct de e$trem, iar +,
este punct de ma$im;
17) +unctele critice ale !unctiei !($,P)
B,(R,) se "#tin:
c) rez"lvand sistemul
0
0
f
x
f
y

'

.
18) Functia !($,P) are derivatele
partiale "rdinul 2 de !"rma:
b)
, ,
f f
x y y x

; d) [($,P)=
,
,
,
,ln ,
, ,
x
y y
y
x x
y x
y y
_
+



_
+

, ,
c)
, ,
, ,
,
f x
x
y y

1%) Functia
,
:
( , ) 1
f
f x y xy

'
+

are:
c) un singur punct critic;
d) hessiana de !"rma [($,P)=
0 1
1 0
_

,
.
,0) Functia
,
:
( , ) 1
f
f x y x y

'
+ +

are:
b) nici un punct critic.
,1) Fie [(+0)=
,
1

_

,
hessiana atasata
!unctiei !($,P) in punctul critic +0.
'tunci +0:
a) este punct de minim l"cal, daca
:==1;
c) nu este punct de e$trem l"cal, daca
:=1 si =,.
,,) Fie +0 un punct critic al !unctiei
!($,P) si hessiana c"respunzat"are
acestuia de !"rma: [(+0)=
. ,
, 1

_

,
.
'tunci +0 va !i punct de minim pt
!unctia ! daca:
c) :=
.
,
; d) :=
1
,
.
,.) [essiana !unctiei !($,P) in
punctul critic +0, este de !"rma
[(+0)=
1

_


,
. 'tunci +0 este punct
de ma$im l"cal pentru ! daca:
Nici #$a
,4) [essiana !unctiei !($,P) in
punctul critic +0 are !"rma:
[(+0)=
,
, ,
,


_
+

,
. +0 de minim l"cal
pt ! daca:
b) :9(, si :
.
90;
,5) Daca !unctia !($,P) are derivatele
partiale de "rdin 2 de !"rma
( , 1)
(, 1)
f
x x y
x
f
y x y
y

+

'

, atunci ! are:
d) patru puncte critice.
,6) Fie [(+0)=
,
, 1

,
hessiana
!unctiei !($,P) in punctul critic +0.
'tunci pentru :
,7) [essiana atasata !unctiei !($,P)
are !"rma [($,P)=
. ,
, , ,
, 6
6 6
y xy
xy x y
_

,
; 'tunci
di!erentiala de "rdin 22 a !untiei are
,8) Di!erentiala de "rdin 2 a !unctiei
!($,P) are !"rma d!($,P)=($>P)d$>
($>,)dP. 'tunci !unctia !($,P);
c) are punctul critic unic +((,,,)
b) :=4 nu se p"ate preciza natura
lui +0;
c) :=
1
,
+0 nu este punct de e$trem
l"cal;
d) :=. +0 este puct de minim
l"cal.
!"rma:
c)
, . , , , , ,
( , ) , 1, 6 # f x y y #x xy #x#y x y #y + +
,%) Fie [($,P)=
, ,
, 0
y x
x
_

,
hessiana
atasata !unctiei !($,P). 'tunci
di!erentiala de "rdin 22 a !unctiei ! are
!"rma:
d)
, ,
( , ) , 4 # f x y y#x x#x#y +
.0) Fie [($,P)=
, ,
, 0
y x
x
_

,
hessiana
atasata !unctiei !($,P). Daca +1(1,(1),
+,((1,1) sunt punctele critice ale lui
!, atunci
c) +1,+, nu sunt puncte de e$trem
l"cal.
.1) Fie [(+0)=
1 0 0
0 0
0 0 1

_



+
,
hessiana
c"respunzat"are !unctiei !($,P,z) in
punctul critic +0. 'tunci:
a) +0 este punct de minim l"cal, daca
:91;
c) +0 nu este punct de e$trem l"cal,
daca : =
1
,
;
d) +0 este punct de minim l"cal, daca
:=(,.
.,) Fie +0 punct critic al !unctiei
!($,P) si
, , ,
0
( ) , # f P #x #y +
. 'tunci:
c) +0 nu este punct de e$trem l"cal.
.4) ) Fie +0 un punct critic al !unctiei
!($,P,z) si
, , , ,
0
( ) 4 # f P #x #y # z + +
.
'tunci:
a) +0 este punct de minim l"cal.
..) Fie +0 un punct critic al !unctiei
!($,P) si
, , ,
0
( ) 4 # f P #x #x#y #y +
.
'tunci:
a) +0 este punct de minim l"cal.
.5) Functia !($,P) are derivatele
partiale de "rdin 2 de !"rma
,
. ,
f
x x
x

respectiv
,
1
f
y
y

. 'tunci
numarul punctel"r critice ale lui !
este: d) 4.
.6) Di!erentiala de "rdin 2 a !unctiei
!($,P,z)=$P>P
,
z are !"rma:
b) d!($,P,z)=Pd$>($>,Pz)dP>P
,
,z;
.7) Di!erentiala de "rdin 2 a !unctiei
!($,P,z)=$Pz are !"rma:
c) d!($,P,z)=Pzd$>$zdP>$Pdz;
.8) Functia "arecare !($,P,z) satis!ace
c"nditiile din criteriul lui =chZarz.
'tunci au l"c egalitatile:
b)
, ,
f f
x z z x

; d)
, ,
f f
y z z y

.
.%) Fie !unctia !($,P)=
, ,
x y x y
x y
+ +
+
si
( ) 1
0 0
lim lim ( , )
x y
l f x y

, ( ) ,
0 0
lim lim ( , )
y x
l f x y

limitele iterate ale !unctiei in C(0,0).

'tunci:
d) l1=1, l,=(1.
40) Fie !unctia !($,P)=e
$P
.'tunci:
c)
xy
f
ye
x

.
4,) Fie [(+0)=
, 0 1
0 1 1
1 1 1
_

,
hessiana
atasata !unctiei !($,P,z) in punctul
critic +0. 'tunci:
c) +0 nu este punct de e$trem l"cal.
41) Fie !unctia !($,P)= e
$>P
. 'tunci:
d)
x y
f
e
x
+

.
4.) Fie !unctia !($,P,z)=$>P>z.
'tunci:
b) !unctia ! nu are puncte critice;
c) !unctia ! nu are puncte de e$trem
l"cal.
44) Daca +0($0,P0) este punct critic
pentru !unctia !($,P) atunci:
b) 0
( ) 0
f
P
x

si 0
( ) 0
f
P
y

; c) d!(+0)=0
45) Fie [(+0)=
0

_

,
hessiana
atasata !unctiei !($,P) in punctul critic
+0. 'tunci, daca: Nici #$a
48) -et"da multiplicaril"r lui
Magrange se !"l"seste la determinarea
punctel"r de e$trem l"cal, in cazul
!unctiil"r:
d) ale car"r varia#ile sunt supuse la "
serie de legaturi.
46) Fie [($,P)=
.
, ,
, 6
6
y xy
xy x y

_

,
matricea
hessiana atasata !unctiei !($,P).
'tunci , daca !unctia !($,P) satis!ace
criteriul lui =chZarz avem:
a) :=., =6;
47) Fie [($,P,z)=
,
,
, ,
0 .
0 6
y x
x z
z yz

_



,

hessiana atasata !unctiei !($,P,z)=
, .
x y yz +
. De"arece ! satis!ace criteriul
lui =chZarz avem: c) :=0, =,, =..
4%) Fie !unctia !($,P)=$,>P, cu
varia#ilele satis!acand legatura
$>P=1. 'tunci !unctia lui Magrange
atasata are e$presia:
c) M($,P)=$,>P,>($>P(1)
50) Briteriul lui =chZarz a!irma ca
!unctia !($,P) are:
c) derivatele partiale mi$te de "rdinul
, egale.
51) Bare din urmat"arele a!irmatii
sunt adevarate:
b) "rice punct de e$trem l"cal este
punct critic;
c) in un punct critic derivatele
partiale de "rdinul 2 sunt nule
d) punctele de ectrem l"cal se gasesc
printre pct. critice.
5.) C !unctie
:
n
f
are
int"tdeauna:
d) numarul punctel"r critice si de
e$trem nu depinde de n.
5,) C !unctie
:
n
f
are
int"tdeauna:
a) n derivate partiale de "rdinul 2;
d) n, derivate partiale de "rdinul 22.
54) [essiana atasata !unctiei "arecare
:
n
f
:
a) este " matrice patratica de "rdinul
n;
d) este !"rmata cu derivatele partiale
55) +unctul +0R
n
este punct critic
pentru !unctia
:
n
f
daca
derivatele partiale:
c) de "rdin 2 se anuleaza in +0.
de "rdin 22 ale !unctiei
56) Fie
,
: f
. Briteriul lui
=chZarz a!irma ca:
a)
, ,
f f
x y y x

; d) deriv. part.de
"rdin 22 ( c"ntinue
57) Briteriul luii =chZarz implica
!aptul ca !unctia
:
n
f
are:
a) matricea hessiana simetrica;
b) derivatele partiale de "rdinul 22
mi$te, egale.
58) C !unctie "arecare
:
n
f
are:
d) numarul punctel"r critice si de
e$trem nu depinde de n.
5%) Daca punctul +0 este punct de
ma$im pentru !unctia !, atunci:
b) d,!(+0) este negativ de!inita
d) +0 este punct critic pentru !.
60) Daca punctul +0 este punct de
minim pentru !unctia !, atunci:
a) d,!(+0) este p"zitiv de!inita;
d) +0 este punct critic pentru !unctia
!.
61) Daca 1 ,
,
sunt min"rii diag"nali
ai hessienei [(+0), atunci punctul
critic +0($0,P0) este punct de minim
daca:
a) 1 ,
0, 0 > >
.
6,) Daca 1 ,
,
sunt min"rii diag"nali
ai hessienei [(+0), atunci punctul
critic +0($0,P0) este punct de ma$im
daca:
d) 1 ,
0, 0 < >
;
6.) Daca 1 , .
, ,
sunt min"rii
diag"nali ai hessienei [(+0), atunci
punctul critic +0($0,P0,z0) este punct
de ma$im daca:
b) 1 , .
0, 0, 0 < > <
.
64)Daca 1 , .
, ,
sunt min"rii
diag"nali ai hessienei [(+0), atunci
punctul critic +0($0,P0,z0) este punct
de minim daca:
a) 1 , .
0, 0, 0 > > >
65) C !unctie "arecare !($,P) are:
b) , derivate partiale de "rdinul 2 si 4
derivate partiale de "rdinul 22;
d) , derivate partiale de "rdinul 22
mi$te (dreptunghiulare).
66) C !unctie "arecare !($,P,z) are:
c) . derivate partiale de "rdinul 2 si %
derivate partiale de "rdinul 22;
d) 6 derivate partiale de "rdinul ,
mi$te (dreptunghiulare).
67) +unctele critice ale !unctiei
!($,P);
b) sunt s"lutiile sistemului
0
0
f
y
f
y

'