Matematici Aplicate in Economie 1

Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti Anul universitar 2007-2008
Specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune
Disciplina: Matematici aplicate în economie

Întrebări pentru examen
ADEVĂRAT SAU FALS
1. Fie vectorii b1 = ( 2, 4, 5 ) , b2 = ( -1, 1, 0 ) , b3 = ( -2, 0, 2 ) .

B = {b1, b2, b3} formează o bază în R3?
:
2. Functionala f R3 → R; f ( x ) = 5 x1 + x2 − 4 x3 + 4 este o functională liniară ?
3. :
Functionala f R3 → R; f ( x ) = 5 x1 + x2 − 4 x3 este o functională liniară ?
:
4. Vectorii proprii corespunzători operatorului liniar T R 2 → R 2 având matricea
 −4 0 
atasată A =   sunt liniar independenti ?
1 4
5. Dacă functia f e diferentiabilă în (x0, y0) atunci ea este continuă în acest punct.
6. Dacă functia f are derivate partiale f’x, f’y într-o vecinătate V a lui (x0,y0) si
dacă aceste derivate partiale sunt continue în (x0, y0) atunci functia f este diferentiabilă în (x0,
y0).
7. Aplicand metoda Gauss Jordan la un moment dat s-a obtinut schema:¤¤¤Linia

pivotului in iteratia urmatoare este 0,0,
8. Fie problema de programare liniara:

max f = ¤¤¤
Prima iteratie a algoritmului simplex este:
10 16 0 0 0
B
0 1200 2 5 1 0 0
0 300 1 3/2 0 1 0
0 600 4 1 0 0 1
0 0 0 0 0
10 16 0 0 0
Solutia gasita este cea optima.
9. Trei depozite aprovizioneaza cu produse de larg consum 4 magazine

astfel:
Disponibil
3 2 1 2 30
4 3 3 2 20
2 1 4 5 40
Necesar 10 15 15 40
Problema este echilibrata.

10. Vectorii (1,5) si (2, -9) sunt liniar independenti.
11. Vectorii (2, -1) si (3, 4) formeaza o baza a spatiului vectorial
12. Vectorii (-2, 3) si (1, -1) formeaza o baza a spatiului vectorial .
13. Vectorul (1, 10) este o combinatie liniara a vectorilor (1, 3) si (2, -1) deoarece
3(1, 3)-(2, -1)=(1, 10)
14. Vectorii (1, 2, -1), (3, 2, 5) si (4, 4, 4) sunt liniar independenti in
15. Valorile proprii ale transformarii liniare T(x,y)=(5x, x+3y) sunt 0 si 1.
16. Valorile proprii ale transformarii liniare T(x,y)=(5x, x+3y) sunt 3 si 5.
17. 1, 2 si 3 sunt valorile proprii ale transformarii liniare T(x, y, z)=(2x, x+3y,
3x+y+z).
18. 1, 2 si 3 sunt valorile proprii ale transformarii liniare T(x, y, z)=(3x, 2x-y, x-
y+z).
19. este una din valorile proprii ale transformarii liniare T(x, y)=(3x+y,
x+3y).
20. Se considera functia . Atunci
21. Se considera functia . Atunci .
22. Se considera functia . Atunci derivatele mixte si

sunt egale.

sunt egale.

sunt egale.
25. Orice functie are puncte stationare.
26. Orice functie are cel mult 1 punct de extrem.
27. Orice functie are cel mult 2 puncte stationare.
28. Daca functia f are derivate partiale mixte de ordinul doi si intr-o
vecinatate V a unui punct si daca si sunt continue in (a, b), atunci
.
29. Se considera , . T este o transformare liniara.

30. Se considera , . T este o transformare liniara
31. Se considera , . T este o transformare liniara
32. Ecuatia diferentiala este o ecuatie cu variabile separabile.
33. Ecuatia diferentiala este o ecuatie cu variabile separabile.
34. Ecuatia diferentiala este o ecuatie liniara de ordinul intai..
35. Forma standard a problemei de programare liniara ¤¤¤este
39. Sistemul de ecuatii¤¤¤este incompatibil.
40. Se considera urmatoarea problema de transport:

Disponibil
4 6 5 2 35
3 2 7 8 30
2 10 5 6 50
Necesar 20 25 45 25
Problema de transport este echilibrata.

Disponibil
4 6 5 2 35
3 2 7 8 30
2 10 5 6 50
Necesar 20 25 45 25
O solutie initiala de baza determinata folosind metoda coltului de N-V este , ,
, , , , .

Disponibil
4 6 5 2 35
3 2 7 8 30
2 10 5 6 50
Necesar 20 25 45 25
O solutie initiala de baza determinata folosind metoda costului minim pe linie este ,
, , , , , .
43. Se considera functia . Atunci f nu are puncte stationare.
44. Radacinile polinomului caracteristic al unei aplicatii liniare se numesc puncte

critice.
45. Vectorii proprii corespunzatori unor valori proprii distincte ale unei aplicatii
liniare sunt liniar dependenti.
46. O forma patratica este negativ definita daca minorii impari

sunt strict pozitivi si cei pari sunt strict negativi.
47. O forma patratica este pozitiv definita daca toti minorii sai sunt strict
pozitivi..
48. Daca functia are derivate partiale intr-un punct de extrem ,

atunci derivatele partiale de anuleaza in acest punct f x '(a, b) = f y '(a, b) = 0 .
49. Daca este un punct de extrem local al functiei si daca

, atunci este punct de minim.
50. Daca este un punct de extrem local al functiei si daca

, atunci este punct de maxim.
51. Trei vectori liniar dependenti formeaza o baza a spatiului vectorial ?
52. Trei vectori liniar independenti formeaza o baza a spatiului vectorial ?
53. Patru vectori din formeaza o baza a spatiului vectorial .

54. Polinomul caracteristic al unei aplicatii liniare este
?
55. Polinomul caracteristic al unei aplicatii liniare este

?
56. In spatiul vectorial , vectorul este vector propriu?
57. Matricea asociata unei forme patratice este simetrica?
58. Ecuatia diferentiala este ecuatie cu variabile separabile.
59. Ecuatia diferentiala este ecuatie liniara de ordinul intai.
60. Ecuatia diferentiala este ecuatie omogena?
61. Ecuatia diferentiala este ecuatie cu variabile separabile.
62. Ecuatia diferentiala este ecuatie omogena.
63. Ecuatia diferentiala este ecuatie liniara de ordinul intai.
64. Ecuatia diferentiala este ecuatie diferentiala de ordinul intai.
65. Ecuatia diferentiala este ecuatie cu variabile separabile?
67. Ecuatia diferentiala este ecuatie liniara de ordinul intai?
69. Ecuatia diferentiala este ecuatie cu variabile separabile?
72. Ecuatia diferentiala este ecuatie cu variabile separabile?¤¤¤

Disciplina: Matematici aplicate în economie – Algebră

ALEGERE
1. Fie urmatoarea forma patratica:
Aflati matricea asociata acestei forme patratice.

a. c.
b. d.
Precizati sirul minorilor asociati acestei forme patratice

a. c.
b.
Sa se aduca la o suma de patrate prin metoda lui Jacobi

a. c.
b.
4. Fie un operator liniar ca re in baza canonica este dat de matricea :
.Precizati polinomul caracteristic asociat acestui operator.
a. c.
b. d.
5. Fie un operator liniar care in baza canonica este dat de matricea :

.Aflati valorile proprii asociate acestui operator.
a. c.
b. d.
6. Fie operatorul liniar , unde .Determinati spatiul
vectorial X
a. c.
b.
7. Fie operatorul liniar , unde .Precizati matricea
asociata acestui operator liniar.

a. c.
b. d.
8. Fie operatorul liniar , unde .Determinati polinomul
caracteristic asociat acestui operator

a. c.
b. d.
9. Fie operatorul liniar , unde . Aflati valorile proprii
asociate pentru acest operator liniar.

a. c.
b. d.
10. Fie operatorul liniar , unde .Aflati vectorii proprii
asociati acestui operator liniar.

a. c.
b. d.
11. Aflati coordonatele vectorului x=(1,1,1), in baza canonica din spatiul
a. 1,1,1 c. 2,2,2
b. 1,2,2 d. 1,0,1
12. Aflati coordonatele vectorului x=(1,1,1), in baza

din spatiul
a. -1/3,-1/3,-1/3 c. 2/3,1/3,2/3
b. 1/3,1/3,1/3 d. -1/6,1/3,1/3
13. Aplicand metoda Gauss Jordan la un moment dat s-a obtinut :

A I
Detrminati pornind calculele de la schema data

a. c.
b. d.
14. Se da forma biliniara urmatoare:
Scrieti matricea asociata

a. c.
b.
15. Se da matricea: atasata unei forme biliniare. Scrieti forma
biliniara corespunzatoare.
a. c.
b. d.
16. Se da forma patratica

Se se reduca la forma canonica utilizand metoda lui Jacobi
a. c.
b. d.
17. Se da forma patratica
Sa se calculeze minorii matricei asociate acestei forme patratice.

a. c.
b. d.
18. Sa se reduca la forma canonica forma patratica
Scrieti minorii asociati acestei forme patratice

a. c.
b. d.
19. Sa se reduca la forma canonica urmatoarea forma patratica
(Utilizand metoda lui Jacobi)

a. c.
b. d.
20. Fie urmatorul operator :

,
Precizati pe ce spatiu X se lucreaza
a. c.
b. d.
21. Sa se scrie matricea operatorului :

,
a. c.
b.
22. Sa se determine suma valorilor proprii pentru urmatorul operator
T:X X determinat prin matricea sa in baza canonica
a. c.
b. d.
23. Pentru urmatorul operator
T:X X determinat prin matricea sa in baza canonica
stabiliti care este ecuatia caracteristica

a. c.
b. d.
24. Pentru urmatorul operator
T:X X determinat prin matricea sa in baza canonica aflati vectorii proprii
asociati.
a. a(1,1,-1),b(-1,-1,-1),c(1,1,1), c. a(1,0,-1),b(-1,1,-1),c(1,2,1),
a,b,c \{0} a,b,c \{0}
b. a(1,0,-1),b(1,1,1),c(2,2,1), d. a(2,0,-1),b(-1,1,-1),c(2,2,1),
a,b,c \{0} a,b,c \{0}
25. Scrieti ecuatia caracteristica pentru operatorul T:X X dat prin matricea sa in
baza canonica:
a. c.
b.
26. Fie operatorul T:X X dat prin matricea sa in baza canonica:
Aflati produsul valorilor proprii asociate acestui operator

a. 3 c. 4
b. -3 d. -4
27. Fie operatorul T:X X dat prin matricea sa in baza canonica:

Stabiliti care sunt vectorii proprii asociati acestui operator:
a. (a,a),(b,b), c. (a,a),(b,b),
b. (a,-a),(b,b), d. (a,-a),(b,2b),
28. Fie matricea . Scrieti forma biliniara corespunzatoare:
a. c.
b. d.
29. Fie vectorii v1, v2 ∈ R2 v1 = (1, 2 ) şi v2 = ( 3, 4 ) Să se scrie vectorul v = ( 4, 2 )

ca o combinaŃie liniară a valorilor v1, v2.
a. v= −5v1 + 3v2 c. v= 3v1 + 5v2

b. v= 5v1 + 3v2 d. v= −5v1 − 3v2
30. Fie A = {a1, a2, a3}unde a1 = (1, 4, 2 ) , a2 = ( -1, 2, 0 ) , a3 = ( 3, 1, 5)
Să se scrie vectorul v = ( 2, 1, 3) ca o combinatie liniara in baza A = {a1, a2, a3}
a. a1 a2 a3 c. a1 a2 a3
v= + + v= + −
4 4 2 4 4 2
b. a1 a2 a3 d. a1 a2 a3
v= − + v=− − +
4 4 2 4 4 2
31. Fie vectorii v1, v2 ∈ R2 v1 = (1, 2 ) şi v2 = ( 3, 4 ) Să se scrie vectorul

ca o combinaŃie liniară a valorilor v1, v2.
a. c.
b. d.
32. Fie vectorii b1 = ( 2, 4, 5 ) , b2 = ( -1, 1, 0 ) , b3 = ( -2, 0, 2 ) şi B = {b1, b2, b3}

bază în R . Să se exprime vectorul v = ( 2, 1, 3) ca o combinatie liniara în baza B = {b1, b2,
3
b3 }
a. 3 13 3 c. 6 13 3
v=− b1 − b2 + b3 v= b1 − b 2 + b3
11 11 22 11 11 22
b. 13 13 3 d. −6 13 3
v= b1 − b2 + b3 v= b1 − b2 + b3
11 11 22 11 11 22
33. Fie V spaŃiu vectorial n – dimensional peste corpul de scalari K şi T : V → V o
aplicaŃie liniară. Un scalar λ ∈ K se numeşte ... pentru aplicaŃie liniară T dacă există cel puŃin
un vector nenul v ∈ V astfel încât:
T(v) = λv.
a. valoare proprie c. valoare caracteristică
b. vector propriu d. alt răspuns.
34. Vectorul nenul v ∈ V care verifică relaŃia T(v) = λv se numeşte ... pentru
aplicaŃia T asociată valorii proprii λ.
a. valoare proprie c. valoare caracteristică
b. vector propriu d. alt răspuns
35. Polinomul P(λ) = det (AT - λEn) se numeşte ... asociat aplicaŃiei liniare T
ecuaŃia P(λ) = 0 se numeşte ecuaŃia caracteristică a aplicaŃiei T.
a. valoare proprie c. valoare caracteristică;

b. polinom caracteristic d. alt raspuns
36. EcuaŃia det (AT - λ En)=0 se numeşte ... a aplicaŃiei T.

a. ecuaŃie caracteristică c. valoare caracteristică
b. polinom caracteristic d. alt răspuns
37. ScrieŃi matricea asociată operatorului : liniar dat de
T ( x1 , x2 ) = ( x1 + 5 x2 , − x2 , 4 x1 + x2 ) ; T R 2 → R3
a.  −1 5 c. 1 5 
   
A= 0 −1 A =  0 −1
4 1  4 1 
  
b. 1 5 d. 1 5 
   
A = 0 1 A =  0 −1
4 1   4 −1
  
38. ScrieŃi matricea asociată operatorului liniar dat de

:
T ( x1 , x2 ) = ( 3x1 + 4 x2 + x3 , x1 − 2 x2 + 2 x3 , x1 + x3 ) ; T R → R
3 3
a. 3 4 1 c. 3 4 1
   
A =  1 −2 2  A = 1 2 2
1 0 1 1 0 −1
  
b. 3 4 1  d. 3 4 −1 
   
A =  1 −2 2  A = 1 −2 −2 
 1 0 −1 1 0 1 
  
39. AduceŃi la forma canonică forma pătratică următoare
V ( x) = 2 x12 + 3 x22 + x32 − 2 x1 x2 + 2 x2 x3 , utilizaŃi metoda lui Jacobi.
a. 1 2 6 2 c. 1 2 2 2 5 2
V ( x) = y12 + y22 + y3 V ( x) = y1 + y2 + y3
2 6 3 2 5 7
b. 1 2 5 d. alt răspuns
V ( x) = y12 + y22 + y32
2 5 3
40. DeterminaŃi a, a ∈ R astfel încât forma pătratică următoare să fie pozitiv

definită V ( x ) = 2 x12 + 3 x22 + ax32 − 2 x1 x2 + 2 x2 x3 .
a. 2  c.  2
a ∈ ,∞ a ∈  − ∞, 
5   5
b.  2  d. alt răspuns
a ∈− ,∞
 5 
:
41. DeterminaŃi valorile proprii ale operatorului liniar T R 2 → R 2 având matricea
 −4 0 
ataşată A =  .
 1 4
a. λ1 = −4, λ2 = −4 c. λ1 = 4, λ2 = −4
b. λ1 = 4, λ2 = 4 d. λ1 = 4, λ2 = 0
:
42. DeterminaŃi vectorii proprii corespunzători operatorului liniar T R 2 → R 2
 −4 0 
având matricea ataşată A =  .
 1 4
a. c. v1 = ( 0, a ) , a ∈ R; v2 = ( 8b, −8b ) , b ∈ R
b. v1 = ( 0, a ) , a ∈ R; v2 = ( b,8b ) , b ∈ R d. alt răspuns.
43. Fie vectorii din spatiul R 3 : v 1 = ( 1, 4, 2 ); v 2 = ( -1, 2, 0 ); = ( 3, 2, 5 ).

Stabiliti daca
a. vectorii sunt liniari dependenti c. vectorii sunt liniari independenti
b. multimea B = formeaza o baza d. alt raspuns

a spatiului R 3
44. Sa se exprime vectorul v = ( 2, 1, 3 ) ca o combinatie liniara in baza B =

{v1 , v2 , v3 },
v 1 = ( 1, 4, 2 ) ; v 2 = (-1, 2, 0 ); v 3 = ( 3, 2, 5 )
a. 1 1 1 c. 1 1 1
v= v1 + v 2 - v 3 v= v1 + v 2 + v 3
4 4 2 2 2 2
b. 1 1 1 d. alt raspuns
v= v1 - v 2 + v 3
4 4 2
45. Stabiliti natura formei patratice urmatoare
g(x)= 8x 12 - 6x 1 x 2 + 2x 2 x 3 + 4x 22 +
a. pozitiv definita c. semipozitiv definita
b. negativ definita d. nedefinita
46. Valorile proprii ale operatorului liniar T: R³ R³,

T(v) = ( 4v 1 - v 2 + v 3 , v 1 + 3v 2 - v 3 , v 2 + v 3 ) sunt:
a. λ 1 = λ 2 = 2 ; λ 3 =3 c. λ 1 = λ 2 = -3 ; λ 3 = -2
b. λ 1 = λ 2 = 3 ; λ 3 =2 d. λ 1 = 3; λ 2 =λ 3 = -2
47. Radacinile ecuatiei caracteristice asociate unei aplicatii liniare se numesc :
a. valori proprii c. vectori proprii
b. puncte de extrem local d. vectori liniar independenti
48. Matricea asociata unei forme patratice:
a. are determinantul zero c. are rangul 3
b. este simetrica d. are determinantul diferit de zero
49. Daca intr-o forma patratica ∆ i > 0 pentru i par, si ∆ i < 0 pentru i impar, atunci
forma patratica este:
a. nedefinita c. seminegativ definita
b. negativ definita d. pozitiv definita
50. Sa se rezolve cu metoda eliminarii (pivotului) sistemul:

 x1 + 2 x 2 + 3 x3 − 2 x 4 = 6
 2 x − x − 2 x − 3x = 8
 1 2 3 4

3
 1 x + 2 x 2 − x 3 + 2 x 4 = 4
2 x1 − 3 x 2 + 2 x3 + x 4 = −8
a. sistemul este incompatibil c. x 1 = -1; x 2 = 2; x 3 = -1; x 4 = -2
b. x 1 = 1; x 2 = 2; x 3 = -1; x 4 = -2 d. sistemul este compatibil simplu

nedeterminat
51. (1,2) este combinatie liniara de (1,1) si (1,0) pentru ca

a. pentru orice numere reale a,b avem ca (1,2)=a(1,1)+b(1,0)
b. exista numere reale a,b asa ca (1,2)=a(1,1)+b(1,0)
c. daca (1,2)=a(1,1)+b(1,0) atunci a=b =0
d. nu exista numere reale a,b asa ca (1,2)=a(1,1)+b(1,0)
52. (1,1) si (1,0) formeaza un sistem liniar independent pentru ca

a. pentru orice numere reale a,b avem ca (0,0)=a(1,1)+b(1,0)
b. exista numere reale a,b asa ca (0,0)=a(1,1)+b(1,0)
c. daca (0,0)=a(1,1)+b(1,0) pentru doua numere reale a,b atunci a=b=0
d. nu exista numere reale a,b asa ca (0,0)=a(1,1)+b(1,0)
53. Cat este 2(1,1)+3(0,1)?

a. (2,4) c. (2,5)
b. (3,4) d. (3,5)
54. Se considera transformarea liniara
Care din urmatoarele matrici este matricea lui in baza canonica a lui ?
a. c.
b. d.
Valorile proprii ale transformarii sunt

a. c.
b. d.
T(x,y,z)=(3x,3y+z,y+3z)
Valorile proprii ale transformarii sunt
a. c.
b. d.
57. Se considera transformarea liniara a carei matrice asociata in baza

canonica este
Atunci
a.
b.
c.
d.
58. Se considera forma patratica
Forma canonica a acestei forme patratice este

a. c.
b. d.
59. Se considera forma patratica
Forma canonica a acestei forme patratice obtinuta cu metoda lui Jacobi este
a. c.
b. d.
60. Se da urmatoarea forma patratica .
Matricea ei in baza canonica a lui este
a. c.
b. d.
61. Se considera functia .

Aceasta functie nu este o transformare liniara pentru ca exista termenul
a. x c. 2y
b. d. z
62. Se considera functia .

Aceasta functie nu este o transformare liniara pentru ca exista termenul
a. x c. 2y
b. d. z
63. Valorile proprii ale matricii sunt
a. c.
b. d.

a. c.
b. d.

a. c.
b. d.
66. Valorile proprii ale matricii sunt
a. c.
b. d.
67. Se da transformarea liniara T(x,y)=(2x+y,x-5y). Matricea asociata acestei

transformari liniare in baza canonica a lui este
a. c.
b. d.
ÊÁ ˆ˜
ÁÁ 2 1 ˜˜˜˜
ÁÁ
ÁÁ ˜˜
ÁÁ ˜
Ë1 −1 ˜¯
68. Se da o transformare liniara a carei matrice asociata in baza canonica este
. Atunci valorile propriii ale transformarii liniare sunt
a. c.
b. λ 1 = 1, λ 2 = 1, λ 3 = 1, d.
a. c.
b. λ 1 = 1, λ 2 = 1, λ 3 = 1, d.

a. c.
b. λ 1 = 1, λ 2 = 1, λ 3 = 1, d.
71. Matricea asociata unei transformari in baza canonica este . Atunci
polinomul caracteristic al acestei transformari este

a. c.
b. d.

a. c.
b. d.

a. c.
b. d.

a. c. P(λ) = λ 2 − 6λ + 8
b. d.

a. c. P(λ) = λ 2 − 6λ + 8
b. d.
Precizati sirul minorilor asociati acestei forme patratice(metoda lui Jacobi)

a. c.
b.

Sa se aduca la o suma de patrate prin metoda lui Jacobi
a. c.
b.
Disciplina: Matematici aplicate în economie – Programare liniară

ALEGERE

[max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3
 x1 + 2 x2 + 3 x3 ≤ 5

 2 x1 + x2 + x3 ≤ 4
x + 2x + 2x ≤ 6
 1 2 3
xi ≥ 0, i = 1,3
Sa se aduca la forma standard pentru simplex.
a. [max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3
 x1 + 2 x2 + 3 x3 + x4 ≤ 5

 2 x1 + x2 + x3 + x5 ≤ 4
x + 2x + 2x + x ≤ 6
 1 2 3 6
xi ≥ 0, i = 1,6
b.
c. [max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3
 x1 + 2 x2 + 3 x3 − x4 = 5

 2 x1 + x2 + x3 − x5 = 4
x + 2x + 2x − x = 6
 1 2 3 6
xi ≥ 0, i = 1,6
d. [max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3 + Mx4 + Mx5 + Mx6
 x1 + 2 x2 + 3 x3 + x4 = 5

 2 x1 + x2 + x3 + x5 = 4
x + 2x + 2x + x = 6
 1 2 3 6
xi ≥ 0, i = 1,6
2. Fie problema de programare liniara
[max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3
 x1 + 2 x2 + 3 x3 ≤ 5

 2 x1 + x2 + x3 ≤ 4
x + 2x + 2x ≤ 6
 1 2 3
xi ≥ 0, i = 1,3
Prima iteratie a algoritmului simplex este
5 10 20 0 0 0
B
0 5 1 2 3 1 0 0
0 4 2 1 1 0 1 0
0 6 1 2 2 0 0 1
0 0 0 0 0 0
5 10 20 0 0 0
Pivotul se afla pe linia corespunzatoare lui
a.
b.
c.

[max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3
 x1 + 2 x2 + 3 x3 ≤ 5

 2 x1 + x2 + x3 ≤ 4
x + 2x + 2x ≤ 6
 1 2 3
xi ≥ 0, i = 1,3
5 10 20 0 0 0
B
0 5 1 2 3 1 0 0
0 4 2 1 1 0 1 0
0 6 1 2 2 0 0 1
0 0 0 0 0 0
5 10 20 0 0 0
Stabiliti care este vectorul care iese, respectiv vectorul care intra in baza
a. intra , iese
b. intra , iese
c. intra , iese
d. intra , iese
e. intra , iese
[max] f = 5 x1 + 10 x2 + 20 x3
 x1 + 2 x2 + 3 x3 ≤ 5

 2 x1 + x2 + x3 ≤ 4
x + 2x + 2x ≤ 6
 1 2 3
xi ≥ 0, i = 1,3
Care este solutia optima pentru problema de programare liniara?
a.
, ,
b.
, ,
c.
, ,
d. alt raspuns
Forma standard pentru simplex a problemei de programare liniara este

a. c.
b. d.

7 8 0 0
0 5 2 1 1 0
0 4 1 2 0 1
0 0 0 0 0
7 8 0 0
Pivotul se afla pe coloana corespunzatoare lui
a.
b.
c.
d.

7 8 0 0
0 5 2 1 1 0
0 4 1 2 0 1
0 0 0 0 0
7 8 0 0
Stabiliti care este vectorul care intra, respectiv vectorul care iese din baza
a. intra , iese
b. intra , iese
c. intra , iese
d. intra , iese
Aplicandu-se algoritmul simplex se ajunge la un moment dat la:

7 8 0 0
0 3 0 1
8 2 1 0
16 4 8 0 4
Linia lui este

a. 3, 0, 0, -4
b. -3, 0, 0, 4
c. 7, 8, 0, 0
d. -7, -8, 0, 0
Aplicandu-se algoritmul simplex se ajunge la un moment dat la:

7 8 0 0
0 3 0 1
8 2 1 0
16 4 8 0 4
3 0 0 -4
Pivotul se afla pe coloana lui
a.
b.
c.
d.
a. problema are optim infinit;

b. solutia optima este , ,
c. solutia optima este , ,
d. solutia optima este , ,
Matricea asociata formei standard este

a. c.
b. d.
Duala acestei probleme de programare liniara este

a. c.
b. d.
Duala acestei probleme de programare liniara este:

a. c.
b. d.
Matricea asociata formei standard are prima linie:

a. 3 0 2 5 0 1
b. 3 2 5 4
c. 3 0 2 5 0 -1
d. alt raspuns
Dupa ce se aduce la forma standard se obtine primul tabel simplex:

7 -8 3 2 2 0
4 3 0 1 1 0 1
1 2 0 -1 1 1 0
2 1 1 2 2 0 0
Baza initiala pentru algoritmul simplex este
a.
b.
c.
d.
Dupa ce se aduce la forma standard se obtine primul tabel simplex:

2 2 3 2 5 0
0 4 3 0 1 1 0 1
2 1 2 1 -1 1 0 0
5 2 1 0 2 2 1 0
Linia lui este
a. 12, 9, 2, 8, 12, 5, 0
b. 0, 2, 2, 3, 2, 5, 0
c. 0, 9, 2, -2, 12, 5, 0
d. alt raspuns
Dupa ce se aduce la forma standard se obtine tabelul simplex:

2 -1 3 2 3 0
0 4 3 0 1 1 0 1
-1 1 2 1 -1 1 0 0
3 2 1 0 2 2 1 0
5 1 -1 7 5 3 0
1 0 -4 -3 0 0
Pivotul se afla pe coloana lui
a.
b.
c.
d.
Dupa ce se aduce la forma standard se obtine tabelul simplex:

2 -1 3 2 3 0
0 4 3 0 1 1 0 1
-1 1 2 1 -1 1 0 0
3 2 1 0 2 2 1 0
5 1 -1 7 5 3 0
1 0 -4 -3 0 0
Ce decizie se ia?
a. s-a obtinut solutia optima
b. problema are optim infinit
c. solutia obtinuta nu este optima, intra in baza, iese din baza
d. solutia obtinuta nu este optima, intra in baza, iese din baza
Atunci
a. problema are optim infinit
b.
,
c.
,
d.
,
20. Se considera problema de transport:

Disponibil
2 1 3 20
1 4 2 45
3 5 4 65
Necesar 30 40 60
O solutie initiala de baza obtinuta prin metoda coltului N-V este
a. , , , , , in rest
b. , , , , , in rest
c. , , , , , in rest
d. , , , , , in rest
21. Se considera problema de transport:

Disponibil
2 1 3 20
1 4 2 45
3 5 4 65
Necesar 30 40 60
O solutie initiala de baza obtinuta prin metoda costului minim pe linie este
a. , , , , , in rest
b. , , , , , in rest
c. , , , , , in rest
d. , , , , , in rest
Duala acesti probleme de programare liniara este

a. c.
b. d.

Matricea sistemului restictiilor este
a.
b.
c.
d.
Forma standard a problemei de programare liniara este

a.
b.
c.
d.

B
0 40 1 0 1 2 1 0 0
0 16 2 1 3 0 0 1 0
0 48 1 1 2 0 0 0 1
Linia lui este
a. 3, 5, 1, 6, 0, 0, 0
b. -3, -5, -1, -6, 0, 0, 0
c. 3, 5, 1, 6, M, M, M
d. 3, 5, 1, 6, -M, -M, -M

3 5 1 6 0 0 0
B
0 40 1 0 1 2 1 0 0
0 16 2 1 3 0 0 1 0
0 48 1 1 2 0 0 0 1
f 0 0 0 0 0 0 0 0
3 5 1 6 0 0 0
Pivotul se afla pe
a. coloana lui , linia lui
b. coloana lui , linia lui
c. coloana lui , linia lui
d. coloana lui , linia lui

3 5 1 6 0 0 0
B
0 40 1 0 1 2 1 0 0
0 16 2 1 3 0 0 1 0
0 48 1 1 2 0 0 0 1
f 0 0 0 0 0 0 0 0
3 5 1 6 0 0 0
Coloana lui din urmatorul tabel simplex este
a. b. c.
A doua iteratie a algoritmului simplex este

3 5 1 6 0 0 0
B
6 20 0 1 0 0
0 16 2 1 3 0 0 1 0
0 48 1 1 2 0 0 0 1
f 120 3 0 3 6 3 0 0
0 5 -2 0 -3 0 0
Stabiliti care este vectorul care intra si respectiv care iese din baza
a. intra , iese
b. intra , iese
c. intra , iese
d. intra , iese

Prin aplicarea algoritmului simplex se ajunge la urmatorul tabel simplex
3 5 1 6 0 0 0
B
6 20 0 1 0 0
5 16 2 1 3 0 0 1 0
0 32 -1 0 -1 0 0 -1 1
f 200 13 5 18 6 3 5 0
-10 0 -17 0 -3 -5 0
Ce decizie se ia?
a. problema are optim infinit;
b. solutia obtinuta nu este ce optima: intra in baza si iese
c. solutia obtinuta este cea optima si , ,
d. solutia obtinuta este cea optima si , ,

max f = .
Forma standard a problemei de programare liniara va fi

a. max f = c. max f =
, ,
b. max f = d. max f =
, ,
max f =

10 16 0 0 0
B
0 1200 2 5 1 0 0
0 300 1 3/2 0 1 0
0 600 4 1 0 0 1
0 0 0 0 0
10 16 0 0 0
Pivotul se va afla pe coloana corespunzatoare lui:
a. d.
b. e.
c.

max f =

10 16 0 0 0
B
0 1200 2 5 1 0 0
0 300 1 3/2 0 1 0
0 600 4 1 0 0 1
0 0 0 0 0
10 16 0 0 0
Stabiliti care este vectorul care intra in baza, respectiv care iese din baza
a. intra , iese d. intra , iese
b. intra , iese e. intra , iese
c. intra , iese

max f =
10 16 0 0 0
B
0 1200 2 5 1 0 0
0 300 1 3/2 0 1 0
0 600 4 1 0 0 1
0 0 0 0 0
10 16 0 0 0
Care este solutia optima pentru problema de programare liniara?
a. max f = 3200 , c. nu are solutie
y=(200,0,400)
b. max f = 3400 ,
y=(200,0,400)
, i=1,2,3
Baza initiala pentru algoritmul simplex este
a. d.
b. e. nu are baza initiala
c.
, i=
2 1 1 3 2
B
2 8 1 0 0 1 2
1 12 0 1 0 2 1
1 16 0 0 1 1 3
Linia corespunzatoare lui este

a. c.
b. d.
, i=1,2,3
Precizati care este solutia optima
a. si c. si
b. si d. si

min f =
Forma standard a problemei este :

a. c.
,
b.

min f =
Matricea asociata problemei scrisa in forma standard este:

a. c.
b. d.
39. Fie urmatoarea problema de programare liniara:
Matricea asociata formei standard este

a. c.
b. d.

Prima iteratie pentru aceasta problema este:
3 4 1 0 0 -M -M
B
0 7 5 -1 2 1 0 0 0
-M 4 1 2 -1 0 -1 1 0
-M 2 3 2 4 0 0 0 1
Linia corespunzatoare lui este:

a. 3+4M;4+4M;1+3M;0;-M;-M-1 c. -3+4M;-4+4M;-1+3M;0;M;M-1
b. 3+4M;4+4M;1+3M;0;-M;0,0 d. -3-4M;-4-4M;1-3M;0;-M;-M+1

Prima iteratie pentru aceasta problema este:
3 4 1 0 0 -M -M
B
-M 7 5 -1 2 1 0 0 0
-M 4 1 2 -1 0 -1 1 0
0 2 3 2 4 0 0 0 1
Pentru prima iteratie a algoritmului simplex stabiliti ce vector intra in baza respectiv care iese
din baza
a. intra iese c. intra iese
b. intra iese d. intra , iese

min f =
Solutia problemei este

a. min f =-1/2 c. min f =0
b. min f =0 d. min f =1/2
43. Fie urmatoarea problema de transport

Disponibil
70
10
20
Necesar 50 25 15 10
Folosind metoda coltului de NV stabiliti valoarea lui si a lui

a. =50, =5 c. =50, =10
b. =20, =10 d. =50, =20

Disponibil
5 6 2 3 70
2 2 1 4 10
6 8 3 4 20
Necesar 50 25 15 10
Folosind metoda costurilor minime(din tablou) stabiliti valoarea lui si a lui

a. =10, =25 c. =10, =20
b. =5, =25 d. =15, =20
45. Sa se scrie forma standard pentru problema de programare liniara:
max f = 4x 1 + 10x 2 +9x 3

x 1 + x 2 + 2x 3 ≤ 18
2 x 1 + x 2 + 4x 3 ≤ 20
x 1 + x 2 + x 3 ≤ 12
x i ≥ 0 ; i = 1,3
a. max f = 4x + 10x +9x +0y +0y +0y

1 2 3 1 2 3
x 1 + x 2 + 2x 3 + y 1 = 18
2x 1 + + 4x 3 + y 2 = 20
x 1 + x 2 + x 3 + y 3 = 12
x i ≥ 0 ; i = 1,3
y1, y 2 , y 3 ≥ 0
b. max f = 4x 1 + 10x 2 +9x 3

x 1 + x 2 + 2x 3 + y 1 = 18
2x 1 + x 2 + 4x 3 - y 2 = 20
x 1 + x 2 + x 3 - y 3 = 12
x i ≥ 0 ; i = 1,3
y 1 <0; y 2 , y 3 >0
c. min f = 0
x 1 + x 2 + 2x 3 + y 1 = 18
2x 1 + x 2 + 4x 3 + y 2 = 20
x 1 + x 2 + x 3 + y 3 = 20
x i ≥ 0 ; i = 1,3
y1, y 2 , y 3 ≥ 0
d. alt raspuns
Disponibil
5 6 2 3 70
3 2 1 4 10
6 8 3 4 20
Necesar 50 25 15 10
Folosind metoda costurilor minime pe linie stabiliti valoarea lui si a lui

a. =10, =15 c. =10, =20
b. =5, =25 d. =15, =20

Disponibil
5 6 2 3 70
3 2 1 4 70
6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60
Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati

a. 40 c. 80
b. 50 d. 60

Disponibil
5 6 2 3 70
3 2 1 4 70
6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

a. 40 c. 10
b. 50 d. 60

Disponibil
5 6 2 3 70
3 2 1 4 70
6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

a. 40 c. 80
b. 50 d. 60
Disponibil
5 6 2 3 70
3 2 1 4 70
6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

a. 40 c. 55
b. 50 d. 60

Disponibil
5 6 2 3 70
3 2 1 4 70
6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

a. 40 c. 20
b. 50 d. 60

Disponibil
5 6 2 3 70
3 2 1 4 70
6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60
Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati costul de transport

a. 665 c. 500
b. 765 d. 400
Duala sa este
a. c.
b. d.
Forma standard este

a. c.
b. d.
Matricea problemei in forma standard este

a. c.
b. d.
Matricea problemei in forma standard pentru simplex, cu baza artificiala este

a. c.
b. d.
Disciplina: Matematici aplicate în economie – Analiză

ALEGERE
1. Să se calculeze derivatele parŃiale de ordinul întâi pentru următoarea funcŃie:

f ( x, y ) = x 2 + 2 xy − y 2
/
/
a. f x ( x, y ) = 2 ( x + y ) ; f y ( x, y ) = 2 ( x − y ) c. f x ( x, y ) = 2 ( x + 2 y ) ; f y ( x , y ) = 2 ( x − y )
/
/
b. f x ( x , y ) = 2 ( x − 2 y ) ; f y ( x, y ) = 2 ( x + y ) d. alt răspuns.
2. Să se calculeze derivatele parŃiale de ordinul întâi pentru următoarea funcŃie:

f ( x, y ) = ( x 2 + y 2 ) 2
/
/
a. f x ( x, y) = x( x 2 + y 2 ); f y ( x, y ) = y ( x 2 + y 2 ) c. f x ( x, y ) = 2 x( x 2 + y 2 ); f y ( x, y ) = y ( x 2 + y 2 )
/
b. f x ( x, y ) = 4 x( x 2 + y 2 ); f y ( x, y ) = 4 y( x 2 + y 2 ) d. alt răspuns.
3. Să se calculeze derivatele parŃiale de ordinul al doilea pentru următoarea funcŃie:

x
f ( x, y ) = ln = ln x − ln( x + y )
x+ y
a. c. ′′
1 1
f x 2 ( x, y ) = +
x2 ( x + y)2
1
1 ′′ ( x, y ) = −
f yx
′′ ( x, y ) =
f yx ( x + y )2
( x + y )2
−1
1 f y′′2 ( x, y ) = ,
f y′′2 ( x, y ) = , ( x + y )2
2
( x + y)
b. 1 1 d. alt răspuns.
f x′′2 ( x, y ) = −
2 2
x ( x + y)
1
′′ ( x, y ) =
f yx
( x + y )2
1
f y′′2 ( x, y ) = − ,
( x + y)2
4. Să se găsească punctele staŃionare ale funcŃiei următoare:

f(x, y) = x2 + y2 – 4x – 2y + 5 (x, y) ∈ R2
a. M(2,1) c. M(-2,1)
b. M(2,-1) d. M(-1,2)
5. Să se găsească punctele de extrem ale funcŃiei următoare:
f(x, y) = x2 + y2 – 4x – 2y + 5 (x, y) ∈ R2
a. M(2,1) punct de maxim c. M(-2,1) punct de maxim
b. M(2,1) punct de minim d. M(-1,2) punct de maxim
6. Să se găsească punctele de extrem ale funcŃiei următoare

1 1
f ( x , y) = + cu condiŃia x+y=1 definit pe R2\{(0,0)}
x y
a. c.  1 1 1
punct de minim P  − , −  pentru λ = punct de minim
 2 2  4
b. 1 1 d.
d) P  , −  pentru λ = punct de
1 1 1 1
P  ,  pentru λ = − punct de maxim
2 2 4 2 2 4
maxim
7. ScrieŃi diferenŃiala de ordinul intai a funcŃiei

f(x,y) = x+3y+2(x2+y2-5)
a. c.
b. d.

1 1
f ( x, y ) = + + 2( x + y − 1)
x y
a. c.
b. d.
9. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3x + 3 y

Derivata parŃială a lui f în raport cu x este:
a. c.
b. d.
10. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3x + 3 y

Derivata parŃială a lui f în raport cu y este:
a. c.
b. d.
11. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3x + 3 y . f are punct stationar pe:
a. M(1,-1) c. M(0,0)
b. M(-1,1) d. M(3,0)
12. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3x + 3 y .Derivata parŃială de ordinul

al doilea a lui f în raport cu x este:
/
/
/
/
a. f
x2
( x, y ) = 2 c. f
x2
( x, y ) = 0
/
/
/
/
b. f
x2
( x, y ) = −1 d. f
x2
( x, y ) = −2 x
13. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3x + 3 y . Derivata parŃială de ordinul

al doilea a lui f în raport cu y este:
/
/
/
/
a. f
y2
( x , y ) = −1 c. f
y2
( x, y ) = − y
/
/
/
/
b. f
y2
( x, y ) = 2 d. f
y2
( x, y ) = x
14. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3x + 3 y .Alege valoarea corectă

/
/
pentru f xy ( x, y )
/
/
/
/
a. f xy ( x, y ) = 0 c. f xy ( x, y ) = xy
/
/
/
/
b. f xy ( x, y ) nu există d. f xy ( x, y ) = −1
15. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3x + 3 y . Estimând valoarea expresiei

/
/
/
/
/
/
/
/
( )
2
f 2 (1, −1) f (1, −1) − f xy (1, −1) şi Ńinând cont de valoarea f x 2 (1, −1) , stabileşte natura punctului
x y2
critic M(1,-1):
a. punct de minim local c. nu se poate spune nimic despre natura

punctului M(1,-1)
b. punct de maxim local d. nu este punct de extrem local
16. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2

/
/
a. f x ( x, y ) = 2 x − 1 c. f x ( x, y ) = 2 x
/
b. f x ( x, y ) = y + 6 d. f x ( x, y ) = 2 ( x − 1)
17. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2 .

/
/
a. f y ( x, y ) = y + 6 c. f y ( x, y ) = 2 y
/
/
b. f y ( x, y ) = 2 ( y + 6 ) d. f y ( x, y ) = x − 1
18. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2 .

FuncŃia are punct stationar pe:
a. M(1,-6) c. M(0,0)
b. M(-1,6) d. M(1,0)
19. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2 . Derivata parŃială de ordinul al

doilea a lui f în raport cu x este:
/
/
/
/
a. f
x2
( x, y ) = 1 c. f
x2
( x, y ) = 0
/
/
/
/
b. f
x2
( x, y ) = 2 d. f
x2
( x, y ) = 2 x
20. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2 . Derivata parŃială de ordinul al

doilea a lui f în raport cu y este:
/
/
/
/
a. f
y2
( x , y ) = −1 c. f
y2
( x, y ) = − y
/
/
/
/
b. f
y2
( x, y ) = 2 d. f
y2
( x, y ) = x
21. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2 . Alege valoarea corectă pentru

/
/
f xy ( x, y )
/
/
/
/
a. f xy ( x, y ) = 0 c. f xy ( x, y ) = 2
/
/
/
/
b. f xy ( x, y ) nu există d. f xy ( x, y ) = 1
22. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2 . Estimând valoarea expresiei

/
/
/
/
/
/
/
/
( )
2
f 2 (1, −6) f (1, −6) − f xy (1, −6) şi Ńinând cont de valoarea f x2 (1, −6) , stabileşte natura punctului
x y2
critic M(1,-6):
a. punct de maxim local c. punct de minim local
b. nu este punct de extrem local d. nu se poate spune nimic despre natura

punctului (1,-6)
23. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = xy

/
/
a. f x ( x, y ) = 1 c. f x ( x, y ) = y
/
/
b. f x ( x, y ) = x d. f x ( x, y ) = 0
24.
Sa se integreze ecuatia diferentiala : x 1 + y 2 dx + y 1 + x 2 dy = 0
a. 1+ x2 = - 1+ y2 + c c. 1
1 + x 2 = -3 1 + y 2 + c
2
b. ln ( 1 +x 2 ) = - 1 + y 2 + c d. alt raspuns
25.
400
Fie f(x,y) = 10x + 4y + 2xy + , x >0, y >0 . Derivatele partiale de ordin I sunt:
xy
a.  ' 400 c.  ' 400

 f x ( x, y ) = 10 + 2 y − x 2 y  f x ( x, y ) = 10 + 2 y + x 2 y 2
 400  400
 f y' ( x, y ) = 4 + 2 x − 2  f y' ( x, y ) = 4 + 2 x + 2 2
 xy  x y
b.  f ' ( x, y ) = 10 x + 4 y + 2 d.  ' 400
 x  f x ( x, y ) = 10 + 2 y + xy 2
 f ' ( x, y ) = 10 x + 2 y + 400
 y  400
x2 y2  f y' ( x, y ) = 4 + 2 x + 2
 xy
26.
Punctul stationar pentru functia:
400
f(x,y) = 10x + 4y + 2xy + cu x >0, y >0 este
xy
a. M(2, 5) c. M(-2, -5)

b. M(2, 3) d. nu exista
400
27. Functia f(x,y) = 10x + 4y + 2xy + cu x >0, y >0 admite
xy
a. punct de maxim local M(2, 5) c. nu admite puncte de extreme local
b. punct de minim local M(2, 5) d. punct de minim local M(2, 3)
28.
Sa se integreze ecuatia diferentiala:
(1 + y 2 ) + xyy ' = 0
a. x 1+ y2 = c c. x(1 + y ) = c
b. x + 1+ y2 = c d. -x 1 + y 2 = c
x2 + y2
29. Sa se integreze ecuatia diferentiala omogena: y ' =
xy
a. y2 c. y + x 2
2
= ln x + c = 2ln x +c
2x 2 2x 2
b. x2 + y2 d. alt raspuns
= ln x + c
2x 2
30. Fie , rezolvand sistemul obtinut prin anularea derivatelor de ordin I se determina:
a. punctele de maxim local c. punctele stationare
b. punctele de minim local d. matricea hessiana
31. Diferentiala de ordin I pentru functia f(x, y, z) = x 2 + y 2 + z 2 – xy + x - 2z,

(x, y, z) ∈ R 3 este
a. d f(x, y, z) = (2x- y +1)dx + (2y – x)dy c. d f(x, y, z) = (x 2 + y 2 + z 2 )dx + (1-

+ (2z – 2)dz xy)dy + (x-2z)dz
b. d f(x, y, z) = (2x 2 - xy + x)dx + y 2 dy d. d f(x, y, z) = (2x- y +1)dx + (2y -

+ (z 2 -2z)dz xy)dy+(2z - 2)dz
32. Functia f (x,y) = x 3 + - 3xy definita pe
a. admite punct de minim local M(1, 1) c. nu admite puncte de extrem
b. admite punct de maxim local M(-1, 1) d. admite puncte de minim local pe

M(3, 2) si N(-1, 1)
33. Functia f(x, y, z) = - 2x – 4y – 6z definita pe R 3 are:
a. toate derivatele de ordin 2 nule c. toate derivatele de ordin 2 egale cu 2
b. toate derivatele mixte de ordin 2 nule d. toate derivatele de ordin 2 strict

pozitive
34. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = xy

/
/
a. f y ( x, y ) = 1 c. f y ( x, y ) = y
/
/
b. f y ( x, y ) = x d. f y ( x, y ) = 0
35. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = xy .

DiferenŃiala de ordinul I a lui f este
a. df = dx + dy c. df = ydx + dy
b. df = dx + xdy d. df = ydx + xdy
36. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 + y 2

/
a. f x ( x, y ) = y 2 c. f x ( x, y ) = 2 y
/
b. f x ( x, y ) = 2 x d. f x ( x, y ) = x 2

/
a. f y ( x, y ) = x 2 c. f y ( x, y ) = 2 y
/
b. f y ( x, y ) = 2 x d. f y ( x, y ) = y 2

DiferenŃiala de ordinul I a lui f este
a. df = x 2 dx + y 2 dy c. df = 0
b. df = dx + dy d. df = 2 xdx + 2 ydy
39. Fie ecuaŃia diferenŃială y ' = xy

EcuaŃia este
a. cu variabile separabile c. o ecuaŃie cu derivate parŃiale de
ordinul întâi
b. liniară de ordinul întâi d. liniară de ordinul al doilea
40. O formă echivalentă a ecuaŃiei y ' = xy este
a. ydy = xdx c. dy = xy
b. dy d. dx = xy
= xdx
y
41. SoluŃia ecuaŃiei y ' = xy este dată de
a. c. y=2
b. x2 d. y=x
y= +C
2
42. Fie ecuaŃia diferenŃială y ' = x + 1

EcuaŃia este
a. liniară de ordinul intai c. ecuatie omogena
b. cu variabile separabile d. ecuatie diferentiala de ordinul doi
43. O formă echivalentă a ecuaŃiei y ' = x + 1 este
a. dy = x + 1 c. dy = ( x + 1)dx
b. dy d. dx = x + 1
= x +1
x
44. SoluŃia ecuaŃiei y ' = x + 1 este dată de
a. x2 c.
y=
2
b. y = x2 + x d. y=x

a. c.
b. d.
46. Consideram functia . Atunci derivata partiala de ordin intai in raport cu x este
a.
b.
c.
d.
47. Consideram functia . Atunci derivata partiala de ordin intai in raport cu y este
a.
b.
c.
d.
48. Consideram functia . Atunci diferentiala de ordinul al doilea a lui f este

a.
b.
c.
d.
49. Se da functia de doua variabile . Derivata partiala a lui f in raport cu x este

a.
b.
c.
d. alt raspuns
50. Se da functia de doua variabile . Derivata partiala a lui f in raport cu y este

a.
b.
c.
d. alt raspuns
51. Se da functia de doua variabile . Diferentiala de ordinul al doilea al lui f este

a.
b.
c.
d. alt raspuns
52. Derivata partiala a lui in raport cu variabila x este egala cu

a. c.
b. d.
53. Derivata partiala la lui in raport cu variabila x este egala cu

a. c.
b. d.
54. Derivata partiala la lui in raport cu variabila y este egala cu

a. c.
b. d.
55. Derivata partiala a lui in raport cu variabila y este egala cu

a. c.
b. d.
56. Se considera functia . Atunci derivata mixta de ordin 2 data de
este egala cu
a. c. 1
b. d. 6y
este egala cu
a. c. 1
b. d. 2y
este egala cu
a. c. 1
b. d. 2y
este egala cu
a. c. 1
b. d. 2y
60. Se considera functia . Atunci punctele stationare(numite deasemenea

puncte critice) ale lui f(x,y)
sunt
a. (0,0) c. (1,1,),(0,0)
b. (1,0),(0,1) d. nu exista puncte stationare
61. Se considera functia . Atunci punctele stationare(numite

deasemenea puncte critice) ale lui f(x,y)
sunt
a. (0,0) c. (1,2)

sunt
a. (0,0) c. (2,3)

sunt
a. (0,0) c. (5,2)
64. Se considera functia . Atunci

punctul (0,0) este un punct
a. de minim local pentru f(x,y) c. nu este punct de extrem local
b. de maxim local pentru f(x,y)
65. Care din urmatoarele functii are exact 2 doua puncte stationare
a. f(x,y)=x+y c. f(x,y)=x+2y
b. d.
66. Care din urmatoarele ecuatii nu reprezinta o ecuatie diferentiala?

a. c.
b. d.
67. Care din urmatoarele ecuatii diferentiale este o ecuatie diferentiala cu variabile separabile?
a. c.
b. d.
68. Care este solutia generala a ecuatiei diferentiale
a.
, A este o constanta
b.
c.
A este o constanta
d.
69. Fie . Sa se calculeze

a. c.
b. d.
70. Fie . Sa se calculeze

a. c.
b. d.
71. Fie . Atunci

a. c.
b. d.
72. Fie . Atunci
a. c.
b. d.
73. Fie . Atunci

a. c.
b. d.
74. Fie . Atunci

a. c.
b. d.
75. Fie . Atunci

a. c.
b. d.

Matematici Aplicate in Economie 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Matematici Aplicate in Economie 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti Anul universitar 2007-2008

Specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune

Disciplina: Matematici aplicate în economie

ADEVĂRAT SAU FALS

1. Fie vectorii b1 = ( 2, 4, 5 ) , b2 = ( -1, 1, 0 ) , b3 = ( -2, 0, 2 ) .

7. Aplicand metoda Gauss Jordan la un moment dat s-a obtinut schema:¤¤¤Linia

8. Fie problema de programare liniara:

9. Trei depozite aprovizioneaza cu produse de larg consum 4 magazine

Problema este echilibrata.

11. Vectorii (2, -1) si (3, 4) formeaza o baza a spatiului vectorial

12. Vectorii (-2, 3) si (1, -1) formeaza o baza a spatiului vectorial .

14. Vectorii (1, 2, -1), (3, 2, 5) si (4, 4, 4) sunt liniar independenti in

15. Valorile proprii ale transformarii liniare T(x,y)=(5x, x+3y) sunt 0 si 1.

16. Valorile proprii ale transformarii liniare T(x,y)=(5x, x+3y) sunt 3 si 5.

20. Se considera functia . Atunci

21. Se considera functia . Atunci .

22. Se considera functia . Atunci derivatele mixte si

23. Se considera functia . Atunci derivatele mixte si

24. Se considera functia . Atunci derivatele mixte si

25. Orice functie are puncte stationare.

26. Orice functie are cel mult 1 punct de extrem.

27. Orice functie are cel mult 2 puncte stationare.

29. Se considera , . T este o transformare liniara.

31. Se considera , . T este o transformare liniara

32. Ecuatia diferentiala este o ecuatie cu variabile separabile.

33. Ecuatia diferentiala este o ecuatie cu variabile separabile.

34. Ecuatia diferentiala este o ecuatie liniara de ordinul intai..

35. Forma standard a problemei de programare liniara ¤¤¤este

36. Forma standard a problemei de programare liniara ¤¤¤este

37. Forma standard a problemei de programare liniara ¤¤¤este

38. Forma standard a problemei de programare liniara ¤¤¤este

39. Sistemul de ecuatii¤¤¤este incompatibil.

40. Se considera urmatoarea problema de transport:

41. Se considera urmatoarea problema de transport:

42. Se considera urmatoarea problema de transport:

43. Se considera functia . Atunci f nu are puncte stationare.

44. Radacinile polinomului caracteristic al unei aplicatii liniare se numesc puncte

46. O forma patratica este negativ definita daca minorii impari

48. Daca functia are derivate partiale intr-un punct de extrem ,

49. Daca este un punct de extrem local al functiei si daca

50. Daca este un punct de extrem local al functiei si daca

51. Trei vectori liniar dependenti formeaza o baza a spatiului vectorial ?

52. Trei vectori liniar independenti formeaza o baza a spatiului vectorial ?

53. Patru vectori din formeaza o baza a spatiului vectorial .

55. Polinomul caracteristic al unei aplicatii liniare este

56. In spatiul vectorial , vectorul este vector propriu?

57. Matricea asociata unei forme patratice este simetrica?

58. Ecuatia diferentiala este ecuatie cu variabile separabile.

59. Ecuatia diferentiala este ecuatie liniara de ordinul intai.

60. Ecuatia diferentiala este ecuatie omogena?

61. Ecuatia diferentiala este ecuatie cu variabile separabile.

62. Ecuatia diferentiala este ecuatie omogena.

63. Ecuatia diferentiala este ecuatie liniara de ordinul intai.

64. Ecuatia diferentiala este ecuatie diferentiala de ordinul intai.

65. Ecuatia diferentiala este ecuatie cu variabile separabile?

66. Ecuatia diferentiala este ecuatie omogena?

67. Ecuatia diferentiala este ecuatie liniara de ordinul intai?

68. Ecuatia diferentiala este ecuatie liniara de ordinul intai?

69. Ecuatia diferentiala este ecuatie cu variabile separabile?

70. Ecuatia diferentiala este ecuatie omogena?

71. Ecuatia diferentiala este ecuatie liniara de ordinul intai?

72. Ecuatia diferentiala este ecuatie cu variabile separabile?¤¤¤

Disciplina: Matematici aplicate în economie – Algebră

1. Fie urmatoarea forma patratica: