PROBLEME REZOLVATE SI PROPUSE

1. Managerul unei companii de produse cosmetice doreşte să afle vârsta medie a femeilor care
achiziţionează un produs recent promovat pe piaţă. Pentru aceasta, se organizează un sondaj pe 100 de
cumpărătoare (reprezentând 10% din populaţia totală) de la care s-a înregistrat vârsta. Datele sistematizate se
prezintă astfel:

Grupe de cumpărătoare sub 20 20-24 24-28 28-32 32-36 peste 36

după vârstă (ani)
Număr de cumpărătoare 5 8 20 50 10 7
Se cere:
a) Să se estimeze, cu o probabilitate de 90% (z=1,65), vârsta medie a femeilor care au achiziţionat
produsul, în ideea formării eşantionului prin procedeul:
a1) repetat;
a2) nerepetat.
Comparaţi rezultatele obţinute.
b) În ipoteza sondajului nerepetat, să se estimeze vârsta medie dacă rezultatele se garantează cu o
probabilitate de 99,73% (z=3). Comparaţi rezultatele obţinute.
c) Dacă dorim să organizăm un nou sondaj, cu o eroare limită mai mică cu 15%, câte cumpărătoare ar
trebui să includem în eşantion?
d) Să se estimeze ponderea femeilor în vârstă de peste 32 ani care achiziţionează produsul.

Rezolvare:
 xi ni 2892
Vârsta medie în eşantion este: x    28,92  29 ani
 ni 100

Grupe de cumpărătoare
după vârstă (ani)
ni xi xini xi  x  xi  x  2 ni
sub 20 5 18 90 -11 605
20-24 8 22 176 -7 392
24-28 20 26 520 -3 180
28-32 50 30 1500 +1 50
32-36 10 34 340 +5 250
peste 36 7 38 266 +9 567
Total 100 - 2892 - 2044

s x2 

 xi  x ni 2 
2044
 20,44
 ni 100

a1) Sondaj repetat:

s x2
sx   0,452 ani
n
 x  z  s x  1,65  0,452  0,75 ani
x   x  0  x   x
29  0,75   0  29  0,75 ani
28,25   0  29,75 ani

1
 a2) Sondaj nerepetat:
s x2  n
sx  1    0,43 ani
n  N 
 x  z  s x  1,65  0,43  0,71 ani
x   x  0  x   x
29  0,71   0  29  0,71 ani
28,29   0  29,79 ani

b) z' = 3
 ' x  z 's x  3  0,43  1,29 ani
29  1,29   0  29  1,29 ani
27,71   0  30,29 ani

85
c) " x  0,71   0,6 ani
100

z 2sx
2
n'  2 2
 133,9  134
z sx
"x
2

N
persoane

2
d) sw  w 1  w  0 ,17  0 ,83  0 ,14
w 1  w  n 0 ,14
sw  1     0 ,9  0 ,036 (3,6%)
n  N 100
w  z  sw  1,65  0 ,036  0 ,06 ani (6%)
w  w  p0  w  w
0,17  0,06  p0  0,17  0,06

2. În scopul analizei capacităţii de cazare turistică dintr-o zonă montană, o firmă interesată efectuează un
sondaj simplu aleator de volum 10% din colectivitatea generală, obţinând următoarele date sistematizate:

Intervale de variaţie a capacităţii de Număr de unităţi

cazare (locuri/unitate) turistice
20 – 40 8
40 – 60 10
60 – 80 32
80 – 100 7
100 şi peste 3
Total 60
Se cere:
a) Să se determine capacitatea medie de cazare în eşantion şi să se precizeze dacă valoarea medie obţinută
este reprezentativă pentru colectivitatea de selecţie analizată;
b) Să se calculeze eroarea medie probabilă de selecţie şi eroarea maximă admisibilă, dacă rezultatele se
garantează cu o probabilitate de 95%, pentru care z = 1,96 (în ipoteza unei selecţii aleatoare repetate şi în
ipoteza unei selecţii aleatoare nerepetate);

2
 c) Să se estimeze limitele între care se va situa capacitatea medie de cazare pe unitatea turistică în
colectivitatea generală şi limitele între care se va situa capacitatea totală de cazare;
d) Să se determine noul volum de selecţie care va fi necesar, dacă firma ce efectuează analiza doreşte ca
eroarea limită (maximă admisibilă) să se reducă la jumătate, iar probabilitatea cu care se garantează rezultatele
să fie de 95,45% (z = 2);
e) Să se estimeze între ce limite se va încadra ponderea unităţilor turistice cu capacitate de cazare de 80 şi
peste 80 de locuri şi limitele între care se va situa numărul acestor unităţi, dacă rezultatele se garantează cu o
probabilitate de 99,73% (z = 3);
f) Care va fi noul volum al eşantionului necesar pentru a estima această pondere cu o eroare limită mai
mică cu 25%.

3. Psihologul unei întreprinderi industriale a observat că odată cu scurgerea timpului din cadrul programului
de lucru, muncitorii produc un număr tot mai mare de piese defecte, rebuturile atingând un punct de maxim în
intervalul orar 15:00 - 17:00. El împarte un eşantion de 60 de muncitori în două grupuri egale. Unul dintre
grupuri lucrează în conformitate cu programul de lucru anterior, iar celălalt ia o pauză de 15 minute între orele
13:45 - 14:00. Notăm cu xi numărul de piese defecte realizate de muncitorul "i" în intervalul orar 15:00 - 17:00. Se
cunosc rezultatele:
Grupul 1 Grupul 2
30 30
 x1i  189  x 2i  99
i 1 i 1
30 2 30 2
 x1i  1326  x 2i  120
i 1 i 1
Dacă cei 60 de muncitori reprezintă un eşantion de 10% din colectivitatea generală, să se estimeze cu
o probabilitate de 95,45% (z=2) numărul mediu al rebuturilor efectuate de un salariat din întreprindere în
intervalul orar 15:00 - 17:00.

Rezolvare:

x1 
 x1i

189
 6,3 rebuturi, s x2 
 x12i  x12  1326  6 ,32  4 ,51
n1 30 1 n1 30

x2 
 x2i

99
 3,3 rebuturi, s x2 
 x22i  x 22  420  3,32  3,11
n2 30 2 n2 30

 x i ni x1n1  x 2 n2 6,3  3,3 2

2 2
 s x1n1  s x 2 n2 4,51  3,11
x    4,8 , sx    3,81
 ni n1  n2 2 n 2

2
sx  n  x  z  s x  2  0,24  0,48
sx  1    0,24
n  N

x   x  0  x   x 4,8  0,48   0  4,8  0,48 4,32   0  5,28

4. O companie producătoare de software specializat a creat trei programe pentru a facilita studenţilor
aprofundarea ştiinţelor economice. Pentru testarea eficacităţii acestor programe, au fost alcătuite trei grupuri
de studenţi, fiecare grup fiind instruit cu ajutorul câte unuia dintre programe. După două săptămâni de
instruire, studenţii au primit un test de verificare a cunoştinţelor la ştiinţele economice. Rezultatele
sistematizate se prezintă astfel:

3
 Abaterea medie Ponderea studenţilor
Grupe de studenţi Număr de Punctajul care au obţinut peste
mediu pătratică a
după programul studenţi 90 de puncte
punctajului
tutorial (ni) ( xi )
(sxi) ( wi )
Programul 1 20 88 3,5 12
Programul 2 50 60 6,2 10
Programul 3 30 92 5,8 15

Ştiind că cei 100 de studenţi formează un eşantion de 10% din populaţia generală, se cere:
a) Să se estimeze punctajul mediu al unui student din colectivitatea generală, cu o probabilitate de 99,73%
(z=3), aplicând un sondaj:
a1) simplu;
a2) tipic.
b) Dacă s-ar organiza un nou sondaj tipic, cu o eroare limită mai mică de 1,5 ori, câţi studenţi ar trebui
incluşi în eşantion? Repartizaţi-i proporţional şi optim pe subeşantioane;
c) Să se estimeze ponderea studenţilor din populaţia totală care au obţinut la test mai mult de 90 de puncte.

5. 1000 de cetăţeni selectaţi aleator sunt rugaţi, în cadrul unui sondaj, să-şi spună opinia referitor la noua
legislaţie rutieră. Rezultatele sistematizate sunt:

Opinia
Sex
Pro Contra Nu ştiu
Masculin 220 100 30
Feminin 120 450 80
Pentru o probabilitate de 95,45% să se estimeze ponderea cetăţenilor a căror opinie asupra legislaţiei rutiere
nou intrate în vigoare este "Contra" sau "Nu ştiu".

Rezolvare:
100  30 450  80
wM   0 ,37 (37%), wF   0 ,82 (82%)
350 650

w
 wi ni  wM nM  wF nF  0 ,66
 ni nM  n F

2
sw  wM  1  wM   0 ,37  0 ,63  0 ,23 , 2
sw  wF  1  wF   0 ,82  0 ,18  0 ,15
M F

2
sw 
 sw2 ni  sw2 nM  sw2
nF
 0 ,178
2
sw 0 ,178 (2,6%)
sw    0 ,0266
i M F

 ni nM  n F n 1000

w  z  sw  2  0 ,0266  0 ,08 (2,66%); w  w  p0  w  w ; 0 ,63  p0  0 ,69

6. Un eşantion aleator de 80 de observaţii a fost selectat dintr-o populaţie normal distribuită. În urma
calculelor a rezultat valoarea medie în eşantion x  14,1 şi abaterea medie pătratică 2,6. Să se determine
intervalul de încredere, garantat cu o probabilitate de 95%, pentru media colectivităţii generale ( x0 ).

4
 7. Presupunem că dorim să determinăm proporţia absolvenţilor de liceu dintr-un oraş, care se vor înscrie
în învăţământul superior. Numărul elevilor de clasa a XII –a din liceele supuse analizei este 5000. Un eşantion
de 300 de elevi este selectat aleator fără revenire, iar rezultatele cercetării arată că 190 elevi vor să se înscrie
la o instituţie din învăţământul superior. Utilizând aceste informaţii, să se estimeze proporţia în întreaga
colectivitate (p), pentru un nivel de încredere de 90%.

8. Să se determine intervalul de încredere, garantat cu o probabilitate de 99%, pentru media şi nivelul

total a unei caracteristici numerice X, dacă eşantionul selectat aleator repetat de 36 de unităţi, adică 5% din
colectivitatea generală este de medie 800 şi abatere medie pătratică 60.

9. Managerul general al unei companii de taxiuri ar dori să ştie cu o probabilitate de 95% care este
distanţa medie parcursă de clienţi cu taxiul. Pentru aceasta el organizează un sondaj prin care le cere şoferilor
de taxiuri să înregistreze numărul de kilometri parcurşi de către 41 de clienţi selectaţi aleator.

8,2 9,1 11,2 5,0 6,4 9,5 10,1 7,9 8,3 6,8 6,9 7,9 1,1 6,7
11,4 6,9 6,5 8,0 1,5 8,2 7,6 14,1 7,0 10,0 7,1 8,0 8,1 4,4
5,9 2,3 13,3 9,2 2,8 13,0 8,3 10,4 9,0 3,5 9,8 6,5 7,7

Rezolvare folosind EXCEL:

1. Se introduc datele în coloana A.

2. Se apelează Tools/Data Analysis/ Descriptive Statistics
3. La Input Range se selectează A1:A41.
4. Se selectează Summary Statistics şi Confidence Level for Mean cu probabilitatea dorită (95%).
5. Se apasă OK.

Se obţin rezultatele:

Mean 7.697560976
Standard Error 0.457078312
Median 7.9
Mode 8.2
Standard Deviation 2.926729216
Sample Variance 8.565743902
Kurtosis 0.422253363
Skewness -0.202199793
Range 13
Minimum 1.1
Maximum 14.1
Sum 315.6
Count 41
Confidence Level(95.0%) 0.923789356

Aşa cum se observă, EXCEL afişează media, eroarea standard, mediana, modulul, deviaţia standard,
dispersia, Kurtosis, Skewness, amplitudinea, minimul, maximul, suma elementelor, volumul eşantionului şi
eroarea limită cu o probabilitate de 95% pentru distanţa medie parcursă de clienţi cu taxiul.
Intervalul de încredere va fi:
mean – confidence level, mean + confidence level

5
10. Care dintre următoarele situaţii va determina o împrăştiere mai mare a valorilor lui x în jurul lui 
(adică s x va creşte)?
a) creşterea volumului eşantionului;
b) eşantionarea aleatoare cu revenire în locul acelei fără revenire;
c) scăderea abaterii medii pătratice în colectivitatea generală;
d) extragerea unui eşantion diferit;
e) toate de mai sus.

11. Un eşantion aleator este selectat pentru a determina durata de viaţă a unui produs. Obţinem:
x = 720 (zile), s = 140; n = 49.
Intervalul de încredere, garantat cu o probabilitate de 98%, pentru  este:
a) (680,8; 759,2);
b) (393,8; 1046,2);
c) (673,4; 766,6);
d) (580; 860);
e) nu avem suficiente informaţii pentru determinarea intervalului de încredere.

12. Presupunem că reducem nivelul de încredere dorit într-o interferenţă statistică, fără ca să schimbăm alte
elemente în procedura de estimare. Atunci:
a) Intervalul de încredere se măreşte;
b) Intervalul de încredere este mai puţin probabil să includă  ;
c) Nu mai este nevoie de atât de multe elemente în eşantion;
d) Intervalul de încredere va include  , cu o probabilitate mai mare;
e) Nu putem schimba nivelul de încredere fără ca să schimbăm alte elemente în procedura de estimare.

13. . Un eşantion aleator privind timpul de servire a 9 clienţi are media 20 minute. Timpul de servire este
normal distribuit, cu o abatere medie pătratică de 12 minute. Intervalul de încredere, garantat cu o
probabilitate de 99% este:
a) (11; 29);
b) (9,68; 30,32);
c) (19,8; 20,2);
d) (8; 32);
e) nu poate fi calculat pentru n<30.

14. Găsiţi un interval de încredere, garantat cu o probabilitate de 95%, pentru  , dacă eşantionul aleator de
75 de elemente (selectate dintr-o colectivitate cu o abatere medie pătratică de 5) are o medie de 63. Deter-
minaţi intervalele de încredere pentru o probabilitate de 90% şi de 80%.

15. a) Determinaţi intervalele de încredere pentru media  , dacă eşantionul de 600 de unităţi are abaterea
medie pătratică 10 şi media 200, folosind probabilităţi de 95%, 90% şi 99%.
b) Refaceţi calculele, utilizând un eşantion de volum n = 400 de elemente, apoi n = 200 de elemente.
Generalizaţi.

16. Doriţi să estimaţi durata de viaţă a unui tip de baterii pe un interval de încredere de 100 de ore, cu o
probabilitate de 95%. Studiile anterioare indică o abatere medie pătratică pentru durata de funcţionare de
450 de ore. Câte elemente trebuie să conţină eşantionul?

17. Rezultatele unui sondaj aleator efectuat pentru 289 de angajaţi ai unei corporaţii indică un venit mediu de 600
euro lei cu o deviaţie standard de 210 euro. Pentru un interval de încredere de lungime 30 euro, care este
probabilitatea de garantare a rezultatelor?

6
18. O firmă susţine, pe baza a 225 de pachete, că greutatea medie a coletelor este de 64 kg (  0,5 kg). Firma
utilizează o abatere medie pătratică de 3 kg. Care este probabilitatea ca afirmaţia să fie corectă? Care este
riscul ca afirmaţia să fie greşită?

19. Un esantion de 800 conducători auto este selectat aleator pentru a li se testa alcoolemia. Dintre aceştia,
10% sunt depistaţi că au consumat alcool. Pentru o probabilitate de 99%, să se determine proporţia celor
aflaţi sub influenţa alcoolului, la volan.

20. Într-un eşantion de 647 de persoane de sex masculin, 58% indică drept activitate de recreere pescuitul.
Determinaţi pentru o probabilitate de 98% intervalul de încredere pentru populaţia bărbaţilor pasionaţi de
pescuit în timpul liber.

21. 26% dintr-un eşantion aleator de 1200 de cumpărători apreciază prestaţia vânzătorului slabă calitativ. Să
se estimeze pentru o probabilitate de 90% proporţia cumpărătorilor nemulţumiţi.

22. Un director de supermarket doreşte să obţină o estimaţie a procentului de cumpărători dintr-un cartier
învecinat, în scopul de a orienta mai bine programul de marketing. Ce volum de eşantion este necesar pentru a
fi 90% sigur pe rezultate, pe o lungime a intervalului de încredere de 5%

23. În scopul de a studia modificările înregistrate în nivelul chiriei locuinţelor, un analist selectează şi
intervievează 32 de posesori de apartamente de închiriat. El obţine următoarele date referitoare la modificarea
relativă (%) a chiriei între 2 luni:
1,13 3,32 0,62 2,03 1,82
2,61 1,79 3,59 2,27 1,80
-1,22 2,06 -0,45 0,05 0,34
7,33 5,20 1,25 1,42 0,68
2,03 0,68 0,00 1,41 1,39
2,42 1,00 0,90 0,61 0,00
1,00 -1,07

Utilizaţi o probabilitate de 95% pentru a estima intervalul de încredere al modificării medii relative a chiriei,
în colectivitatea generală.

24. Presupunem că un cercetător este interesat în determinarea salariului mediu pentru angajaţii unei firme. În
firmă lucrează 850 de persoane, dintre care 500 sunt angajaţi permanenţi şi 350 sunt colaboratori. El decide să
selecteze aleator stratificat 85 de persoane: 50 de angajaţi permanent şi 35 de colaboratori, şi doreşte să
garanteze estimaţiile făcute cu o probabilitate de 95%. În urma prelucrării datelor, obţine următoarele
rezultate:

Angajaţi permanent Colaboratori

x1  1200 RON x 2  1800 RON
sx1 = 174 RON sx2 = 351 RON
n1 = 50 n2 = 35
N1 = 500 N2 = 350
Care va fi noul volum al eşantionului selectat aleator stratificat, dacă cercetătorul doreşte să estimeze
salariul mediu al angajaţilor cu o eroare limită admisibilă de 20 RON de fiecare parte a mediei ( x  20 RON),
iar rezultatele să le garanteze cu o probabilitate de 99%? Să se repartizeze proporţional şi optim pe cele două
categorii de angajaţi.

25. Un analist contabil doreşte să estimeze valoarea medie a facturilor emise de firma la care lucrează. El
hotărăşte să extragă un eşantion simplu aleator din totalul celor 1025 de facturi emise într-o anumită perioadă.
Din cercetări anterioare se cunoaşte dispersia în colectivitate sx2 = 490000.

7
a) Ce volum de sondaj ar fi necesar, dacă doreşte să estimeze valoarea medie a facturilor emise cu un nivel de
precizie, măsurat de eroarea medie de reprezentativitate s x  69 RON;
b) Ce volum de sondaj este necesar, dacă se doreşte ca eroarea medie de reprezentativitate să fie s x  45
RON.
c) Presupunem că analistul nu este sigur care este valoarea erorii medii de reprezentativitate necesară. Totuşi,
el doreşte să estimeze rezultatele pe un interval de încredere de 64 RON de fiecare parte a mediei eşantionului,
cu o probabilitate de 95%. Care va fi atunci volumul eşantionului necesar?

26. O televiziune particulară doreşte să organizeze o eşantionare aleatoare simplă nerepetată pentru a estima
procentul locuinţelor unui judeţ care urmăresc ştirile de la ora 19:00. Care este volumul eşantionului necesar,
pentru o eroare limită de 4% şi o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95%?

27. Presupunem că un analist financiar doreşte să afle dacă cei 500 de angajaţi ai unei uzine reprezintă o sursă
de potenţiali clienţi pentru un magazin ce se va amplasa lângă poarta uzinei. El decide să analizeze mărimea
veniturilor celor 500 de angajaţi. Un eşantion selectat aleator fără revenire, de 90 de persoane, oferă informaţii
ce duc la calculul veniturilor medii pe eşantion x  1280 RON şi abaterii medii pătratice în eşantion s = 175
RON. Utilizând aceste informaţii, să se determine intervalul de încredere pentru veniturile medii ale
angajaţilor, la un nivel de încredere de 95%.

28. În urma unui sondaj nerepetat de 15%, efectuat asupra muncitorilor unei fabrici, s-au obţinut următoarele
date necesare grupării muncitorilor după calificare (necalificaţi, calificaţi) şi după producţia zilnică realizată:
– volumul eşantionului = 80 de muncitori;
– s-au înregistrat date pentru 25 de muncitori necalificaţi;
– la grupa muncitorilor necalificaţi, producţia medie a unui muncitor este de 11,64 buc., cu un coeficient de
variaţie de 15,91%;
– producţia totală realizată de muncitorii calificaţi a fost de 1009 buc., valorea modală a acestei grupe a fost de
19,33 buc., cu un coeficient de asimetrie de –0,42456.
Se cere:
a) Pentru o probabilitate de 0,9973, pentru care z = 3, să se estimeze intervalul de încredere pentru producţia
medie şi producţia totală.
b) În condiţiile în care am organiza un nou sondaj şi am folosi o probabilitate de 0,9545, pentru care z=2, să se
calculeze volumul noului eşantion şi să se repartizeze proporţional şi optim pe subeşantioane.
c) Să se verifice semnificaţia factorului de grupare folosind regula adunării dispersiilor, pe baza datelor din
sondaj.

29. Distribuţia unui eşantion de unităţi comerciale (selectat întâmplător şi nerepetat, de volum 10% din colectivitatea
generală), după valoarea desfacerilor lunare, se prezintă astfel:
Nr. unităţi comerciale
Intervale de
variaţie a desfacerilor
(mii RON)
sub 10 5
10 – 20 10
20 – 30 20
30 - 40 30
40 – 50 20
50 şi peste 15
Total 100
Se cere:
a) Să se reprezinte grafic distribuţia unităţilor comerciale după valoarea desfacerilor lunare.
b) Să se analizeze indicatorii tendinţei centrale şi ai asimetriei.
c) Să se arate dacă eşantionul este omogen din punctul al desfacerilor de mărfuri.

8
d) Să se calculeze media şi dispersia unităţilor comerciale care au o valoare a desfacerilor de mărfuri mai mare
sau egală cu 40 mii RON.
e) Să se estimeze limitele între care se va încadra valoarea totală a desfacerilor de mărfuri în întreaga reţea de
unităţi comerciale, dacă rezultatele sunt garantate cu o probabilitate (z) = 0,9545, pentru care z = 2.

30. În urma unui studiu efectuat pe 500 din cei 2000 de studenţi ai unei facultăţi din ASE a rezultat că 15%
dintre ei provin din licee cu profil economic. Pentru o probabilitate de 99,73%, se poate afirma că ponderea
studenţilor din întreaga facultate care au absolvit licee economice se situează în intervalul de încredere:
a) (20%; 25%);
b) (14%; 16%);
c) (0,1%; 2%);
d) (11%; 19%);
e) nici una dintre variantele anterioare.

31. Un producător de imprimante pentru calculatoare personale doreşte să estimeze media numărului de
caractere tipărite până când se consumă cerneala. Costul crescut al unei astfel de anchete impune utilizarea
unui eşantion de volum redus. Presupunem că au fost testate n = 15 imprimante şi s-au calculat: x 0  1,13
milioane caractere, s = 0,27 milioane caractere. Să se determine cu o probabilitate de 90% intervalul de
încredere pentru numărul mediu de caractere.

32. Repartiţia a 80 de restaurante din cele 800 ale unei uni oraş, după numărul clienţilor dintr-o săptămână, este:
Intervale de variaţie a numărului de clienţi (persoane) Număr de restaurante
1000-1500 5
1500-2000 15
2000-2500 40
2500-3000 10
3000-3500 7
3500-4000 3
Total 80

a) Pentru o probabilitate de 95,45% (z=2), să se estimeze numărul mediu al clienţilor dintr-o săptămână
pentru un restaurant din oraşul respectiv, precum şi numărul total al clienţilor dintr-o săptămână;
b) Dacă s-ar organiza un nou sondaj, cu o eroare limită mai mică cu 8%, câte restaurante ar trebui incluse
în eşantion?
c) Care este ponderea estimată a restaurantelor care au peste 3000 de clienţi săptămânal?
d) Într-un alt oraş, cu 700 de restaurante, se organizează un sondaj pe 70 de restaurante. Rezultatele
sondajului sunt: numărul mediu săptămânal al clienţilor este de 2500 de persoane, cu o abatere standard de
300 de persoane. Să se estimeze numărul mediu săptămânal al clienţilor dintr-un restaurant, pe ansamblul
celor două oraşe.