Aplicatii rezolvate

Ex. 1. Următoarea serie de date arată preţul de vânzare (sute lei) pentru 13 lucrări de grafică la o licitaţie
de obiecte de artă: 51, 60, 72, 35, 32, 57, 63, 61, 48, 33, 67, 54, 37.
Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii, justificând răspunsurile:
a) 25 % dintre lucrarile licitate s-au vandut pentru un pret mai mic de 48 sute de lei;
b) jumatate dintre lucrarile licitate au un pret mai mic sau egal cu 54 sute lei;
c) 25 % dintre lucrari s-au vandut cu cel putin 62 sute de lei;
d) pentru 75% dintre obiecte s-a obtinut un pret de cel putin 36 sute lei;
e) precizati care dintre urmatoarele valori: 25, 29, 16, 40, 124, 85, 99,8 sute lei sunt outliers in
raport cu datele initiale.
Rezolvare:
Cele n=13 valori ale seriei de date se ordonează crescător:
x(1)=32, x(2)=33, x(3)=35, x(4)=37, x(5)=48, x(6)=51, x(7)=54, x(8)=57, x(9)=60, x(10)=61, x(11)=63, x(12)=67, x(13)=72.

Q1 – cuartila de ordinul 1 sau cuartila inferioara

n 1 13  1
Locul lui Q1 este 1  1  3,50  N, dar 3 < 3,50 < 4
4 4
x  x 4  35  37
 x 3  Q1  x 4  si Q1   3   36 sute lei.
2 2

x1  x 2  x3  x 4  x5  x6  x7  x8  x9  x10  x11  x12  x13
                              
25%  75%
Q1

36
Cu interpretarea:
 25 % dintre termenii seriei au valori mai mici decat 36 sute lei (Q1 este percentila de ordinul 25),
iar 75% dintre termenii seriei au valori mai mari ca 36 sute lei;
sau
 25% dintre lucrarile de grafica licitate s-au vandut pentru un pret mai mic decat 36 sute lei, iar
restul de 75% dintre ele s-au vandut cu un pret mai mare de 36 sute lei.
Q2=Me – cuartila de ordinul 2 sau mediana seriei de date statistice.
n  1 13  1
Locul lui Q2=Me este   7  N  Me  x 7   54 sute lei
2 2
 x1  x 2   x 3  x 4   x 5  x 6   x 7   x 8  x 9   x10  x11  x12  x13

                            
50% Me 50%

54

Cu interpretarea:
 jumatate dintre termenii seriei au valori mai mici ca 54 sute lei (Me este percentila de ordinul 50),
iar restul au valori mai mari ca 54 sute lei;
sau
 jumatate dintre lucrarile de grafica licitate s-au vandut cu mai putin de 54 sute lei, iar restul s-au
vandut cu un pret mai mare de 54 sute lei.
Q3 – cuartila de ordinul 3 sau cuartila superioara
n 1 13  1
Locul lui Q3 este 3   3  10,50  N, dar 10 < 10,50 < 11
4 4
x  x11 61  63
 x10   Q3  x 11 si Q3   10    62 sute lei.
2 2

x1  x 2  x3  x4  x5  x6  x7  x8  x9  x10  x11  x12  x13
                             
25%  75%
Q3

62
Cu interpretarea:
 75 % dintre termenii seriei au valori mai mici decat 62 sute lei (Q3 este percentila de ordinul 75),
iar 25% dintre termenii seriei au valori mai mari ca 62 sute lei;
sau
 75% dintre lucrarile de grafica licitate s-au vandut pentru un pret mai mic decat 62 sute lei, iar
restul de 25% dintre ele s-au vandut cu un pret mai mare de 62 sute lei.

2
 x1  x2  x3  x4  x5  x6  x7  x8  x9  x10  x11  x12  x13
                             
25%  50%  25%
Q1 Q3

36 62
Jumatate din termenii din mijlocul seriei au valori cuprinse intre Q1=36 sute lei si Q3=62 sute lei.
Abaterea intercuatilica este IQR=Q3-Q1=26 sute lei.

Definitie: Spunem ca o valoare x este outlier pentru un set de date statistice numerice daca:
x  Q1  1,5  IQR sau x  Q3  1,5  IQR
sau
valoarea x este outlier pentru un set de date statistice daca daca se gaseste in afara intervalului
 Q1  1,5  IQR; Q3  1,5  IQR .

In cazul nostru,  Q1  1,5  IQR; Q3  1,5  IQR     3; 101 , deci numai valoarea 124 este outlier in
raport cu setul initial de date statistice.

In concluzie, a) fals; b) adevarat; c) adevarat; d) adevarat; e) numai valoarea 124 sute lei este
outlier in raport cu seria initiala de date.

Ex. 2. Pentru 39 de actrite care au obtinut premiul Oscar se cunoaste varsta, in ani impliniti, la momentul
castigarii premiului:
50, 44, 35, 80, 26, 28, 41, 21, 61, 38, 49, 33, 74, 30, 33, 41, 31, 35, 41, 42,
37, 26, 34, 34, 35, 26, 61, 60, 34, 24, 30, 37, 31, 27, 39, 34, 26, 25, 33 ani.
Se cere:
a) sa se determine si sa se interpreteze indicatorii tendintei centrale si cuartilele acestei serii de date;
b) sa se construiasca diagrama box-plot (sau diagrama cu mustati box-and-whisker), punand in
evidenta daca seria are valori extreme;
c) sa se calculeze indicatorii variatiei si sa se stabileasca daca seria este omogena;
d) analizati asimetria;
e) Descriptive Statistics.

Rezolvare: a)
o Populatia statistica este multimea actritelor care au castigat premiul Oscar.
o Unitatea statistica este o actrita.
o Variabila sau caracteristica de interes, notata X, este variabila ce arata varsta unei actrite la momentul
obtinerii premiului; variabila numerica, discreta.
o Pentru un esantion de volum n  39 de actrite se cunosc valorile variabilei X, adica {x1=50, x2=44,
x3=35, x4=80, ..., xn=x39=33 ani}, care reprezinta o serie simpla sau nesistematizata de date statistice
numerice.

3
 n

o Media unei serii simple de date numerice  x1 , x2 , ..., xn  este x1  x2  ...  xn i 1 i . x

x 
n n
In cazul acestei serii, varsta medie a unei actrite din esantion care a castigat premiul Oscar este
39

x1  x2  ...  x39 
xi
1486 ani.
x  i 1
  38,1025
39 39 39
o Pentru a determina mediana, vom proceda astfel:
- seria simpla de date se ordoneaza crescator x 1  x 2   ...  x n  , unde x i  , i  1, n este
elementul cu rangul i din seria ordonata crescator,
n 1
- locul medianei este  20  N  Me  x 20   34 ani.
2
Jumatate dintre actritele din selectie au obtunut premiul Oscar la o varsta de cel mult 34 de ani
(jumatate dintre actritele din esantion au castigat premiul Oscar la o varsta de peste 34 de ani).
o Exista doua valori care au frecventa maxima si anume valorile 26 ani si 34 ani, care apar pentru 4
actrite fiecare.

Nr. crt. Varsta actritelor xi Varsta actritelor, in ordine crescatoare x i 

1 x1=50 x(1)=21
2 x2=44 x(2)=24
3 x3=35 x(3)=25
4 x4=80 x(4)=26
5 x5=26 x(5)=26
6 28 26
7 41 26
8 21 27
9 61 28
10 38 x(10)=30=Q1
11 49 30
12 33 31
13 74 31
14 30 33
15 33 33
16 41 33
17 31 34
18 35 34
19 41 34
20 42 x(20)=34=Me
21 37 35
22 26 35
23 34 35
24 34 37
25 35 37
26 26 38
27 61 39
28 60 41
29 34 41
30 24 x(30)=41=Q3
31 30 42
32 37 44
33 31 49
34 27 x(34)=50

4
 35 39 x(35)=60
36 34 x(36)=61
37 26 x(37)=61
38 25 x(38)=74
39 x39=33 x(39)=80
o Pentru determinarea cuartilelor procedam astfel:
n 1
- locul cuartilei de ordinul 1, Q1, este 1  10  N  Q1  x 10   30 ani; un sfert dintre
4
actrite au castigat premiul Oscar la o varsta mai mica sau egala cu 30 de ani, iar restul
la cel putin 30 de ani;
n 1
- locul cuartilei de ordinul 3, Q3, este  3  30  N  Q3  x 30   41 ani; trei sferturi
4
dintre actrite au castigat premiul Oscar la o varsta mai mica sau egala cu 41 de ani, iar
restul la cel putin 41 de ani.
o Abaterea intercuartilica este IQR  Q3  Q1  11 ani si arata lungimea intervalului in care se gasesc
jumatate dintre valorile din mijlocul seriei de date.
b) Diagrama cu mustati (box-and-whisker) sau diagrama box-plot pentru o serie de date statistice
numerice se construieste punand in evidenta urmatoarele cinci elemente si eventualele valori extreme sau
outliers:
- cuartila inferioara sau de ordinul 1, Q1=30 ani;
- mediana sau cuartila de ordinul al 2-lea, Q2=Me=34 ani;
- cuartila superioara sau de ordinul al 3-lea, Q3=41 ani;
- limita sau marginea inferioara a diagramei box-plot este cea mai mica dintre valorile
seriei de date cu proprietatea ca este mai mare sau egala cu Q1  1,5  IQR , adica
lim inf box  plot  min x i  , i  1, n x i   Q1  1,5  IQR :
o Q1  1,5  IQR  13,5
o cea mai mica dintre valorile seriei de date, cu proprietatea ca este  13,5 , este
x(1)=21 ani, deci marginea inferioara este egala cu 21 ani,
lim inf box  plot  21  x 1 ;
- limita sau marginea superioara a diagramei box-plot este cea mai mare dintre valorile
seriei de date cu proprietatea ca este mai mica sau egala cu Q3  1,5  IQR , adica
lim sup box plot  max x i  , i  1, n x i   Q3  1,5  IQR :
o Q3  1,5  IQR  57,5
o cea mai mare dintre valorile seriei de date, cu proprietatea ca este  57,5 , este
x(34)=50 ani, deci marginea superioara este egala cu 50 ani,
lim sup box  plot  50  x 34  .

Se observa ca intervalul cuprins intre marginea inferioara si cea superioara diagramei box-plot,
adica intervalul de numere reale [21; 50] nu contine toate valorile observate, in afara lui ramanand
valorile x(35)=60, x(36)=61, x(37)=61, x(38)=74, x(39)=80 ani.
Valoarea x este outlier pentru seria de date statistice numerice daca x se gaseste in afara
intervalului  Q1  1,5  IQR; Q3  1,5  IQR  13,5; 57,5 , x(35)=60, x(36)=61, x(37)=61, x(38)=74, x(39)=80
sunt outliers si vor fi reprezentate distinct in diagrama box-plot.

5
 *
* * * *

21 30 34 41 50 60 61 74 80
(Q1) (Me) (Q3)

Fig. …. Diagrama box-plot sau diagrama cu mustati (box-and-whisker).

Fig. …. Diagrama box-plot in SPSS.

c) Dispersia de selectie (sample variance) pentru o serie simpla de date numerice asupra variabilei X este
n
 xi  x  2
 x  x  2  ...   xn  x  2  
s2  1 i 1 ,
x
n 1 n 1
39

 x  x
2
i
adica 6791,5897 ,
s x2  i 1
  178,7260
39  1 39  1

6
abaterea standard (standard deviation) este s x  s x2  13,3688 ani.
s
Coeficientul de variatie este v x  x  100  35,09%  35% , ceea ce indica faptul ca seria de date nu
x
este omogena, iar media nu este reprezentativa pentru colectivitate, ca indicator al tendintei centrale.
Nr. crt. Varsta actritelor xi xi  x  xi  x  2
1 x1=50 11,8974 141,5489
2 x2=44 5,8974 34,7797
3 x3=35 -3,1026 9,6259
4 x4=80 41,8974 1755,3951
5 x5=26 -12,1026 146,4720
6 28 -10,1026 102,0618
7 41 2,8974 8,3951
8 21 -17,1026 292,4977
9 61 22,8974 524,2925
10 38 -0,1026 0,0105
11 49 10,8974 118,7541
12 33 -5,1025 26,0361
13 74 35,8974 1288,6259
14 30 -8,1025 65,6515
15 33 -5,1025 26,0361
16 41 2,8974 8,3951
17 31 -7,1025 50,4464
18 35 -3,1025 9,6259
19 41 2,8974 8,3951
20 42 3,8974 15,1900
21 37 -1,1025 1,2156
22 26 -12,1025 146,4720
23 34 -4,1025 16,8310
24 34 -4,1025 16,8310
25 35 -3,1025 9,6259
26 26 -12,1025 146,4720
27 61 22,8974 524,2925
28 60 21,8974 479,4977
29 34 -4,10256 16,8310
30 24 -14,1025 198,8823
31 30 -8,1025 65,6515
32 37 -1,1025 1,2156
33 31 -7,1025 50,4464
34 27 -11,1025 123,2669
35 39 0,8974 0,8053
36 34 -4,1025 16,8310
37 26 -12,1025 146,4720
38 25 -13,1025 171,6771
39 x39=33 -5,1025 26,0361

39

 x  x 
39

x
39
 1486
 x  x   6791,5897
i 2
i i 1
i 1 i
0 i 1

x  38,1025 s x2  178,7260
sx  s x2  13,3688
v x  35,09%

7
d) Asimetria unei serii de distribuţie de frecvenţe se poate stabili:
- prin compararea indicatorilor tendintei centrale,
- prin analiza distantei intre mediana si cele doua cuartile inferioara si superioara,
- prin calculul si interpretarea valorii unui indicator specific, coeficientul de asimetrie,
- se observă din reprezentarea grafică prin histogramă sau poligonul frecvenţelor.
- Cum Me  34  38,1025  x , atunci concluzionam ca seria de date prezinta asimetrie pozitiva.
- Cum mediana este mai apropiata de Q1 decat de Q2, adica Me  Q1  Q3  Me , asa cum se poate
vedea din diagrama box-plot, atunci concluzionam ca seria prezinta asimetrie pozitiva, in seria de date
predominand valorile mici.
n

 x  x
3
i
- Indicatorul asimetriei este coeficientul de asimetrie (Skewness) , al carui semn si
CAS  i 1

n   sx 
3

marime arata tipul asimetriei (pozitiva sau negativa), iar marimea arata gradul mai putin accentuat sau
mai accentuat al asimetriei seriei de date sau al distributiei. In cazul acestei serii de date, CAS  1,5734 , o
valoare pozitiva si mai mare ca 1, ceea ce arata ca seria de date prezinta o asimetrie pozitiva pronuntata.
- Sistematizarea printr-o serie de distributie de frecvente pe r  6 intervale de variatie de marime
egala a dat urmatoarea distributie a celor n=39 de actrite din esantion dupa varsta la momentul obtinerii
premiului Oscar:
Frecventa absoluta nk
Centrul x k
Intervalul k de variatie a intervalului k de variatie
Nr. crt. al intervalului k de
(clasa de varsta) (numarul de actrite
variatie
din fiecare clasa de varsta)
1 20-30 ani 11 25
2 30-40 ani 16 35
3 40-50 ani 7 45
4 50-60 ani 1 55
5 60-70 ani 2 65
6 70-80 ani 2 75
6

n
k 1
k  39=n

Reprezentarea grafica seriei de distributie de frecvente pe intervale, adica histograma si poligonul

frecventelor sugereaza ca aceasta prezinta asimetrie pronuntata la dreapta sau asimetrie pozitiva, adica
predomina valorile mai mici ale variabilei de interes, cu coada mai lungă a distribuţiei spre valorile mari,
care apar cu frecventa mai mica. Intre cele 39 de actrite castigatoare ale premiului Oscar, predomina cele
cu varste relativ mai mici.

8
e) Indicatorii tendintei centrale, principalii indicatori ai variatiei si ai formei distributiei pentru o serie
simpla de date numerice pot fi calculati in Excel si in SPSS, output-urile fiind de forma:
Output-ul Descriptive Statistics in Excel Output-ul Descriptive Statistics in SPSS

Varsta actritelor
Statistics

Mean (media) x  38.1025 Varsta actritelor Oscar

Standard Error 2.1407 N Valid 39
Median Me=34
Mode Mo=26 Missing 0
Standard Deviation
(abaterea standard) sx  s x2  13.3688 Mean x  38.10
Sample Variance
(dispersia de selectie) s x2  178.7260 Std. Error of Mean 2.141
Kurtosis 2.3830 Median Me=34.00
Skewness
(coeficientul de asimetrie) CAS  1.5734 Mode Mo=26a
Range
(Amplitudinea) Ax  x max  xmin  59 Std. Deviation sx  s x2  13.369
Minimum x min  21 Variance s x2  178.726
Maximum xmax  80
39 Skewness CAS  1.573
Sum x i 1
i  1486 Std. Error of Skewness .378

Count n=39 Kurtosis 2.383

Std. Error of Kurtosis .741

Range Ax  xmax  xmin  5

9

Minimum xmin  21
Maximum xmax  80
39
Sum
x
i 1
i  1486

Percentiles 25 Q1  30.00

50 Q2  Me  34.00

75 Q3  41.00

a. Multiple modes exist. The smallest value is shown

Observatie: Analiza boltirii/aplatizării

Boltirea(kurtosis, în engl.) exprimă înălţimea curbei („cocoaşei”) comparativ cu distribuţia normală
teoretică. Întâlnim, astfel distribuţii leptocurtice, ascuţite (cu „cocoaşa” înaltă) şi distribuţii platicurtice,
aplatizate. Coeficientul de boltire sau aplatizare (kurtosis) este o măsură a împrăştierii fiecărei
observaţii în jurul unei valori centrale şi se determină, pe eşantion, cu formula:
n

  xi  x 
n

 x  x
4 2
i
CBA  i 1
 3 , unde s x2  i 1 .
 
n s 2 2
x n 1

Definiţia este bazată pe momentul centrat de ordinul 4.

9
 Interpretarea valorii coeficientului de aplatizare si boltire:
 Dacă CBA  0 , avem distribuţie leptocurtică, valorile varibilei fiind concentrate în jurul
indicatorilor tendinţei centrale
 Dacă CBA  0 , avem distribuţie platicurtica, valorile varibilei fiind dispersate în raport cu
indicatorii tendinţei centrale
 Dacă CBA  0 , avem distribuţie mezocurtică, adică distribuţia normală.

In cazul acestei serii de date statistice, CAB  2,383  0 , ceea ce indica o distributie leptocurtica
(cu cocoasa, asa cum se poate vedea si din histograma sau poligonul frecventelor).

Ex. 3. Un agent al companiei de asigurari W vinde contracte de asigurare de locuinte. In luna iulie a
incheiat: 2 contracte cu prime anuale de 50 Eur, 3 contracte cu prime anuale de 60 Eur, 6 contracte cu
prime de 70 Eur, 9 contracte cu prime de 90 Eur, 16 contracte cu prime anuale de 120 Eur, 8 contracte cu
prime anuale de 130 Eur si 6 contracte cu prime de 140 Eur. Se cere:
a) Construiţi seria de distribuţie de frecvenţe şi analizaţi grafic tendinţa de normalitate a acesteia.
b) Caracterizaţi omogenitatea şi asimetria distribuţiei contractelor în funcţie de valoarea primelor
anuale.
c) Calculati media si abaterea standard a variabilei alternative care evidentiaza contractele cu prime
anuale de valoare mai mica sau egala cu 90 Eur.

Rezolvare: a)
o Populatia statistica este multimea contractelor de asigurare de locuinte din portofoliul companiei W.
o Unitatea statistica este un contract de asigurare de locuinta.
o Variabila statistica sau caracteristica de interes, notata X, este variabila ce arata marimei primei
anuale, in Eur, pentru un contract de asigurare de locuinta incheiat de un agent al companiei; variabila
numerica, continua.
o Agentul a incheiat intr-o luna n=50 de contracte, seria de date statistice referitoare la primele anuale
ale acestor contracte fiind sistematizata intr-o serie de distributie de frecvente pe r=7 variante
distincte. Astfel distributia celor n=50 de contracte dupa valoarea primei anuale, in Eur, este:
Nr. Valoarea x k Eur Numarul de contracte, nk ,
crt. a unei prime anuale (frecventa absoluta)
1 x1  50 Eur n1  2 contracte
2 x2  60 Eur n2  3
3 x3  70 Eur n3  6
4 x4  90 Eur n4  9
5 x5  120 Eur n5  16
6 x6  130 Eur n6  8
7 x7  140 Eur n7  6
7

n
k 1
k  50  n contracte

 x  50 Eur x2  60 x3  70 x4  90 x5  120 x6  130 x7  120 

sau X :  1 ,
 n1  2 contracte n2  3 n3  6 n4  9 n5  16 n6  8 n7  6 
7
unde n
k 1
k  50  n contracte.

o Reprezentarea grafica a acestei serii de distributie este poligonul frecventelor absolute.

10
o Poligonul frecventelor sugereaza ca distributia are tendinta de normalitate, dar prezinta asimetrie la
stanga, coada poligonului freventelor absolute fiind mai alungita spre stanga.
o Poligonul frecventelor se mai poate reprezenta si cu ajutorul frecventelor relative
n
Valoarea x k Eur Numarul de contracte, nk , Frecventa relativa nk  k   0,1
*
Nr.
crt. a unei prime anuale (frecventa absoluta) n
1 x1  50 Eur n1  2 contracte n1*  0,04
2 x2  60 Eur n2  3 n2*  0,06
3 x3  70 Eur n3  6 n3*  0,12
4 x4  90 Eur n4  9 n4*  0,18
5 x5  120 Eur n5  16 n5*  0,32
6 x6  130 Eur n6  8 n6*  0,16

7 x7  140 Eur n7  6 n7*  0,12

7 7

 nk  50  n
k 1
contracte n
k 1
*
k 1

11
b)
o Media pentru o serie de distributie de frecvente pe r variante distincte ale variabilei de interes este
r

x  n  ...  xr  nr x k  nk
,
x 1 1  k 1
n1  ...  nr n
r
unde  xk , k  1, r  sunt variantele distincte observate ale variabilei, iar n k  n volumul
k 1
esantionului.
7

In cazul nostru, x k  nk
5310 Eur este valoarea medie a unei prime anuala
x k 1

 106,2
50 50
corespunzatoare unui contract de asigurare de locuinta incheiat de respectivul agent de vanzari.
o Mediana pentru o serie de distributie de frecvente pe r variante distincte se calculeaza parcurgand
urmatorii pasi:
 Cele r variante distincte sunt ordonate crescator x1  x2  ...  xr .
n 1
 Se determina locul medianei, adica  25,5 .
2
 Se calculeaza frecventele absolute cumulate crescator ale celor r variante distincte
Fck  n1  ...  nk , k  1, r .
 Mediana este acea valoare distincta cu proprietatea ca frecventa sa absoluta cumulata
crescator este prima care depaseste locul medianei
Fc1  2  25,5
Fc 2  5  25,5
Fc 3  11  25,5
Fc 4  20  25,5
si Fc 5  36  25,5 , deci a 5-a varianta sau valoare distincta, x5 , este mediana sau
valoarea mediana: Me  x5  120 Eur, adica jumatate dintre contractele incheiat de
agentul de vanzari au o prima anuala de valoare mai cica sau egala cu 120 Eur.

12
 Valoarea nk ,
Nr.
crt.
distincta,
(frecventa x k  nk Fck  n1  ...  nk  x k  x  2  nk
x k Eur absoluta)

1 x1  50 n1  2 x1  n1  100 Fc1  n1  2  x2  x  2  n1  6316,88

2 x2  60 n2  3 x2  n2  180 Fc 2  n1  n2  5  x2  x  2  n2  6403,32
3 x3  70 n3  6 420 Fc 3  n1  n2  n3  11 7862,64
4 x4  90 n4  9 810 Fc 4  n1  ...  n4  20 2361,96
5 x5  120 n5  16 1920 Fc 5  n1  ...  n5  36 3047,04
6 x6  130 n6  8 1040 Fc 6  n1  ...  n6  44 4531,52
Fc 7  n1  ...  n7  n  5
7 x7  140 n7  6 840 0  x7  x  2  n7  6854,64
7 7

 xk  nk  531  x  x   nk  3737
2
7

n
k
k  50  n k 1 k 1
k 1 0 8
x  106,2 s x2  762,8163265
sx  s x2  27,61912972
v x  26,01%

o Modul sau valoarea modala pentru o serie de distributie de frecvente pe r variante distincte este acea
varianta sau valoare care apare cu frecventa absoluta sau relativa cea mai mare:
 Frecventa absoluta cea mai mare este:
16  n5  maxnk , k  1, r  .
 valoarea modala este deci a 5-a varianta sau valoare distincta de raspuns a
variabilei de interes, Mo  x5  120 Eur, aceasta fiind valoarea cea mai des intalnita a unei
prime anuale pentru contractele incheiate de respectivul agent.
o Relatia in care se gasesc indicatorii tendintei centrale, x  Me  Mo , ca si reprezentatrea grafica
pentru poligonul frecventelor absolute sau relative, arata ca distributia contractelor dupa valoarea
primelor anuale prezinta asimetrie negativa, in serie predominand valorile mai mari ale primelor
anuale, iar coada distributiei este alungita spre stanga.
o Dispersia in esantion (de selectie) pentru o serie de distributie de frecvente pe r intervale de variatie
este
r

 x  x   nk
2

s x2 
 x1  x  2
 n1  ...   xr  x   nr
2

 k 1
k
,
 n1  ...  nr   1 n 1
r
unde  x 
k , k  1, r sunt variantele distincte observate ale variabilei, n k  n volumul esantionului.
k 1
7

In cazul nostru,  x k  x   nk
37378
2

, iar abaterea standard sau abaterea medie

s x2  k 1
 762,8163 
50  1 50  1
patratica este s x  s x  27,6191 Eur, care arata cu cat se abat, in medie, valorile observate fata de
2

nivelul mediu in esantion al primelor anuale.

sx 27,6191
o Coeficientul de variatie in esantion este v x  100  100  26,01%  30% , ceea ce arata ca
x 106,2
distributia este omogena si media este reprezentativa pentru colectivitate.

13
c) Definim “evenimentul favorabil” ca evenimentul ca un contract de asigurare are o prima anuala de
valoare mai mica sau egala cu 90 Eur. Variabila alternativa care evidentiaza contractele ale caror prime
 0 1
anuale sunt de valoare mai mica sau egala cu 90 Eur este Y :  ,
n  m m 

unde Y  1 pentru unitatile statistice din esantion care verifica evenimentul favorabil, iar m este
numarul de unitati statistice din esantion care verifica evenimentul favorabil,
m  n1  n2  n3  n4  20 contracte,
iar Y  0 pentru unitatile statistice din esantion care nu verifica evenimentul favorabil, n  m este
numarul de unitati statistice din esantion pentru care nu se verifica evenimentul favorabil,
n  m  30 de contracte cu prime anuale mai mari de 90 Eur.

m 20
Media variabilei alternative este f    0,4 , adica 40% dintre contracte au valori ale
n 50
primelor anuale mai mici sau egale cu 90 Eur.
m  m
Dispersia variabilei alternative este s y   1    0,24 , iar abaterea standard
2

n  n
m  m
sf   1    0,48
n  n

Ex. 4. Distributia a 1100 de absolventi ai Universitatii din Florida dupa salariul castigat, in $, in primul an
dupa terminarea studiilor este urmatoarea serie de distributie de frecvente pe intervale de variatie:
Nr. crt. Intervalul de variatie al salariului, $ Numarul de absolventi
1 [7200; 12500] 30
2 (12500; 17800] 69
3 (17800; 23100] 302
4 (23100; 28400] 308
5 (28400; 33700] 263
6 (33700; 39000] 95
7 (39000; 44300] 20
8 (44300; 49600] 6
9 (49600; 54900] 5
10 (54900; 60200] 1
11 (60200; 65500] 1
Se cere:
a) sa se reprezinte grafic aceasta serie de distributie;
b) sa se determine si sa se interpreteze indicatorii tendintei centrale;
c) sa se reprezinte grafic poligonul frecventelor absolute cumulate crescator si sa se estimeze
proportia absolventilor care:
i) au obtinut un salariu mai mic de 21000 $ in primul an de dupa finalizarea studiilor,
ii) au obtinut un salariu mai mic decat media in primul an de dupa finalizarea studiilor,
iii) au castigat in primul an intre 25000 $ si 40000 $,
iv) au castigat mai mult de 52000 $;
d) sa se stabileasca daca media este reprezentativa pentru colectivitate;
e) sa se analizeze asimetria acestei distributii.

Rezolvare: a)
 Populatia statistica este multimea absolventilor Universitatii din Florida, promotiile anilor 1989 si
1990, asa cum se specifica in fisierul University of Florida graduate salaries.sav al programului
SPSS.
 Unitatea statistica este un absolvent.
 Variabila sau caracteristica de interes, notata X, este variabila ce arata salariul unui absolvent, in $, din
primul an de dupa finalizarea studiilor, variabila numerica, continua.

14
 Pentru un esantion de volum n  1100 de absolventi s-au inregistrat valorile variabilei, iar setul de
date s-a sistematizat intr-o serie de distributie de frecvente pe r  11 intervale de variatie de marime
egala, data in enuntul problemei.
 Reprezentarea grafica a acestei serii de distributie de frecvente pe intervale de variatie se poate realiza
prin histograma si poligonul frecventelor absolute.

Intervalul k de variatie Frecventa absoluta Limita inferioara Limita superioara

Nr. x k  inf x k  sup Centrul x k
(Salariul anual al unui nk a intervalului k
crt. al intervalului k
absolvent, in $) (numarul de absolventi) a intervalului k a intervalului k

1 [7200; 12500] 30 7200 12500 9850

2 (12500; 17800] 69 12500 17800 15150
3 (17800; 23100] 302 17800 23100 20450
4 (23100; 28400] 308 23100 28400 25750
5 (28400; 33700] 263 28400 33700 31050
6 (33700; 39000] 95 33700 39000 36350
7 (39000; 44300] 20 39000 44300 41650
8 (44300; 49600] 6 44300 49600 46950
9 (49600; 54900] 5 49600 54900 52250
10 (54900; 60200] 1 54900 60200 57550
11 (60200; 65500] 1 60200 65500 62850

11

n
k 1
k  n  1100

Fig. ..... Histograma – Distributia celor 1100 de absolventi ai Universitatii din Florida dupa salariul
castigat in primul an de dupa finalizarea studiilor.

15
 Fig. ..... Poligonul frecventelor absolute – Distributia celor 1100 de absolventi ai Universitatii din
Florida dupa salariul castigat in primul an de dupa finalizarea studiilor.

b) Indicatorii tendintei centrale: media, mediana si modul.

Intervalul k Frecventa absoluta
Nr. (Salariul anual al Centrul Frecventa absoluta nk cumulata crescator
xk x k  nk a intervalului k,
crt. unui (numarul de absolventi)
absolvent, in $) Fck  n1  ...  nk
1 [7200; 12500] 9850 30 295500 30
2 (12500; 17800] 15150 69 1045350 99
3 (17800; 23100] 20450 302 6175900 401
4 (23100; 28400] 25750 308 7931000 709
5 (28400; 33700] 31050 263 8166150 972
6 (33700; 39000] 36350 95 3453250 1067
7 (39000; 44300] 41650 20 833000 1087
8 (44300; 49600] 46950 6 281700 1093
9 (49600; 54900] 52250 5 261250 1098
10 (54900; 60200] 57550 1 57550 1099
11 (60200; 65500] 62850 1 62850 1100
11
11 x  nk  2856350
 nk  n  1100
k
k 1
k 1 0
x  25966,82
o Media pentru o serie de distributie de frecvente pe r intervale de variatie este
r

x  n  ...  xr  nr x k  nk
,
x 1 1  k 1
n1  ...  nr n
r
unde  xk , k  1, r  sunt centrele celor r intervale, iar n k  n volumul esantionului.
k 1

16
 11

x k  nk
28563500 $ a castigat, in medie, un absolvent in primul an.
x k 1
  25966,82
1100 1100
o Mediana pentru o serie de distributie de frecvente pe r intervale de variatie se calculeaza parcurgand
urmatorii pasi:
n 1
 Se determina locul medianei, adica  550,5 .
2
 Se calculeaza frecventele absolute cumulate crescator ale intervalelor de variatie
Fck  n1  ...  nk , k  1, r .
 Intervalul median este primul interval cu proprietatea ca frecventa sa absoluta cumulata
crescator depaseste locul medianei
Fc1  30  550,5
Fc 2  99  550,5
Fc 3  401  550,5
si Fc 4  709  550,5 , deci al 4-lea interval de variatie (23100; 28400] $ este intervalul
median.
n 1
 Fc Me1
 Me  xinf Me  hMe  2 
nMe
550,5  401
 23100  5300   25672,56 $, adica jumatate dintre absolventi au
308
castigat cel mult 25672,56$ in primul an sau jumatate au castigat cel putin 25672,56 $.
o Modul sau valoarea modala pentru o serie de distributie de frecvente pe r intervale de variatie se
calculeaza astfel:
 Se determina intervalul cu frecventa absoluta cea mai mare:
308  n4  maxnk , k  1, r  ,
deci al 4-lea interval de variatie (23100; 28400] $ este intervalul modal.
1
 Mo  xinf Mo  hMo  
1   2
308  302
 23100  5300   23723,52 $, aceasta este valoarea cea mai
 308  302   308  263
des intalnita a castigului salarial al unui absolvent intr-un an.

c) Introducem functia Fc : R  R  definita astfel

Fc  x   numarul de unitati statistice din esantion pentru care valoarea observata a caracteristicii
de interes X este mai mica sau egala cu x
sau
frecventa cumulata a lui x.

Frecventa absoluta cumulata crescator a intervalului k de variatie, Fck  n1  ...  nk , k  1, r ,

reprezinta numarul de unitati statistice din esantion pentru care valoarea observata a variabilei de interes
X este mai mica sau egala decat limita superioara x k  sup a intervalului k de variatie, adica
Fck  Fc  x k  sup  , k  1, r .
Pentru reprezentarea grafica a poligonului freventelor absolute cumulate crescator vom pune in
evidenta limitele superioare x k  sup ale intervalelor de variatie si frecventele lor absolute cumulate,
impreuna cu limita inferioara a primului interval de variatie x 1 inf , in cazul nostru 7200 $, a carui

17
frecventa absoluta cumulata este 0, Fc  x 1 inf   Fc  7200   0 , deoarece pentru nicio unitate statistica din
esantion, nivelul variabilei nu este mai mic decat x 1 inf .

Limitele superioare ale Fc  x k  sup   Fck  n1  ...  nk , adica

intervalelor de variatie,
x k  sup care au castigat un salariu mai mic sau egal cu x k  sup $
x 1 inf =7200
x 1 sup =12500
x 2  sup =17800
x 3  sup =23100
x 4  sup =28400
x 5  sup =33700
x 6  sup =39000
x 7  sup =44300
x 8  sup =49600
x 9  sup =54900
x 10  sup =60200
x 11  sup =65500
numarul de absolventi din esantion
Fc  x 1 inf   Fc  7200 =0
Fc  x 1 sup   Fc 12500  =30
Fc  x 2  sup   Fc 17800 =99
Fc  x 3  sup   Fc  23100 =401
Fc  x 4  sup   Fc  28400  =709
Fc  x 5  sup   Fc  33700  =972
Fc  x 6  sup   Fc  39000 =1067
Fc  x 7  sup   Fc  44300  =1087
Fc  x 8  sup   Fc  49600 =1093
Fc  x 9  sup   Fc  54900 =1098
Fc  x 10  sup   Fc  60200 =1099
Fc  x 11 sup   Fc  65500 =1100

i) Fc  21000  este numarul de absolventi care au obtinut un salariu mai mic de 21000 $ in primul an
de dupa finalizarea studiilor.

18
 Valoarea 21000 $ se gaseste in intervalul de variatie (17800; 23100] $, iar Fc  21000  se determina
prin interpolare liniara, utilizand urmatoarea egalitate de rapoarte, asa cum se poate observa in figura
de mai jos:
21000  17800 Fc  21000  Fc 17800

23100  17800 Fc  23100  Fc 17800
3200 Fc  21000  99
 
5300 401  99
281
 Fc  21000  281,33  281 absolventi, adica o proportie de 100  25,54% dintre cei 1100
1100
de absolventi din esantionul considerat au avut un salariu anual mai mic de 21000 $.

Fig. .... Interpolare liniara - detaliu din figura reprezentand poligonul frecventelor absolute cumulate
crescator, pentru intervalul (17800; 23100] $ in care se gaseste 21000 $.

ii) Fc  25966,82  este numarul de absolventi care au obtinut un salariu mai mic decat nivelul mediu
x  25966,82 $ al salariului in esantion.
Din relatia
25966,82  23100 Fc  25966,82  Fc  23100
 ,
28400  23100 Fc  28400  Fc  23100
obtinem ca Fc  25966,82  567,8  568 absolventi,

19
 568
adica o proportie de  100  51,63% dintre cei 1100 de absolventi din esantionul considerat au
1100
avut un salariu anual mai mic de nivelul mediu.

iii) Fc  40000   Fc  25000   559,35  559 este numarul de absolventi care au castigat in primul an
intre 25000 $ si 40000 $, adica 50,81% dintre cei 1100 de absolventi.

iv) n  Fc  52000  1100  Fc  52000  4,73  5 absolventi au castigat mai mult de 52000 $, adica o
proportie de 0,45%.

d) Media variabilei de interes in esantion este x  25966,82 $.

Intervalul k
Centrul Frecventa absoluta nk
Nr.
crt.
(Salariul anual al
unui xk  x k  x  2  nk
(numarul de absolventi)
absolvent, in $)

1 [7200; 12500] 9850 30  x1  x  2  n1  7792556607

2 (12500; 17800] 15150 69 8073248049
3 (17800; 23100] 20450 302 9191461480
4 (23100; 28400] 25750 308 14479361,02
5 (28400; 33700] 31050 263 6795583074
6 (33700; 39000] 36350 95 10241990557
7 (39000; 44300] 41650 20 4919242698
8 (44300; 49600] 46950 6 2641763057
9 (49600; 54900] 52250 5 3454027755
10 (54900; 60200] 57550 1 997497258,9
11 (60200; 65500] 62850 1 1360368967

11

 x  x   nk  5548221886
2
11

n
k
k  n  1100 k 1
k 1 4
s  50484275,58
2
x

s x  7105,2287

Dispersia in esantion (de selectie) pentru o serie de distributie de frecvente pe r intervale de

variatie este
r

 x  x   nk
2

s x2 
 x1  x  2
 n1  ...   xr  x   nr
2

 k 1
k
,
 n1  ...  nr   1 n 1
r
unde  xk , k  1, r  sunt centrele celor r intervale, n k  n volumul esantionului.
k 1
11

 x k  x   nk
2

55482218864 , iar abaterea standard este s x  7105,2287 $, care

 s x2  k 1
  50484275,58
1100  1 1100  1
arata cu cat se abat, in medie, valorile observate fata de nivelul mediu al salariului din esantion.
sx 7105,2287
Coeficientul de variatie in esantion este v x  100  100  27,36%  30% , ceea ce
x 25966,82
arata ca media este reprezentativa pentru colectivitate.

20
 e) Asimetria unei serii de distribuţie de frecvenţe se observă din reprezentarea grafică prin
histogramă sau poligonul frecvenţelor, si prin modalitatea în care sunt situaţi, unul faţă de celălalt,
indicatorii tendinţei centrale.

Reprezentarea grafica seriei de distributie sugereaza ca aceasta are tendinta de normalitate si ca in

seria de date predomina valorile mai mici ale variabilei de interes, castigul salarial intr-un an, adica este
asimetrica spre dreapta (cu coada mai lungă a distribuţiei spre valorile mari, care apar cu frecventa mai
mica).
Indicatorii tendintei centrale se gasesc in urmatoarea relatie Mo  Me  x , ceea ce indica faptul ca
distributia de frecvente prezinta asimetrie pozitiva, in serie predominand valorile mici.
Gradul de asimetrie prezent în serie poate să fie şi măsurat printr-un indicator specific, numit
coeficient de asimetrie (Skewness), care in cazul unei serii de distributii de frecvente pe r intervale de
variatie se calculeaza dupa
r

 x  x   nk
3
k
,
CAS x  k 1

n   sx 
3

r
unde  xk , k  1, r  sunt centrele celor r intervale, n k  n volumul esantionului.
k 1
Intervalul k Centrul Frecventa absoluta nk
Nr.
crt.
(Salariul anual al unui
xk  x k  x  3  nk
absolvent, in $) (numarul de absolventi)
1 [7200; 12500] 9850 30 -1,25591E+14
2 (12500; 17800] 15150 69 -8,73269E+13
3 (17800; 23100] 20450 302 -5,07076E+13
4 (23100; 28400] 25750 308 -3139415056
5 (28400; 33700] 31050 263 3,45432E+13
6 (33700; 39000] 36350 95 1,06344E+14
7 (39000; 44300] 41650 20 7,71494E+13
8 (44300; 49600] 46950 6 5,54326E+13
9 (49600; 54900] 52250 5 9,07828E+13
10 (54900; 60200] 57550 1 3,15041E+13
11 (60200; 65500] 62850 1 5,01747E+13
11 11

 nk  n  1100 x  x   nk  1,82302E+14

3
k
k 1 k 1
CAS  0,462
Cum 0  CAS  1 , avem asimetrie pozitivă, coada distribuţiei este mai alungită la dreapta, în serie
predominând valorile mici (modul < mediana < media).

21
 Ex. 5. La o banca se analizeaza distributia a 500 de debitori restantieri dupa situatia datelor de intarziere a
rambursarii creditelor. Datele au fost sistematizate astfel:
Intervale de variatie Ponderea cumulata
a numarului de zile de intarziere a platii a debitorilor (%)
mai putin 25 de zile 25
25-35 de zile 75
35-45 de zile 85
45-55 de zile 93
55-65 de zile 98
peste 65 de zile 100
Se cere:
a) sa se scrie distributia de frecvente pe intervale de variatie;
b) sa se reprezinte grafic distributia de frecvente absolute;
c) sa se calculeze si sa se analizeze indicatorii tendintei centrale si sa se stabileasca daca durata
medie de intarziere a platilor este reprezentativa;
d) sa se calculeze media si abaterea standard pentru variabila alternativa care evidentiaza debitorii ce
au intarziat mai mult de 45 de zile cu efectuarea platilor.

Rezolvare: a)
o Populatia statistica – mutimea debitorilor cu intarziere in efectuarea platilor pentru rambursarea unor
credite.
o Unitatea statistica – un debitor.
o Variabila sau caracteristica de interes, X, este variabila ce arata numarul de zile de intarziere a
efectuarii platii catre banca de catre un deitor; variabila numerica, discreta.
o S-a realizat o selectie de volum n  500 de debitori restantieri pentru care s-a inregistrat numarul de
zile de intarziere, datele obtinute fiind sistematizate intr-o serie de distributie de frecvente pe r  6
intervale de variatie de marime egala.
Notam cu:
 nk , k  1, r , frecventa absoluta a intervalului k de variatie (numarul de debitori restantiei pentru
care numarul de zile de intarziere apartine intervalului k de variatie), n1  ...  nr  n ;
n
 nk  k   0;1, k  1, r , frecventa relativa a intervalului k de variatie, n1*  ...  nr*  1 ;
*

n
n
 nk %  100  k , k  1, r , frecventa relativa exprimata procentual a intervalului k de variatie sau
*

n
ponderea debitorilor cu numarul de zile de intarziere din intervalul sau clasa k, n1* %  ...  nr* %  100% ;
 Fck  n1  ...  nk , k  1, r , este frecventa absoluta cumulata crescator a intervalului k;
 Fck*  n1*  ...  nk* , k  1, r , este frecventa relativa cumulata crescator a intervalului k;
 Fck* %  n1* %  ...  nk* %, k  1, r , este frecventa relativa exprimata procentual cumulata crescator a
intervalului k (ponderea cumulata a intervalului k).

Nr. Intervalul k de Ponderea cumulata Ponderea Frecventa Frecventa

crt. variatie a a debitorilor (%) intervalului k, relativa, absoluta,
22
 numarului de zile nk  n  nk* 
n* %
de intarziere a F %  n %  ...  n %
*
ck
*
1
*
k
*
n%
k n  k
*
k
100  500  nk*
platii
1 15-25 de zile Fck* %  n1* %  25% n1* %  25% n1*  0,25 n1  125
2 25-35 de zile Fc*2 %  n1* %  n2* %  75% n2* %  50% n2*  0,50 n2  250
3 35-45 de zile F %  n %  ...  n %  85%
*
c3
*
1
*
3 n %  10%
*
3 n  0,10
*
3
n3  50
4 45-55 de zile F %  n %  ...  n %  93%
*
c4
*
1
*
4 n %  8%
*
4 n  0,08
*
4
n4  40
5 55-65 de zile F %  n %  ...  n %  98%
*
c5
*
1
*
5 n %  5%
*
5 n  0,05
*
5
n5  25
6 65-75 de zile Fc*6 %  n1* %  ...  n6* %  100% n6* %  2% n6*  0,02 n6  10
6 6 6

 nk* %  100%
k 1
 nk*  1
k 1
n
k 1
k  500  n

Distributia celor 500 de debitori dupa numarul de zile de intarziere a platii este urmatoarea serie
de distributie de frecvente pe intervale:
Intervalul k de variatie Numarul de debitori Centrul x k al
Nr. (frecventa absoluta),
a numarului de zile intervalului k
crt. nk
de intarziere a platii de variatie
1 15-25 de zile n1  125 debitori x1  20
2 25-35 de zile n2  250 x 2  30
3 35-45 de zile n3  50 x3  40
4 45-55 de zile n4  40 x4  50
5 55-65 de zile n5  25 x5  60
6 65-75 de zile n6  10 x6  70
6

n
k 1
k  500  n debitori

b)

Fig. ..... Distributia celor 500 de debitori dupa numarul de zile de Fig. .... Poligonul frecventelor absolute pentru distributia celor
intarziere a platii 500 de debitori dupa numarul de zile de intarziere a platilor
c)
Numarul de Centrul
Nr.
crt.
Intervalul k
debitori, nk xk
x k  nk Fck  x k  x  2  nk

23
 n1  125 x1  20
Fc1  12
1 15-25 de zile x1  n1  2500 5  x1  x  2  n1  19220
n2  250 x 2  30
Fc 2  37
2 25-35 de zile 7500 5 1440
n3  50 x3  40 Fc 3  42
3 35-45 de zile 2000 5 2888
4 45-55 de zile n4  40 x4  50 2000 465 12390,4
5 55-65 de zile n5  25 x5  60 1500 490 19044
n6  10 Fc 6  50
6 65-75 de zile
x6  70 x6  n6  700 0  x6  x  2  n6  14137,6
6 6
6
x  nk  1620  x  x   nk  =6912
2

n
k k
k  500  n k 1 k 1
k 1 0 0
x  32,4 s  138,5170
2
x

sx  s x2  11,7693
v x  36,33%
6

x1  n1  ...  xr  n6 
x k  nk
o Media este 16200 , deci x  32,4 zile este numarul mediu de zile
x  k 1

n1  ...  n6 n 500
de intarziere a platilor pentru un debitor restantier.
n 1 n 1
o Locul medianei este  250,5 ; primul interval cu proprietatea ca Fck  este intervalul 25-
2 2
35 de zile, deoarece Fc1  125  250,5 , dar Fc 2  375  250,5 , deci:
n 1
 Fc Me1
Me  xinf Me  hMe  2 
nMe
250,5  125
 25  10   30,02 zile, adica jumatate dintre debitorii restantieri au intarziat
250
cel putin 30 de zile cu efectuarea platilor.
o Intervalul modal este intervalul 25-35 de zile deoarece are frecventa absoluta cea mai mare
250  n2  maxnk , k  1,6 , atunci

1
Mo  xinf Mo  hMo  
1   2
250  125
 25  10   28,84 zile; numarul cel mai intalnit de zile de
 250  125   250  50
intarziere a platilor celor 500 de debitori restantieri este de aproximativ 29 de zile.
o Relatia in care se gasesc cei trei indicatori ai tendintei centrale este Mo  Me  x , ceea ce indica o
asimetrie pozitiva.

24
 6

 x  x   nk
2

o Dispersia in esantion este

s x2 
 x1  x  2
 n1  ...   x6  x   n6
2

 k 1
k

69120 , deci
 n1  ...  n6   1 500  1 500  1
s  138,5170 , iar abaterea standard s x 
2
x zile, care arata cu cate zile se abat, in
s  11,7693
2
x

medie, valorile observate ale seriei de date fata de numarul mediu de zile de intarziere.
sx 11,7693
o Coeficientul de variatie in esantion este v x  100  100  36,33%  35% , ceea ce arata ca
x 32,4
distributia nu este omogena si media, ca indicatot al tendintei centrale, nu este reprezentativa pentru
colectivitate.

d) Definim “evenimentul favorabil” ca evenimentul ca un debitor intarzie cu platile mai mult de 45 de

zile. Variabila alternativa care evidentiaza debitorii ce au intarziat mai mult de 45 de zile cu efectuarea
 0 1
platilor este Y :  ,
n  m m 

unde Y  1 pentru unitatile statistice din esantion care verifica evenimentul favorabil, iar m este
numarul de unitati statistice din esantion pentru care se verifica evenimentul favorabil,
m  n4  n5  n6  75 debitori,
iar Y  0 pentru unitatile statistice din esantion care nu verifica evenimentul favorabil, n  m este
numarul de unitati statistice din esantion pentru care nu se verifica evenimentul favorabil,
n  m  425 debitori.

m 75
Media variabilei alternative este f    0,15 , adica 15% dintre debitori au intarziat mai
n 500
mult de 45 de zile.
m  m
Dispersia variabilei alternative este s f   1    0,1275 , iar abaterea standard
2

n  n
m  m
sf   1    0,36 .
n  n

Ex. 6. Un cercetător face un studiu asupra unor firme, privind şansele pe care acestea le oferă tinerilor
angajaţi de a promova repede şi de a avansa în carieră. Pentru aceasta el a cuprins în studiu un număr de
20 de companii producătoare de tehnologie de vârf şi a înregistrat timpul scurs de la angajarea iniţială a
unui salariat în firmă până la prima promovare a acestuia. Firmele au fost grupate după mărime, iar datele
înregistrate sunt:
Mărimea firmelor Număr de săptămâni de la angajare până la prima promovare
Mici 30; 26; 30; 32; 38; 24; 32; 28;
Medii 34; 32; 25; 36; 33
Mari 47; 41; 43; 48; 40; 49; 40.
Se cere:
a) să seprecizeze care este grupa de firme cu un grad mai ridicat de omogenitate;
b) sa se determine in ce proportie marimea companiei influenteaza variatia timpului pana la prima
promovare a unui salariat.

Rezolvare: a)
o Populatia statistica este multimea companiilor producatoare de tehnologie de varf.
o Unitatea statistica este o companie (firma).
o Caracteristicile urmarite sunt:

25
X - variabila ce arata marimea unei firme;
- variabila nenumerica avand r=3 categorii sau variante de raspuns: firme mici, firme mijlocii si
firme mari:
aceste categorii ale variabilei X vor determina impartirea populatiei statistice in r =3 grupe
si anume:
Grupa 1 (grupa firmelor mici),
Grupa 2 (grupa firmelor mijlocii),
Grupa 3 (grupa firmelor mari);
- astfel, variabila X, marimea firmei, se mai numeste si factor de grupare.
si
Y - variabila ce arata durata de timp, in saptamani, de la angajare la prima promovare a unui salariat
al unei firme producatoare de tehnologie de varf;
- variabila numerica de interes.

 Din Grupa 1 (grupa firmelor mici) se selecteaza un subesantion de volum n1  8 firme pentru care se
inregistreaza valorile variabilei Y:
{ y1, 1  30; y1, 2  26; y1, 3  30; y1, 4  32; y1, 5  38; y1, 6  24; y1, 7  32; y1, 8  y1, n  28 } saptamani. 1

n1

Media de selectie de grupa este y1, 1  y1, 2  ...  y1, n1 y

j 1
1, j
240 saptamani,
y1     30
n1 n1 8
dispersia de selectie de grupa este

 y  y1 
n1
2

s12 
y 1, 1 
 y1    y1, 2  y1   ...  y1, n1  y1
2 2
 2


j 1
1, j

 18,2857
,
n1  1 n1  1
abaterea standard de selectie de grupa este s1  s12  18,2857  4,2762 saptamani,
s1 4,2762
iar coeficientul de variatie al acestei grupe este v1   100   100  14,25% .
y1 30

 Din Grupa 2 (grupa firmelor mijlocii) se selecteaza un subesantion de volum n2  5 firme pentru care
se inregistreaza valorile variabilei Y:
{ y2, 1  34, y2, 2  32, y2, 3  25, y2, 4  36, y2, 5  y2, n  33} saptamani. 2

n2

Media de selectie de grupa este y 2, 1  y 2, 2  ...  y 2, n2 y j 1

2, j
160 saptamani,
y2     32
n2 n2 5
dispersia de selectie de grupa este

y  y2 
n2
2

s22 
y 2, 1 
 y 2    y 2, 2  y 2   ...  y 2, n2  y 2
2 2
 2


j 1
2, j

 17,5
,
n2  1 n2  1
abaterea standard de selectie de grupa este s2  s22  17,5  4,1833 saptamani,
s2 4,1833
iar coeficientul de variatie al acestei grupe este v2   100   100  13,07% .
y2 32

 Din Grupa 3 (grupa firmelor mari) se selecteaza un subesantion de volum n3  7 firme pentru care se
inregistreaza valorile variabilei Y:
{ y3, 1  47; y3, 2  41; y3, 3  43; y3, 4  48; y3, 5  40; y3, 6  49; y3, 7  y3, n  40 } saptamani. 2

26
 n3

Media de selectie de grupa este y3, 1  y3, 2  ...  y3, n3 y

j 1
3, j
308 saptamani,
y3     44
n3 n3 7
dispersia de selectie de grupa este

 y  y3 
n3
2

s32 
y 
3, 1  y 3    y 3, 2  y 3   ...  y 3, n3  y 3
2 2
 2


j 1
3, j

 15,3333
,
n3  1 n3  1
abaterea standard de selectie de grupa este s3  s  15,3333  3,9158 saptamani, 2
3

s3 3,9158
iar coeficientul de variatie al acestei grupe este v3  100  100  8,89% .
y3 44

Cum coeficientii de variatie pentru cele trei grupe sunt mai mici ca 30%-35%, atunci toate grupele
sunt omogene. Grupa 3 (grupa firmelor mari) este mai omogena in privinta duratei de timp de la angajare
la prima promovare a unui salariat deoarece are cel mai mic coeficient de variatie v3  v2  v1 .

Problema poate fi rezolvata in Excel dupa cum urmeaza:

 Intr-o foaie de lucru se introduc datele din cele trei subesantioane pe coloane, asa cum apare in
Figura 1;
 In Excel 2003, din meniul principal Tools, submeniul Data Analysis, se alege Descriptive
Statistics;
 In Excel 2007, din meniul principal Data, submeniul Data Analysis, se alege Descriptive
Statistics;

Figura 1. Introducerea datelor si alegerea Descriptive Statistics

din submeniul Data Analysis.

 Fereastra de dialog este prezentata in Figura 2.

27
 Figura 2. Fereastra de dialog pentru Descriptive Statistics.

 Output-ul consta din urmatorul tabel, corepunzator prelucrarii datelor din cele trei grupe:
Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3
(firme mici) (firme mijlocii) (firme mari)

Mean 30= y1 32= y 2 44= y 3

Standard Error 1,5119 1,8708 1,4800
Median 30 33 43
Mode 30 #N/A 40
Standard Deviation 4,2762= s1  s12 4,1833= s 2  s 22 3,9158= s3  s32
2
Sample Variance 18,2857= s12 17,5= s 22 15,3333= s3
Kurtosis 0,9406 2,9143 -2,3115
Skewness 0,5846 -1,5367 0,2332
Range 14 11 9
Minimum 24 25 40
Maximum 38 36 49
n1 n2 n3
Sum 240=  y1, j
j 1
160=  y 2, j
j 1
308= y
j 1
3, j

Count 8= n1 5= n2 7= n3

b)
o Media totala la nivelul intregului esantion de volum n  n1  n 2  n3  20 firme este
y  n  y  n  y 3  n3 30  8  32  5  44  7
y 1 1 2 2 
n1  n2  n3 20
 y  35,4 saptamani.
o Pe baza datelor de selectie calculam:
 Variatia dintre grupe (Sum of Squares Between Groups)

28
 SSB   y1  y   n1   y 2  y   n2   y 3  y   n3 
2 2 2

  30  35,4  8   32  35,4  5   44  35,4  7

2 2 2

 SSB  808,8
 Variatia din interiorul grupelor (Sum of Squares Within Groups)
SSW   n1  1  s12   n2  1  s 22   n3  1  s32 
  8  1 18,2857   5  1 17,5   7  1 15,3333
 SSW  290
 Variatia totala
SST  SSB  SSW
 808,8  290
 SST  1098,8
 Coeficientul de determinatie este
SSB 404,4
R2    0,368
SST 1098,8
SSB 404,4
sau, exprimat procentual, R%  SST 100  1098,8 100  36,8% arata ca factorul de grupare, tipul
2

companiei, explica variatia totala a duratei de timp pana la prima promovare in proportie de
36,8%, restul de 63,2% din variatia totala a timpului se datoreaza altor factori care nu au fost
considerati de cercetator.
o Dispersia de selectie la nivelul intregului esantion de volum n  20 de firme este
Variatia totala la nivelul intregului esantion SST 1098,8
s y2     57,8315
n 1 n  1 20  1

cu o abatere standard sy  s y2  57,8315  7,6047 saptamani,

sy 7,6047
iar coeficientul de variatie este v y  100  100  21,48% .
y 35,4

29