Suport de Seminar la disciplina

Matematici Aplicate in Finante

1 Notiuni avansate de Analiza Matematica

1.1 Integrale generalizate
Sa se calculeze urmatoarele integrale generalizate reductibile la integrale
de tip Gamma sau Beta

• Z ∞
x2
e− 2 dx
0

• Z ∞
x6 e−3x dx.
0

• Z ∞
2
x4 e−x dx.
0

• Z ∞
x2
x2 e− 2 dx.
0

• Z ∞
x−2
(2x − 1)2 e− 3 dx.
2

• Z 1
x ln5 (x)dx.
0

1
1.1 Integrale generalizate 2

• ∞
x2
Z
dx.
0 (1 + x4 )2
• r
Z 1
1
ln( )dx.
0 x
• Z 1
3
x2 (1 − 3x)6 dx.
0

• Z 1
1
p dx.
0
6
x5 (1 − x)
• Z e
1 3
ln (x)(1 − ln(x))4 dx.
1 x
• Z −1
(x + 1)5 ex+1 dx.
−∞

• Z 1
x8 (1 − x3 )4 dx.
0

• Z ∞
1
dx.
0 1 + x6
• ∞
x4
Z
dx.
0 (1 + 2x2 )3
• Z 3  x 3
I= x4 1 − dx.
0 3
• Z ∞  x 3 x
I= e− 4 dx.
0 2
1.2 Extreme libere pentru functii de mai multe variabile 3

• Z ∞
x−2
I= (x − 2)3 e− 4 dx.
2

• Z 1 √
I= x2 x(1 − x)3 dx.
0

• (Examen 2017) Să se calculeze integrala generalizată

Z 2 
x 4
I= x3 1 − dx. (0,75 p)
0 2

Rezolvare. Efectuam substitutia (schimbarea de variabila)

x
= t ⇒ x = 2t ⇒ dx = 2dt.
2
In capete:
x = 0 ⇒ t = 0, x = 2 ⇒ t = 1.
Integrala devine
Z 1 Z 1
4
I= 3 4
(2t) (1 − t) 2dt = 2 · t3 (1 − t)4 dt = 16 · β(4, 5)
0 0
Γ(4) · Γ(5) 3! · 4! 2
= 16 · = 16 · = .
Γ(9) 8! 35

• (Examen 2019) Sa se calculeze integrala generalizata

Z e 3 p
ln (x) 1 − ln(x)
I= dx.
1 x

1.2 Extreme libere pentru functii de mai multe vari-

abile
Sa se determine punctele de extrem local (global) pentru
1.2 Extreme libere pentru functii de mai multe variabile 4

• Functia de profit B : (0, ∞) × (0, ∞) → R,

B(x, y) = x3 + y 3 − 3x − 2y,
unde x, respectiv y reprezinta cantitatile a doua tipuri de produse
comercializate de o firma.
• O firma realizeaza doua tipuri de produse. Notam prin x, respectiv
y reprezinta cantitatile a doua tipuri de produse comercializate de
firma. Costurile firmei au forma
C(x, y) = 0, 04x2 − 0, 01xy + 0, 01y 2 + 4x + 2y + 500.
Preturile unitare de comercializare ale celor doua produse sunt 13
u.m. pentru primul produs, respectiv 8 u.m. pentru cel de-al doilea.
Se presupune ca toate cantitatile realizate sunt vandute (eventual
se poate presupune ca exista comenzi ferme pentru cantitatile pro-
duse). Scrieti functia de profit si determinati cantitatile pentru care
functia de profit ia valoarea maxima.
• O firma realizeaza doua tipuri de produse si notam prin x, respec-
tiv y cantitatile a doua tipuri de produse comercializate de firma.
Pretul unitar de comercializare pentru primul produs este invers
proportional cu cantitatea. Astfel px = 50 − 5x. In mod analog,
presupunem py = 100 − 10y. Pentru Q intreaga cantitate produsa,
costurile sunt egale cu 90 + 20Q. Sa se determine cantitatile pro-
duse (si vandute) din fiecare produs care asigura valoarea cea mai
mare pentru functia de profit.
• O firma realizeaza doua tipuri de produse si notam prin x1 , respec-
tiv x2 cantitatile a doua tipuri de produse comercializate de firma
si prin p1 , p2 preturile unitare de comercializare pentru cele doua
produse. Presupunem ca
x1 = 100 − 2p1 − p2 , x2 = 120 − p1 − 3p2 .
Costurile de fabricatie pentru fiecare produs sunt
C1 (x1 ) = 120 + 2x1 , C2 (x2 ) = 120 + 2x2 .
Sa se determine preturile optime de comercializare (pentru care
profitul firmei este maxim).
1.2 Extreme libere pentru functii de mai multe variabile 5

• O firma realizeaza doua tipuri de produse si notam prin x1 , respec-

tiv x2 cantitatile a doua tipuri de produse comercializate de firma
si prin p1 , p2 preturile unitare de comercializare pentru cele doua
produse. Presupunem ca

p1 = −12, 5x1 + 800, p2 = −10x2 + 700.

Costurile totale ale producatorului sunt

C(x1 , x2 ) = 20x1 x2 − 9300.

Sa se determine cantitatile optime x∗1 , x∗2 pentru care profitul firmei

este maxim.

Sa se determine punctele de extrem local (global) pentru

•
f : R2 → R, f (x, y) = x4 + x2 − 6xy + 3y 2 .

•
f : R2 → R, f (x, y) = 3x4 + 3x2 y − y 3 .

•
f : R2 → R, f (x, y) = xy 2 + x3 y − xy.

•
f : R2 → R, f (x, y) = 3x4 + 3x2 y − y 3 .

•
f : R2 → R, f (x, y) = x4 + y 4 − 2x2 + 4xy − 2y 2 .

•
f : R2 → R, f (x, y) = x4 + y 4 − x2 − y 2 .

•
f : R2 \ {(0, 0)} → R, f (x, y) = xy ln(x2 + y 2 ).

•
2 +y 2 )
f : R2 → R, f (x, y) = (x2 + y 2 )e−(x .
1.2 Extreme libere pentru functii de mai multe variabile 6

•
f : R3 → R, f (x, y, z) = x2 + 2y 2 + 3z 2 + 2xy + 2xz.

f : R3 → R, f (x, y, z) = x3 − x2 + y 2 + z 2 + xy − 10y − 8z + 6.

•
2 +y 2 +z 2 )
f : R3 → R, f (x, y, z) = (x2 + 2y 2 + 3z 2 )e−(x .

•
f : R3 → R, f (x, y, z) = x3 + 3xy + 3xz + y 3 + 3yz + z 3 .

•
1 y x z
f : (R∗ )3 → R, f (x, y, z) = + + + .
x 4 z y
•

f : R3 → R, f (x, y, z) = x2 − y 3 + 2z 2 − 2xz + 12y − 2z + 6.

f : R3 → R, f (x, y, z) = 2x2 − 2y 3 + 4z 2 − 4xz + 24y − 4z + 5.

• f : R2 → R,
2 −y 2
f (x, y) = (x + y)e−x .

• f : R2 → R,
2 −y 2
f (x, y) = (y − x)e−x .

• f : R∗ × R∗ → R,
x y
f (x, y) = + + y 2 − 4y.
y x

• f : R3 → R,

f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 3 + 2x + 6yz + 5.
1.2 Extreme libere pentru functii de mai multe variabile 7

• f : R3 → R,
f (x, y, z) = x2 + y 3 + z 2 + 6xy + 2z − 6.

• (Examen 2017) Determinaţi punctele de extrem local ale funcţiei

f : R2 → R,
2 −y 2
f (x, y) = (x + y)e−x . (1,25 p)

Rezolvare. Vom determina mai intai punctele stationare ale functiei

f , egaland cu 0 derivatele partiale de ordinul 1 ale functiei f . Avem
∂f 2 2 ∂f 2 2
(x, y) = e−x −y (1−2x2 −2xy), (x, y) = e−x −y (1−2y 2 −2xy).
∂x ∂y
Rezolvam sistemul
 ∂f  −x2 −y2 
∂x
(x, y) = 0 e (1 − 2x2 − 2xy) = 0 1 − 2x2 − 2xy = 0,
∂f ⇔ 2 2 ⇔
∂y
(x, y) = 0 e−x −y (1 − 2y 2 − 2xy) = 0 1 − 2y 2 − 2xy = 0,
intrucat functia exponentiala ia valori > 0. Scazand cele 2 ecuatii
se obtine x2 = y 2 ⇔ (x − y)(x + y) = 0 ⇔ x = y sau x = −y. Daca
x = −y, inlocuind in a doua ecuatie se obtine 1 = 0, contradictie.
Rezulta ca in mod necesar x = y si din prima ecuatie rezulta 4x2 =
1 ⇔ x2 = 14 ⇒ x1 = 21 si x2 = − 12 .
Pentru x1 = 21 ⇒ y1 = 12 si se obtine punctul stationar A( 12 , 12 ). Pen-
tru x2 = − 12 ⇒ y2 = − 12 si se obtine punctul stationar B(− 12 , − 12 ).
In continuare vom studia natura punctelor stationare A( 12 , 21 ) si
B(− 12 , − 12 ) cu ajutorul matricii Hessiene H(x, y) asociate functiei
f , care se scrie
!
∂2f ∂2f
∂x2
(x, y) ∂x∂y
(x, y)
H(x, y) = ∂2f 2 .
∂y∂x
(x, y) ∂∂yf2 (x, y)
Avem nevoie de derivatele partiale de ordinul 2 ale functiei f ,
∂ 2f 2 2

2
(x, y) = e−x −y (4x3 + 4x2 y − 6x − 2y),
∂x
∂ 2f 2 2

2
(x, y) = e−x −y (4y 3 + 4xy 2 − 6y − 2x),
∂y
∂ 2f 2 2 ∂ 2f
(x, y) = e−x −y (4x2 y + 4xy 2 − 2x − 2y) = (x, y).
∂x∂y ∂y∂x
1.2 Extreme libere pentru functii de mai multe variabile 8

Atunci
2 2 2 2
e−x −y (4x3 + 4x2 y − 6x − 2y) e−x −y (4x2 y + 4xy 2 − 2x − 2y)
 
H(x, y) = 2 2 2 2 .
e−x −y (4x2 y + 4xy 2 − 2x − 2y) e−x −y (4y 3 + 4xy 2 − 6y − 2x)
Pentru punctul stationar A( 12 , 21 ), matricea Hessiana devine
1 1
−3e− 2 −e− 2
 
1 1
H( , ) = 1 1 ,
2 2 −e− 2 −3e− 2
cu
1
∆1 = −3e− 2 < 0,
 
1 1 1
∆2 = det H( , ) = 8e− 2 > 0.
2 2
Rezulta ca A( 12 , 12 ) este punct de maxim local pentru functia f .
Pentru punctul stationar B(− 12 , − 12 ), matricea Hessiana devine
 −1 1
3e 2 e− 2

1 1
H(− , − ) = 1 1 ,
2 2 e− 2 3e− 2
cu
1
∆1 = 3e− 2 < 0,
 
1 1 1
∆2 = det H( , ) = 8e− 2 > 0.
2 2
Rezulta ca B(− 12 , − 21 ) este punct de minim local pentru functia f .
• (Examen 2018) Determinaţi extremele libere ale funcţiei
f : R3 → R, f (x, y, z) = 2x2 + y 2 + 3z 2 − 2yz + 2xy. (1 p)
Barem rezolvare.
Scrierea sist. teoretic din care se obtin pct. stationare . . . 0,1 p
Sistemul scris corect pentru datele noastre . . . . . . 0,15 p
Gasirea punctului stationar: A(0, 0, 0) . . . . . . 0, 25 p
Forma teoretica a matricei Hessiene . . . . . . 0,15 p
Expresia matricei Hessiene cu datele noastre . . . . . . 0,1 p
Determinarea naturii punctului A(0, 0, 0): pct. de minim local
. . . 0,25 p
1.3 Extreme conditionate pentru functii de mai multe variabile 9

1.3 Extreme conditionate pentru functii de mai multe

variabile
• Un consumator are functia de utilitate U (x, y) = 21 ln(1 + x) +
1
4
ln(1 + y) preturile unitare a doua bunuri sunt 2, respectiv 3 iar
venitul de care dispune consumatorul pentru achizitionarea celor
2 bunuri este V . Sa se determine cantitatile optime x∗ , y ∗ din
fiecare bun. Calculati utilitatea maxima atinsa U ∗ (V ) = U (x∗ , y ∗ ).
∗
Aratati ca dU
dV
= λ. Ce interpretare putem da multiplicatorului λ?
1 1
• Un consumator are functia de utilitate U (q1 , q2 ) = q13 q22 preturile
unitare a doua bunuri sunt p1 , p2 iar venitul de care dispune con-
sumatorul pentru achizitionarea celor 2 bunuri este V . Sa se deter-
mine cantitatile optime din fiecare bun. Sa se calculeze elasticitatile
cererii pentru primul bun in raport cu fiecare din preturi si cu ven-
itul. Ce valoare ia suma elasticitatilor?
• Analog cu problemele de mai sus pentru functia de utilitate U (q1 , q2 ) =
( 21 q1 + 12 q2 )2 .
• Sa se determine punctele de extrem conditionat ale functiei
f (x, y, z) = 100 − x2 − y 2 − z 2
sub restrictia
x + 2y + z = V,
unde V este o constanta strict pozitiva.
• Sa se determine punctele de extrem conditionat ale functiei
f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2
sub restrictia
x + y + z = 1.
• Sa se determine punctele de extrem conditionat ale functiei
f (x, y, z) = x2 y
sub restrictia
2x2 + y 2 = 3.
2 Teoria Probabilitatilor 10

• Sa se determine punctele de extrem conditionat ale functiei

f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 + xy + xz + yz,

sub restrictia
x + y + z = 3.

• Sa se determine punctele de extrem conditionat ale functiei

f (x, y, z) = x2 y 3 z 4 ,

sub restrictia
x + 2y + 3z = 6.

• Sa se determine punctele de extrem conditionat ale functiei

f (x, y, z) = xy + xz + yz,

sub restrictia
xyz = 8.

• Aflaţi extremele funcţiei de profit f : R2 → R,

f (x, y) = 30x + 12y − y 2 − x2 + xy − 6,

cu restrictia bugetara 5x + 2y = 130.

2 Teoria Probabilitatilor

2.1 Probabilitati elementare

• Se arunca o pereche de zaruri.

– Sa se scrie evenimentul Ω;
– Sa se scrie evenimentul A ca suma fetelor sa fie egala cu 8;
– Sa se scrie evenimentul obtinerii unei duble, notat B;
Sa se scrie evenimentul realizarii simultane al evenimentelor A
si B.
2.1 Probabilitati elementare 11

• Un restaurant ofera un meniu de pranz format din 3 feluri de man-

care, alese la alegere din:

– Fel principal: Snitel de pui/ friptura de porc;

– Garnitura: Cartofi / legume mexicane /orez;
– Desert: Inghetata /fructe /placinta cu mere /placinta cu branza.

(a) Sa se scrie toate combinatiile posibile de meniu, ce reprez-

inta toate rezultatele experimentului ce consta in toate posi-
bilitatile de alegere a unui meniu, adica descrieti evenimentul
sigur Ω.
(b) Fie A evenimentul ca sa fie aleasa inghetata. Descrieti eveni-
mentul A.
(c) Fie B evenimentul ca sa fie ales in meniu snitelul de pui. De-
scrieti evenimentele B si A ∩ B.
(d) Fie C evenimentul ca sa fie ales in meniu garnitura de orez.
Descrieti evenimentele C si A ∩ B ∩ C.

• La un anumit moment al unei cercetari penale, politia este convinsa

in proportie de 60% de vinovatia unei persoane. Presupunem ca o
noua dovada apare ce arata ca suspectul are o anumita caracteris-
tica (par de o anumita culoare, este dreptaci/stangaci, ...). Stiind
ca 20% din populatie are caracteristica respectiva, cu ce probabili-
tate poate fi convinsa acum politia de vinovatia suspectului?

• Un magazin ofera spre vanzare 3 tipuri diferite de baterii. Se stie

ca probabilitatea ca primul tip de baterie sa functioneze mai mult
de 100 ore este 0,7, in timp ce pentru bateriile de tipul 2 si 3
probabilitatile respective sunt 0,4 si 0,3. P resupunem ca 20% din
baterii sunt de tipul 1, 30% din baterii sunt de tipul 2 si restul de
tipul 3.

(a) Cu ce probabilitate o baterie aleasa la intamplare va functiona

mai mult de 100 de ore?
(b) Stiind ca bateria a functionat mai mult de 100 de ore, cu ce
probabilitate aceasta era de tipul 2?
2.1 Probabilitati elementare 12

• Dintr-o urna cu 10 bile albe si 15 bile negre se extrag 3 bile, cu

revenire si, respectiv, fara revenire. Sa se determine, in fiecare din
cele doua situatii, probabilitatea ca

(a) cele trei bile sa fie albe.

(b) prima bila sa fie neagra si urmatoarele doua albe.
(c) a doua bila extrasa sa fie alba.

• Trei studenti sustin un examen oral la care profesorul a facut pub-

lice cele 30 de bilete de examen din care studentii vor primi cate
un bilet. Se stie ca primul student a parcurs 24 de bilete, al doilea
18 bilete si al treilea 15 bilete. Sa se calculeze probabilitatea ca:

(a) toti studentii sa promoveze examenul.

(b) ca cel putin un student sa promoveze examenul
(c) ca exact un student sa promoveze examenul.
(d) ca cel mult doi studenti sa promoveze examenul.
(e) ca primul student sa promoveze examenul si al treilea nu.

• Ce probabilitate este mai mare, aceea de obtinere a unei fete de

6 atunci cand efectuam 4 aruncari succesive cu un zar, sau cea a
obtinerii dublei (6, 6) atunci cand efectuam 24 aruncari succesive
cu o pereche de zaruri?

• Se considera 10 aruncari succesive a unei monezi. Sa se calculeze

probabilitatea ca:

(a) stema sa se obtina in exact 4 aruncari.

(b) stema sa se obtina in cel putin 3 aruncari.
(c) stema sa se obtina in cel putin 6 aruncari, stiind ca s-a obtinut
in cel mult 8 aruncari.

• Se considera 3 urne notate U1 , U2 si U3 . Urna U1 contine 6 bile albe

si 4 bile rosii, urna U2 are 6 bile verzi si 5 bile albe iar urna U3 are
4 bile negre si 5 bile rosii. Din urna U1 se extrage o bila care este
pusa in urna U2 , dupa care se extrage o bila din urna U2 care este
2.1 Probabilitati elementare 13

pusa in urna urna U3 . In final se extrage o bila din urna U3 . Cu ce

probabilitate cele 3 bile extrase sunt de culori diferite?

• Un magazin de articole sportive are 1000 de tricouri, 200 de treninguri

si 600 perechi de incaltaminte. Sa se calculeze probabilitatea ca:

(a) Primul articol vandut sa fie un tricou, al doilea un trening si

al treilea o pereche de incaltaminte.
(b) Primul articol vandut sa fie o pereche de incaltaminte si al
treilea un trening.
(c) Al doilea articol vandut sa fie o pereche de incaltaminte.

• O firma producatoare de avioane realizeaza doua tipuri de avioane,

avioane cu 2 motoare si aviaone cu 4 motoare. Se stie ca motoarele
unui avion functioneaza independent unul de celalalt si fiecare mo-
tor ramane functional in timpul unui zbor oarecare cu probabili-
tatea p ∈ (0, 1). Cu alte cuvinte, probabilitatea ca un motor sa se
defecteze in timpul zborului este q = 1−p. Se stie ca un avion oare-
care aterizeaza in siguranta daca cel putin jumatate din motoare
sunt functionale. Ce valori trebuie sa ia probabilitatea p pentru ca
avioanele cu 4 motoare sa fie mai sigure decat cele cu 2 motoare?

• In urma unui studiu efectuat pe 1000 de persoane, in care domeniile

de interes erau: latura profesionala, cea personala si cea education-
ala, au fost publicate urmatoarele date: 312 persoane aveau un
job, 470 erau casatorite, 525 aveau studii superioare, 42 au urmat
studii superioare si aveau un job, 147 au urmat studii superioare
si erau casatorite, 86 erau casatorite si aveau un job, iar 25 erau
casatorite, aveau un job si au urmat sudii superioare. Aratati ca
datele publicate nu pot fi corecte.
Indicatie. Notati prin A evenimentul ca o persoana oarecare din
cele 1000 sa aiba un job, prin B evenimentul ca o persoana oarecare
din cele 1000 sa fie casatorita si prin C evenimentul ca o persoana
oarecare din cele 1000 sa aiba studii superioare. Determinati apoi
P (A ∪ B ∪ C).
2.1 Probabilitati elementare 14

• Intr-un oras, 36% din totalul familiilor au un caine, iar 22% din
familiile care au un caine au si o pisica. Se mai stie ca 30% din
totalul familiilor au o pisica. Sa se calculeze probabilitatea ca :

(a) o familie aleasa la intamplare sa aiba atat un caine cat si o

pisica;
(b) ca o famile aleasa la intamplare sa aiba un caine stiind ca au
o pisica.

• Un instructor auto le da cursantilor o lista de 100 de intrebari

pentru examenul de sala, cu informatia ca la examen vor primi 25
de intrebari din lista. O persoana care sustine examen pentru carnet
stie sa raspunda la 70 de intrebari din lista. Cu ce probabilitate
persoana respectiva

(a) va raspunde corect la toate cele 25 de intrebari.

(b) va raspunde corect la cel putin 4 de intrebari.
(c) va raspunde corect la cel mult 8 intrebari, in situatia in care
stie sa raspunda corect la cel putin 4 de intrebari.

• Intr-un sertar sunt n perechi de ciorapi, dintre care 3 sunt rosii.

Determinati valoarea lui n stiind ca probabilitatea ca din 2 perechi
de ciorapi extrase, ambele sa fie de culoare rosie este 12 ?

• Se arunca o pereche de zaruri de n ori. Ce valori trebuie sa ia n

astfel ca probabilitatea ca sa se obtina cel putin o data dubla (6, 6)
sa fie cel putin 21 ?

• In vederea depistarii persoanelor infectate cu un anumit virus, se

face un anumit test. Daca o persoana este infectata cu virusul
respectiv, atunci testul da un rezultat pozitiv in 95% din cazuri,
iar daca persoana nu este infectata cu virusul respectiv, testul da
un rezultat pozitiv in 1% din cazuri. Se stie ca in medie 0, 5%
din populatie este infectata cu virusul respectiv. Sa se calculeze
probabilitatea ca o persoana sa fie infectata stiind ca testul a dat
un rezultat pozitiv.
2.1 Probabilitati elementare 15

• Acelasi model de masina este produs in 4 fabrici. Se stie ca din

100 000 de masini, 20 000 provin din prima fabrica, 30 000 provin
din a doua fabrica, 40 000 provin din a treia fabrica si 10 000
provin din a patra fabrica. Se stie ca proportia de autoturisme
corespunzatoare din punct de vedere calitativ produse in prima
fabrica este de 96%, iar pentru celelalte fabrici proportia respectiva
este egala cu 99%, 99% si respectiv 98%. Proprietarul unei masini
proaspat achizitionate realizeaza ca masina prezinta defectiuni. Cu
ce probabilitate masina a fost realizata la cea de-a 4-a fabrica?
• Se presupune ca un juriu format din 12 persoane poate condamna
un acuzat in situatia in care decizia de condamnare este data de cel
putin 8 persoane. Presupunand ca juratii decid independent unul
fata de celalalt, si ca fiecare ia decizia corecta cu probabilitatea p,
cu ce probabilitate juriul va lua decizia corecta? Se stie ca persoana
este vinovata cu probabilitatea q.
Rezolvare. Fie A1 evenimentul ca persoana sa fie nevinovata, A2 ca
persoana sa fie vinovata si fie B evenimentul ca juriul sa ia decizia
corecta. Se stie ca
P (A1 ) = 1 − q, P (A2 ) = q.

Daca persoana acuzata este nevinovata, atunci probabilitatea ca

juriul sa dea decizia corecta este data de probabilitatea ca cel putin
5 jurati sa dea decizia de nevinovatie (pentru ca altfel va fi acuzat),
adica cel putin 5 jurati vor da decizia corecta, este data de
12
X
k k
P (B|A1 ) = C12 p (1 − p)12−k .
k=5

Daca insa persoana acuzata este vinovata, atunci probabilitatea ca

juriul sa dea decizia corecta este data de
12
X
k k
P (B|A2 ) = C12 p (1 − p)12−k .
k=8

Atunci, conform formulei probabilitatii totale

P (B) = P (A1 ) × P (B|A1 ) + P (A2 ) × P (B|A2 )
2.1 Probabilitati elementare 16

• Se considera 3 magazine cu 50, respectiv 75 si respectiv 100 de

angajati. Se stie ca in primul magazin lucreaza 25 de femei, in al
doilea 50 de femei iar in al treilea 75 de femei. In decursul unei
luni un angajat si-a dat demisia si s-a constatat ca este vorba de o
femeie. Cu ce probabilitate femeia lucra la cel de-al treilea magazin,
in situatia in care conditiile de lucru sunt identice la toate cele 3
magazine?

• Studentii anului 1 seria B de la FABBV sustin examen oral la

disciplina Matematici Aplicate in Finante. In total sunt 200 de
bilete de examen dintre care 50 mai usoare. Studentii intra pe rand
la examen, extrag un bilet din teancul de bilete iar biletele extrase
nu sunt puse inapoi in teanc. Sa se calculeze probabilitatea ca:

(a) primul student sa nimereasca un bilet usor.

(b) al doilea student sa nimereasca un bilet usor.
(c) al treilea student sa nimereasca un bilet usor.

• La bursa de valori de la New York (NYSE) se pun in vanzare 100

de pachete de actiuni, dintre care 50 de la Apple, 30 de la Google
si restul de la Microsoft. Se stie ca pana la inchiderea zilei de
tranzactionare s-au vandut in total 30 de pachete. Sa se determine
probabilitatea ca

(a) 15 pachete sa provina de la Apple, 10 de la Google si restul de

la Microsoft.
(b) Toate pachetele vandute sa provina de la aceeasi societate.
(c) Exact 20 de pachete sa provina de la Apple si cel mult 4 de la
Microsoft.

Indicatie. Se aplica schema bilei nerevenite cu bile de mai mult de

2 culori.

• Se stie ca un pachet de carti are 52 de carti. Se imparte pachetul

in 4 subpachete de cate 13 carti alese la intamplare. Sa se calculeze
probabilitatea ca fiecare subpachet sa contina exact un as.
2.1 Probabilitati elementare 17

Rezolvare. Notam prin A1 evenimentul ca primul subpachet sa con-

tina exact un as, A2 evenimentul ca al doilea subpachet sa contina
exact un as, A3 evenimentul ca al treilea subpachet sa contina exact
un as si A4 evenimentul ca cel de-al patrulea subpachet sa contina
exact un as. Evenimentele A1 , A2 , A3 si A4 sunt in mod evident
dependente, deci

P (A1 ∩A2 ∩A3 ∩A4 ) = P (A1 )×P (A2 |A1 )×P (A3 |A1 ∩A2 )×P (A4 |A1 ∩A2 ∩A3 ).

Pentru calculul P (A1 ) se aplica schema bilei nerevenite. Putem

considera ca avem o urna cu 52 de bile albe si negre (toate cartile),
dintre care 4 bile sunt albe (cei 4 asi). Pentru calculul lui P (A1 )
putem considera ca s-au extras 13 bile (carti de joc) dintre care
vrem ca exact o bila (carte de joc) sa fie alba (un as). Atunci
C41 × C48
12
P (A1 ) = 13
.
C52
Pentru calculul probabilitatii P (A2 |A1 ) se aplica tot schema bilei
nerevenite. Stim ca au fost extrase 13 bile (carti de joc) dintre care
o bila alba (un as), deci au ramas 39 bile albe si negre (de carti)
dintre care 3 bile albe (3 asi). Din cele 39 de bile mai extragem 13
bile si vrem sa obtinem o singura bila alba (un singur as). Atunci
12
C31 × C36
P (A2 |A1 ) = 13
.
C39
In mod similar se obtine
C21 × C24
12
P (A3 |A1 ∩ A2 ) = 13
.
C26
si
C11 × C12
12
P (A4 |A1 ∩ A2 ∩ A3 ) = 13
= 1.
C13
Obtinem in final
C41 × C48
12
C31 × C36
12
C21 × C24
12
P (A1 ∩ A2 ∩ A3 ∩ A4 ) = 13
× 13
× 13
.
C52 C39 C26
2.1 Probabilitati elementare 18

• Pe un câmp de probabilitate se consideră evenimentele A, B, C ast-

fel ı̂ncât A şi B sunt independente, A şi C sunt incompatibile,
P (A) = 31 şi P (A ∩ B) = 29 . Determinaţi P (A ∪ B), P (A|B),
P (A ∪ B) şi P (C|A).

• Pe un câmp de probabilitate se consideră evenimentele A, B, C

astfel ı̂ncât A şi C sunt independente, P (A) = 12 , P (B) = 13 ,
P (A|B) = 41 , P (A ∩ C) = 12 1
şi P (B ∪ C) = 12 . Determinaţi
P (A ∩ B), P (A ∪ B), P (C) şi P (B ∩ C).

• Pe un câmp de probabilitate se consideră evenimentele A, B, C ast-

fel ı̂ncât A şi B sunt incompatibile, B şi C sunt independente,
3
P (A) = 10 , P (B) = 25 şi P (B ∪ C) = 54 . Determinaţi
P (A ∩ B), P (B|C), P (C) şi P (A ∪ B).

• (Examen 2019) Se considera doua frme din sectorul privat. Se stie

că firma 1 realizează profit cu probabilitatea 0, 4, firma 2 obtine
profit cu probabilitatea 0, 3, iar ambele firme realizează profit cu
probabilitatea 0, 2.

(a) Să se calculeze probabilitatea ca cel putin una din cele doua
firme să obtina profit.
(b) Să se calculeze probabilitatea ca o singură firmă din cele două
să realizeze profit.

• (Examen 2018) Se stie că firma 1 realizează profit cu probabilitatea

0, 4, firma 2 obtine profit cu probabilitatea 0, 3, iar ambele firme
realizează profit cu probabilitatea 0, 2.
(a) Să se calculeze probabilitatea ca cel putin una din cele doua
firme să obtina profit. (0,50 p)
(b) Să se calculeze probabilitatea ca o singură firmă din cele două
să realizeze profit. (0,50 p)
Barem rezolvare:

(a) P (A1 ) = 0, 4; P (A2 ) = 0, 3 si P (A1 ∩ A2 ) = 0, 2 . . . . . . 0,1 p

P (A1 ∪ A2 ) = P (A1 ) + P (A2 ) − P (A1 ∩ A2 ) = 0, 5 . . . . . . 0,4 p
2.2 Variabile aleatoare de tip discret 19

(b)

P [(A1 ∩ Ā2 ) ∪ (A1 ∩ Ā2 )] = P (A1 ∩ Ā2 ) + P (A1 ∩ Ā2 )

= P (A1 ) − P (A1 ∩ A2 ) + P (A2 ) − P (A1 ∩ A2 ) = 0, 3. . . . . . . (0, 5p)

2.2 Variabile aleatoare de tip discret

• Se arunca un zar pana se obtine prima data fata 6. Sa se calculeze
probabilitatea ca:

(a) sa se obtina fata 6 la ce-a de a 5-a aruncare.

(b) sa nu se obtina fata 6 in primele 3 aruncari.
(c) Sa se scrie repartitia variabilei aleatoare asociate acestui ex-
periment.

• Urmarim evolutia cursului EURO/LEU pe parcursul a 3 zile con-

secutive. Se stie ca intr-o zi oarecare cursul creste in raport cu ziua
precedenta cu probabilitatea 1/3, si scade cu probabilitatea 2/3,
independent de evolutia din celelalte zile.

(a) Sa se scrie repartitia variabilei aleatoare care reprezinta nu-

marul de zile in care cursul a scazut in raport cu ziua prece-
denta.
(b) Stiind ca s-au inregistrat cel mult 2 zile de scadere, sa se cal-
culeze probabilitatea ca in cel putin o zi cursul sa fi scazut.

• O societate petroliera a achizitionat un teren la pretul de 5 milioane

EURO, dupa care a inceput lucrarile de forare in cadrul a 15 puturi.
Costul de exploatare pentru fiecare put este de 500 000 EURO. Din
experienta acumulata de companie, probabilitatea ca un put ales
la intamplare sa contina zacaminte de petrol este de 10%. Fiecare
put care contine petrol aduce un profit de 7 milioane EURO.

(a) Care este probabilitatea ca exact 3 puturi sa contina petrol?

(b) Sa se calculeze probabilitatea ca societatea sa iasa pe profit.
2.3 Variabile aleatoare de tip continuu 20

• Consideram un joc jucat cu un zar (considerat perfect). Astfel,

daca jucatorul obtine fata 2 el castiga 20 Euro, daca obtine fata 4
el castiga 40 Euro, daca obtine fata 6 el pierde 30 Euro, si in orice
alta situatie el nu castiga si nici nu pierde. Notam prin X v.a. care
reprezinta castigul sau pierderea jucatorului. Se cere:

(a) Sa se calculeze M (X) si abaterea medie patratica σX a v.a.

X. Ce suma ar trebui sa plateasca o persoana pentru a avea
dreptul sa participe la acest joc?
(b) Sa se calculeze probabilitatea P (X ≥ M (X)), adica probabil-
itatea ca jucatorul sa obtina profit.
(c) Sa se calculeze probabilitatea P (m − 1, 5σ ≤ X ≤ m − 1, 5σ),
unde am notat m = M (X). Sa se gaseasca un minorant uni-
versal pentru probabilitatea de mai sus.
(d) Un jucator joaca de 10 ori acelasi joc. Notam prin Y suma
totala castigata sau pierduta de jucator in cele 10 jocuri. Sa
se calculeze M (Y ) si abaterea medie patratica a v.a. Y .

• Un sistem de telecomunicatie este format din n componente, fiecare

componenta functionand cu probabilitatea p, independent de cele-
late componente. Computerul opereaza in mod eficient daca cel
putin jumatate din componente functioneaza. Pentru ce valori ale
parametrului p un sistem format din 5 componente va opera in mod
eficient?

2.3 Variabile aleatoare de tip continuu

• (Curs) Durata de functionare (exprimata in ore) a unui computer
este o variabila aleatoare continua cu densitatea de repartitie
 −x
λe 100 , x ≥ 0
f (x) =
0, ı̂n rest

Sa se determine probabilitatea ca:

(a) computerul sa functioneze intre 50 si 150 de ore.

2.3 Variabile aleatoare de tip continuu 21

(b) Cu ce probabilitate va functiona mai putin de 100 de ore?

• Durata de viata a unei componente electronice se modeleaza cu

ajutorul unei variabile aleatoare continue avand functia de densitate
de repartitie 
0, x ≤ 100
f (x) = 100
x2
, x > 100
Cu ce probabilitate exact 2 componente electronice din cele 5 ale
unui aparat vor trbui inlocuite in primele 150 de ore de functionare?

• Variabila aleatoare continuă X are densitatea de repartiţie

( 2x
, x ∈ [0, 2]
f (x) = k
0, ı̂n rest

k este un parametru real.

(a) Să se determine valoarea constantei k.

(b) Să se calculeze P(X < 1 | 2X ≥ 1).
(c) Să se calculeze media variabilei aleatoare Y = (X − 1)2 .

• Variabila aleatoare continuă X are densitatea de repartiţie

( x
, x ∈ [0, 2]
f (x) = k+1
0, ı̂n rest.

(a) Să se determine valoarea constantei k.

(b) Să se calculeze P(2X > 1 | X ≤ 1).
(c) Să se calculeze media variabilei aleatoare Y = (2 − X)2 .

• Variabila aleatoare continuă X are densitatea de repartiţie


 3x2
, x ∈ [0, 1]
f (x) = k + 1 k ∈ R.
 0, ı̂n rest,

(a) Să se determine valoarea constantei k.

2.3 Variabile aleatoare de tip continuu 22

(b) Să se calculeze P(4X ≥ 1 | 2X < 1).

(c) Să se calculeze dispersia variabilei aleatoare Y = 3 − 2X.

• Se consideră variabila aleatoare continuă X cu densitatea de repartiţie


x(6 + αx), x ∈ [0, 1]
f (x) = , unde α ∈ R.
0, x ∈ (−∞, 0) ∪ (1, +∞).

(a) Determinaţi valoarea parametrului α.

(b) Calculaţi probabilitatea: P (2X − 1 ≤ 0 | 3X > 1).

• Se consideră variabila aleatoare continuă X cu densitatea de repartiţie

( 1
c − x, x ∈ [−1, 1]
f (x) = 2 , unde c ∈ R.
0, x ∈ (−∞, −1) ∪ (1, +∞).

(a) Determinaţi valoarea parametrului c.

1
(b) Calculaţi probabilitatea conditionata P (X 2 ≤ 4
|X ≤ 0).

• (Examen 2017) Variabila

( 2x aleatoare continuă X are densitatea de
, x ∈ [0, 2]
repartiţie f (x) = k , k ∈ R.
0, ı̂n rest

(a) Să se determine valoarea constantei k. (0,5 p)

(b) Să se calculeze P(X < 1 | 2X ≥ 1). (0,5 p)
(c) Să se calculeze media variabilei aleatoare Y = (X − 1)2 . (0,5
p)

Rezolvare.

(a) Conditii pentru ca functia f sa fie densitate de repartitie:


Rf (x) ≥ 0, ∀x ∈ R
∞
−∞
f (x)dx = 1
2.3 Variabile aleatoare de tip continuu 23

Din prima conditie deducem

2x
≥ 0, ∀x ∈ [0, 2] ⇒ k > 0.
k
Apoi
Z ∞ 2
2
x2 
Z  x
2x 4 , x ∈ [0, 2]
f (x)dx = dx = = = 1 ⇒ k = 4 > 0 ⇒ f (x) = 2
−∞ 0 k k 0 k
 0, ı̂n rest

(b)
2 1

R1 x x 
P 1
≤X<1


1/2
dx 4  3
1
P (X < 1|2X ≥ 1) = 2
=R 2 =
1/2
 = 16
= .
1
P X≥2 2 x 2 2 15
5
1/2
dx x  16
2
4 1/2

(c)

M (Y ) = M (X − 1)2 = M X 2 − 2X + 1 = M X 2 −2M (X)+1.

 

∞ 2
2
x2 x3 
Z Z
4
M (X) = xf (x)dx = dx = = .
−∞ 0 2 6 0 3


∞ 2
2
x3 x4 
Z Z
2 2


M X = x f (x)dx = dx = = 2.
−∞ 0 2 8 0

8 1
M (Y ) = 2 − +1= .
3 3
• (Examen 2018) Pretul de vânzare al unei actiuni emise de Banca
Transilvania (BT) la Bursa de Valori din Bucuresti, exprimat ı̂n lei,
este modelat de o variabilă aleatoare continuă X cu densitatea de
repartiţie 
kx, pentru 2 ≤ x ≤ 4
f (x) =
0, altfel,
unde k ∈ R.
2.4 Vectori aleatori bidimensionali de tip discret 24

(a) Să se determine valoarea constantei k. (0,50 p)

(b) Să se calculeze probabilitatea ca o actiune BT să se vanda cu
cel putin 2, 5 lei, stiind ca pretul acesteia nu poate depasi 3 lei.
(0,75 p)
(c) Să se determine valoarea medie a pretului de vânzare al unei
actiuni BT. (0,50 p)
(d) Să se calculeze dispersia variabilei aleatoare 3X + 1. (0,75 p)
Barem rezolvare:

(a) Conditiile generale ca o functie f (x) sa fie functie de densitate

. . . 0,15 p
Verficarea conditiilor ca f (x) sa fie functie de densitate . . . 0,1p
k = 16 . . . . . . 0,25 p
R3
P (2,5≤X≤3) 2,5 f (x)dx
(b) P (X ≥ 2, 5|X ≤ 3) = P (X≤3)
= R3
f (x)dx
. . . . . . 0, 15p
−∞
sau
P robabilitatea ceruta = F (3)−F (2,5)
F (3)
. . . . . . 0, 15p
R3
2,5
f (x)dx = 2, 75 . . . . . . 0, 25p
R3
−∞
f (x)dx = 5 . . . . . . 0, 25p
P (X ≥ 2, 5|X ≤ 3) = 2,75
5
= 0, 55 . . . . . . 0, 1p
R∞ 28
(c) M (X) = −∞ xf (x)dx = 9 . . . . . . 0, 5p
(d) D(3X+1) = D(3X) = 9D(X) = 9[M2 (X)−(M (X))2 ] . . . . . . 0, 25p
R∞
M2 (X) = −∞ x2 f (x)dx = 10 . . . . . . 0, 25p
26
D(3X + 1) = 9
. . . . . . 0, 25p

2.4 Vectori aleatori bidimensionali de tip dis-

cret
• Se stie ca 15% din familiile unui oras nu au copii, 20% au un singur
copil, 35% au 2 copii iar 30% au 3 copii. Se presupune ca in fiecare
familie probabilitatea ca un nou-nascut sa fie baiat este egala cu
probabilitatea sa fie fata. Daca alegem o familie la intamplare, si
2.4 Vectori aleatori bidimensionali de tip discret 25

daca notam prin X numarul de baieti din familie, iar cu Y numarul

de fete, sa se scrie tabelul repartitiei comune al v.a. X si Y .

• Tabelul repartitiei comune al variabilelor aleatoare discrete X si Y

are forma

X\Y −1 0 1 P(X = xi )
0 a 3a
, unde a ∈ R.
1 2a 4a
P(Y = yj ) 5a

(a) Să se completeze tabelul şi să se determine repartiţiile marginale.

(b) Să se afle valoarea parametrului a astfel ı̂ncât variabilele aleatoare
X şi Y să fie necorelate. (0,75 p)
(c) Pentru a = 0, 1 să se calculeze dispersia variabilei aleatoare
Y |X = 0.
(d) Pentru a = 0, 05 să se calculeze P[(X > 0) ∪ (Y < 0)].

• Variabila aleatoare bidimensională Z = (X, Y ) are repartiţia dată

ı̂n tabelul următor:

X\Y 0 1 P(X = xi )
−1 p
0 2p unde p ∈ R.
1 3p 5p
P(Y = yj ) 4p

(a) Să se completeze tabelul şi să se determine repartiţiile marginale.

(b) Să se afle valoarea parametrului p astfel ı̂ncât variabilele aleatoare
X şi Y să fie necorelate.
(c) Pentru p = 0, 1 să se calculeze dispersia variabilei aleatoare
X|Y = 0.
(d) Pentru p = 0, 05 să se calculeze P((X < 0) ∪ (Y ≥ 1)).

• Variabila aleatoare bidimensională Z = (X, Y ) are repartiţia dată

ı̂n tabelul următor:
2.4 Vectori aleatori bidimensionali de tip discret 26

X\Y 0 1 2 P(X = xi )
−1 2c 2c
unde c ∈ R.
0 c 5c
P(Y = yj ) 4c

(a) Să se completeze tabelul şi să se determine repartiţiile marginale.

(b) Să se afle valoarea parametrului c ∈ R∗ astfel ı̂ncât
P(X = −1, Y = 0) =P(X = −1) ×P(Y = 0). Pentru valoarea
determinată stabiliţi dacă variabilele aleatoare X şi Y sunt
independente.
1
(c) Pentru c = 20
să se calculeze media variabilei aleatoare X|Y =
1.
1
(d) Pentru c = 20 să se calculeze coeficientul de corelaţie al vari-
abilele aleatoare 2X şi Y .

• Variabila aleatoare bidimensională Z = (X, Y ) are repartiţia dată

ı̂n tabelul următor:

X\Y −1 0 P(X = xi )
1 2k
, unde k ∈ R.
2 k
P(Y = yj ) 2k 1

(a) Completaţi tabelul, scriind si repartitiile variabilelor X si Y si

determinati multimea valorilor posibile pentru parametrul k.
1
(b) Pentru k = 3
calculaţi covarianţa variabilelor aleatoare 4X +1
şi 1 − 2Y .
1
(c) Pentru k = 5
calculaţi media conditionata M (Y |X = 2).

• Variabila aleatoare bidimensională Z = (X, Y ) are repartiţia dată

ı̂n tabelul următor:

X\Y −2 −1 P(X = xi )
0 α2
4α , unde α ∈ R.
1 3
2α
P(Y = yj ) 2α 1
2.4 Vectori aleatori bidimensionali de tip discret 27

(a) Completaţi tabelul, precizând repartitiile variabilelor aleatoare

X si Y si determinati valoarea parametrului α.
(b) Calculaţi coeficientul de corelaţie al variabilelor aleatoare X
şi 1 − 2Y .
(c) Calculaţi media conditionata M (X|Y = −1).

• (Examen 2017) Tabelul repartitiei comune al variabilelor aleatoare

discrete X si Y are forma

X\Y −1 0 1 P(X = xi )
0 a 3a
, unde a ∈ R.
1 2a 4a
P(Y = yj ) 5a

(a) Să se completeze tabelul şi să se determine repartiţiile marginale.

(0,5 p)
(b) Să se afle valoarea parametrului a astfel ı̂ncât variabilele aleatoare
X şi Y să fie necorelate. (0,75 p)
(c) Pentru a = 0, 1 să se calculeze dispersia variabilei aleatoare
Y |X = 0. (0,5 p)
(d) Pentru a = 0, 05 să se calculeze P[(X > 0) ∪ (Y < 0)]. (0,5
p)

Rezolvare.
X\Y −1 0 1 P(X = xi )
0 a 1 − 8a 3a 1 − 4a
(a) unde a ∈
1 0 2a 2a 4a
P(Y = yj ) a 1 − 6a 5a 1
 1
0, 8 .
   
0 1 −1 0 1
X: ; Y : .
1 − 4a 4a a 1 − 6a 5a

(b) M(X) = 4a; M(Y ) = 4a; M(XY ) = 2a

cov(X, Y ) = 2a − 16a2 = 0 ⇒ a ∈ 0; 81 .

2.5 Statistica Matematica 28

 
−1 0 1 1
(c) a = 0, 1; Y |X = 0 : 1 2 3 ; M(Y |X = 0) = 3
;
6 6 6
M((Y |X = 0)2 ) = 32 ;
D(Y |X = 0) = 59 .
(d) P((X > 0) ∪ (Y < 0)) =P(X > 0)+P(Y < 0)−P(X > 0, Y < 0) =
4a + a − 0 = 5 · 0, 05 = 0, 25.

• (Examen 2018) Se consideră variabilele aleatoare X şi Y având

repartiţia comună:

X\Y −1 0 1 P(X = xi )
1 a a 5a
unde a ∈ R.
2 a
P(Y = yj ) 3a 3a

(a) Să se determine valoarea parametrului a, sa se completeze tabelul

si sa se scrie repartitiile variabilelor aleatoare X şi Y . (0,75 p)
(b) Să se determine dispersia variabilei aleatoare X + Y . (0,75
p)
Barem rezolvare:
1
(a) a = 10
si tabelul completat . . . . . . 0,35 p
(b) D(X + Y ) = D(X) + D(Y ) + 2Cov(X, Y ) = D(X) + D(Y ) +
2[M (XY ) − M (X)M (Y )] . . . . . . 0,25 p
Calculul M (XY ) = 0 . . . . . . 0,2 p
Calculul D(X) = M2 (X) − (M (X))2 = 41 . . . . . . 0,1 p
Calculul D(Y ) = M2 (Y ) − (M (Y ))2 = 53 . . . . . . 0,1 p
Rezultatul final D(X + Y ) = 17 20
. . . . . . 0,1 p

2.5 Statistica Matematica

• (Examen 2017) Se considera o populatie statistica avand carac-
teristica variabila aleatoare X, cu legea
1 (x−3θ)2
f (x; θ) = √ e− 8 , x ∈ R, θ ∈ R.
2 2π
2.5 Statistica Matematica 29

(a) Să se estimeze parametrul θ pe baza unei selecţii de volum n.

(0,75 p)
(b) Calculati media si dispersia estimatorului gasit la subpunc-
tul precedent si stabiliţi dacă estimatorul este absolut corect.
(0,75 p)
(c) Sa se calculeze valoarea estimaţiei pentru selecţia ce a condus
la rezultatele:
8; 10; 10; 8; 7; 9; 10; 9. (0,5 p)
Rezolvare.
(a) Se observa ca v.a. X urmeaza o repartitie normala N (3θ, 2).
Rezulta M (X) = 3θ si D(X) = 22 = 4.
Consideram o selectie de volum n din populatia consid-
erata, ce consta in variabilele aleatoare independente si
identic distribuite X1 , X2 , ..., Xn , avand repartitia comuna
data de repartitia v.a. X, adica repartitia normala N (3θ, 2).
Utilizand metoda momentelor, se egaleaza momentul ini-
tial de selectie de ordinul 1, notat m∗1 , si care este dat de
media de selectie X̄, cu momentul initial de ordinul 1 al
v.a. X, dat de M (X). Se obtine ecuatia
1
X̄ = M (X) ⇔ X̄ = 3θ ⇔ θ̂ = X̄.
3
(b) Se stie ca daca avem o populatie oarecare a carei carac-
teristica este data de v.a. X, atunci M (X̄) = M (X) si
D(X̄) = D(X)n
.
1 1 1 1
M (θ̂) = M ( · X̄) = · M (X̄) = · M (X) = · 3θ = θ,
3 3 3 3
de unde rezulta ca θ̂ este un estimator nedeplasat pentru
parametrul θ. In plus
1 1 1 D(X) 1 4 4
D(θ̂) = D( · X̄) = · D(X̄) = · = · = .
3 9 9 n 9 n 9n
Rezulta limn→∞ D(θ̂) = 0 si deci θ̂ este un estimator ab-
solut corect pentru parametrul θ.
2.5 Statistica Matematica 30

(c) Estimatia obtinuta este

1 1 1X 1 1
θ̂ = ·x̄ = · xi = · (8+10+10+8+7+9+10+9) = 2, 958.
3 3 n i 3 8

– (Examen 2018) Valorile daunelor platite de o societate de

asigurari (exprimate in EURO) se modeleaza cu ajutorul vari-
abilei aleatoare X ce are densitatea
1 x
f (x, θ) = 3
x2 e− 2θ , x > 0, θ > 0.
16θ

(a) Să se estimeze parametrul θ. (1 p)

(b) Să se stabilească dacă estimatorul găsit este nedeplasat.
(0,50 p)
(c) Să se afle valoarea estimatorului pentru selecţia: 200; 250;
180; 220; 300; 200; 230; 200. Care este valoarea medie esti-
mata a daunelor? (0,50p)
Barem rezolvare:
(a) Descrierea generala a metodei de estimare . . . . . . 0,2 p
Determinarea estimatorului θ̂ = X̄6 . . . . . . 0,8 p
(b) Caracterizarea unui estimator nedeplasat . . . . . . 0,1 p
Demonstrarea egalitatii M (θ̂) = θ . . . . . . 0,4 p
P8
(c) Calculul corect al estimatiei θ̂ = x̄6 = 48
1
i=1 xi = 37, 083
. . . . . . 0, 3 p
M (X) ' 6θ̂ = x̄ = 18 8i=1 xi = 222, 5 . . . . . . 0, 2 p
P
2.5 Statistica Matematica 31

Referinte bibliografice:

1. Silvia Dedu, Florentin Serban, Matematici aplicate in economie,

2017.

2. Sheldon Ross, A First Course in Probability, Editia a 8-a, Editura

Prentice Hall, 2010.

3. Bernd Luderer, Volker Nollau, Klaus Vetters, Mathematical For-

mulas for Economists, Editia a 2-a, Editura Springer, 2005.