CAPITOLUL1 Circuitul economic de ansamblu

Economia nationala este ansamblul activitatilor economice si sociale privite in unitate si

interdependentele lor, care se desfasoara in cadrul national statal, istoriceste constituit.
Macroeconomia este acea parte a economiei care consta in procesele si fenomenele care rezulta din
corelarea activitatilor economice la nivelul economiei nationale.
Macroeconomia se ocupa cu studiul unor marimi agregate, cum ar fi: consumul final al populatiei,
formarea nationala de capital, economisirea nationala, cererea agregata, oferta agregata etc.
Contabilitatea nationala reprezinta un ansamblu coerent si detaliat de conturi si tabele ce ofera o
imagine comparabila si completa a axtivitatii economice dintr-o tara. In vederea caracterizarii
fluxurilor reale si a fluxurilor financiare la nivelul macroeconomic, in SCN (sistemul contabilitatii
nationale) agentii economici sunt grupati pe sectoare insitutionale dupa functia indeplinita si sursele
de finantare, astfel:
Societati si cvasisocietati nefinanciare
- Produc bunuri si servicii destinate pietei, nefinanciare;
- Resursele lor provin din vanzarea productiei;
- Pot fi private, publice si mixte.

Institutii financiare si de credit
- Au ca functie principala finantarea activitatii economice, adica colectarea, transformarea
si redistribuirea disponibilitatilor financare;
- Fondurile acestor institutii provin de obicei in principal din angajamente contractate
(depunderi la vedere si la termen, titluri de valoare etc) si dobanzi.

Intreprinderi de asigurari
- Indeplinesc functia de asigurare, adica de transformare a riscurilor individuale in riscuri
colective;
- Se finanteaza din primele de asigurare.

Administratiile publice
- Produc servici nemarfare si efectueaza operatii de redistribuire a veniturilor si bogatiei
nationale;
- Finantarea lor se face din varsaminte obligatorii ale celorlalte institutii, primite direct sau
indirect, prin redistribuire.

Administratiile private
- Produc servicii nermarfare pentru grupuri particulare de gospodarii;
- Se finanteaza din contributii voluntare efectuate de gospodarii in calitate de consumatori
si din veniturile din proprietate.

Gospodariile
- Functia principala este consumul;
- Veniturile provin din salarii, proprietate si transferuri.

Restul lumii
- Grupeaza unitatile nerezidente in masura in care ele efectueaza opetatiuni cu unitatile
institutionale rezidente.

Retragerile din fluxul circular al veniturilor inbraca trei forme:
- Economiile (s): venituri pe care gospodariile nu le cheltuiesc pentru consum si care, in
mod normal, sunt depuse la banci sau in alte gategorii de institutii financiare;
- Taxele (T): includ taxele directe si indirecte platite de titularii de venit administratiilor;
- Importurile (IM): cuprind cheltuielile gospodariilor pentru bunurile importate si
cheltuielile firmelor pentru materiile prime achizitionate din exterior
Retragerile totale for fi: R= S+T+IM.

Injectiile in fluxul circular al venitului cuprind:
- Investitiile (I) facute de firme pentru cresterea stocului de capital
- Cheltuielile publice (G), care includ achizitiile guvernamentale de bunuri si servicii;
- Exporturile (EX), respectiv vanzarile tarii catre restul lumii.
Injectiile totale sunt: J=I+G+EX
O identitate contabila importata:
Retrageri = Injectii => S+T+IM=I+G+EX => (S-I)+(T-G)= EX-IM


Indicatorii macroeconomici:
PIB: - indicator de flux;
- reflecta capacitatea de valorificare a resurselor din interiorul unei tari.

PIB: prin metoda productiei
PIB-ul reprezinta valoarea de piata a tuturor bunurilor si serviciilor destinate consumului
final, realizate cu ajutorul factorilor de productie din interiorul unei tari, intr-o perioada de
timp determinata.
Pib reprezinta suma valorilor adaugate brute (VAB), realizate in interiorul unei economii
nationale in decursul unei perioade:
PIB = VAB
Determinarea Pib-ului prin metoda productiei se realizeaza cu ajutorul relatiei:
PIB = VAB + IP + TV SP
VAB reprezinta valoarea adaugata bruta, care exprima excedentul valorii bunurilor si
serviciilor consumate pentru productie (este valoarea nou-creata in prductie)
IP impozitele pe produse, reprezentand varsamintele obligatorii, fara contrapartida, in bani
sau natura, prelevate de catre administratiile publice sau institutiile UE, pe unitatea de bun
suu serviciu produs sau schimbat
TV taxele vamale, reprezentand prelevari asupra importurilor
SP subventiile pe produse, care sunt transferuri curente, fara contrapartida, pe care
administratiile publice sau inst UE le varsab producatorilor rezidenti,pe unitatea de bun sau
serviciu produsa sau importata, in scopul influentarii nivelurilor lor de productie, preturilor
lor sau remunerarii factorilor de productie.
PIB la costul factorilor de productie se va determina astfel:

PIB: prin metoda cheltuielilor
PIB = C +

+ G +

C consum privat
I investitii brute
G consum public
E expoturi nete

PIB: prin metoda veniturilor
PIB = venituri
Veniturile factorilor de productie munca
Venituri din munca pe cont propriu
Profiturile firmelor
Rentele
Dobanzile
Taxele indirecte
Deprecierea capitalului

PIB = R + EBE + AIP ASP
R renumerarea salariatilor, formata in principal din salarii
EBE excedentul brut de exploatare, ceea ce ramane din valoarea adaugata
AIP alte impozite pe productie
ASP alte subventii pe productie


PNB masoara valoarea bunurilor si serviciilor finale produse de firmele nationale in decursul
unei perioade determinate.
PNB = PIB + valoarea adaugata bruta
PNN (venit national) = PNB deprecierea capitalului
PIN = PIB A
PNB = PIB + SVABS
PNN = PNB A = VN
VN la costul factorilor = VN taxe indirecte + subventii
VN disponibil = VN + soldul transferurilor curente cu strainatatea
VD = VN venituri nedistribuite + transferuri taxe
VD = C + S
Deflatorul PIB = PIB nominal / PIB real (%)
Daca economisires neta a sectorului privat este nula, orice deficit bugetar se transforma intr-
un deficit de cont curent extern.

Corelatia dintre productia totala si consumul final agregat este reflectata de echilibrul dintre
cererea si oferta agregata.
Cererea agregata reprezinta totalitatea cheltuielilor agregate pe care agentii economici
intentioneaza sa le efectueze intr-o anumita perioada, in raport c veniturile agregate si
nivelul general al preturilor.
Oferta agregata reprezinta cantitatea totala de bunuri economice disponibile pentru vanzare
intr-o economie nationala, in functie de nivelul general al preturilor, intr-o anumita
perioada.


CAPITOLUL2 ECONOMIA CERERII
Consumul privat:
Este partea din venitul disponibil utilizata de catre menaje pentru achizitionarea de
bunuri de folosinta curenta si indelungata si de servicii
Curpinde cererea de bunuri si servicii exprimata de menje pe piata
Are cea mai importanta pondere in PIB
Este indisolubil de economii: ce nu se consuma, se economiseste.
Consumul Keynesian (John Maynard Keynes):
Consumatorul este fiu risipitor: intai consuma, apoi economiseste
Consumul se alfa in relatie directa cu venitul curent; el creste cand venitul curent
creste si scade in situatia inversa, dar nu neaparat in aceeasi proportie
Keynes sustine ca indivizii urmaresc in primul rand acoperirea nevoilor de consum si
numai daca venitul disponibil este mai mare decat consumul dorit, partea in exces
este economisita.
C =

- ecuatia comportamentala a consumului

c = C /

cu

= Y-T
C = consumul de subzistenta + inclinatia marginala spre
consum*venitul disponibil
Factorul cheie al consumului: venitul curent.

TEORIA VENITULUI PERMANENT
Venitul pe care individul anticipeaza ca il va obtine de-a lungul vietii (venitul permanent) este
cel care influenteaza consumul.
Consumul individului depinde de ceea ce i se intampla astazi si de ceea ce el anticipeaza ca
va fi maine.
Indivizii isi niveleaza utilitatea marginala de-a lungul sezoanelor, ciclurilor de afaceri si
ciclurilor de viata.
Modelul simplificat: Y = venitul curent

= venitul viitor
a = averea la inceputul perioadei curente
C = consumul prezent

= consumul viitor
Resursele curente sunt: Y + a
Dupa consum ele devin: Y + a C
Resursele viitor sunt: (Y+a-C)(1+r)+

Maximul care poate fi consumat in viitor este:

= (Y+a-C)(1+r)+

Valoarea prezenta a acestui consum este: Y+a-C+

CAPITOLUL3 TEORIA VENITULUI NATIONAL
Teoria venitului permanent:
Individul alege intre diferite valori ale consumului prezent si ale consumului viitor
Cresterile anticipate ale venitului sunt incluse in planurile de consum, deci nu
afecteaza planul de consum al individului
Numai variatiile neanticipate vor afecta consumul prezent; cresterile neanticipate ale
venitului curent vor fi in majoritate economisite, pe cand cele ale venitului
permanent vor determina cresterea consumului
Averea si rata dobanzii influenteaza consumul
Factori care influenteaza consumul:
Venitul disponibil
Averea = totalitatea bunurilor reale si financiare detinute de consumator (variabila de
stoc)
Rata dobanzii => efect de bogatie: cresterea ratei dobanzii reduce valoarea
actualizata a averii viitoare, ceea ce conduce la o reducere a consumului prezent
Preferintele indivizilor intre consumul prezent si cel viitor
Anticiparile cu privire la evolutia preturilor, venitului si ofertei de bunuri
Incertitudinea (economiile de precautie)
Constrangerile de lichiditate (accesul la credit)
Fiscalitatea etc.

Consumul, economiile si venitul disponibil
S = -

, cu s= S /

INVESTITIILE
Investitii = cheltuieli pentru cumpararea sau construirea bunurilor de capital (cladiri
noi rezidentiale si non-rezidentiale, echipamentele, software) + variatia stocurilor
Importanta lor vine in principal din efectul de antrenare generat in economie, fiind
esentiale pentru capacitatea productiva a unei economii pe termen lung.
Factorii care stau la baza deciziei de a investi:
- Previziunile sau asteptarile investitorului
- Costul investitiei
- Venitul investitiei

DECIZIA DE A INVESTI
- Venitul marginal al capitalului este venitul suplimentar antrenat de cresterea cu o
unitate a stocului de capital = productivitatea marginala a capitalului in expresie
valorica: Y/K = WmgK
- Costul capitalului include doua componente distincte: costul de oportunitate si
cheltuiala cu achizitia elementului de capital: CT=K+K*r=K(1+r)
- Costul marginal al capitalului este: Cmg=1+r
- Profitul este maxim cand WmgK=Cmg, deci:
WmgK = 1+r












RATIA q:
Orice investitie presupune cheltuieli cu instalare care includ:
-cheltuieli cu montarea noilor instalatii
-cheltuieli cu formarea profesionala
-cheltuieli cu alegerea, comandarea si instalarea noilor echipamente, etc
Ratia q a lui Tobin este:
q = WmgI actualizata/CmgK
Pentru intreprinderea cotata la bursa:
q = valoarea bursiera a intreprinderii/costul de inlocuire a K
Investitia va fi facuta pentru q>1

Curba cererii de investitii


Investitiile si PIB
Fie = ponderea K in Y
K = Y

)
K = *Y
acceleratorul investitiilor
Orice crestere a Y necesita investitii.

Factorii care influenteaza investitiile:
Progresul tehnologic; o imbunatatire a tehnologiilor sau aparitia unor produse noi
mareste rata profitului net astfel ca investitiile cresc
Fiscalitatea; cresterea fiscalitatii mareste costurile si reduce profitabilitatea
investitiei, astfel ca investitiile scad
Cresterea PIB
Asteptarile investitorilor

Echilibrul venitului
national





Paradoxul
economisirii

Echilibrul venitului
national




Algebra multiplicatorilor:
Intr-o economie inchisa:
C =

+cY
Daca in economie intervine si statul vom avea:

= Y-T
Rezulta ca: C =

( )
Cheltuielile globale cuprind
CG = C + Io + G
Venitul va fi:
Y = Co + cY cT + Io + G, de unde rezulta:
Y = (Co + Io +G cT) / 1-c

MULTIPLICATORII
Multiplicatorii investitiilor:
k = dY/dI = 1/1-c = 1/s
Multiplicatorul cheltuielilor publice:
g = dY/dG = 1/1-c
Multiplicatorul reducerii fiscale:
m = dY/d(-T) = c/1-c = cg

Pentru economia deschisa:
CG = C + I + G + X
X= export-import
Import = IMIxY, cu IMI= inclinatia marginala spre import
Multiplicatorul venitului national intr-o economie deschisa:
1/(IMI+s)
CAPITOLUL4 PIATA MUNCII

Oferta de munca individuala:
Timpul total de care dispune un individ se imparte in timp liber(L) si timp de
munca(L)
H = L+L
Costul de oportunitate al unei ore de timp liber este dat de cantitatea de bunuri care
s-ar putea obtine cu veniturile incasate dintr-o ora de munca: salariul real orar (w)
w= salariul nominal (W)/pret (P)
Daca individul ar muncii in continuu, el ar incasa un venit: wH. Timpul de munca ii
permite acestuia un consum:
C = Lw
Daca sacrifica o parte din consumul potential in favoarea timpului liber, aceasta parte
are valoarea: Lw
Constrangerea bugetara a individului va fi:
wH = Lw + C


Constrangerea bugetara
Ansamblul combinatiilor intre consum si timpul liber pentru care individul isi
consumaa intregul venit: wH = Lw + C.
Prelucrand avem: w(H-L) = C, cu H-L timpul de munca



Curba de indiferenta
Ansamblul combinatiilor de consum si timp liber pentru care satisfactia individului
este constanta.

Optimul consumatorului
Tangenta linia bugetului curba de indiferenta

Efect de venit si efect de subtitutie
Efectul de subtitutie = modificarea consumului de timp liber ca urmare a faptului ca
cresterea salariului real face timpul de munca mai atractiv
Efectul de venit = modificarea consumului de timp liber ca urmare a faptului ca
cresterea salariului real este o crestere de venit.
Relatia w cantitatea de munca individuala

Oferta agregata de munca suma ofertelor individuale.



Factorii care influenteaza oferta de munca:
Modificarea preferintelor (de ex intrarea femeilor pe piata muncii in epoca moderna)
Modificarea oportunitatilor alternative (ex: cresterea salariilor pe o piata a muncii
determina reducerea ofertei pe o alta piata)
Migratia fortei de munca
Factori demografici

Ce vor sindicatele?
Salarii mai mari
Mai multe locuri de munca
Stabilitate mare a locurilor de munca
Imbunatatirea conditiilor de munca
Colaborarea pe probleme specifice cu patronatul in administrarea intreprinderii

Curba de indiferenta a sindicatului
Ansamblul combinatiilor de niveluri de ocupare si niveluri de salariu pentru care
satisfactia sindicatului este constanta
Panta curbei de indiferenta: RmS arata pretul la care sindicatul substituie ocuparea
cu salarii mai mari


Optimul sindicalutlui
Oferta de munca colectiva: cantitatea de munca pe care insdicatul doreste si poate sa o
realizeze, in functie de nivelul salariului, intr-o perioda data de timp




Oferta colectiva si oferta individuala



Cererea de munca
Cantitatea de munca pe care firma doreste si poate sa o achizitioneze in functie de
nivelul salariului, de-a lungul unei perioade de timp.

Cererea de munca pe termen scurt
O firma angajeaza lucratori pana cand salariul real = productivitatea marginala a
muncii.
Cererea de munca individuala depinde de curba productivitatii marginale in zona sa
descrescatoare.
W



L

Factorii care influenteaza cererea de munca
Productivitatea marginala a muncii
Cresterea stocului de capital
Progresul tehnologic

Echilibrul pietei muncii pe o piata perfect concurentiala

Somajul voluntar
Persoane care nu doresc sa lucreze la nivelul dat al salariului


Somajul involuntar
Dezechilibru pe piata muncii: cerere < oferta





MONOPSONUL

Un singur cumparator de
munca















MONOPOLUL PE PIATA
MUNCII





















MONOPOLUL BILATERAL

MONOPSON

De ce costul marginal este deasupra curbei ofertei?
Pentru ca, daca doreste sa cumpere mai mult, monopsonul trebuie sa plateasca mai
mult, atat pentru ultima unitate, cat si pentru cele anterioare.
Algebric:
- Cheltuiala totala a monopsonului este:
CT = P(Q)Q
- Costul marginal va fi:

= Dct/dQ, deci

= P(Q) + QdP/Dq
Cum dP/dQ >= 0 =>

> P(Q)


Imperfectiunile pietei muncii

SALARIUL MINIM
Salariul minim se poate stabili in moduri diferite, astfel:
La nivel regional (Canada, Japonia), national (Franta, Romania), sectorial (Belgia,
Irlanda)
In raport cu varsta benefeciarului (Belgia, Franta)
Fixat de autoritatile publice sau negociat intre partenerii sociali
Calculat in functie de inflatie (Belgia) sau in functie de salariul mediu (Franta, Japonia,
Spania)

Notiuni importante:
- Populatia ocupata, formata din persoanele care presteaza o munca salariata,
inclusiv cei care sunt temporar indisponibili din cauza unei boli, a unui accident
sau pentru ca sunt in concediu;
- Somerii, care cuprind acele persoane care nu lucreaza si cauta in mod activ un loc
de munca;
- Populatia neocupata, formata din restul populatiei in varsta de munca; aici
incluzand studentii, casnicele, bolnavii inapti, persoanele care nu doresc sa
lucreze etc.


RATA SOMAJULUI

Rs = / PO

Rs = / PA

PA = PO + PANO


Ce este somajul?
Practic: excedentul de oferta de munca peste cererea de munca => este un
dezechilibru pe piata muncii;
Teoretic: utilizarea incompleta a resurselor de munca; nu este neaparat un
dezechilibru.


J.M KEYNES
Somajul keynesian: somaj de dezechilibru
Somajul care apare atunci cand cererea de bunuri si servicii este mai mica decat
cantitatea totala de bunuri si servicii pe care o poate produce economia poarta
numele de somaj ciclic

Noile teorii keynesiene:
Cauze ale rigiditatii salariilor nominale si/sau reale:
- Contractele
- Costurile de tranzactie
- Costurile de mediu


Somajul neoclasic
Rigiditatile institutionale: sindicatele, monopsonul, interventia statului;
Imperfectiunea informatiei => somaj frictional
Neconcordanta dintre structura cererii si structura ofertei de munca => somaj
structural = (Mankiw,2010) cerera de munca pe o anumita piata este mai mica decat
oferta
Somajul natural va include: s.frictional. s.structural si s.voluntar
Rata naturala a somajului corespunde functionarii normale si eficient a pietei muncii,
date fiind imperfectiunea informatiei si constrangerile institutionale


Economia ofertei
Imperfectiunea informatiei => externalitati:
- Opacitatea informatiei;
- Lipsa mobilitatii fortei de munca;
- Pregatirea neadecvata;
- Absenta disponibilitatii pentru adaptare

Curba Beveridge:

Salariul minim => reduce cererea de munca si mareste oferta
Impozitele pe munca => salariul net difera de salariul brut => scade cererea, dar
simultan scade oferta de munca, nu neaparat in aceeasi proportie
Ajutorul de somaj => efect de hysteresis
Legislatia => mareste costul aferent muncii.
Relatia de munca:
- Centralizate => sindicate/patronat;
Sindicatele care constientizeaza responsabilitatea sociala pe care o au si care
colaboreaza cu patronii si managerii poarta numele de sindicate corporatiste.
- Descentralizate


Efectele somajului
Reducerea PIB; Arthur Okun: pentru fiecare procent cu care rata efectiva a somajului
depaseste rata naturala, PIB scade cu 2.5 procente => somajul creste mai putin
proportional decat scade productia
Explicatia: fenomenul de pastrare a fortei de munca (firmele nu concediaza
concomitent cu reducerea cereii bunurilor lor pe piata)
Cresterea cheltuielilor cu protectia sociala
Reducerea eficientei fortei de munca
Reducerea veniturilor individuale
Efecte sociale generale
Efecte asupra sanatatii psihice a somerului


Diminuarea somajului
Stimularea cererii agregate
Reforma pietei muncii
Reducerea efecturlui de hysteresis
O atentie mai mare acordata educatiei


CAPITOLUL5 PIATA MONETARA


Bancile, institutiile financiare, societatile de asigurari-private, publice mixte reprezinta
acel agent economic agragat care indeplineste rolul de intermediar intre ceilalti agenti
economici, gestioneaza intrumentele monetare si parghiile financiare ale tarii.

Principala functie activa a bancilor si a celorlalte institutii financiare consta in acordarea de
imprumturi solicitantilor care intrunesc conditiile de bonitate financiara; acestea din urma
consta in capacitatea economica a unei persoane fizice sau juridice de a restitui, la scadenta,
creditele contractate impreuna cu dobanzile aferente.

Principala functie pasiva a institutiilor bancare, financiare si de asigurari se refera la primirea
spre pastrare a economiilor populatiei si a agentilor economici nonfinanciari (depozitul).

Functii macroeconomice actuale:
- Bancile, banca de emisiune coordoneaza platile si incasarile ce se efectueaza
in intreaga economie nationala
- Institutiile bancar-financiare au rolul de a restrictiona creditul
- Agentul bancar-financiar a dobndit posibilitatea de a crea putere de
cumparare aditionala, acesta decurgand din mecanismul transformarii
depunerilor la vedere in credite pe termen lung
- Bancile pot selecta proiectele de dezvoltare, pe care le sustin cu credite

Banca nationala nu este banca in sensul strict al termenului; nu este preocupata mai ales de
maximizarea profitului ei, ci de realizarea anumitor obiective pentru intreaga economie
nationala, obiective care ii revin din mandatul national, atribuit acesteia de forul legislativ.
Bancile comerciale reprezinta un tip de intreprindere lucrativa specializata in ansamblul
activitatilor economice, care furnizeaza bani (capital) celorlalti agenti economici (persoane
fizice si/sau juridice).

Bancilecomerciale de depozit isi procura mijloacele financire de care au nevoie de pe piata
monetara, prin depunerile pe termen scurt ale clientilor lor. Acestea pot fi:
- Banci de depozit propriu-zise, care primesc depuneri la vedere si pe termen si
care acorda credite pe termen scurt
- Banci de afaceri, care dispun de capitaluri proprii importante si isi procura
mijloacele necesare si prin emisiunea de obligatiuni sau de actiuni, ele putand
acord credite pe termn lung

Bancile ipotecare sunt cele care isi procura mijloacele necesre prin emisiunea de inscrisuri si
obligatiuni ipotecare.

Societatile de asigurari sunt institutii care garanteaza asiguratului, in schimbul platii unei
sume de bani (polita de asigurare), despagubirea totala sau partiala in cazul producerii uneui
eveniment pentru care (impotriva caruia) acesta s-a asigurat.


Oferta de moneda (masa monetara)
Reprezinta cantitatea totala de bani din economie
Masa monetara este creata de Banca Centrala si bancile comerciale
Banii sunt monedele metalice, bacnotele, moneda scripturala si alte intrumente
legale avand forme si denumiri specifice, diferite de la o tara la alta, care sunt general
acceptate ca mijloace pentru schimburi si plati intr-un spatiu economic dat

Privita ca stoc, masa monetara consta in totalitatea intrumentelor banesti de care dispun
agentii economici nonfinanciari dintr-o economie nationala la un monet dat, destinate
achizitionarii de bunuri materiale si servicii, achitarii datoriilor, constituirii economiilor in
vederea investitiilor si a altor plasamente. Ca flux, acesta reprezinta masa medie de bani
care functiioneaza intr-o anumita perioada (trimestru, an).


Functiile banilor
Intrumente de schimb
Mijloc de rezerva
Etalon pentru masurarea valorii tuturor bunurilor si serviciilor

Lichiditatea poate fi definita ca fiind capacitatea activelor de a fi transformate
imediat si cu cheltuiala minima in moneda numerar sau moneda scripturala.
Rata lichiditatii consta in raportul dintre nivelul mediu anual al masei monetare si nivelul
tranzactiilor economice mijlocite de moneda.

Intensitatea utilizarii monedei este masurata prin viteza de circulatie a monedei. Aceasta se
exprima printr-un raport care evidentiaza rapiditatea sau incetineala tranzactiilor, ca si viteza
cu care circula veniturile. Acest raport este inversul ratei lichiditatii.

Masa monetara are doua componente:
- Disponibilitati banesti propriu-zise; instrumente care se caract. prin
lichiditate perfecta;
- Disponibilitati semimonetare, acele intrumente monetare care pot fi
transformate in bani lichizi sau pot indeplini functiile acestora.

Modificarile cantitative si structurale ale masei monetare sunt analizate si aprofundate cu
ajutorul conceptului de agregat monetar
Agregatul monetar desemneaza o parte constitutiva a masei monetare si
semimonetare, parte autonominalizata prin functiile ei specifice, prin agenti specializati care
emit intrumentele de schimb si de plata, prin institutii bancar-financiare care le gestioneaza,
prin fluxurile economice reale pe care le mijlocesc.

In tara noastra s-au conturat doua componente ale masei monetare:
- Banii propriu-zisi (M1): numerarul din afara sistemului bancare,
disponibilitatile banesti constituite in conturi bancare la vedere
- Cvasibanii (M2): economiile populatiei, depozitele bancare la termne si
conditionate, depozitele in valuta ale rezidentilor.

M1 = numerar in circulatie + depozite overnight (conturi curente, depozite la vedere)
M2 = M1 + depozite la termen (depozite cu durata initiala de pana la 2 an inclusiv; depozite
cu preaviz mai mic sai egal ci 3 luni)
M3 = M2 + alte intrumente financiare (imprumuturi din operatiuni repo (~rescontare);
actiuni ale fondurilor pe piata monetara; titluri de valoare negociabile emise cu maturitatea
de pana la 2 ani inclusiv)
BM (M0) = numerar in circulatie + conturi curente ale institutiilor financiar monetare (IFM)
la banca centrala


OFERTA DE MONEDA
Orice oferta noua de moneda este legata de regula de o operatiune de creditare,
ceea ce inseamna monetizarea unei creante bancare. Procesul invers, adica
rambursarea unei efect de comert sau a unei datorii oarecare in favoarea unei banci,
echivaleaza cu o reducere a masei monetare.
Oferta de moneda este facuta, in primul rand, de banca nationala.


Rolul bancii centrale:
Elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb
Autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a intritutiilor de credit,
promovarea si monitorizarea bunei functionari a sistemelor de plati pentru
asigurarea stabilitatii financiare
Emiterea bacnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei
Stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia
Administrarea rezervelor internationale ale Romaniei


Intrumentele politicii monetare:
Rata dobanzii (i) de politica monetara
Ex: i pol.mon => depozitele atrase de BNR de la bancile comerciale => resursele disponibile ale
bancilor comerciale pt acordarea de credite => M

Operatiuni repo si reverse repo
- operaiuni repo - tranzacii reversibile, destinate injectrii de lichiditate, n cadrul crora BNR
cumpr de la instituiile de credit active eligibile pentru tranzacionare, cu angajamentul acestora
de a rscumpra activele respective la o dat ulterioar i la un pre stabilit la data tranzaciei;

- operaiuni reverse repo - tranzacii reversibile, destinate absorbiei de lichiditate, n cadrul crora
BNR vinde instituiilor de credit active eligibile pentru tranzacionare, angajndu-se s rscumpere
activele respective la o dat ulterioar i la un pre stabilit la data tranzaciei;
ADIACENTE:
atragere de depozite - tranzacii cu scadena prestabilit, destinate absorbiei de lichiditate, n cadrul crora BNR
atrage depozite de la instituiile de credit;
emitere de certificate de depozit - tranzacii destinate absorbiei de lichiditate, n cadrul crora BNR vinde
instituiilor de credit certificate de depozit;
acordare de credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare - tranzacii reversibile destinate injectrii de
lichiditate, n cadrul crora BNR acord credite instituiilor de credit, acestea pstrnd proprietatea asupra activelor
eligibile aduse n garanie;
vnzri/cumprri de active eligibile pentru tranzacionare - tranzacii destinate absorbiei/injectrii de lichiditate,
n cadrul crora BNR vinde/cumpr active eligibile pentru tranzacionare, transferul proprietii asupra acestora de la
vnztor la cumprtor fiind realizat prin mecanismul "livrare contra plat";
swap valutar - const n dou tranzacii simultane, ncheiate cu aceeai contrapartid, prin care BNR:
injecteaz lichiditate cumprnd la vedere valut convertibil contra lei i vnznd la o dat ulterioar aceeai
sum n valut convertibil contra lei;
absoarbe lichiditate vnznd la vedere valut convertibil contra lei i cumprnd la o dat ulterioar aceeai
sum n valut convertibil contra lei.


Operartiuni pe piata valutara
Facilitati permanente de creditare/depozitare oferite de BNR bancilor
comerciale
o facilitatea de creditare, care permite obinerea unui credit cu scadena de o zi de la banca central,
contra colateral, la o rat de dobnd predeterminat; aceast rat de dobnd constituie, n mod normal,
un plafon al ratei dobnzii overnight a pieei monetare;
o facilitatea de depozit, care permite plasarea unui depozit cu scadena de o zi la banca central, la o rat
de dobnd predeterminat; rata dobnzii facilitii de depozit reprezint, n mod normal, pragul ratei
dobnzii overnighta pieei monetare.
RMO
Funciile principale ale mecanismului RMO constituite n lei sunt cea de control monetar (aflat n strns
corelaie cu cea de gestionare a lichiditii de ctre BNR) i cea de stabilizare a ratelor dobnzilor de pe piaa
monetar interbancar. Rolul major al RMO n valut este acela de a tempera expansiunea creditului n valut.
Principalele caracteristici ale acestui instrument sunt:
baza de calcul a RMO se determin ca nivel mediu zilnic (pe perioada de observare) al soldurilor elementelor de pasiv
n lei i n valut din bilanurile bncilor (cu excepia pasivelor interbancare, a obligaiilor ctre BNR i a capitalurilor
proprii);
perioada de observare i cea de aplicare au durata de o lun, fiind succesive (prima dintre ele reprezentnd intervalul
cuprins ntre data de 24 a lunii precedente i data de 23 a lunii curente);
ratele RMO pot fi difereniate att n funcie de moneda de constituire, ct i n funcie de scadena rezidual a
elementelor incluse n baza de calcul (mai mic sau mai mare de 2 ani);
RMO se constituie ca nivel mediu zilnic al disponibilitilor meninute pe parcursul perioadei de aplicare n conturile
deschise la BNR;
deficitului de rezerve i se aplic o dobnd penalizatoare, iar abaterile repetate se sancioneaz prin avertisment,
amenzi sau prin limitarea operaiunilor instituiei de credit.


Cum se creeaza moneda in bancile comerciale?
o Prin acordarea de credite => multiplicatorul monetar
o RMO => resursele disponibile ale bancilor comerciale pentru acordarea de
credite => M
MULTIPICATORUL MONETAR

Politica monetara expansionista (M)
Rata de pol. monetara
BNR cumpara titluri (op. Repo)
Rata RMO
BNR cumpara valuta

Politica monetara restrictiva
Rata de pol monetara
BNR vinde titluri (op Reverse Repo)
Rata RMO
BNR vinde valuta


Determinarea ofertei totale de bani decurge din luarea in considerare a ratei rezervei fractionare
(raportul dintre rezervele bancare si totalul depozitelor) si a proportiei de numerar pe care publicul
alege sa o detina in totalul depozitelor.

R = numerarul detinut in rezervele bancare
N = numeralul detinut de populatia non-bancara
BM = baza monetara a sistemului

R + N =BM
Notam acum cu r cota dorita din rezerv(R) a bancilor in totalul depozitelor(D): R = r*D

iar cu n ponderea pe care o detine populatia din depozitele sale bancare in numerar: N = n*D

Prin inloc ecuatiilor in prima: r*D + n*D = BM

Prin rezolvarea acestei ecuatii in raport cu variabila D, vom obt: D = BM/(r+n)


Oferta totala de bani este reprezentata de suma celor doua componente, D (depozitele) si N
(numerarul). Oferta de bani nu include R (rezervele), deoarece depozitul care a creat rezervele
bancare initiale este deja inclus prin depozitele D si se urmareste evitarea dublei inregistrari.
Oferta de bani: M = N + D

Procesul de creatie monetara esteilustrat prin intermediul multiplicatorului monetar (m) care face
legatura intre BM si M si care arata de cate ori este mai mare oferta de bani, decat baza monetara a
sistemului:
M = M/BM = (N+D) / (N+R) = (n+1)/(n+r)

Amplitudinea multiplicatorului monetar este cu ata mai mare, cu cat cota obligatorie de rezerve a
bancilor este mai mica.
Multiplicatorul bancilor de cont, definit ca raport intre volumul noilor depozite si noile rezerve:

Tinand seama de ponderea rezervelor obligatorii in totalul depozitelor, formula devine:

, r- rata rezervelor







CEREREA DE MONEDA

Cererea de bani se defineste prin acea cantitate de active pe care polpulatia o detine sub
forma de bani (moneda, intrumente monetare).

Costul de oportunitate al cererii si detinerii unei cantitati de bani este dat de dobanda
suplimentara care ar fi putut fi incasata daca banii respectivi ar fi fost folositi pentru
achizitionarea activelor financiare.


Mobilurile (motivele) cererii de moneda:
Mobilul tranzactional (al venitului: oamenii nu isi cheltuiesc intregul venit in
momentul incasarii)
Y => tranzactii => L

Mobilul prudential (moneda este pastrata entru a face fata unor plati neprevazute
sau pentru a beneficia de oportunitati neasteptate)
Y => tranzactii => sumele pe care vor sa le pastreze sub forma de rezerve => L

Mobilul speculativ (arbitraj continuu intre moneda si active nemonetare)
i sist bancar => rentabilitatea detinerii de numerar => L


Mobilul venitului = Mobilul tranzactiei
Cererea de moneda este:
O functie crescatoare in raport cu nivelul general al preturilor si cu venitul real
O functie descrescatoare in raport cu rata dobanzii
Direct proportionala cu constul de brokeraj, adica cel provocat de administrarea
banilor (W. Baumol si J. Tobin)

Mobilul precautiei (prudential)
Cererea de moneda este:
Direct proportionala cu nesiguranta platilor
Invers proportionala cu rata dobanzii


Ecuatia cantitativa a banilor: MV = PY
M masa monetara; V viteza de rotatie a banilor; P nivelul preturilor; Y volumul
bunurilor si serviciilor tranzactionate intr-o economie (PIB real)


Mobilul speculatiei (speculativ)
Cererea de moneda speculativa este invers proportionala cu rata dobanzii
i scade => creste cursul obligatiunii => se vand obligatiuni contra moneda =>
cererea de moneda creste
moneda se pastreaza ca atare in asteptarea reducerii cursului.


Functia cererii de moneda

L =

(Y) +

(i)

(Y) direct proportionaka cu venitul (Y)

(i) invers proportionala cu rata dobanzii (i)

daca i = i.min, cererea de moneda este perfect elastica;
capcana lichiditatii: orice crestere a cantitatii de moneda nu are nici un
efect asupra ratei dobanzii

daca i > i.max,

(i) = 0, iar cererea de moneda devine L =

(Y) si este perfect

inelastica

daca i.max > i > i.min, cererea de moneda este descrescatoare.



ECHILIBRUL DINAMIC AL PIETEI MONETARE

Piata monetara consta in ansamblul tranzactiilor cu moneda (intrumente monetare), din
raporturile specifice existente intre cerere si oferta de moneda, in functie de pretul banilor
(puterea de cumparare a banilor).

Pretul banilor poate fi exprimat numai in termenii celorlalte marfuri, adica prin bunurile si
serviciile care pot fi obtinute pe piata in schimbul unei unitati monetare. In cosecinta,
pretul sau valoarea de schimb obiectiva a banilor consta in puterea de cumparare a
unitatii monetare.

PCB = 1/P, P nivelul preturilor bunurilor (tranzactionate)


IPOTEZE:
oferta de moneda este influentata de catre banca centrala si nu depinde de rata
dobanzii
cererea de moneda este influentata in sens invers de rata dobanzii




Factorii care influenteaza modificarea echilibrului:
- rata RMO => oferta de moneda
- banca centrala efectueaza operatii REPO => injecteaza lichiditate => oferta
de moneda


Politica monetara poate fi definita ca ansamblul de actiuni exercitate de autoritatile
monetare (banca nationala, trezoreria) asupra masei monetare si asupra activelor financiare,
in vederea orietarii economiei pe termen scurt sau mediu.



CAPITOLUL6 - INFLATIA


INDICII DE PRET:

IPC =

)

IPC =

ponderea bunului i in totalul

consumului


Indicele preturilor de consum (IPC) exprima modificarea medie ponderata a cheltuielilor pe
care o familie de talie mijlocie din mediul urban le face pentru asigurarea mijloacelor de
subzistenta, in concordanta cu nivelul si structura nevoii sociale istoriceste determinate.


Cum se masoara inflatia:
- IPC
- CORE1: se elimina preturile administrative
- CORE2: se elimina preturile volatile (legume, fructe, oua, combustibil)
- CORE2 ajustat: se elimina preturile tutun+alcool


De unde vin diferentele?
- Deflatorul include toate bunurile produse intern, pe cand IPC cuprinde
bunurile cumparate intern (de ex cand pretul petrolului creste, vom vedea un
IPC mai mare decat deflatorul)
- IPC are la baza un cos fix, pe cand deflatorul are la baza toate bunurile,
inclusiv dinamica acestora

Deflatia consta in procesul monetaro-material caracterizat prin scaderea durabila pe termen
lung a nivelului preturilor, scadere rezultata dintr-un ansamblu de masuri care vizeaza
restrangerea cererii nominale pentru a reduce tensiunile asupra dinamicii crescatoare a
preturilor.

Dezinflatia consta in procesul monetaro-real care semnifica incetinirea durabila, controlata si
autointretinuta a ratei de crestere a nivelului general al preturilor.


Ce este inflatia?
Friedman: inflatia este intotdeuna si pretutindeni un fenomen monetar
MIT (2009): studiile empirice arata o corelatie de peste 0.95 intre cresterea masei
monetare (%) si inflatie (%)
Inflatia se manifesta prin cresterea continua si generalizata a preturilor si reducerea
puterii de cumparare a banilor.

Inflatia contemporana reprezinta un dezechilibru structural monetaro-material, care
exprima deprecierea banilor neconvertibili in aur si a celor neconvertibili, in general si
cresterea durabila si generalizata a preturilor, putand fi identificata si ca existenta in
circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economiei.


FORMELE INFLATIEI:
Inflatia moderata (sau inflatia de o cifra) se caracterizeaza prin faptul ca preturile
cresc incet si previzibil
Inflatia galopanta, sau inflatia cu doua si trei cifre, destabilizeaza, in general,
economia si presupune o lipsa de incredere a cetatenilor in moneda nationala. De
cele mai multe ori moneda este subtituita in functiile ei cu o valuta stabila.
Hiperinflatia este un fenomen grav, determinand demonetizarea economiei,
cresterea v si distrugerea de PIB. MIT(2009) precizeaza pragul de 30%/an,
Mankiw(1996) de 50%/an.
Inflatia reprimata: guvernul impiedica prin masuri administrative cresterea preturilor
Inflatie deschisa: caz contrar, excesul de cerere determina o crestere continua a
preturilor
Inflatie anticipata, prevazuta de firme si de salariati in negorierea contractelor
Inflatie neanticipata, care afecteaza economia reala cel putin pe termen scurt
Inflatie prin cerere
Inflatie prin costuri


INFLATIA PRIN CERERE
- Inflatia prin cerere este acea inflatie care rezulta din cresterea cererii
agregate. Cresterea cererii agregate este explicata de unii specialisti prin
cresterea veniturilor banesti ale populatiei.


Cauzele inflatiei prin cerere:
- Dorinta guvernului de a cheltui mai mult decat incaseaza
- Dorinta guvernului de a reduce somajul si de a atinge ocuparea deplina
- Politica gresita a Bancii Centrale
Rate ale dobanzii nominale si reale:
Rata dobanzii reala = rata dobanzii nominale rata inflatiei
Separarea variabilelor in cele doua categorii, nominale si reale = dihotomia clasica
Neutralizarea monetara: schimburile monetare afecteaza doar variabilele nominale,
dar nu afecteaza variabilele reale
Ajustarea ratei dobanzii nominale la rata inflatiei se numeste efectul Fisher


INFLATIA PRIN OFERTA (COSTURI)
- Inflatia prin costuri, prin oferta apare in situatia in care costurile de productie
cresc independent de cererea agregata. Daca firmele sunt confruntate cu o
sporire a costului, ele vor easpunde partial prin cresterea pretului de vanzare
si partial prin reducere volumului activitatii.




Cauzele inflatiei prin oferta:
- Revendicarile sindicatelor
- Socurile intervenite in preturile unor materii prime
- Fluctuatia cursului de schimb
- Monopolul asupra resurselor naturale
- Dezastre naturale


Cresterea neinflationista seminifica o inflatie moderata (si controlata de guverne si alti
factori de decizie macroeconomica), insotita de o rata de crestere relativ inalta.
Cresterea economica inflationista releva sporul de productie nationala insotit de o rata a
inflatiei ce depaseste acest spor.
Stagflatia semnifica acea situatie din economia unei tari care se caracterizeaza prin inflatie
rapida si prin lipsa de crestere notabila a economiei, adesea prin :cresterea zero si prin
recesiune economica.


Spirala inflationista
- Creste cererea si scade oferta



EFECTELE INFLATIEI:
Efectul de reducere a detinerii de moneda care antreneaza cresterea costurilor de
tranzactie (shoeleather effect)
Costurile medii
Efectul de redistribuire al averilor
Efectul de corodare a economiilor
Distorsionarea taxelor
Distorsionarea relatiilor economice, cresterea incertitudinii, descurajarea afacerilor
etc.


POLITICI ANTIINFLATIONISTE:
Reducerea ratei de cestere a masei monetare
Controlul preturilor si salariilor
Indexarea salariilor si altor venituri


CANALUL RATEI DOBANZII:
- i scade => costul imprumutului scade => cresc investitiile si consumul
- i scade => dobanda la depozite scade => scade economisirea => creste
consumul
- efect final: cresterea cererii de bunuri si servicii

CANALUL PRETULUI ACTIVELOR (canalul efectelor de avutie si de bilant):
i scade => pretul activelor (obligatiuni, actiuni, case etc) creste => creste avutia
menajelor =>
- 1. Creste inclinatia menajelor spre consum => creste cererea de bunuri si
servicii
- 2. Creste accesul la imprumuturi, deoarece mesajele si companiile se pot
imprumuta mai usor sau/si mai ieftin (cu o rata a dobanzii mai mica generata
de o prima de risc mai mica), in conditiile in care activele potential a fi
utilizate drept garantie au o valoare mai mare => cresc consumul si investitiile
=> creste cererea de bunuri si servicii
Efect final: cresterea cererii de bunuri si servicii


CANALUL MASEI MONETARE SI CREDITULUI (asociat cu canalul riscului)
i scade =>
- Cresc depozitele overnight si rezervele bancare => creste oferta de
imprumuturi bancare => creste disponibilitatea bancilor de a acorda credite
(canalul creditului bancar)
- Scade riscul de nerambursare a creditelor => creste disponibilitatea bancilor
de a acorda credite => cresc consumul si investitiile (canalul bilantului)
- Activele riscante devin mai atractive pentru ca ofera randamente mai mari =>
creste oferta de credite (canalul riscului)
Efect final: cresterea cererii de bunuri si servicii


CANALUL CURSULUI DE SCHIMB:
- I scade => moneda se depreciaza => bunurile importante devin mai scumpe
comparativ cu cele interne => exporturile cresc si importurile scad => creste
exportul net => creste cererea agregata
- Moneda se depreciaza => pretul bunurilor de import pe piata interna creste
(canalul direct al cursului de schimb)
- Moneda se depreciaza => creste valoarea actualizata, exprimata in moneda
nationala, a obligatiunilor de plata aferente creditelor in valuta => scade
averea menajelor => scad consumul si investitiile (efectul de avutie al cursului
de schimb)
- Moneda se drepreciaza => scade averea neta a menajelor => scade
capacitatea de rambursare a creditelor si creste riscul de nerambursare =>
scade disponibilitatea bancilor de a acorda credite => scade cererea agregata
(efectul de bilant al cursului de schimb)
- EFECT FINAL: nedeterminat (asupra cererii agregate)


CANALUL ANTICIPARILOR CU PRIVIRE LA RATA DOBANZII, INFLATIE SI CRESTEREA
ECONOMICA
i scade => sunt afectate anticiparile cu privire la ratele dobanzii pe termen scurt si
termen lung =>
- Ratele pe termen lung scad, daca se anticipeaza ca schimbarea in sensul
reducerii va persistaa pe termen scurt
- Ratele pe termen lung nu se modifica sau chiar cresc, daca se anticipeaza ca
schimbarea se va inversa rapid
Efect final: sunt afectate deciziile de consum si de investitii => se modifica cererea
agregata
Credibilitatea bancii centrale => ancora inflatiei => stabilitatea preturilor



LEGEA LUI OKUN SI CURBA LUI PHILIPS

LEGEA LUI OKUN sustine ca intre evolutia PIB si cea a ratei somajului exista o relatie
negativa

Rata somajului scade mai incet decat creste PIB. In general:
- Rata actuala a somajului rata anterioara a somajului = - (rata actuala a
cresterii rata normala de crestere)
- In ecuatia anterioara, rata normala de crestere = 3%. La o rata actuala cu un
procent mai mare, rata somajului scade doar cu 0.4 procente. De ce?

EXPLICATII ALE LEGII LUI OKUN
- Firmele prefera cresterea numarului orelor de munca si cresterea intensitatii muncii
- Firmele asteapta inainte de a face angajari/ de a concedia, pentru a observa daca
schimbarile sunt de durata
- Exista costuri de ajustare a ocuparii: formare profesionala, costuri de cautare, costuri de
concediere etc
- Perioadele de crestere antreneaza noi intrari pe piata muncii (ex: o parte a femeilor
casnice)




CURBA LUI PHILIPS (1958)
Explica relatia inversa dintre rata cresterii salariilor nominale si rata somajului.




Ce reflecta curba lui Philips:
Efectul rotilor cu clichet: R

este intotdeuna pozitiva

scade => R

se accentueaza
se aplatizeaza de la stanga la dreapta =>preturile factorilor de productie se ajusteaza mai
lent in jos
rata inflatiei generata de salarii este putiin sensibila la somaj in recesiune si foarte
sensibila la somaj in expansiune


Curba arata diferitele combinatii inflatie-somaj rezultate pe masura ce curba cererii agregate se
misca de-a lungul ofertei agregate pe termen scurt.
Curba lui Philips:
- trecerea din A in B poate fi rezultatul:
- unei politici monetare restrictive
- unei politici bugetare restrictive

Curba lui Philips pe termen lung:
De ce exista o relatie negativa inflatie somaj pe termen lung? Explicatiile sunt centrate pe
neutralitatea monedei
- Cresterea masei monetare influenteaza agregatele nominale, dar NU influenteaza
variabile reale precum: puterea sindicatelor, salariile de eficienta, curba lui Beveridge.
Curba lui Philips pe termen lung este o drapta; nu exista o relatie inversa intre rata inflatiei si
rata somajului
Rata somajului se stabilizeaza la nivelul normal numit rata naturala a somajului (la fel cum,
pe termen lung, PIB se stabilizeaza la nivelul sau potential)

CURBA LUI PHILIPS PE TERMEN LUNG




RATA NATURALA A SOMAJULUI
Rata naturala este acea rata imuna la cresterea masei monetare
Ea se modifica in timp sub impactul unor masuri de politica ce vizeaza functionarea mai buna
a pietei muncii
Ex: programe bune de reconversie profesionala => somaj mai mic pentru aceeasi rata a
inflatiei => alta relatie inflatie somaj => curba lui Philips se deplaseaza spre stanga => PIB
mai mare => oferta agregata pe termen lung se deplaseaza spre dreapta

CURBA LUI PHILIPS PE TERMEN CURS SI ANTICIPARILE
- FIE INFLATIA ANTICIPATA = MODIFICAREA ANTICIPATA A PRETURILOR DE-A LUNGUL UNEI
PERIOADE
- Masa monetara creste => cererea agregata creste => modificari neanticipate in preturi
(inflatie neanticipata), output si somaj pe termen scurt
- Pe termen lung, indivizii anticipeaza orice rata a inflatiei pe care o banca centrala o poate
produce => se rupe relatia inflatie somaj

Relatia poate fi reprezentata cu ajutorul ecuatiei:
Rata somajului = rata naturala a somajului a(rata actuala a inflatiei rata
anticipata a inflatiei)
Rata actuala a inflatiei rata anticipata a inflatiei = -b(rata somajului rata naturala a
somajului)
Curba lui Philips = relatia dintre modificarea ratei inflatiei si rata somajului
Somajul actual > somajul natural => rata actuala a inflatiei < rata anticcipata a inflatiei si
invers
Rata naturala a somajului = acea rata a somajului necesara pentru a mentine inflatia
constanta = rata somajului care nu accelereaza inflatia =NAIRU


Socurile ofertei agregate si curba lui Philips
- Socurile ofertei afecteaza costurile de productie => afecteaza preturile bunurilor
=> deplaseaza oferta agregata pe termen scurt



Concluzii:
OKUN: rata somajului scade mai incet decat creste PIB
PHILIPS: exista o relatie negativa inflatie somaj
Arbitrajul inflatie somaj: posibil pe termen scurt
Moneda este neutra pe termen lung

1.Corelaia inflaie/cretere economic.
Corelatia dintre inflaie i creterea economic se dovedete, empiric, a fi invers
proporional. i anume, ratele ridicate ale inflaiei sunt nsoite ndeobte de rate negative
de cretere economic.
n Romnia, dup o anumit perioad cnd ratele ridicate ale inflaiei au concis cu
declinul economic, n anii 1995-1996 a fost nregistrat o anumit cretere economic.
Aceast cretere nesntoas a antrenat, datorit carenelor sale structurale, presiuni
inflaioniste care au izbucnit violent. Lupta mpotriva inflaiei a fost nsoit, n anii care au
urmat, de o scdere important a produsului intern brut.
n prezent avem de-a face cu o anumit cretere a produsului intern brut, creterea
economic nsoit de rate ridicate ale inflaiei este o cretere nesntoas, care se
ndreapt ctre sectoare neperformante, cu distorsiuni salariale i cu eficien sczut.
O astfel de cretere economic, lipsit de asanarea structural a economiei, va fi, pentru anii
viitori, o adevrat povar.

2. Corelaia inflaie/omaj.
n mod tradiional, se consider c ntre inflaie i omaj exist o corelaie invers, i
anume msurile antiinflaioniste genereaz omaj, n timp ce creterea ocuprii poate
genera o sporire relativ a cererii mai elastic n comparaie cu oferta de mrfuri i, deci,
inflaie.
n Romnia, structura pieei forei de munc a avut caracteristici inflaioniste. Pe de o
parte, raportul dintre fora de munc ocupat i fora de munc asistat, dezavantajos
pentru fora de munc ocupat, a creat o cerere solvabil lipsit de un corespondent n
cadrul ofertei. Apoi, structura forei de munc este ea nsi dezavantajoas n raport cu
inteniile de stabilizare monetar.
O mare parte a forei de munc a migrat n agricultur. Cum peste jumtate din
veniturile agricultorilor sunt venituri n natur, rezult c aceast migraie are efecte
inflaioniste.
Un exemplu: o persoan care cultiv un hectar de pmnt n folos personal primete
subvenii de la stat. Aceste subvenii apar pe pia sub form de cerere solvabil, fr ca
productorul respectiv s aduc pe pia vreun corespondent n planul ofertei, cci
porumbul dup hectarul respectiv este dat la animale, care, la rndul lor, sunt consumate n
gospodrie, dup rnduieli. Ca s nu mai vorbim de faptul c productorul respectiv nu
rentoarce n nici un fel, prin impozite la buget, subvenia primit.
ntreinerea unui fore de munc n exces n structuri neperformante, fr a se
stimula sectorul privat, concurenial, care s poat absorbi surplusul de for de munc, n
condiiile n care impozitul direct a fost redus i astfel salariul net a crescut fr s creasc i
producia aceasta reprezint cel mai comod exemplu de creare a unui decalaj ntre
economia real i masa monetar.
Din pcate, nota de plat o vom plti tot noi. Cu ct mai trziu cu att mai scump.

3. Cercul vicios al ratei dobnzii.
Rata dobnzii introduce o anumit ncordare n domeniul economic.
n condiiile slabei dezvoltri a pieelor de capital, bncile rmn singurul suport economic
atras pentru investiii.
Costul capitalului face ca multe investiii s devin nerentabile, ceea ce inhib
dezvoltarea firmelor.
Un alt impact al ratei dobnzii este legat de capacitatea de plat a firmelor, tiut fiind
c n structura creditului cea mai mare parte o deine creditarea pe termen scurt, sub un an.
Paradoxal, sporirea ratei dobnzii nu conduce la selectarea firmelor cu bonitate, care evit
creditele bancare datorit costurilor acestora. Rata dobnzii este n prezent real pozitiv, dar
evenimentele se pot precipita i deveni real negativ deoarece cele dou (rata inflaiei i rata
dobnzii) sunt apropiate ca valoare i orice derapaj inflaionist poate modifica semnul.
n acest fel, bncile vor s-i ia precauii suplimentare legate de riscul investiiilor.
Rata mare a dobnzii este o form de restricionare a masei monetare, dar conduce i la
contracia investiiilor. n principiu, ns, ratele nalte ale dobnzii reprezint un serios
impediment n calea dezvoltrii economice.

4.Cercul vicios al cursului de schimb.
Controlul asupra cursului de schimb este o component important a politicii
monetare.
Cursul de schimb a fost folosit ca o ancor antiinflaionist. n ciuda acestei precauii a Bncii
Naionale, ntre evoluia cursului de schimb i inflaie, adic ntre deprecierea intern
i cea extern a leului, a existat un anumit efect de antrenare, rezultat din evoluiile n
ritmuri diferite i timpi diferii ale celor dou fenomene.
Controlul asupra cursului de schimb, cu efectul su antiinflaionist, a avut, ns, drept
efect descurajarea exporturilor i creterea relativ a importurilor. La acestea se adaug
msurile de relaxare fiscal privind importurile, n condiiile n care o cantitate mare de
maini i utilaje sunt preluate din import.
Deficitul crescnd al balanei comerciale are efecte inflaioniste importante.
Iat, dar, c tentative de a da cursului de schimb o evoluie moderat, antiinflaionist, are
efecte inflaioniste prin influena asupra structurii balanei comerciale.
n prezent, datorit necolerrii dintre politica valutar, politica fiscal i cea
comercial, deficitul comercial a atins un trist record.


5.Cercul vicios al economisirii.
Rata economisirii este extrem de mic n Romnia ceea ce arat c resursele pentru
dezvoltare, ca i cele pentru acoperirea deficitelor economice, n primul rnd a celui bugetar,
dar i a celui comercial, sunt extreme de reduse.
Nivelul sczut al economiilor influeneaz investiiile. Lipsa unor resurse pentru investiii
determin o capacitate i mai redus de dezvoltare economic i, n consecin, o diminuare
a capacitii de economisire i o reducere a competitivitii produciei romneti.
Influena pe care o are rata dobnzii, care este, n aceste condiii, nalt, face ca
efectele slabei capaciti de economisire s antreneze slbirea investiiilor, tensionarea
pieei monetare, reducerea competitivitii economiei i, prin urmare, o diminuare
suplimentar a resurselor de economisire.
Politicile economice ignor, obiectivul spargerii cercului vicios al economisirii.
Economisirea se poate stimula, nti de toate, prin crearea unor modaliti eficiente de
colectare a resurselor.
Printre acestea se numr reformarea sistemului de asigurri sociale, care, prin
gestionare privat, ar transforma sistemul de stat ntr-un sistem capitalizat, cu vocaie
investiional.
n al doilea rnd, e nevoie de dezvoltarea i diversificarea pieelor financiare, ca i de
diminuare a riscului financiar al economiilor i investiiilor populaiei. Economisirea nu se
poate stimula fr dezvoltarea economic i fr stabilitate monetar.

6.Cercul vicios privatizare/restructurare.
Lipsa restructurrii a dus la agravarea neperformanei pentru numeroase firme de
stat, ceea ce a ngreunat i mai mult privatizarea acestora. La fel cum lipsa privatizrii nu a
dat firmelor resursele manageriale i financiare de care ar fi avut nevoie pentru
restructurare.
Problema restructurrii este de o maxim acuitate. Pierderile economice, importurile
neproductive, sporirea arieratelor, efectele inflaioniste ale politicilor salariale,
distorsionarea liberei competiii prin politicile neraionale ale ajutoarelor de stat sunt numai
cteva dintre consecinele ntrzierii restructurrii. n cele mai numeroase cazuri,
privatizarea este o condiie necesar a restructurrii. Experiena arat c unele tipuri de
privatizare sunt mai avantajoase pentru evoluia ulterioar a firmelor dect altele.
De exemplu, privatizarea prin investiii strine s-a dovedit mai eficient, ca
performan managerial i investiional dect privatizarea prin MEBO. Restructurarea fr
privatizare s-a dovedit a fi o iluzie. Procesul de privatizare trebuie accelerat, inclusiv n ceea
ce privete sectoarele primare. Iar ceea ce nu poate fi absorbit prin privatizare trebuie
nchis.

7.Cercul vicios al fiscalitii.
O fiscalitate relaxat constituie un stimulant pentru mediul de afaceri i pentru
relaxarea consumului.
n actualele condiii ale Romniei creterea consumului, fr un corespondent n
domeniul ofertei, va conduce, ca i n anii 1990-1993, la creterea semnificativ a inflaiei.
Putem vedea, de pild, care sunt consecinele relaxrii fiscale privind importurile, ntr-o
economie nerestructurat, asupra deficitului comercial.
Fiscalitatea nu poate fi un instrument al dezvoltrii dect dac este nsoit de
ajustri structurale ale economiei. Aceasta presupune o strategie economic corelat i
ferm, pe un orizont mediu de timp.






CAPITOLUL7 ECONOMIA INTERNATIONALA


ECONOMIA MONDIALA
- ansamblul economiilor nationale, privite in interdependenta relatiilor dintre
ele.

Trasaturi principale:
Cadrul de actiune al diviziunii mondiale a muncii;
Dezvoltarea interdependenta a economiilor nationale componente;
Eterogenitate;
Caracter dinamic;
Cadrul parteneriatelor bi si multilaterale.


PIATA MONDIALA
- Ansamblul relatiilor de schimb care se desfasoara intre agentii economici din
diferite tari, purtatori ai cererii si ofertei.

Forme:
1. Comertul international;
2. Piata internationala a capitalurilor;
3. Piata internationala a muncii;
4. Piata valutara internationala.


AVANTAJ ABSOLUT SI AVANTAJ RELATIV
AA: o tara se specializeaza in producerea acelor bunuri pe care le produce cu
cheltuieli mai mici decat partenerii sai comerciali.
AR: o tara se specializeaza in producerea acelor bunuri pe care le produce cu cele mai
mici costuri relative.


DIFERENTA DINTRE COSTURILE DE OPORTUNITATE
Teoria Heckscher-Ohlin-Samuelson (HOS): o tara se specializeaza in producerea
acelor bunuri care folosesc intr-o mai mare masura factorii de productie abundenti in
acea tara (teoria inzestrarii cu factori, a avantajului comparativ)
Climatul general dintr-o tara: economic, politic si natural.
Avantaje dobandite, care se schimba o data cu trecerea timpului, cum ar fi: capitalul
uman, modelele sociale, institutiile etc.
P. Krugman: avantajele inerente specializarii (ex economiile de scara, diferentierea
produselor etc)




AVANTAJELE LIBERULUI SCHIMB
- Alocarea mai buna a resurselor
- Promovarea competitiei
- Reducerea puterii de monopol
- Reducerea consturilor unitare si a preturilor
- Cresterea calitatii produselor
- Diseminarea rezultatelor inovarii etc.


BARIERELE IN CALEA COMERTULUI INTERNATIONAL
Taxele se prezinta in general sub forma unor cote procentuale asupra importurilor,
putand fi aplicate:
- Numai cu scupul obtinerii de venituri la bugetul de stat, caz in care au un nivel
redus;
- Cu scop protectionist, caz in care au un nivel suficient de mare pentru a
proteja producatorii interni fata de concurenta externa.
Cote la import, care specifica volumul maxim de marfuri care poate fi importat intr-o
perioada.
Bariere netarifare referitoare la: licente de import, standarde de calitate exagerate,
proceduri vamale greoaie etc.
Restrictii voluntare la export: acceptate de firmele straine in speranta relaxarii
barierelor comerciale.


Efectul unei taxe

COSECINTELE TAXEI
Reduce consumul cu o cantitate data de gegmentul

creste productia interna de la

la

; PRODUCATORII INTERNI NU PLATESC TAXA

VAMALA, asa ca vor beneficia de pe urma cresterii pretului: vanzarile cresc
concomitent cu cresterea pretului
realocarea resurselor interne in favoarea sectorului protejat prin taxe
reducerea importurilor: desi pretul este mai mare diferenta dintre pretul intern si cel
extern este primita de guvern sub forma taxei si nu de importatori
incasarile bugetare din aplicarea taxei sunt suportate in ultima istanta de
consumatori (aria hasurata cu rosu si negru)
taxa nu conduce la cresterea bogatiei nationale, ci la un simplu transfer de resurse
intre participantii la schimb
zona triunghiulara este pierderea sociala antrenata de taxa


COSECINTELE COTELOR DE IMPORT
Bariera cantitativa mareste pretul intern peste cel extern intrucat bunul este mai rar
pe piata
Cresterea pretului aduce beneficii atat producatorilor interni, cat si firmelor straine
care au castigat dreptul de a exporta in tara analizata
Plafoanele cantitativa determina un transfer de venituri peste granita, fiind din acest
punct de vedere mai nocive decat taxele, care reveneau guvernului national.

Argumente in favoarea protectionismului
- Protectia sectoarelor considerate strategice (in caz de razboi), cum ar fi:
apararea, transporturile feroviare, energia etc.
- Cresterea gradului de ocupare pe plan intern, obiectiv atins intr-adevar pe
termen scurt
- Cresterea gredului de diversificare a productiei pe plan intern, in vederea
reducerii dependentei de import si a dependentei de export
- Protejarea industriilor tinere, in dezvoltare
- Protejarea impotriva dumping-ului
- Protejarea impotriva firmelor din tarile in care forta de munca este ieftina.

Relatia dintre posturi
- Excedentul contului de capital si financiar este destinat ecoperirii deficitului
contului curent
- Soldul contului curent + soldul contului de capital si financiar fara activele de
rezerva = variatia rezervelor valutare = soldul balantei de plati
- Se adauga erorile



PIATA VALUTARA cursul de schimb
Cursul de schimb nominal = pretul monedei straine in moneda nationala
Cantitatea de moneda nationala care revine la o unitate monetara straina
(cotatie directa) => cand cursul scade, leul se apreciaza => pierdere de
competivitate in comertul international
Cursul creste => leul se depreciaza => castig de competivitate nationala




Curba J a devalorizarii monetare
- Eficacitatea devalorizarii depinde de elasticitatea cererii la pret
- Cererea inelastica + devalorizare => agravarea deficitului extern




TIPOLOGIA CURSULUI DE SCHIMB
Regimul cursurilor de schimb fixe: cursul este fixat de banca centrala;
Regimul cursurilor de schimb intermediare (benzi de fluctuatie)
Regimul cursurilor de schimb flexibile: cursul determinat pe baza cererii si
ofertei: in functie de interventiile banci centrale exista:
- Flotare pura
- Flotare administrativa



FACTORII CARE INFLUENTEAZA CURSUL DE SCHIMB
Preferintele consumatorilor
Modificarile relative in veniturile consumatorilor diferitelor tari
Schimbari in preturile relative din diferite tari
Ratele relative ale dobanzii din diferite tari
Speculatia



CAPITOLUL8 CRESTEREA ECONOMICA


Indicatori:
- Cresterea PIB real
- Cresterea PIB real/locuitor

Efectul de catch-up
- Efectul conform caruia o tara care incepe sa creasca de la un nivel mai scazut
al PIB va creste mai repede decat o tara mai bogata (tarile sarace tind sa
creasca mai repede decat cele bogate)


TIPOLOGIE
In functie de valorile PIB/locuitor:
- Crestere pozitiva
- Crestere negativa
- Crestere zero

In functie de relatia PIB real rata inflatiei:
- Crestere neinflationista
- Crestere inflationista
- Stagflatie
- Slumpflatie


MODELUL SOLOW
Robert Solow (MIT Nobel laureate) isi propune sa raspunda la 3 intrebari:
- Care sunt principalii factori care afecteaza cresterea?
- Cum evolueaza cresterea in timp?
- Vor recupera tarile sarace decalajul?
-

FACTORII DETERMINANTI AI CRESTERII:
Rata de crestere a fortei de munca
Rata de crestere a capitalului
Ritmul productivitatii



DESCOPUNEREA SOLOW:
Y = r = A/A + K/K + (1-) L/L,
cu A/A reziduul Solow (se calc. ca diferenta intre rata de crestere econ. si
cresterea celorlalti doi factori)



CONCLUZIILE LUI SOLOW
O rata mai mare a economisirii implica un raport mai mare K/L si un nivel mai mare
de trai;
S mai mare implica un c mai mic, deci o reducere a consumului prezent, in favoarea
unui consum viitor mai mare
Singura sursa de crestere este productivitatea, intrucat raportul capital munca
evolueaza spre o stare stationara


CE DETERMINA PRODUCTIVITATEA:
Caoitalul fixic (K)
Capitalul uman (H)
Resursele naturale (N, regenerabile si neregenerabile)
Cunostintele tehnologice (A)


Noile teorii ale cresteri (Romer)
Progresul tehnologic factor endogen
Externalitati:
- Schimbul de informatii creator in regiunile caracterizate printr-o mare
concentrare a activitatii industriale sau de cercetare stiintifica => retele de
informatii de care beneficiaza in mod gratuit toti rezidentii
- Dezvoltarea inflastructurii publice, de care beneficiaza intreaga populatie
- Ridicarea standardelor de pregatire, care conduce la cresterea investitiilor in
capitalul uman
- Modificarea atitudinii consumatorilor, care vor accepta mai usor noile
produse si modificarea atitudinii populatiei fata de formarea profesionala
Robert Lucas: capitalul uman este un factor endogen al cresterii; acumularea de
capital uman => crestere si efecte externe pozitive => acumulare de capital uman =>
crestere etc
Romer: inovarea si cercetarea-dezvoltarea constitue factorul rezidual: cu cat
eforturile de cercetare-dezvoltare sunt mai importante, cu atat cresterea este mai
semnificativa; cu cat cresterea este mai puternica, cu atat eforturile de cercetare-
dezvoltare sunt mai intense
Romer: interventia statului poate fi legitima intrucat cercetarea-dezvoltarea prezinta
caracteristicile bunurilor colective
Barro: cheltuielile publice (educatie, cercetare-dezvoltare, infrastructura) sunt factori
de crestere si au un efect cumulativ: ele permit accentuarea cresterii, care induce
cresterea cheltuielilor publice etc. Exista o rata optima de impunere fiscala, care
favorizeaza cresterea.


CRESTEREA ECONOMICA ENDOGENA Romer (concluzii)
- Cresterea pe termen lung este un fenomen cumulativ
- Cresterea pe termn lung se explica prin acumularea surselor endogene de
crestere (experienta, cunoastinte, cercetare-dezvoltare, infrastructura etc)
- Fiecare sursa a cresterii produce efecte externe pozitive care accentueaza
cresterea si poate face legitima interventia statutlui
- Randamentele sunt constante pe termen lung


FACTORII CRESTERII SINTETIZATI
Cresterea populatiei
Acumularea capitalului (economii si investitiile)
Cresterea calitatii fortei de munca
Progresul tehnologic
Realocarea resurselor dinspre sectoarele cu productivitatea redusa catre cele
cu productivitate ridicata
Institutiile (proprietatea privata, legea si ordinea, cutumele etc)
Interventia statului


COSTURILE CRESTERII
Costuri individuale
- Cresterea cheltuielilor cu pregatirea profesionala
- Sacrificarea consumului prezent
- Aspecte psihologice legate de adaptare
Costuri la nivel macroeconomic
- Costuri aferente aspectelor ecologic
- Accentuarea caracterului limitat al resurselor
- Investitii publice in educatie si in formarea profesionala continua


DEZVOLTAREA ECONOMICA: definitie
Preces manifestat pe termen lung, care imbina cresterea economica si
progresul calitativ al economiei

Progresul calitativ are in vedere modificarea structurala a economiei in favoarea sectoarelor
cu eficienta ridicata, justitia sociala, respectarea drepturilor omului si in cazul dezvoltarii
durabile pastrarea si ameliorarea sanatatii mediului.