Gestiune Bancara

Gestiune bancar Ionut Dumitru
RISCUL DE CREDIT (I)

1. Aspecte generale
Riscul de credit - riscul actual sau viitor de afectare negativa a profiturilor si
capitalului bncilor ca urmare a nendeplinirii de ctre debitor a obligaiilor contractuale
sau a eecului acestuia in ndeplinirea celor stabilite.
Instituiile de credit trebuie s dispun de un cadru de administrare a riscului de
credit care s ia n considerare profilul de risc al instituiei de credit, cu politici i procese
pentru identificarea, msurarea, monitorizarea i controlul riscului de credit - inclusiv
riscul de credit al contrapartidei.
Profilul de risc - totalitatea riscurilor la care este expus o instituie de credit n
funcie de apetitul la risc asumat de structura de conducere n procesul decizional i al
strategiei de afaceri;
Apetit la risc - nivelul de risc pe care instituia de credit este dispus s l accepte;
Tolerana la risc - capacitatea unei instituii de credit de a accepta sau de a
absorbi riscurile.
Strategia instituiilor de credit privind riscul de credit trebuie s includ cel puin
urmtoarele:
a) categoriile de credit pe care dorete s le promoveze, tipul expunerii, sectorul
economic, forma de proprietate, categoria contrapartidei, rezidena, segmentul geografic,
moneda, durata iniial i profitabilitatea estimat;
b) identificarea pieelor pe care doresc s acioneze i determinarea
caracteristicilor portofoliului de credite - inclusiv gradul de diversificare i gradul de
concentrare.
Instituiile de credit trebuie s dispun de politici i procese care s stabileasc un
mediu corespunztor i controlat n mod adecvat pentru riscul de credit i care s includ:
a) o strategie bine documentat, precum i politici i procese sntoase pentru
asumarea riscului de credit;
b) politici i procese eficiente de administrare a creditelor, care s includ analiza
continu a capacitii i disponibilitii clienilor de a rambursa datoriile la scaden,
monitorizarea documentaiei, clauzelor contractuale i garaniilor, precum i un sistem de
clasificare care este conform cu natura, dimensiunea i complexitatea activitilor
instituiei de credit sau cel puin cu sistemul de clasificare a activelor reglementat de

Banca Naional a Romniei;
c) politici i procese pentru raportarea expunerilor pe baz continu;
d) politici i procese pentru identificarea activelor-problem - active financiare
sau grup de active financiare a cror situaie nu poate fi considerat normal n sensul c
sunt depreciate (la nivel individual sau la nivel de portofoliu pentru activele cu
caracteristici similare);
e) controale i limite prudente n ceea ce privete creditarea, inclusiv politici i
procese pentru monitorizarea expunerilor n raport cu respectivele limite, aprobrile i
excepiile de la limite.
Politicile i procedurile instituiilor de credit privind riscul de credit trebuie s se
refere la toate activitile acestora i trebuie s aib n vedere att creditele la nivel
individual, ct i ntregul portofoliu.
Politicile instituiilor de credit vor stabili cadrul de desfurare a activitii de
creditare i se vor referi inclusiv la urmtoarele:
a) contrapartidele eligibile i condiiile ce trebuie ndeplinite de ctre acestea
pentru a putea intra n relaie de afaceri cu instituia de credit;
b) garaniile acceptabile de ctre instituia de credit.
Instituiile de credit trebuie s dispun de criterii, politici i procese, bine
definite, privind aprobarea noilor expuneri, operaiunile de nlocuire a expunerilor
existente i identificarea competenei de aprobare corespunztoare dimensiunii i
complexitii expunerilor.
Politica de creditare a unei instituii de credit trebuie s prevad c expunerile la
riscul de credit care depesc un anumit prag stabilit n sum absolut sau ca procent din
fondurile proprii, precum i cele care presupun un risc de credit ridicat sau nu sunt
caracteristice activitii desfurate de instituia de credit trebuie s fie aprobate de ctre
organele cu funcie de conducere ale instituiei de credit.
La evaluarea riscului de credit instituiile de credit trebuie s ia n considerare cel
puin:
a) performana financiar curent i previzionat a contrapartidelor;
b) concentrarea expunerilor fa de contrapartide, pieele n care acestea opereaz,
sectoarele economice i rile unde sunt stabilite;
c) capacitatea de punere n aplicare, din punct de vedere legal, a angajamentelor

contractuale;
d) capacitatea i posibilitatea de a executa garaniile, n condiiile pieei;
e) angajamentele contractuale cu persoanele cu care se afl n relaii speciale.
n ceea ce privete cadrul contractual, instituiile de credit trebuie s aib n
vedere cel puin urmtoarele:
a) natura specific a creditului;
b) clauzele contractuale aferente creditului;
c) profilul expunerii pn la scaden prin prisma evoluiilor poteniale ale pieei;
d) existena garaniilor reale sau personale, dac este cazul;
e) probabilitatea nerespectrii obligaiilor contractuale, stabilit pe baza unui
sistem intern de rating.
n cazul instituiilor de credit cu activitate mai complex, evaluarea riscului de
credit va acoperi cel puin urmtoarele domenii: sistemele interne de rating,
analiza/agregarea portofoliului de credite, operaiunile de securitizare/operaiunile cu
instrumente financiare derivate de credit, expunerile mari i alte concentrri de risc.
n activitatea de creditare, instituiile de credit trebuie s aib n vedere cel puin
urmtoarele:
a) destinaia creditului i sursa de rambursare a acestuia;
b) profilul de risc curent al contrapartidei i garaniile prezentate, precum i
senzitivitatea garaniilor la evoluiile economice i cele ale pieei;
c) istoricul serviciului datoriei aferent contrapartidei i capacitatea curent i
viitoare de rambursare a acesteia, bazat pe evoluiile financiare istorice i proieciile
viitoarelor fluxuri de numerar;
d) experiena n activitate a contrapartidei i sectorul economic n care aceasta
i desfoar activitatea, precum i poziia sa n cadrul acestui sector, n cazul creditelor
comerciale;
e) termenii i condiiile propuse n contractul de creditare, inclusiv clauzele
destinate s limiteze modificrile n profilul de risc viitor al contrapartidei;
f) capacitatea instituiilor de credit de executare i valorificare a garaniilor,
dac este cazul, ntr-un termen ct mai scurt.
Instituiile de credit trebuie s stabileasc limite privind expunerile la riscul de
credit i s monitorizeze respectarea acestora. Limitele de expunere trebuie stabilite n
legtur cu orice activitate a instituiei de credit care implic risc de credit. Limitele
trebuie stabilite la nivel de ansamblu al instituiei de credit, iar limitele stabilite la nivelul
structurilor instituiei de credit trebuie s fie corelate cu acestea. Instituiile de credit
trebuie s stabileasc limite i pentru diverse sectoare economice, regiuni geografice i
produse bancare specifice.
Instituiile de credit trebuie s dispun de politici i procese pentru a monitoriza
ndatorarea total a entitilor crora le acord credite.
mprumuttorii desfoar activitatea de creditare a persoanelor fizice i a

entitilor nefinanciare pe baza reglementrilor proprii, aprobate de organele statutare
competente.
mprumuttorii trebuie s informeze persoanele neacoperite n mod natural la
riscul valutar care solicit acordarea unui credit n valut sau indexat la cursul unei valute
despre impactul unei eventuale deprecieri severe a monedei naionale asupra nivelului
obligaiilor lor de plat periodice. Persoana neacoperit n mod natural la riscul valutar
este persoana fizic ce nu obine veniturile eligibile pentru rambursarea creditului,
respectiv entitatea nefinanciar ce nu dispune de surse pentru rambursarea creditului,
denominate sau indexate la moneda n care creditul este solicitat/acordat. n plus, n
cazul creditelor care nu au dobnd fix, mprumuttorii trebuie s prezinte n mod
distinct i nivelul la care respectivele obligaii de plat periodice ar putea ajunge ca
urmare a unei eventuale deprecieri severe a monedei naionale asociate cu majorarea
dobnzilor.
Pentru limitarea pierderilor care decurg din nencasarea la scaden a creditelor i
dobnzilor aferente, se impune o gestionare atent a riscului de credit, care se realizeaz
a priori i a posteriori.
Gestionarea a priori este o prim etap i presupune :
-
divizarea i limitarea riscurilor,
aprecierea calitii (capacitii de rambursare) solicitanilor de credite,
constituirea garaniilor.
A doua etap, gestionarea a posteriori , vizeaz:

-
analiza portofoliului de credite i constituirea de provizioane,
gestiunea creditelor neperformate.
2. Divizarea i limitarea riscurilor

Divizarea riscurilor are ca obiectiv evitarea concentrrii riscurilor prin
diversificarea (economic i geografic) plasamentelor. Limitarea riscurilor se realizeaz
prin norme stabilite de fiecare banc, dar i prin msuri stabilite de autoritatea de
reglementare, opozabile tuturor bncilor.
Politica de creditare a unei institutii de credit trebuie sa prevada ca expunerile la riscul de
credit care depasesc un anumit prag stabilit n suma absoluta sau ca procent din capitalul
eligibil, precum si cele care presupun un risc de credit ridicat sau nu sunt caracteristice
activitatii desfasurate de institutia de credit trebuie sa fie aprobate de catre conducerea
superioara a institutiei de credit.
Instituiile de credit trebuie sa dispun de procese interne care sa identifice, sa
msoare si sa monitorizeze riscul de concentrare rezultat din:
a) expunerile mari individuale fata de clieni sau fata de grupuri de clieni aflai in
legtura. Definiiile utilizate de instituiile de credit in aceste situaii trebuie sa fie
suficient de cuprinztoare pentru a lua in considerare expunerile legate prin drepturi de
proprietate comune, administrare comuna, emitere de garanii, tehnici de sindicalizare;
b) expunerile fata de contrapartide din acelai sector economic sau regiune
geografica; sau
c) expunerile de credit indirecte, rezultate in urma aplicrii tehnicilor de diminuare a
riscului de credit - de exemplu: expuneri fata de un singur tip de garanie reala sau fata
de un singur furnizor de protecie.
Instituiile de credit trebuie sa monitorizeze, sa administreze si sa diminueze
riscul de concentrare, pe baza politicilor si utiliznd limite, praguri sau alte concepte
similare.
Expunerea unei instituii de credit fa de un client sau fa de un grup de clieni
aflai n legtur este considerat ca fiind expunere mare dac valoarea sa este egal ori
depete 10% din fondurile proprii ale instituiei de credit.
Instituiile de credit nu trebuie s nregistreze, dup luarea n considerare a
efectului diminurii riscului de credit, o expunere fa de un client sau un grup de clieni
aflai n legtur a crei valoare depete 25% din fondurile proprii.
Expresia grup de clieni aflai n legtur reprezint:
a) dou ori mai multe persoane fizice i/sau juridice care constituie, dac nu se
dovedete altfel, un singur risc deoarece una dintre ele deine, direct ori indirect,
controlul asupra celeilalte ori celorlalte; sau
b) dou ori mai multe persoane fizice i/sau juridice ntre care nu exist o
relaie de control, aa cum este descris la lit. a), dar care trebuie s fie considerate ca
reprezentnd un singur risc deoarece sunt interconectate n asemenea msur nct, n
cazul n care una dintre acestea s-ar confrunta cu probleme financiare, n special
dificulti de finanare ori de rambursare, cealalt sau toate celelalte ar ntmpina
probabil dificulti de finanare ori de rambursare;
n cazul n care clientul este o instituie sau n cazul n care un grup de clieni
aflai n legtur include una sau mai multe instituii, valoarea expunerii nu poate depi
fie 25% din fondurile proprii ale instituiei de credit, fie echivalentul a 150 milioane
euro, n funcie de care dintre aceste valori este mai mare, cu condiia ca suma valorilor
expunerilor fa de toi clienii aflai n legtur care nu sunt instituii 1 s nu depeasc,
dup luarea n considerare a efectului diminurii riscului de credit, 25% din fondurile
proprii ale instituiei de credit.
n cazul n care echivalentul a 150 milioane euro este mai mare dect 25% din
fondurile proprii ale instituiei de credit, valoarea expunerii nu trebuie s depeasc,
dup luarea n considerare a efectului diminurii riscului de credit, o limit rezonabil
raportat la fondurile proprii ale instituiei de credit. Aceast limit este stabilit de ctre
instituiile de credit i nu trebuie s depeasc 100% din fondurile proprii ale acestora.
Observatie:
Pentru o serie de expuneri se excepteaza de la aplicarea restrictiilor referitoare la
expunerile mari partea calculat ca diferen ntre valoarea expunerii respective i
rezultatul nmulirii acesteia cu o pondere de 0%, 20%, 35% sau 50%.
Sintagma persoane aflate in relaii speciale cu instituia de credit cuprinde cel
puin:
a) orice entitate asupra creia instituia de credit exercit controlul;
b) orice entitate n care instituia de credit deine participaii;
c) entitile care exercit control asupra instituiei de credit;
d) orice entitate n care entitile menionate la lit. c) fie exercit controlul, fie
dein participaii;
1
instituii de credit i firme de investiii.
e) acionarii care dein participaii calificate la capitalul instituiei de credit;

f) orice entitate n care acionarii menionai la lit. e) fie exercit controlul, fie
dein participaii;
g) membrii structurii de conducere ai instituiei de credit, precum i persoanele
care dein funcii-cheie de execuie n respectiva instituie, mpreun cu:
(i) entitile n care acetia au/prezint interese directe sau indirecte; i
(ii) membrii apropiai ai familiei acestora, care se anticipeaz s influeneze sau
s fie influenai de acetia n raport cu instituia de credit; acetia pot include: partenerul
de via i copiii persoanei; copiii partenerului de via al persoanei; dependeni ai
persoanei sau ai partenerului de via al acestuia.
Instituiile de credit trebuie s dispun de politici i procese adecvate pentru
identificarea expunerilor individuale fa de persoanele cu care se afl n relaii speciale,
pentru determinarea sumei totale a acestor expuneri, precum i pentru monitorizarea i
raportarea respectivelor expuneri prin intermediul unui proces independent de verificare
a activitii de creditare.
O instituie de credit nu trebuie s nregistreze, dup luarea n considerare a
efectului diminurii riscului de credit o expunere fa de grupul de persoane cu care se
afl n relaii speciale a crei valoare depete 25% din fondurile proprii.
n cazul n care grupul de persoane aflate n relaii speciale cu instituia de credit
include una sau mai multe instituii, valoarea expunerii fa de acest grup nu poate depi
fie 25% din fondurile proprii ale instituiei de credit, fie echivalentul a 150 milioane
euro, n funcie de care dintre aceste valori este mai mare, cu condiia ca, n cazul
aplicrii limitei absolute, suma valorilor expunerilor fa de toate persoanele aflate n
relaii speciale care nu sunt instituii s nu depeasc, dup luarea n considerare a
efectului diminurii riscului de credit, 25% din fondurile proprii ale instituiei de credit.
n cazul n care echivalentul a 150 milioane euro este mai mare dect 25% din
fondurile proprii ale instituiei de credit, valoarea expunerii nu trebuie s depeasc,
dup luarea n considerare a efectului diminurii riscului de credit, o limit rezonabil
raportat la fondurile proprii ale instituiei de credit. Aceast limit trebuie stabilit de
ctre instituiile de credit n concordan cu politicile i procedurile proprii, nu trebuie s
depeasc 100% din fondurile proprii ale acestora.
3. Aprecierea capacitii de rambursare a solicitanilor de credite
Bncile sunt obligate s limiteze riscul de credit i s depun toate eforturile

pentru a-i ncasa debitorii. n acest scop, vor fi onorate doar solicitrile de credit pentru
care exist premisele rambursrii principalului i plii dobnzilor.
Acordarea, garantarea i derularea creditelor destinate persoanelor fizice se
realizeaz pe baz contractual, n conformitate cu reglementrile interne ale
mprumuttorilor, validate de Banca Naional a Romniei - Direcia supraveghere.
Creditele acordate persoanelor fizice se clasifica in:
a) credit pentru investiii imobiliare - orice credit acordat unei persoane fizice
care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii: (i) este garantat cu ipotec imobiliar;
i (ii) este acordat n scopul dobndirii ori meninerii drepturilor de proprietate asupra
unui teren i/sau unei construcii, realizate ori care urmeaz s se realizeze, ori n scopul
reabilitrii, modernizrii, consolidrii ori extinderii unei construcii sau pentru
viabilizarea unui teren sau exclusiv n scopul rambursrii unui credit pentru investiii
imobiliare.
b) credit de consum - credit, altul dect cel prevzut la lit. a).
Imprumuttorii stabilesc n cadrul reglementrilor proprii, n concordan cu
profilul i strategia lor de risc, cel puin urmtoarele:
a) modalitatea de organizare a activitii de acordare a creditelor destinate
persoanelor fizice i, atunci cnd este cazul, condiiile de garantare pe fiecare tip de
credit, inclusiv limita maxim admis pentru valoarea finanrii n raport cu valoarea
garaniei;
b) categoriile de clieni eligibili pentru finanare;
c) procedura de clasificare a clientelei-int pe categorii de risc de nerambursare,
fundamentat pe profilul general de risc al mprumuttorului;
d) categoriile de venituri considerate eligibile de ctre mprumuttor, difereniat
pe categorii de clientel, precum i coeficienii de ajustare afereni n funcie de gradul de
certitudine i de caracterul de permanen ale acestora;
e) categoriile de cheltuieli care se deduc din veniturile eligibile n scopul
determinrii gradului total de ndatorare, incluznd cel puin cheltuielile de subzisten i
obligaiile de plat, altele dect cele de natura creditului;
f) nivelurile maxime admise pentru gradul total de ndatorare, inclusiv
fundamentarea acestora, difereniate pe categoriile de clientel, pe destinaia creditului
(de exemplu, credit de consum, credit pentru investiii imobiliare), pe tipul creditului
(defalcat n funcie de moneda de exprimare sau, dup caz, de indexare, de tipul
dobnzii, respectiv fix ori variabil, de termenul de acordare a creditului i de
comportamentul clientului n legtur cu onorarea serviciului datoriei determinat de
calitatea garaniei), n cazul creditelor de consum, nivelurile maxime admise pentru
gradul total de ndatorare sunt stabilite inclusiv prin luarea n considerare a riscului
valutar, a riscului de rat a dobnzii i a riscului de diminuare a veniturilor eligibile
disponibile pe perioada de derulare a creditului;
g) metodologia de reconsiderare periodic a coeficienilor de ajustare a
veniturilor eligibile i nivelurilor maxime admise pentru gradul de ndatorare, n vederea
asigurrii acurateei acestora pe o baz continu.
La fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de ndatorare n
cazul creditelor de consum se vor utiliza urmtoarele valori:
a) pentru ocul pe curs de schimb - 35,5% EUR, 52,6% CHF, 40,9% USD. n
cazul celorlalte valute se utilizeaz valoarea aferent CHF. n cazul n care venitul
solicitantului i creditul solicitat sunt exprimate n dou monede strine diferite, pentru
ocul pe curs de schimb se utilizeaz maximul dintre ocurile celor dou valute fa de
moneda naional;
b) pentru ocul pe rata dobnzii - 0,6 puncte procentuale pentru toate monedele;
c) pentru ocul pe venit: n cazul veniturilor de natur salarial - 6%; pentru
celelalte categorii de venituri mprumuttorii utilizeaz coeficieni de ajustare.
Prevederile privind riscul valutar se aplic numai pentru partea de finanare
pentru care clientul nu dovedete c dispune de venituri n valuta creditului sau indexate
la valuta creditului. Prevederile privind riscul de rat a dobnzii nu se aplic n cazul
creditelor cu dobnd fix.
Gradul total de ndatorare se determin ca pondere a obligaiilor totale de plat
decurgnd din credite sau alte finanri rambursabile n veniturile eligibile din care s-au
dedus cheltuielile care se deduc din veniturile eligibile n scopul determinrii gradului
total de ndatorare, incluznd cel puin cheltuielile de subzisten i obligaiile de plat,
altele dect cele de natura creditului.
La acordarea creditului, mprumuttorii trebuie s se asigure c din documentele
i informaiile prezentate rezult c pe ntreaga perioad de acordare a creditului gradul
total de ndatorare a solicitantului se ncadreaz n nivelul maxim admis aplicabil

acestuia.
mprumuttorii analizeaz capacitatea de rambursare a clienilor pe baza unui
nivel al veniturilor considerate eligibile de ctre mprumuttori, care nu poate depi cu
mai mult de 20% pe cel aferent anului anterior. mprumuttorii stabilesc venitul aferent
anului anterior pe baza documentelor care s certifice veniturile declarate autoritilor
fiscale. n situaiile n care nu exist obligaii legale de declarare a veniturilor la
autoritile fiscale, mprumuttorii stabilesc venitul aferent anului anterior pe baza altor
documente justificative. Prin excepie, mprumuttorii pot lua n calcul i venituri ce
depesc nivelul stabilit, numai dup obinerea de la client a documentelor justificative
care s demonstreze caracterul de continuitate n viitor a acestora. Documentele
justificative trebuie s dovedeasc modificrile intervenite n situaia veniturilor
clientului, cum ar fi schimbarea ncadrrii n funcie, schimbarea locului de munc sau
modificri cu impact semnificativ asupra creterii volumului afacerilor persoanelor care
obin venituri din activiti independente.
La acordarea creditelor de consum denominate n valut sau indexate la cursul
unei valute, solicitantul trebuie s dispun de garanii reale i/sau personale la un nivel de
minimum 133% din valoarea creditului.
Poliele de asigurare avnd ca obiect acoperirea riscului de neplat vor fi
asimilate garaniilor personale. Pot face excepie de la obligaia de garantare facilitile
de creditare prin trageri n descoperit de cont, precum i creditele acordate prin
intermediul cardurilor de credit, a cror valoare nu depete de trei ori nivelul
veniturilor nete lunare, fr a depi ns o limit stabilit prin reglementrile interne ale
mprumuttorului.
Durata creditelor de consum nu poate depi 5 ani. Aceasta prevedere nu se
aplic creditelor de consum cu destinaie imobiliar, acordate n lei i pentru care
debitorul a fcut dovada deinerii unui avans de minimum 40%. Prin derogare, este
permis prelungirea facilitilor de creditare de tip revolving acordate prin intermediul
cardurilor peste durata de 5 ani, numai cu condiia ca mprumuttorii s reevalueze
capacitatea de rambursare a debitorului cel puin la sfritul fiecrui interval de 5 ani de
la data acordrii. Reevaluarea capacitii de rambursare a debitorului se realizeaz n
baza metodologiei proprii a mprumuttorului, specific acestor produse de creditare.
10
Valoarea unui credit pentru investiii imobiliare nu poate depi 85% din valoarea
garaniei ipotecare n cazul creditelor acordate n lei. n cazul creditelor denominate ntro moned strin sau indexate la cursul unei monede strine, n situaia n care debitorul
obine veniturile eligibile denominate sau indexate la moneda creditului, valoarea unui
credit pentru investiii imobiliare este limitat la 80% din valoarea garaniei ipotecare. n
cazul creditului pentru investiii imobiliare acordat unei persoane fizice neacoperite n
mod natural la riscul valutar, valoarea finanrii nu poate depi 75% din valoarea
garaniei ipotecare n cazul creditelor denominate n EURO sau indexate la cursul EURO
i 60% n cazul creditelor denominate n alte monede strine sau indexate la cursul unor
alte monede strine. Aceste prevederi nu se aplic n cazul creditelor pentru investiii
imobiliare garantate integral sau parial de stat.
Pentru evaluarea unei solicitri de credit, n cazul persoanelor juridice, sunt

urmrite urmtoarele elemente:
analiza economico - financiar a activitii clienilor,
aspecte nefinanciare privind clienii: tipul de proprietate, conducerea, personalul
societii, afacerea, piaa, etc.
analiza perspectivelor financiare pe baz de cash - flow .

mprumuttorii stabilesc n cadrul reglementrilor proprii, n concordan cu
profilul i strategia lor de risc, modalitatea de organizare a activitii de acordare i

garantare a creditelor n valut destinate entitilor nefinanciare, impunnd condiii mai
stricte de acordare i garantare a creditelor n valut dect cele aplicabile creditelor
similare n moned naional.
mprumuttorii pot acorda credite n valut sau indexate la cursul unei valute
entitilor nefinanciare numai n msura n care, potrivit criteriilor stabilite de
mprumuttor n reglementrile proprii, respectivele entiti demonstreaz c dispun de
capacitate de rambursare a finanrii n valut chiar i n condiii de depreciere sever a
monedei n care sunt denominate ori indexate sursele de rambursare i, dup caz, de
majorare a dobnzii. n aplicarea acestor prevederi, mprumuttorii utilizeaz la
determinarea capacitii de rambursare aceleasi valori indicate la persoanele fizice pentru
ocul pe cursul de schimb i ocul pe rata dobnzii.
Prevederile se aplic numai pentru partea de finanare pentru care debitorul nu
dovedete c dispune de acoperire natural sau financiar la riscul valutar. Prin acoperire
11
financiar la riscul valutar se nelege protecia obinut de debitor n baza unui contract
ncheiat cu o instituie financiar prin care se transfer riscul valutar de la cumprtorul
proteciei. Prevederile privind riscul de rat a dobnzii nu se aplic n cazul creditelor cu
dobnd fix.
Criteriile ce stau la baza evalurii performanelor financiare ale clientului

persoana juridica i capacitaii acestuia de ai onora datoria la scaden se stabilesc de
fiecare banc n parte i se aprob de ctre BNR-direcia Supraveghere.
Evaluarea performanei financiare a unei entiti economice din afara sectorului
instituiilor de credit se realizeaz pe baz de punctaj atribuit unor factori cantitativi i
calitativi. Factorii cantitativi se vor referi n principal la urmtorii indicatori, acolo unde
acetia pot fi determinai: lichiditate, solvabilitate, profitabilitate i risc, inclusiv riscul
valutar. Factorii calitativi se vor referi cel puin la aspecte legate de modul de
administrare a entitii economice analizate, de calitatea acionariatului, de garaniile
primite (altele dect cele care sunt acceptate la diminuarea expunerii fa de debitor), de
condiiile de pia n care aceasta i desfoar activitatea. n urma acestor evaluri,
creditele vor fi incluse n urmtoarele categorii:
-
categoria A: performane foarte bune, care permit achitarea la scaden a datoriei, cu

meninerea acestor performane,
categoria B: performane foarte bune, dar fr certitudine pe o perspectiv medie,
categoria C: performane financiare satisfctoare, cu tendine de nrutire;
categoria D: performane financiare sczute i ciclice;
categoria E: pierderi i incapacitatea rambursrii.
Analistul de credite trebuie s fundamenteze decizia de creditare nu numai pe

situaia financiar istoric a clientului, ci i pe capacitatea acestuia de a genera n viitor
fluxuri bneti i deci de a rambursa creditul i a plti dobnda. Instrumentul folosit n
acest scop este fluxul de numerar, adic o situaie a intrrilor i ieirilor de numerar
(ncasri i pli) ntr-o perioad dat. Rezultatul poate fi pozitiv (disponibil de numerar)
sau negativ (necesar de numerar).
12
n realizarea unui flux de numerar, trebuie avut n vedere c prognozele clientului

pot avea la baz o proiecie exagerat pozitiv a evoluiei viitoare, deci se impune o
corectare a acestora.
n linii mari, structura unui flux de numerar este urmtoarea:
intrri de capital
- ieiri de capital
+ intrri din vnzri
- ieiri pentru aprovizionri
- salarii
- alte cheltuieli
- impozit pe profit
= flux net al perioadei
+ disponibil din perioada anterioar
= disponibil / necesar de lichiditi curent
4. Constituirea garaniilor
Garaniile primite care pot fi luate n considerare de mprumuttori pentru
diminuarea expunerii fa de debitor, se mpart n urmtoarele categorii:
1. garanii personale- se refer la garanii furnizate de teri - de exemplu:
cauiunea, avalul etc. - ce pot fi ncadrate, n funcie de caracteristicile pe care le
prezint, dup cum urmeaz:
1.1. garanie expres - protecia furnizat de garanie este legat n mod clar de
expuneri ce pot fi identificate cu exactitate sau de un portofoliu de expuneri clar
delimitat, astfel nct gradul de acoperire al proteciei este clar definit i nu poate fi pus
la ndoial;
1.2. garanie irevocabil - n afara nerespectrii de ctre cumprtorul proteciei a
obligaiei de a plti la scaden costul proteciei, contractul prin care este furnizat
protecia nu conine nicio clauz care ar putea s permit furnizorului proteciei s
anuleze unilateral garania sau ar putea s conduc la creterea costului efectiv al
garaniei;
1.3. garanie necondiionat - contractul prin care este furnizat protecia nu
conine nicio clauz asupra creia cumprtorul proteciei (mprumuttorul) nu deine
controlul, clauz care s poat scuti garantul de obligaia de a plti n timp util, dar nu
13
mai trziu de 90 de zile calendaristice de la data solicitrii, n cazul n care obligatul

principal nu achit la termen plata scadent/plile scadente;
2. garanii reale - se refer la bunuri corporale sau necorporale, executabile n
orice moment, primite n garanie pentru operaiunile realizate - de exemplu: ipoteca,
gajul cu deposedare, inclusiv depozitul colateral, gajul fr deposedare etc.
3. garanii reale intrinseci - se refer la garanii incluse n caracteristicile
operaiunii nsei - de exemplu: valorile primite n cadrul operaiunilor reverse repo,
titlurile luate cu mprumut garantate cu numerar, bunurile ce fac obiectul contractelor de
leasing financiar etc.;
Instituiile de credit trebuie s dispun de proceduri pentru evaluarea garaniilor

reale i pentru verificarea faptului c respectivele garanii sunt i continu s fie
executabile i valorificabile.
n ceea ce privete garaniile personale, instituiile de credit trebuie s evalueze
nivelul de protecie furnizat n relaie cu calitatea de credit a garantului i capacitatea
acestuia de a-i asuma obligaii.
14
Gestiune bancar Dumitru Ionut
RISCUL DE CREDIT (II)

I. Analiza portofoliului de credite i constituirea de provizioane
Este o etap n gestionarea riscului de credit care urmeaz procesului de
acordare a creditelor i vizeaz constituirea de resurse pentru acoperirea pierderilor care
apar la portofoliul de credite. Vom urmri n continuare stabilirea nivelului cerut (de
normele reglementare) al provizioanelor pentru riscul de credit.
Se procedeaz mai nti la o clasificare a creditelor n cinci categorii, iar
pentru fiecare categorie este normat un nivel de provizionare:
Categorie de credite
Credite nregistrate n valut sau
indexate la cursul unei valute,
acordate debitorilor, persoane fizice,
expui la riscul valutar
Coeficieni de provizionare pentru
Credite (altele dect cele din linia
precedent)
standard
0.07
observaie
0.08
substandard
0.23
0.05
0.2
ndoielnic pierdere
0.53
1
0.5
Debitor, persoan fizic, expus la riscul valutar - debitor, persoan fizic, ce

nu genereaz fluxuri de numerar nete pozitive n valuta de exprimare a creditului, care s
permit rambursarea la termen a fiecrei rate de credit (principal i dobnd). Intrrile de
numerar se ajusteaz n funcie de gradul de certitudine i de caracterul de permanen al
acestora.
Clasificarea creditelor in cazul instituiilor de credit are n vedere trei criterii :
1) serviciul datoriei
capacitatea debitorului de a-i onora datoria la scaden, exprimat ca numr de

zile de ntrziere de plat de la scaden;
exist cinci intervale de timp n funcie de care se apreciaz serviciul datoriei (015 zile, 16-30 zile, 31-60 zile, 61-90 zile, minimum 91 de zile)
2) performana financiar
Performan financiar - reflectarea potenialului economic i a soliditii
financiare ale unei entiti, obinut n urma analizrii unui ansamblu de factori
cantitativi i calitativi. Instituiile de credit ncadreaz debitorii din afara sectorului
instituiilor de credit n categorii de performan financiar, care se noteaz de la A la E,

n ordinea descresctoare a calitii acesteia.
Evaluarea performanei financiare a unui debitor, persoan fizic, se realizeaz
potrivit criteriilor stabilite de instituiile de credit prin norme interne, pornindu-se de la
procedura de clasificare a clientelei pe categorii de risc de nerambursare, elaborat de
acestea.
Evaluarea performanei financiare a unui debitor, persoan juridic, din afara
sectorului instituiilor de credit se realizeaz potrivit normelor interne ale instituiilor de
credit, pe baz de punctaj atribuit unor factori cantitativi i calitativi. Factorii cantitativi
se refer n principal la urmtorii indicatori, acolo unde acetia pot fi determinai:
lichiditate, solvabilitate, profitabilitate i risc, inclusiv riscul valutar. Factorii calitativi se
refer cel puin la aspecte legate de modul de administrare a entitii analizate, de
calitatea acionariatului, de garaniile primite (altele dect cele care sunt acceptate la
diminuarea expunerii fa de debitor), de condiiile de pia n care aceasta i desfoar
activitatea.
n cazul n care instituiile de credit se gsesc n imposibilitate de a evalua
performana financiar a unui debitor, persoan juridic, din afara sectorului instituiilor
de credit, aceasta se ncadreaz direct n categoria E.
3) iniierea de proceduri judiciare
cel puin una dintre urmtoarele msuri luate n scopul recuperrii creanelor:
darea de ctre instan a hotrrii de deschidere a procedurii falimentului;
declanarea procedurii de executare silit fa de persoanele fizice sau

juridice.
Din combinarea celor trei criterii rezult clasificarea creditelor conform

principiului declasrii prin contaminare. Creditele acordate unui debitor i/sau
plasamentele constituite la acesta se ncadreaz ntr-o singur categorie de clasificare, pe
baza principiului declasrii prin contaminare, respectiv prin luarea n considerare a celei
mai slabe dintre categoriile individuale de clasificare.
n scopul clasificrii creditelor/plasamentelor i al determinrii necesarului de
provizioane specifice de risc de credit, se parcurg urmtoarele etape:
1. Clasificarea creditelor i/sau a plasamentelor prin aplicarea simultan a

urmtoarelor criterii:
- serviciul datoriei;
- performana financiar;
- iniierea de proceduri judiciare.
Corespondena dintre criterii i categoriile de clasificare este prevzut n tabelul:
Serviciul
datoriei
Performana
financiar
A
Standard
n observaie
Substandard
D
ndoielnic
E
Pierdere
0 -15 zile
Pierdere
n observaie
Pierdere
Substandard
Pierdere
ndoielnic
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Substandard
Pierdere
ndoielnic
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
ndoielnic
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Nu s-au
iniiat
proceduri
judiciare
16 30 zile
Pierdere
31 60 zile
61 90 zile
Minimum 91 de zile
2. Daca este cazul, se procedeaz la reclasificarea expunerilor ntr-o singur

categorie, pe baza principiului declasrii prin contaminare, respectiv prin luarea n
considerare a celei mai slabe dintre categoriile individuale de clasificare.
3. Etap cu caracter opional - diminuarea expunerilor pe baza garaniilor.
Garaniile care pot fi luate n considerare de ctre mprumuttori n vederea
diminurii expunerii fa de debitor sunt cele din tabelul de mai jos, precum i alte
garanii reale, n conformitate cu normele interne ale mprumuttorilor. Gajul general,
garaniile constituite asupra bunurilor viitoare, precum i titlurile emise de debitor sau de
S-au
iniiat
proceduri
judiciare
judiciare
ctre orice entitate din grupul din care acesta face parte nu pot fi luate n considerare de
ctre mprumuttori n vederea diminurii expunerii fa de debitor.
n scopul determinrii valorii cu care se diminueaz efectiv sumele reprezentnd
expuneri din credite/plasamente, sumele nregistrate n contabilitate, aferente garaniilor
eligibile, se ajusteaz prin aplicarea de coeficieni stabilii de mprumuttor, rezultatul
urmnd a fi limitat la nivelul sumelor garantate.
Valoarea coeficienilor poate fi cuprins, n cazul garaniilor din cadrul tabelului
de mai jos, ntre zero i valoarea maxim prevzut n tabel, iar n cazul celorlalte
garanii eligibile, ntre 0 i 1. Valoarea efectiv a coeficienilor se stabilete, pentru
fiecare categorie/caz, prin norme interne, pe baza unei documentaii de fundamentare,
aflat la dispoziia mprumuttorului.
Garaniile aferente expunerilor reprezentnd principalul creditelor/plasamentelor
clasificate n categoria "pierdere", n cazul crora serviciul datoriei este mai mare de 90
de zile i/sau n cazul crora au fost iniiate proceduri judiciare, se ajusteaz cu
coeficieni a cror valoare nu poate fi mai mare de 0,25. Prin derogare, garaniile
prevzute la poziiile 1 la 4, 7 i 8 din cadrul tabelului de mai jos se ajusteaz cu
coeficieni a cror valoare nu poate fi mai mare de 0,5.
Nr. crt. Tipul de garanie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Garanii directe, exprese, irevocabile i necondiionate ale

administraiei centrale a statului romn sau ale Bncii Naionale a
Romniei
Titluri emise de administraia central a statului romn sau de
Banca Naional a Romniei
administraiilor centrale sau ale bncilor centrale, din rile din
categoria A, ori ale Uniunii Europene
Titluri emise de administraiile centrale sau de bncile centrale, din
rile din categoria A, ori de Uniunea European
Depozite colaterale plasate la instituia de credit mprumuttoare
Certificate de depozit sau instrumente similare, emise de instituia
de credit mprumuttoare i ncredinate acesteia
Garanii directe, exprese, irevocabile i necondiionate ale bncilor
de dezvoltare multilateral
Titluri emise de ctre bncile de dezvoltare multilateral
administraiilor regionale sau ale autoritilor locale, din Romnia
Coeficientul maxim pentru

deducere din expunerea
mprumuttorului fa de
debitor
1
1
1
1
1
1
1
1
0,8
0,8
11.
12.
13.
instituiilor de credit din Romnia

administraiilor regionale sau ale autoritilor locale, din rile din
categoria A
instituiilor de credit din rile din categoria A
Garanii directe, exprese, irevocabile i necondiionate emise de
fondurile de garantare a creditelor (FGC) din Romnia
0,8
0,8
0,5
4. Pentru fiecare credit/plasament:

a. Determinarea ajustrii prudeniale de valoare prin aplicarea coeficientului de
ajustare prudenial asupra sumei pozitive rezultate dup agregarea valorilor obinute
anterior, aferente extraselor componente ale activului financiar; corespondena dintre
categoriile de clasificare i coeficienii de ajustare prudenial este prevzut n tabelul
de mai jos.
Categorie de credite
Credite nregistrate n valut sau
indexate la cursul unei valute,
acordate debitorilor, persoane fizice,
expui la riscul valutar
Coeficieni de provizionare pentru
Credite (altele dect cele din linia
precedent)
standard
0.07
observaie
0.08
substandard
0.23
0.05
0.2
b. Determinarea ajustrii
pentru depreciere
ndoielnic pierdere
0.53
1
alocate activului
0.5
financiar
reprezentnd credit/plasament, prin luarea n considerare a uneia dintre urmtoarele

valori:
b.1. valoarea ajustrii determinat potrivit IFRS i nregistrat n contabilitate n
conturile de ajustri specifice pentru deprecieri identificate la nivel individual;
b.2. valoarea ajustrii determinat prin aplicarea procentului de ajustare colectiv
la valoarea brut a fiecrui activ financiar din cadrul fiecrui grup de active financiare;
procentul de ajustare colectiv este calculat ca raport ntre valoarea ajustrilor
constituite, potrivit IFRS, la nivelul fiecrui grup de active financiare pentru care nu au
fost constituite ajustri pentru depreciere la nivel individual - nregistrat n conturile de
ajustri specifice pentru deprecieri identificate la nivelul grupurilor de active financiare
i de ajustri colective pentru pierderi generate, dar neidentificate, i valoarea contabil
brut total a activelor financiare din grupul respectiv.
c. Agregarea sumelor obinute la pct. a i b, distinct n cadrul totalurilor de mai

jos, n scopul stabilirii sumei care urmeaz a fi dedus din fondurile proprii ale
mprumuttorului:
c.1. totalul ajustrilor prudeniale de valoare;
c.2. totalul ajustrilor pentru depreciere alocate.
5. Reluarea etapelor anterioare pentru toi ceilali debitori fa de care
mprumuttorul nregistreaz credite/plasamente.
6. Stabilirea sumei totale care urmeaz a fi dedus din fondurile proprii ale
mprumuttorului, n vederea determinrii nivelului total al acestora, prin parcurgerea
urmtorilor pai:
a. obinerea valorii maxime n urma comparrii celor dou totaluri prevzute la
pct. c.1 i c.2 de la pct 4, lit c;
b. determinarea diferenei dintre valoarea obinut la pct. a i totalul ajustrilor
pentru depreciere alocate prevzut la pct. c.2 de la pct 4 lit. c. Aceast diferen
reprezint suma total care se va scdea din fondurile proprii ale mprumuttorului.
7. Stabilirea valorii la care activele reprezentnd credite/plasamente care fac
obiectul prezentului regulament urmeaz a fi luat n calcul n scopul determinrii
indicatorilor prudeniali (1. indicatorii de solvabilitate; 2. expunerile mari; 3.
expunerile fa de persoanele aflate n relaii speciale cu instituia de credit; 4.
modificrile poteniale ale valorii economice a instituiilor de credit ca urmare a
schimbrii nivelurilor ratelor dobnzii), n calculul crora este necesar utilizarea
valorii nete a acestor active. n acest sens, ajustarea de valoare a activelor reprezentnd
credite/plasamente este reprezentat de:
a. ajustarea prudenial de valoare n cazul n care, n urma aplicrii
prevederilor de la pct 6 lit. a, totalul ajustrilor prudeniale de valoare este mai mare sau
egal cu totalul ajustrilor pentru depreciere alocate; sau b. ajustarea pentru depreciere
alocat n cazul n care, n urma aplicrii prevederilor de la la pct 6 lit. a, totalul
ajustrilor prudeniale de valoare este mai mic dect totalul ajustrilor pentru depreciere
alocate.
Constituirea de provizioane specifice de risc de credit se refer la crearea

acestora i se realizeaz prin includerea pe cheltuieli a sumei reprezentnd nivelul
necesarului de provizioane specifice de risc de credit.
Regularizarea provizioanelor specifice de risc de credit se refer la modificarea
nivelului existent al acestora n vederea restabilirii egalitii dintre nivelul existent i cel
al necesarului i se realizeaz prin includerea pe cheltuieli sau prin reluarea pe venituri a
sumei reprezentnd diferena dintre nivelul existent n sold al provizioanelor specifice de
risc de credit i nivelul necesarului.
Utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit se refer la anularea
provizioanelor specifice de risc de credit i se realizeaz prin reluarea pe venituri a sumei
reprezentnd nivelul existent n sold al provizioanelor specifice de risc de credit aferente
creditelor/plasamentelor pentru care este ndeplinit una dintre urmtoarele condiii:
- au fost epuizate posibilitile legale de recuperare ori s-a mplinit termenul de
prescripie;
- au fost transferate drepturile contractuale aferente respectivului credit/plasament.
II. Restructurarea creditelor neperformante

Metode de restructurare
II.1 RESCADENTARE
Modificarea scadentei si/sau a mrimii ratelor de credit fara a se depi durata
iniiala de acordare a creditului.
O soluie o constituie modificarea graficului de rambursare astfel nct
mprumutatului sa i se permit pentru o anumit perioad de timp sa faca plati lunare ntrun cuantum mai mic, urmnd ca n perioada urmtoare mprumutatul s efectueze plti
ntr-un cuantum sporit. Aceasta opiune de restructurare poate fi utilizata n cazul
mprumutailor care se confrunt cu o reducere temporar a veniturilor, insa, pe termen
lung, exist perspective de cretere a veniturilor, astfel nct s i poat executa n
continuare obligaiile rezultate din contractul de credit.
Caracteristici principale posibile:
se ncheie un act adiional la contractul de credit iniial;
se menine scadenta iniiala a creditului;
se modifica momentele de rambursare a ratelor de credit;

se includ sumelor restante in soldul creditului; se evita astfel acumularea
penalitilor si a dobnzilor.
se poate reduce rata dobnzii sau alte costuri pentru o perioada.
se poate acorda o perioada de gratie in care nu se achita principal, ci doar dobnzi
sau se poate acorda, in cazuri speciale, perioada de gratie totala in care nu se
achita nici dobnzi nici principal.
II.2 REESALONARE
Modificarea scadentei si/sau a mrimii ratelor de credit in sold cu depirea duratei
iniiale de acordare a creditului.
se va depi durata iniiala de acordare a creditului prin lungirea scadentei finale;
se modifica datele de rambursare a ratelor de credit;
se includ sumelor restante in soldul creditului; se evita astfel acumularea penalitilor
si a dobnzilor.
se pot acorda perioade de gratie in care nu se achita principal;
se poate reduce rata dobnzii sau alte costuri pentru o perioada.
se poate acorda o perioada de gratie in care nu se achita principal, ci doar dobnzi sau
se poate acorda, in cazuri speciale, perioada de gratie totala in care nu se achita nici
dobnzi nici principal.
II.3 REFINANTARE
Acordarea unui nou credit pentru rambursarea creditului/creditelor in derulare
restante
posibilitatea consolidrii prin cumulare a doua sau mai multe credite intr-unul singur;
durata de creditare nu va depi durata maxima de creditare a produsului ales pentru
noul credit;
se includ sumelor restante in soldul creditului; se evita astfel acumularea penalitilor
si a dobnzilor.
se poate acorda o perioada de gratie in care nu se achita principal, ci doar dobnzi sau
se poate acorda, in cazuri speciale, perioada de gratie totala in care nu se achita nici
dobnzi nici principal.
II.4 CREDIT PE TERMEN SCURT
Acordarea unei facilitai de credit companiilor si autoritatilor locale care datorita
nencasrii unor creane pe care le au (in special de la bugetul statului) nregistreaz
probleme de rambursare a unor credite bancare
rambursarea facilitailor acordate de banca pe msura ncasrii creanelor;
II.5 ALTE SOLUTII DE RESTRUCTURARE

Cesiunea de creanta - contractul consta in transferul de ctre banca (cedent) a dreptului
de creana cu titlu oneros ctre o alta persoana fizica sau juridica (cesionar) mpreuna cu
toate garaniile care nsoesc creana.
Subrogaia un mijloc convenional de transmitere a obligaiilor dintr-un raport juridic
obligational, care consta in nlocuirea creditorului (banca) de ctre un tert (creditor
solvens), care, pltind datoria debitorului, in acelai timp cu plata dobndete toate
drepturile creditorului, inclusiv toate garaniile si accesoriile sale.
Novatia - convenia prin care partile unui raport juridic obligational sting o obligatie
existenta, nlocuind-o cu o noua obligaie prin schimbare de obiect, substituire de debitor
sau substituire de creditor.
Reduceri de datorie reducerea pariala a datoriei fata de banca.
RISCUL DE RAT A DOBNZII (I)

Masurarea si acoperirea bilantiera a riscului de rata a dobanzii
1. Modelul gap-ului ntre activele i pasivele senzitive ....................................................... 1

2. Modelul gap-ului de maturitate ....................................................................................... 5
3. Modelul gap-ului de durata .............................................................................................. 9
3.1 Durata unui instrument financiar .......................................................................................................... 9
3.2 Sensibilitatea preului unui activ financiar.......................................................................................... 12
3.3 Relaia durata - sensibilitate ................................................................................................................. 12
3.4 Imunizarea bilanului bancar utiliznd conceptul de durata ............................................................ 13
3.5 Critici ale modelului gap-ului de durata .............................................................................................. 18
4. Modele bazate pe simulari .............................................................................................. 22
Pentru masurarea riscului de rata a dobanzii sunt folosite in literatura de specialitate

si in practica bancara mai multe tehnici:
Tehnici bazate pe gap-ului ntre activele i pasivele senzitive (engl. repricing model
sau funding gap model);
Tehnici bazate pe gap-ului de maturitate (engl. maturity model);
Tehnici bazate pe gap-ului de durata (engl. duration model);
Tehnici bazate pe simulari statice si dinamice.
De altfel, aceste metode sunt si metodele recomandate de Comitetului Basel1 pentru
crearea unui model standardizat care sa fie utilizat de autoritatile de reglementare pentru
evaluarea expunerilor la riscul de rata a dobanzii ale bancilor.
1. Modelul gap-ului ntre activele i pasivele senzitive

Activele si pasivele sunt grupate in active si pasive cu rat de dobnd variabil (sau
senzitiva) sau fix pe o anumit band de scaden. Un activ sau pasiv are rat de dobnd
senzitiva dac este actualizat (sau reevaluat) funcie de rata dobnzii de piaa in cadrul unui
anumit orizont de timp (engl. maturity bucket). In cadrul acestui model se calculeaz
astfel un gap (engl. repricing gap) ca diferena ntre active si pasive pe fiecare band de
scaden.
Basel Committee on Banking Supervision, Principles for the Management and Supervision of Interest Rate
Risk, july 2004, http://www.bis.org/publ/bcbs108.pdf.
Analiza gap-ului reprezint tehnica cea mai simpla de msurare a riscului de rata a
dobnzii. Pe lng gap-ul pe fiecare banda de scadenta se mai poate calcula si un gap
cumulat ca diferena dintre activele si pasivele senzitive cumulate.
GAPCi - gap-ul cumulat pentru scadenta i;
GAPC i = GAPi + GAPC i 1
GAPi - gap-ul pentru scadenta i;

GAPCi 1 - gap-ul cumulat pentru scadenta i-1.
Exemplu:
O banca are urmtoarele elemente bilaniere pe benzi de scadenta:
1-7 zile 7 zile 3 luni 3 luni 6 luni 6 luni 1 an 1 an 5 ani peste 5 ani
Active senzitive
100
150
195
230
270
300
Pasive senzitive
70
175
185
250
220
275
Gap
30
(25)
10
(20)
50
25
Gap cumulat
30
5
15
(5)
45
70
Un gap pozitiv semnifica faptul ca activele senzitive sunt mai mari dect pasivele
senzitive iar un gap negativ semnifica faptul ca activele senzitive sunt mai mici dect
pasivele senzitive. Un gap pozitiv arata faptul ca activele isi modifica dobnda funcie de
dobnda pieei mai repede dect pasivele.
Cunoscnd gap-ul pe fiecare banda de scadenta se poate calcula cu uurin care este
expunerea bncii in termeni de venit net din dobnda la modificarea ratei de dobnda pe
piaa:
VNDi = GAPi r = ( AS i PS i ) r
VNDi - modificarea venitului net din

dobnda pentru banda de maturitate i;
GAPi - gap-ul dintre valoarea contabila a
activelor si pasivelor senzitive pentru
maturitatea i;
r - modificarea ratei de dobnda care
afecteaz activele si pasivele pe maturitatea i;
AS i - active senzitive pe maturitatea i;
PS i - pasive senzitive pe maturitatea i;
Exemplu
Fie urmtorul bilan simplificat al unei bnci comerciale:
ACTIVE
Mld. lei
Credite
pe
termen
scurt
300
(maturitate 1 an)
Credite
pe
termen
mediu
500
(maturitate 3 ani)
Titluri de stat (maturitate 3 luni)
600
Obligaiuni
guvernamentale
700
(maturitate 3 ani)
Credite ipotecare (cu dobnda
500
PASIVE
Capitaluri proprii
Mld. lei
150
Depozite la vedere
550
Certificate de depozit (maturitate 3 luni)

Depozite la termen (maturitate 1 an)
500
700
Depozite la termen (maturitate 6 luni)
500
fixa, maturitate 7 ani)

400
Depozite la termen (maturitate 3 ani)
600
Credite ipotecare (cu maturitate
25 de ani, dobnda variabila,
ajustata la fiecare 6 luni)
TOTAL ACTIVE
3000
TOTAL PASIVE
3000
Pentru maturitate de pana la 1 an banca are active senzitive de 1300 (300 credite pe
termen scurt, 600 titluri de stat si 400 credite ipotecare). Diferena de 1700 sunt active care
nu sunt senzitive la rata dobnzii pe un orizont de timp de pana la 1 an. Daca presupunem
ca activele nu sunt rambursate anticipat putem spune ca pe un orizont de timp de 1 an banca
are active in valoare de 1700 ale cror venituri din dobnzi nu vor fi afectate de evoluia
ratei dobnzii pe piaa (aceste active au rata de dobnda fixa pe un orizont de timp de 1 an).
Pasivele senzitive ale bncii pe maturitate de pana la 1 an sunt de 1700 (500
certificate de depozit, 700+500 depozite la termen). Diferena de 1300 sunt pasive
insenzitive la rata dobnzii pe maturitate de 1 an. Capitalurile proprii sunt ncadrate ca fiind
nepurttoare de dobnd.
In exemplul anterior, gap-ul cumulat pe maturitate de pn la 1 an2 va fi:
GAPC1 an = AS1 an PS1 an = 1300 1700 = 400 mld. lei
Atunci cnd rata de dobnda creste cu 1 punct procentual, venitul net din
dobnzi se va modifica cu:
VND1 an = GAPC1 an r = 400 0.01 = 4 mld. lei . Astfel, in acest exemplu, atunci cnd
rata de dobnda creste cu un punct procentual banca va nregistra o diminuare a venitului
net din dobnda pentru scadente de pana la un an de 4 mld lei.
In tabelul 1 este sintetizata relaia dintre modificarea ratei dobnzii si modificarea
venitului net din dobnda pentru un anumit gap intre activele senzitive si pasivele senzitive
la rata dobnzii.
Tabelul 1 Relaia dintre modificarea ratei dobnzii si modificarea venitului net din
dobnda
GAP
Rata
dobnzii
Venitul din
dobnda
Cheltuiala
cu dobnda
Venitul net
din dobnda
Pozitiv
Crete
Crete
Crete
Crete
>
Pozitiv
Scade
Scade
Scade
Scade
>
Negativ
Crete
Crete
Crete
Scade
<
Negativ
Scade
Scade
Scade
Crete
<
Cu cat gap-ul este mai mare cu att este mai mare expunerea bncii la riscul de rata
a dobnzii. Cnd gap-ul este pozitiv, legtura dintre modificarea ratei dobnzii si venitul
2
Maturitatea de pana la 1 an poate fi mprit in mai multe benzi de scadenta: de exemplu sub 1 zi, intre 1
zi si 3 luni, 3 luni 6 luni si 6 -12 luni.
net din dobnda este una pozitiva cnd creste rata dobnzii venitul net din dobnda creste
iar cnd scade rata dobnzii venitul net din dobnda scade. Cnd gap-ul este negativ,
legtura dintre modificarea ratei dobnzii si venitul net din dobnda este una negativa
cnd creste rata dobnzii venitul net din dobnda scade iar cnd scade rata dobnzii venitul
net din dobnda creste (efectul de gap3). Aceste corelaii sunt valabile in cazul in care rata
dobnzii se modifica cu aceeai mrime att la pasive cat si la active.
Presupunerea de egalitate a modificrii ratelor de dobnda la active si pasive implica
meninerea aceleiai marje (spread-ului) de dobnda intre active si pasive. Aceasta ipoteza
este puin plauzibila in realitate, ratele de dobnda pentru active avnd de regula o evoluie
diferita fata de ratele de dobnda la pasive4.
Revenind la exemplul anterior, daca rata de dobnda ar fi crescut cu 1 pp la active si
1.1 pp la pasive, atunci modificarea venitului net din dobnda ar fi fost:
VND1 an == AS i r active PS i r pasive = 1300 0.01 1700 0.011 = 5.7 mld lei
Atunci cnd marja de dobnda intre activele senzitive si pasivele senzitive creste si
ratele de dobnda cresc (scad), veniturile din dobnzi cresc (scad) mai mult (mai puin)
dect cheltuielile cu dobnzi (efectul de marja5). Atunci cnd marja de dobnda intre
activele senzitive si pasivele senzitive scade si ratele de dobnda cresc (scad), veniturile din
dobnzi cresc (scad) mai puin (mai mult) dect cheltuielile cu dobnzi. Efectul de marja
se manifesta ca o relaie pozitiva intre modificare marjei de dobnda intre activele si

pasivele senzitive si venitul net din dobnda.
Tabelul 2 Relaia dintre modificarea ratei dobnzii si modificarea venitului net din
dobnda
1
2
3
4
5
6
7
8
GAP
Rata
dobnzii
Marja de
dobnda (spread)
Venitul net din

dobnda
>0
>0
>0
>0
<0
<0
<0
<0
Crete
Crete
Scade
Scade
Crete
Crete
Scade
Scade
Crete
Scade
Crete
Scade
Crete
Scade
Crete
Scade
Crete
Creste sau Scade
Crete sau Scade
Scade
Creste sau Scade
Scade
Crete
Crete sau Scade
Relatia dintre modificarea ratei dobanzii si venitul net din dobanda.

Acest lucru este o manifestare a basis riscului activele si pasivele au ca referinta rate de dobanda de piata
diferite care au de regula aceeasi tendinta dar nu sunt perfect corelate.
5
Efectul modificarii marjei de dobanda asupra venitului net din dobanda la modificarea ratei dobanzii pe
piata.
4
Modelul gap-ului dintre activele si pasivele senzitive are ca avantaj faptul ca este
uor de utilizat in previzionarea evoluiei venitului net din dobnzi pentru o anumita
modificare a ratei dobnzii pe piaa.
Pe de alta parte, acest model are o serie de dezavantaje, printre care:
Nu ia in calcul efectul modificrii ratei dobnzii asupra valorii de piaa a
elementelor bilaniere;
In calculul gap-ului pe fiecare banda de scadenta nu se tine cont de distribuia
elementelor bilaniere in interiorul respectivei benzi;
Nu ia in calcul pentru elementele bilaniere insenzitive la rata dobnzii faptul ca
dobnzile ncasate sau pltite precum si principalul acestora se reinvestesc la rata de
dobnda a pieei;
Nu ia in calcul elementele extrabilaniere.
2. Modelul gap-ului de maturitate

Modelul gap-ului de maturitate se bazeaz pe noiunea de valoare de piaa a
activelor si datoriilor (pasivelor ndatorate). Valoarea de piaa a unui instrument financiar
este stabilita ca valoarea actualizata a fluxurilor viitoare generate de respectivul instrument,
actualizarea fcndu-se cu o rata de dobnda de piaa.
Exemplu:
Sa se calculeze valoarea de piaa a unui obligaiuni deinute de o banca cu maturitate 5 ani,
valoare nominala 10000 u.m., rata cuponului 5% (cupoane anuale) si rata dobnzii pe piaa
5%.
Cuponul anual ncasat de banca va fi: 10000 5% = 500 u.m.
Valoarea de piaa a obligaiunii va fi:
500
500
500
500
500 + 10000
P=
+
+
+
+
= 10000 u.m.
2
3
4
(1 + 0.05) (1 + 0.05)
(1 + 0.05)
(1 + 0.05)
(1 + 0.05)5
Daca rata dobnzii pe piaa creste la 7% atunci valoarea de piaa a obligaiunii va scdea la:
P=
500
500
500
500
500 + 10000
+
+
+
+
= 9179.961 u.m.
2
3
4
(1 + 0.07) (1 + 0.07)
(1 + 0.07)
(1 + 0.07)
(1 + 0.07)5
Scderea valorii de piaa a obligaiunii este de:

P(%) =
9179.961 10000
100 = 8.20% .
10000
Din exemplul de mai sus rezulta relaia negativa dintre rata dobnzii de piaa si
valoarea de piaa a elementelor bilaniere ale bncii care au dobnda fixa. Daca
obligaiunea era emisa de ctre banca ea aprea ca un element de pasiv efectul modificrii
ratei dobnzii de la 5% la 7% era acelai dar este in acest caz un lucru pozitiv pentru banca
pentru ca ii scade valoarea de piaa a datoriilor spre deosebire de cazul din exemplul
anterior in care scdea valoarea de piaa a activelor.
Cu cat maturitatea unui element bilanier este mai mare cu att modificarea
valorii de piaa la modificarea ratei dobnzii pe piaa este mai mare.
Exemplu:
Daca obligaiunea din exemplul anterior era cu maturitate 3 ani valoarea de piaa in
condiiile unei rate de dobnda de 7% ar fi fost:
500
500
500 + 10000
+
+
= 9475.137 u.m.
2
(1 + 0.07) (1 + 0.07)
(1 + 0.07)3
9475.137 - 10000
P(%) =
100 = 5.24%
10000
P=
Daca obligaiunea era cu maturitate de 2 ani valoarea de piaa in condiiile unei rate de
dobnda de 7% ar fi fost:
P=
500
500 + 10000
9638.396 - 10000
+
= 9638.396 u.m P(%) =
100 = 3.61%
2
(1 + 0.07) (1 + 0.07)
10000
Daca obligaiunea era cu maturitate de 1 an valoarea de piaa in condiiile unei rate de

dobnda de 7% ar fi fost:
P=
500 + 10000
9813.084 - 10000
= 9813.084 u.m. P(%) =
100 = 1.86%
1 + 0.07
10000
Ca urmare:
P (%)1 an < P (%) 2 ani < P (%)3 ani < P (%)5 ani
Influena maturitii asupra modificrii preului unui element de activ sau

pasiv poate fi extins i la nivelul ntregului activ sau pasiv. Astfel, se poate calcula
maturitatea medie a activelor i datoriilor ca fiind:
M A - maturitatea medie a activului;

M L - maturitatea medie a datoriilor;
M Ai - maturitatea activului i;
M Li - maturitatea datoriei j;
M A = x A1 M A1 + x A2 M A2 + ... + x An M An
x Ai - ponderea valorii de piaa a
M L = x L1 M L1 + x L 2 M L 2 + ... + x Ln M Ln
activului i in valoarea de piaa a
activului total;
xLj - ponderea valorii de piaa a
datoriei i in valoarea de piaa a
datoriilor totale;
Atunci cnd maturitatea activului / datoriei este mai mare, modificarea valorii de
piaa a activului / datoriilor la o modificare a ratei dobnzii pe piaa este mai mare. Efectul
net al modificrii ratelor de dobnda asupra bilanului bancar depinde de gap-ul de

maturitate intre active si datorii: GAP M = M A M L .
Situaia tipica a bncilor comerciale este cea in care gap-ul de maturitate este
pozitiv GAP M > 0 . Aceasta situaie semnifica faptul ca maturitatea medie a activelor este
mai mare dect maturitatea medie a datoriilor6. Diferena dintre valoarea de piaa a
activelor si valoarea de piaa a datoriilor da valoarea de piaa a capitalurilor proprii

ale bncii. Aceasta este valoarea pe care ar primi-o acionarii bncii daca s-ar lichida
(vinde) activele si rscumpra pasivele la preturile pieei.
Atunci cnd ratele de dobnda cresc, valoarea de piaa a activelor si datoriilor scade.
Daca in plus maturitatea activelor este mai mare dect maturitatea datoriilor, adic gap-ul de
maturitate este pozitiv, valoarea de piaa a capitalurilor scade deoarece valoarea de piaa a
activelor scade cu mai mult dect scade valoarea de piaa a datoriilor.
GAP M = M A M L > 0
Astfel, daca
CPR = A L < 0
r > 0
Daca gap-ul de maturitate este negativ si creste rata dobnzii pe piaa, valoarea de
piaa a capitalurilor proprii creste pentru ca scderea valorii de piaa a activelor va fi mai
mica dect scderea valorii de piaa a datoriilor:
GAP M = M A M L < 0
CPR = A L > 0
r > 0
In cazul in care rata dobnzii scade, putem scrie ca:
GAP M = M A M L > 0
CPR = A L > 0
r
<
0
GAP M = M A M L < 0
CPR = A L < 0
r < 0
Exemplu:
O banca are urmtoarele elemente bilaniere la valoare contabila:
Mld. Dobnda PASIVE
ACTIVE
Credite cu maturitate 2 ani 145
12%
Depozite cu maturitate 1 an
Credite cu maturitate 5 ani 130
15%
Depozite cu maturitate 3 ani
Numerar
25
Capitaluri proprii
Total
300
Total
Rata dobnzii pe piaa este 12%.
Mld.
125
155
20
300
Dobnda
10%
13%
Valorile de piaa ale activelor si pasivelor vor fi:

6
De regula preferinta clientilor este pentru credite pe termene lungi pentru investitii iar depozitele sunt pe
termen scurt
- pentru creditele cu maturitate 2 ani:

P1 =
17.4
145 + 17.4
+
= 145
1 + 0.12 (1 + 0.12) 2

P2 =
19.5
19.5
19.5
19.5
130 + 19.5
+
+
+
+
= 144.0586
2
3
4
1 + 0.12 (1 + 0.12)
(1 + 0.12)
(1 + 0.12)
(1 + 0.12)5
- pentru depozitele cu maturitate 1 an:

P3 =
12.5 + 125
= 122.7679
1 + 0.12
- pentru depozitele cu maturitate 3 ani:

P4 =
20.15
20.15
20.15 + 155
+
+
= 158.7228
2
1 + 0.12 (1 + 0.12)
(1 + 0.12)3
Ca urmare, bilanul in valori de piaa pentru rata dobnzii de piaa de 12% va fi:
ACTIVE
Credite cu maturitate 2 ani
Numerar
Total
Valoare de piaa
145
144.0586
25
314.0586
PASIVE
Capitaluri proprii
Total
Valoare de piaa
122.7679
158.7228
32.5679
(314.0586-281.4907)
314.0586
Maturitatea medie a activelor va fi:

M A = 2
145
144.0586
25
+ 5
+ 0
= 3.216 ani
314.0586
314.0586
314.0586
Maturitatea medie a datoriilor va fi:

M L = 1
122.7679
155
+ 3
= 2.08 ani .
281.4907
281.4907
Ca urmare, gap-ul de maturitate va fi: GAP M = M A M L = 3.21 2.08 = 1.13 > 0
Daca rata dobnzii pe piaa creste la 14%, noile valori de piaa vor fi:
P1 =
'
17.4
145 + 17.4
+
= 140.2247
1 + 0.14 (1 + 0.14) 2

P2 =
'
19.5
19.5
19.5
19.5
130 + 19.5
+
+
+
+
= 134.463
2
3
4
1 + 0.14 (1 + 0.14)
(1 + 0.14)
(1 + 0.14)
(1 + 0.14)5
- pentru depozitele cu maturitate 1 an: P3 =

'
12.5 + 125
= 120.614
1 + 0.14
- pentru depozitele cu maturitate 3 ani: P4 =

'
20.15
20.15
20.15 + 155
+
+
= 151.4015
2
1 + 0.14 (1 + 0.14)
(1 + 0.14)3
Ca urmare, bilanul in valori de piaa pentru rata dobnzii de piaa de 14% va fi:
Valoare de piaa
120.614
151.4015
27.6722
(299.6877-272.0155)
299.6877
Total
299.6877
Astfel, cnd rata de dobnda a crescut de la 12% la 14%, valoarea de piaa a
ACTIVE
Numerar
Total
Valoare de piaa
140.2247
134.463
25
PASIVE
Capitaluri proprii
capitalurilor proprii a sczut cu 4.8957 mld. (32.5679-27.6722), banca avnd un gap de

maturitate intre active si pasive pozitiv de 1.13 ani. Maturitatea activelor este mai mare
dect maturitatea datoriilor si ca urmare valoarea de piaa a activelor scade (cu 314.0586299.6877=14.0739) cu mai mult dect scade valoarea de piaa a datoriilor (281.4907272.0155=9.4752).
Imunizarea bilantului utilizand conceptul de gap de maturitate

Pentru a realiza imunizarea la riscul de rata a dobnzii trebuie ca gap-ul de
maturitate sa fie egal cu zero, adic banca sa aib maturitatea medie a activelor egala cu
maturitatea medie a datoriilor. O banca este imunizata la rata dobnzii daca valoarea de
piaa a capitalurilor proprii nu este influenata de evoluia ratei dobnzii pe piaa.
De altfel un gap de maturitate egal cu zero nu protejeaz ntotdeauna banca de riscul
de rata a dobnzii. Pentru a putea realiza o imunizare la riscul de rata a dobnzii trebuie sa
se tina seama de efectul de levier (ponderea datoriilor in total active) si de conceptul de
durata a activelor si datoriilor.
3. Modelul gap-ului de durata

3.1 Durata unui instrument financiar
Durata reprezint media ponderata a scadentei fluxurilor unui activ sau pasiv
utiliznd ca ponderi valoarea prezenta a fiecrui flux in total fluxuri actualizate.
Formula generala de calcul a duratei este:
CFt t
r
t =1 / m
(1 + ) mt
m
D= N
CFt
r
t =1 / m
(1 + ) mt
m
N
D - durata msurata in ani;

CFt - fluxul pltit la momentul t;
N - ultimul moment la care este pltit fluxul;
m - numrul de plti pe an;
r - rata dobnzii pe piaa sau rentabilitatea ceruta;
Numitorul din formula duratei reprezint valoarea actualizata a fluxurilor viitoare7.

Numrtorul reprezint valoarea actualizata a fiecrui flux multiplicata cu durata de timp
necesara pentru primirea respectivului flux.
Durata are o serie de proprieti pe care le vom prezenta in continuare. O prima
proprietate este legata de relaia durata - maturitate. Astfel, pentru obligaiunile zero
cupon, durata este egala cu maturitatea. De asemenea, pentru obligaiunile care se vnd la
paritate sau supraparitate durata creste la creterea maturitii, dar cu o rata descresctoare.
Pentru obligaiunile ce se vnd subparitate, creterea maturitii duce nti la creterea
duratei, dup care durata scade, tinznd spre 1+1/y, unde y este randamentul la maturitate.
Durata
Zero cupon
C4
C1 > C 2 y > C 3 > C 4
C3
1+1/y
C2
C1
Maturitate
Exemplu:
Sa se calculeze durata pentru o obligaiune cu cupoane anuale de 5%, valoare nominala 100
si rata dobnzii pe piaa de 6% pentru maturiti de 1 an, 2 ani si 3 ani.
(5 + 100) 1
(1 + 0.06)
Daca maturitatea este de 1 an, avem: D1 =
= 1 an
5 + 100
(1 + 0.06)
5 1
105 2
+
(1 + 0.06) (1 + 0.06) 2
Pentru maturitate de 2 ani avem: D2 =
= 1.95 ani
5
105
+
(1 + 0.06) (1 + 0.06) 2
Pe o piata eficienta, aceasta valoare actualizata ar trebui sa fie egala cu pretul pietei.
10
5 1
5 2
105 3
+
+
2
(1 + 0.06) (1 + 0.06)
(1 + 0.06)3
Pentru o maturitate de 3 ani: D3 =
= 2.8573 ani
5
5
105
+
+
(1 + 0.06) (1 + 0.06) 2 (1 + 0.06)3
Astfel, cnd maturitatea creste de la 1 an la 2 ani, durata creste cu 0.95 ani (de la 1 la
1.95). Daca maturitatea creste de la 2 la 3 ani, durata creste cu 0.9 ani (de la 1.95 la 2.85).
O a doua proprietate a duratei se refera la relaia dintre durata si randament. Astfel,
durata scade la creterea ratei dobnzii pe piaa sau a randamentului (engl. yield). Se poate
scrie ca:
D
<0
r
Exemplu:
Sa se calculeze durata pentru o obligaiune cu maturitate 3 ani cu cupoane anuale, rata
cuponului 5% pentru o rata a dobnzii pe piaa de 6% si 10%.
Pentru rata dobnzii de piaa de 6%:
5 1
5 2
105 3
+
+
2
(1 + 0.06) (1 + 0.06)
(1 + 0.06)3
D1 =
= 2.8573 ani
5
5
105
+
+
(1 + 0.06) (1 + 0.06) 2 (1 + 0.06)3
Pentru rata dobnzii de piaa de 10%:
5 1
5 2
105 3
+
+
2
(1 + 0.1) (1 + 0.1)
(1 + 0.1)3
D2 =
= 2.8489 ani
5
5
105
+
+
(1 + 0.1) (1 + 0.1) 2 (1 + 0.1)3
.
O a treia proprietate a duratei este aceea ca durata este negativ corelata cu rata
cuponului, la rate ale cuponului mai mari corespunznd durate mai mici:
D
<0
c
Exemplu:
Sa se calculeze durata pentru o obligaiune cu maturitate 3 ani cu cupoane anuale,
rata dobnzii pe piaa de 6% pentru rate ale cuponului de 5% si 7%.
Pentru rata cuponului de 5%:
5 1
5 2
105 3
+
+
2
(1 + 0.06) (1 + 0.06)
(1 + 0.06)3
D1 =
= 2.8573 ani
5
5
105
+
+
(1 + 0.06) (1 + 0.06) 2 (1 + 0.06)3
Pentru rata cuponului de 7%:
11
7 1
72
107 3
+
+
2
(1 + 0.06) (1 + 0.06)
(1 + 0.06)3
D1 =
= 2.8106 ani
7
7
107
+
+
(1 + 0.06) (1 + 0.06) 2 (1 + 0.06)3
Durata reprezint un instrument util in msurarea senzitivitatii pretului unui
instrument financiar (activ sau datorie) la modificarea ratei dobnzii pe piaa.
3.2 Senzitivitatea preului unui activ financiar
Senzitivitatea msoar riscul de rat a dobnzii i reprezint variaia relativ a
preului n urma modificrii cu un procent a ratei dobnzii de pia.
dPi
P
dP 1
S= i = i ,
dr
dr Pi
Pi =
C1
C2
C + VN
+
+ ... + n
,
2
1 + r (1 + r )
(1 + r ) n
S - sensibilitatea
dPi - variaia preului activului i
Pi - preul (valoarea actuala) a activului i
dr - variaia ratei dobnzii
r - rata dobnzii pe pia
C1 , C2 , ,Cn - cuponul n anul 1,2,,n
VN - valoarea nominal
Factorii care influeneaz senzitivitatea:

a) mrimea cuponului. La titlurile cu aceleai caracteristici (mai puin cuponul), titlul
caracterizat de cuponul cel mai mic este mai senzitiv la variaiile ratei dobnzii
b) maturitatea. Senzitivitatea titlurilor la variaiile ratei dobnzii crete direct proporional
cu maturitatea.
c) sensul variaiei ratei dobnzii. Creterea ratei dobnzii are un efect mai redus asupra
preului unei obligaiuni dect o reducere a ratei de aceeai amplitudine.
3.3 Relaia durata - senzitivitate

Preul unui titlu financiar se poate scrie ca:
n
P=
i =1
Fi
(1+ r )
Fn
F1
F2
+
+ ... +
, unde Fi reprezint fluxul din anul i.
2
(1+ r ) (1+ r )
( 1 + r )n
Calculm derivata preului n raport cu rata dobnzii:

n
Fn
Fi
F1
F2
dP
1
=
...
2
3
( n +1 )
dr
1 + r i =1 ( 1 + r )i
(1+ r )
(1+ r )
(1+ r )
12
Multiplicm relaia de mai sus cu factorul

si durata: S =
1
i obinem relaia dintre senzitivitate
P
D
1+ r
Din relaia
dP
dr
= D
rezulta faptul ca preul obligaiunilor si a altor
P
1+ r
instrumente financiare ce pot fi asimilate cu acestea, pentru variaii mici ale ratei de
dobnda este invers proporional cu mrimea duratei. Obligaiunile cu durata mai mare pot
nregistra pierderi / ctiguri mai mari de valoare la creterea / scderea ratei dobnzii pe
piaa dect obligaiunile cu durata mai mica. Relaia dintre durata si modificarea
procentuala a preului este una liniara si simetrica. Daca rata dobnzii scade cu 1 punct
procentual sau creste cu 1 punct procentual, modificarea procentuala a preului va fi
proporionala cu durata. In acest caz pierderea de capital va fi egala in modul cu ctigul de
capital.
In practica se numete durata modificata relaia Dm =
D
. Durata modificata
1+ r
reprezint o msura mai directa a senzitivitii preului obligaiunilor la modificarea ratei

dobnzii pe piaa.
Exemplu:
Daca o obligaiune are durata modificata 3.456 si rata dobnzii pe piaa va creste cu
1 b.p.8 atunci preul obligaiunii va scdea cu
dP
= Dm dr = 3.456 0.0001 = 0.0003456 scade cu 0,03456%. Astfel,
P
daca preul iniial era de 100, dup scderea ratei dobnzii cu 1 b.p. el va fi 99.96544.
3.4 Imunizarea bilanului bancar utiliznd conceptul de durata

Pe lng utilizarea duratei ca instrument de msurare a expunerii la riscul de rata a
dobnzii, durata mai este utilizata si pentru realizarea imunizrii unui element al bilanului
bancar sau a bilanului bancar in ansamblu. Bilanul bancar este imunizat la rata dobnzii
daca evoluia ratei dobnzii pe piaa nu influenteaza valoarea de piaa a capitalurilor

proprii.
Pentru realizarea imunizrii se calculeaz durata activului si datoriilor:
1 basis point = 0.01%
13

n
D A , DL durata portofoliului de active respectiv datorii;

D Ai , DLi durata activului i, respectiv datoriei i;
x Ai , x Li ponderea valorii de piaa a activului (datoriei) i in valoarea de
piaa a activului (datoriilor) total.
D A = x Ai D Ai
i =1
n
DL = x Li DLi
i =1
Putem scrie ca modificarea valorii de piaa a capitalurilor proprii este:

CP = A L = ( DA DL l ) A
CP = DGAP A
r
1+ r
r
1+ r
A,L valoarea de piaa a activului (datoriilor);

l - ponderea datoriilor in total active la valori
de piaa (efectul de parghie);
DGAP - gap-ul de durata.
Imunizarea la rata dobnzii va presupune reducerea la zero a gap-ului de durata
( D A DL l ) , care se poate realiza prin modificarea duratei activului, a duratei datoriilor,

sau a efectului de prghie.
Exemplu:
Consideram bilanul unei bnci cu urmtoarea structura:
Activ
Mld
Scadena Rata
dobnzii
Pasiv
Mld Scadena
Rata
dobnzii
20%
1.Numerar
100
1.Depozite atrase 420 1 an
2.Certificate de
2.Certificate
de
300
8 ani
45%
500 4 ani
40%
trezorerie
depozit
3. Depozite la
100
1 an
20%
3.Capitaluri proprii 80
alte bnci
4.
Credite
500
4 ani
50%
comerciale
TOTAL Activ 1000
TOTAL Pasiv
1000
Se considera ca nu exista nerambursri sau pli nainte de scadenta la active si nici
retrageri nainte de termen la pasive. De asemenea, activele si pasivele din exemplu prezint
rate de dobnda fixe, iar rata dobnzii de piaa este egala cu 40%.
Sa se determine:
a) durata activului;
b) durata datoriilor;
c) modificarea valorii capitalului ca urmare a creterii ratei dobnzii de piaa cu
un punct procentual;
d) modificrile care trebuie operate in structura bilanului bncii care permit imunizarea la
rata dobnzii.
14
Deoarece modelul opereaz cu valori de piaa vom transforma valorile contabile de

mai sus, considernd ca valoarea de piaa a unui activ (datorie) este egala cu suma fluxurilor
actualizate generate de activul (datoriei) respectiv. Spre exemplu, valoarea de a
certificatelor de trezorerie se calculeaz astfel:
Dobanda anuala = 300
P1 =
45
= 135
100
135
135
135
435
+
+
+ ... +
= 334 .9 mld. lei
2
3
1 + 0.4 (1 + 0.4)
(1 + 0.4)
(1 + 0.4) 8
Bilanul la valoarea de piaa determinat astfel va fi :
Activ
Mld
1.Numerar
2.Certificate de
trezorerie
3. Depozite la
alte bnci
4. Credite
comerciale
TOTAL Activ
100
Scadenta
Rata
dobnzii
334.91
8 ani
45%
85.71
1 an
20%
592.46
4 ani
50%
1113.08
Pasiv
1.Depozite atrase
2.Certificate de
depozit
Mld
Scadenta
360
1 an
500
4 ani
Rata
dobnzii
20%
40%
3.Capitaluri proprii 253.08
TOTAL Pasiv
1113.08
8
Calculul duratei pentru fiecare post de activ i pasiv:

Certificate de trezorerie:
135 1
135 2
135 3
435 8
+
+
+ ... +
2
3
1 + 0 .4 ( 1 + 0 .4 )
( 1 + 0 .4 )
( 1 + 0 .4 ) 8
D1 =
= 3.22 ani
135
135
135
435
+
+
+
...
+
1 + 0 .4 ( 1 + 0 .4 ) 2 ( 1 + 0 .4 ) 3
( 1 + 0 .4 ) 8
Depozite constituite la alte banci
Dobanda
anuala
120 1
20
= 100
= 20 D2 = 1 + 0.4 = 1 an
120
100
1 + 0.4
Credite comerciale :
250 1
250 2
750 8
+
+ ... +
2
1 + 0 .4 ( 1 + 0 .4 )
500
( 1 + 0 .4 ) 8
Dobanda anuala3 = 500
= 250 D3 =
= 2.51
250
250
750
100
+
+ ... +
1 + 0 .4 ( 1 + 0 .4 ) 2
( 1 + 0 .4 ) 8
15
Depozite atrase de la alte banci :
504 1
20
Dobanda anuala 4 = 420
= 84 D4 = 1 + 0.4 = 1 an
504
100
1 + 0.4
Certificate depozit clieni :
700 8
200 1
200 2
+
+ ... +
2
1 + 0.4 ( 1 + 0.4 )
( 1 + 0.4 )8
40
= 200 D3 =
Dobanda anuala5 = 500
= 2.59
200
700
200
100
+
+ ... +
1 + 0.4 ( 1 + 0.4 ) 2
( 1 + 0.4 )8
Calculul duratei medii a activului si datoriilor:

Durata activului :
DA = 3.22
334.91
85.71
592.46
+ 1
+ 2.51
= 2.38 ani
1113.08
1113.08
1113.08
Durata datoriilor :
DL = 1
360
500
+ 2.59
= 1.92 ani
860
860
Gap-ul de durata:
DGAP = D A l DL
l=
DGAP = 2.38 0.77 1.92 = 0.9 ani

L
860
=
= 0.77
A 1113.08
Durata medie a activelor depete durata medie a datoriilor, fapt ce pune in

evidenta riscul ratei dobnzii. In cazul cnd ratele dobnzilor se modific, valoarea activelor
si datoriilor se va schimba ceea ce determin i modificri in valoarea de pia a capitalului
propriu fata de valoarea sa iniiala.
Daca rata dobnzii pe piaa creste cu 1%, valoarea de piaa a activelor si datoriilor se
va modifica conform ecuaiei:
dP =
R rata dobanzii pe piata

D durata
P valoarea de piata a activului sau datoriilor
dr
DP
1+ r
Certificate de trezorerie:
dP1 =
16
0.01
( 3.22 ) 334.91 = 7.70
1 + 0 .4
Depozite constituite la alte banci

Credite comerciale
Depozite atrase de la alte banci
Certificate depozit clienti
0.01
( 1 ) 85.71 = 0.61 mld. lei
1 + 0 .4
0.01
dP3 =
( 2.51 ) 592.46 = 10.62 mld. lei
1 + 0 .4
0.01
dP4 =
( 1 ) 360 = 2.57 mld. lei
1 + 0 .4
0.01
dP1 =
( 2.59 ) 500 = 9.52 mld. lei
1 + 0 .4
dP2 =
Valoarea de piaa a activelor si a pasivelor va fi:

Numerar
Certificate de trezorerie
Depozite constituite la alte bnci
Credite comerciale
Valoarea de piaa a activelor
Depozite atrase de la alte bnci
Certificate de depozit clieni
Valoarea de piaa a pasivelor
100
334.91-7.7=327.21
85.71-0.61=85.1
592.46-10.62=581.84
1094.15 mld. lei
360-2.57=357.43
500-9.25=490.75
848.18 mld. lei
Se observa ca creterea ratei de piaa a determinat ca valoarea activelor sa scad cu

18.93 mld. lei, iar a datoriilor cu 11.82 mld. lei. Valoarea activelor a sczut mai mult dect
valoarea datoriilor deoarece durata medie a activelor (2.38 ani) este mai mare dect durata
medie a datoriilor (1.92 ani). Gap-ul de durata este pozitiv deci valoarea de piaa a
capitalului scade ca urmare a creterii ratei dobnzii.
Variaiacapitalului este:
CP = DGAP A
r
0.01
CP = 0.90 1113.08
= 7.11 mld. lei
1+ r
1 .4
Deci valoarea capitalului bncii s-a diminuat cu 7.11 mld. lei (de la 253.08 mld. lei
la 245.97 mld. lei), rezultat care s-ar fi obinut si prin compararea modificrii valorii de
piaa a activului si datoriilor: 11.82-18.93=-7.11 mld. lei
Pentru a proteja capitalul propriu la variaiile ratei dobnzii, banca trebuie sa aib
ecartul de durata DGAP = 0, situaie pe care o poate obine fie diminund duratele activelor,
fie crescnd duratele datoriilor. Pentru exemplificare, alegem scderea duratei medii a
activelor cu 0,5 ani, de la 2,38 ani la 1,88 ani si creterea duratei medii a datoriilor cu 0,52
ani, de la 1 ,92 ani la 2,44 ani.
DGAP = 1.88 0.77 2.44 = 0
Pentru a obine aceasta imunizare operam modificri in structura:

activului: scad plasamentele in certificate de trezorerie cu X si cresc depozitele
17
constituite la bnci cu aceeai suma ,

datoriilor: scad depozitele atrase de la alte bnci cu Y si cresc resursele atrase prin
certificatele de depozit vndute clienilor cu aceeai valoare .
Cele doua modificri ( X,Y ) se determina din formula de calcul a duratelor medii ale
activului si pasivului :
334.91 X
85.71 + X
592.46
+ 1
+ 2.51
= 1.88 X = 250.69 mld. lei
1113.08
1113.08
1113.08
360 - Y
500 + Y
D L = 1
+ 2.59
= 2.44 Y = 281.25 mld. lei
860
860
D A = 3.22
Structura bilanului la valori de piaa pentru DGAP=0 va fi:
Activ
Mld
1.Numerar
100
2.Certificate de
84.22
trezorerie
3. Depozite la
336.4
alte bnci
4. Credite
592.46
comerciale
TOTAL Activ 1113.08
Scadenta
Rata
dobnzii
8 ani
45%
1 an
20%
4 ani
50%
Pasiv
Mld
1.Depozite atrase 78.75

2.Certificate de
781.25
depozit
3.Capital propriu
TOTAL Pasiv
1 an
Rata
dobnzii
20%
4 ani
40%
Scadenta
80
1113.08
Modificrile in structura bilanului la valori de piaa din exemplul nostru

distorsioneaz echilibrul bilanier la valori nominale (contabile).
3.5 Critici ale modelului gap-ului de durata

O prima critica adusa modelului gap-ului de durata este legata de costurile implicate
de implementarea modelului, costuri generate de necesitatea restructurrii bilanului.
O alta critica adusa modelului gap-ului de durata se refera la faptul ca realizarea
imunizrii este o problema dinamica. Durata activului si pasivului se schimba continuu,

poate chiar instantaneu ca urmare a modificrii ratelor de dobnda pe piaa. Ideal ar fi ca
banca sa restructureze bilanul si sa-si realizeze imunizarea la fiecare modificare a ratei
dobnzii pe piaa. Deoarece acest lucru este aproape imposibil, fiecare banca i stabilete
un interval la care i face imunizarea, de regula trimestrial.
O a treia critica adusa acestui model este legata de acurateea msurrii modificrii
preului utiliznd conceptul de durata doar in cazul unor modificri foarte mici ale ratei
dobnzii pe piaa, modificri de ordinul unui basis point (0.01%). Pentru modificri mai
mari ale ratei dobnzii, apar erori in previzionarea evoluiei preului unui activ financiar
18
utiliznd doar conceptul de durata. Aceste erori sunt datorate unei relaii liniare presupuse
de conceptul de durata intre modificarea ratei dobnzii pe piaa si modificarea preului,
relaie care in realitate este una convexa (figura 1).
Figura 1 Relaia pre - randament
P
P
eroare
Relaia reala
Modelul gap-ului de
durata
eroare
r
1+ r
Exemplu:
Fie o obligaiune cu valoare nominala 1000$, rambursabil la paritate peste trei ani, avnd
un cupon anual de 100$.
Se cere:
a) determinai durata titlului pentru o rat a dobnzii de pia de 7%.
b) Pe baza rezultatelor de la punctul a) sa se previzioneze cursul obligaiunii pentru o
rata de dobnd de 5%.
100
100
100
1 +
2+
3
2
1 + 0,07
(1 + 0,07)
(1 + 0,07) 3
a) Durata titlului este: D1 =
= 2,75 ani
100
100
100
+
+
1 + 0,07 (1 + 0,07) 2 (1 + 0,07) 3
b) Sensibilitatea (S) este: S =
1
2,75 = 2,57
1 + 0,07
Preul obligaiunii la o rat de 7% este: P =
100 100 1100

+
+
= 1078,73$
1,07 1,07 2 1,07 3
Pentru o rat a dobnzii de 5%, putem scrie:

2,57 =
dP 1
dP
1
dP
=
=
dP = 55,46$
P dr
1078,73 (0,05 0,07) 22,723
Preul obligaiunii la rata de 5%:

P=
100 100 1100

+
+
= 95,23 + 90,70 + 950,22 = 1136,15$
1,05 1,05 2 1,053
19
Cursul obligaiunii folosind relaia sensibilitii va fi: 1078,73 + 56,46 = 1135,19$,

fa de cursul teoretic de 1136,15$ calculat ca actualizare a fluxurilor viitoare. Ca urmare,
folosind doar conceptul de durata in previzionarea preului se obine o eroare de 0.96 $.
Durata reprezint panta relaiei pre randament iar convexitatea sau curbura
reprezint modificarea pantei. Evoluia preului se poate scrie folosind o dezvoltare in serie
1 dP
1 d 2P
1 d 3P
2
Taylor infinita de forma: P =
r +
(r ) +
(r ) 3 + ....
1! dr
2! dr 2
3! dr 3
Modelul gap-ului de durata ia in calcul doar aproximarea de ordinul nti a evoluiei
preului. Daca luam in calcul aproximarea de ordinul doi putem scrie ca:
P
r
1
1
= D
+ CX (r ) 2 = Dm r + CX (r ) 2
P
1+ r 2
2
unde CX reprezint convexitatea. Termenul CX reprezint gradul de curbura in relaia pre
randament sau gradul in care ctigul de capital din scderea ratei dobnzii cu x puncte
procentuale depete pierderea de capital din creterea ratei dobnzii cu x puncte
procentuale (figura 2). Convexitatea se poate msura doar printr-o aproximare parametrica.
De asemenea, relaia este valabila pentru variaii infinitezimale ale ratei dobnzii, de ordinul
unui basis point (0.01%).
Figura 2 Convexitatea si relaia pre - randament
P+
Castigul de capital
P
Pierderea de capital
P-
r-x
r+x
Convexitatea se poate calcula dup relaia:
Pierderea de capital din cresterea - Castigul de capital din scaderea

CX = S
cu 1 b.p. a ratei dobanzii
cu 1 b.p. a ratei dobanzii
unde
este un factor de scala. Un factor de scala frecvent utilizat este S = 108 care este consistent
cu efectul modificrii ratei dobnzii cu 0.01%. Astfel, relaia convexitatii devine:
20
P P +
.
CX = 108
+
P
P
Formula analitic pentru convexitate este:
CFt t (t + 1)
r
t =1 / m
(1 + ) mt
1
m
CX =
N
2
CF
r
t
1 +
r
t =1 / m
m
(1 + ) mt
m
N
Exemplu:
Sa se calculeze convexitatea pentru o obligaiune cu maturitate 5 ani, valoare nominala 100,
rata cuponului 5% si rata dobnzii pe piaa 5%.
Preul pentru rata dobnzii pe piaa de 5% este:
P=
5
5
5
5
5 + 100
+
+
+
+
= 100
2
3
4
(1 + 0.05)5
(1 + 0.05) (1 + 0.05)
(1 + 0.05)
(1 + 0.05)
Daca rata dobnzii pe piaa scade cu 1 b.p. atunci noul pre va fi:
P+ =
5
5
5
5
5 + 100
+
+
+
+
= 100.0433067
(1 + 0.0499) (1 + 0.0499) 2 (1 + 0.0499) 3 (1 + 0.0499) 4 (1 + 0.0499) 5
Daca rata dobnzii pe piaa creste cu 1 b.p. atunci noul pre va fi:
P =
5
5
5
5
5 + 100
+
+
+
+
= 99.956717
2
3
4
(1 + 0.0501) (1 + 0.0501)
(1 + 0.0501) (1 + 0.0501)
(1 + 0.0501)5
Ca urmare convexitatea va fi:

99.956717 100 100.0433067 100
CX = 108
+
= 23.93
100
100
Aplicnd formula analitica pentru convexitate obinem:

5 1 2
5 23
5 3 4
5 45
105 5 6
+
+
+
+
2
3
4
1
(1 + 0.05) (1 + 0.05)
(1 + 0.05) (1 + 0.05)
(1 + 0.05)5
CX =
= 23.93
5
5
5
5
5 + 100
(1 + 0.05)2
+
+
+
+
(1 + 0.05) (1 + 0.05) 2 (1 + 0.05)3 (1 + 0.05) 4 (1 + 0.05)5
Durata obligaiunii este:
5 1
5 2
5 3
5 4
105 5
+
+
+
+
2
3
4
(1 + 0.05) (1 + 0.05)
(1 + 0.05)
(1 + 0.05)
(1 + 0.05) 5
D=
= 4.5459 ani
5
5
5
5
5 + 100
+
+
+
+
(1 + 0.05) (1 + 0.05) 2 (1 + 0.05) 3 (1 + 0.05) 4 (1 + 0.05) 5
Putem scrie modificarea preului ca:
21
P
r
1
+ 23.93 (r ) 2
= 4.5459
P
1 + 0.05 2
Daca rata dobnzii ar creste cu 3 puncte procentuale. Atunci modificarea preului ar fi :
P
0.03
1
= 4.5459
+ 23.93 (0.03) 2 = 0.129882 + 0.0107685 = 0.119114
P
1 + 0.05 2
Modelul gap-ului de durata ar fi previzionat o scdere a preului cu 12.98% la creterea ratei
dobnzii cu 3 puncte procentuale. Lund in calcul si convexitatea, scderea preului este de
11.91%.
Noul pre in condiiile unei rate de dobnda (randament) de piaa de 8% este de:
P=
5
5
5
5
5 + 100
+
+
+
+
= 88.02186
2
3
4
(1 + 0.08) (1 + 0.08)
(1 + 0.08)
(1 + 0.08)
(1 + 0.08)5
Astfel, modificarea reala a preului va fi:

P 88.02186 100
= 0.1197 .
=
P
100
Astfel, utiliznd si convexitatea se poate obine o aproximare mai buna a evoluiei
preului dect in cazul in care se utilizeaz doar durata.
O alta critica adusa modelului gap-ului de durata este legata de faptul ca acesta are
ca presupunere de baza faptul ca structura la termen a ratelor de dobnda este plata,
adic ratele de dobnda sunt egale pentru toate maturitile.In realitate, structura la termen a
ratelor de dobnda poate avea orice forma, nu neaprat plata.
4. Modele bazate pe simulari

Modelele bazate pe simulari presupun evaluarea posibilelor efecte ale modificarilor
in rata dobanzii asupra rezultatelor simuland posibile evolutii ale ratelor de dobanda si
implicit impactul acestora asupra fluxurilor de incasari si plati. Aceste modele implica o
detaliere mult mai ridicata a elementelor bilantiere si extrabilantiere, putand lua in calcul si
multe scenarii posibile de modificare a ratei dobanzii. Se pot lua in calcul de la modificari
in panta si in forma curbei structurii la termen a ratelor de dobanda pana la scenarii de
evolutie a ratelor de dobanda derivate din simulari Monte Carlo.
Se pot realiza atat simulari statice cat si simulari dinamice. Simularile statice iau in
calcul doar modificarile care apar in urma posibilelor modificari ale ratelor de dobanda
asupra elementelor bilantiere si extrabilantiere existente in momentul actual.
In cazul simularilor dinamice se pot lua in calcul si modificari in elementele
bilantiere si extrabilantiere. Astfel, se au in vedere de exemplu ipoteze despre evolutia
viitoare a ratelor de dobanda, comportamentul clientilor bancii cat si eventuale modificari in
22
portofoliul bancii (de exemplu acordarea unor credite noi sau implicarea in alte tranzactii
decat cele existente in momentul actual). Evaluarea calitatii diverselor simularii se face
functie si functie de validitatea ipotezelor facute despre evolutia ratei dobanzii si
comportamentul bancii si clientilor ei.
23
RISCUL DE RAT A DOBNZII

Acoperirea extrabilantiera a riscului de rata a dobnzii
1.1.
Acoperirea riscului de rat a dobnzii prin acorduri FRA
1.2.
Acoperirea riscului de rat a dobnzii prin contracte

futures pe rata dobnzii
1.3.
Acoperirea riscului de rat a dobnzii prin contracte swap

pe rata dobnzii
1.4.
Acoperirea riscului de rat a dobnzii prin contracte de

opiuni pe rata dobnzii (CAP, FLOOR si COLLAR)
1.1 Acoperirea riscului de rat a dobnzii prin acorduri FRA
Contractele FRA sunt contracte negociate pe piaa OTC (over-the-counter) si sunt

instrumente extrabilaniere. Ele au similariti cu contractele forward-forward, diferena
constnd in faptul ca FRA nu presupune un depozit sau mprumut efectiv ca la un
depozit sau mprumut forward-forward ci doar plata unei diferente de dobnda intre doua
contrapartide, diferena calculata la o valoare nominala convenionala fictiva numita
valoare noional.
Elementele unui acord FRA sunt:
Valoarea noional suma ipotetica de bani care este mprumutata sau data cu
mprumut intr-un FRA1;
Rata FRA rata de dobnda FRA sau rata de dobnda fixa;
Cumprtorul (long) sau debitorul (mprumutatul) este persoana care este de acord
sa plteasc rata de dobnda fixa si sa primeasc rata de dobnda variabila. De regula el
vrea sa-si acopere un mprumut viitor.
Aceasta valoare noional nu este reala o obligaie de a lua un mprumut sau de a constitui un depozit in
viitor - ci este doar o suma fictiva care servete ca baza de calcul pentru o diferena intre doua rate de
dobnda.
Vnztorul (short) sau creditorul (mprumuttorul) este persoana care este de acord
sa primeasc rata de dobnda fixa si sa plteasc rata de dobnda variabila. De regula el
vrea sa-si acopere un depozit viitor.
Data decontrii momentul in care ncepe mprumutul ipotetic din FRA. De
exemplu, pentru un FRA 2v5, data decontrii va fi peste doua luni.
Perioada contractului perioada pe care se calculeaz diferena de dobnda. Pentru
un FRA 2v5, perioada contractului este de 3 luni ncepnd de la data decontrii.
Data maturitii data la care mprumutul / depozitul ipotetic ajunge la maturitate
(scadenta). Pentru un FRA 2v5 data maturitii este peste 5 luni din momentul ncheierii
contractului sau 3 luni de la data decontrii.
Data fixing-ului data la care se determina rata de referina variabila si anume cu
doua zile naintea datei decontrii.
Rata de referina reprezint rata de dobnda variabila luata ca referina, de regula
LIBOR, EURIBOR sau BUBOR.
Daca rata dobnzii de referina este mai mare dect rata FRA, cumprtorul de
FRA va primi diferena dintre rata de referina si rata FRA aplicata la valoarea noionala
pentru perioada contractului de la vnztorul de FRA. Daca rata de referina este mai
mica dect rata FRA cumprtorul de FRA va plti diferena dintre rata FRA si rata de
referina aplicata la valoarea noionala pentru perioada contractului vnztorului de FRA.
Astfel, cumprtorul / vnztorul de FRA se poate acoperi mpotriva creterii /
scderii ratei de dobnda pe piaa. Cum diferena de dobnda este pltita la data
decontrii si nu la data maturitii, ea se va actualiza folosind rata de referina la data
decontrii pentru perioada contractului.
Exemplu:
Fie un FRA 3v9 tranzacionat pe data de 12 martie 2002 n urmtoarele condiii:
valoarea noionala 10 mil USD, rata FRA 3,5%, rata de referin LIBOR (la 6 luni),
perioada contractului este de la 12 iunie (data decontrii) la 12 decembrie 2002 (data
maturitii). S se analizeze situaia n care rata dobnzii LIBOR la 6 luni la data fixingului (10 iunie) este 3,7% i situaia n care aceasta este 3,1%.
12.03: data tranzaciei
12.06: data decontrii
12.12: Maturitatea
Plata diferenei de
dobnd
LIBOR 3.5 183

1000000
100
360 = 997.89 USD (LIBOR = 3.7%)

Suma _ decont =
LIBOR 183
2001.78 USD (LIBOR = 3.1%)
1+
100
360
Astfel daca LIBOR=3.7%, cumprtorul primete de la vnztorul de FRA pe

data de 12.06 suma de 997.89 USD. Daca LIBOR este 3.1%, atunci cumprtorul de
FRA pltete vnztorului suma de 2001.78 USD.
La modul general, suma decontata se calculeaz ca:
( N ) REF RFRA D
100
N Z _ an
SD =
D
1 + REF
N Z _ an
S D - suma decontata la data decontrii;

N - valoarea noionala (+/- pentru cumprtor/vnztor);
REF - rata de referina;
RFRA - rata FRA;
D - perioada contractului
N Z _ an - numrul de zile convenional dintr-un an;
Contractele FRA pot fi utilizate pentru:

Acoperirea riscului (hedging) de rata a dobnzii;
Obinerea de profit pe baza ateptrilor cu privire la evoluia ratei de dobnda.
Astfel, pentru a obine profit daca se anticipeaz creterea / scderea ratei de dobnda pe
piaa se va cumpra / vinde FRA.
Arbitraj ntre diferenele de preuri pentru FRA-uri, futures pe rata dobnzii si ratele
forward (au acelai suport rata dobnzii).
1.2 Acoperirea riscului de rat a dobnzii prin contracte futures

Futures-urile pe rata dobnzii sunt futures-uri cu suport ce depinde de rata
dobnzii si pot fi grupate in doua tipuri principale: futures pe rata dobnzii pe termen
scurt (money market futures) si futures pe rata dobnzii pe termen lung (capital market
futures).
In cazul futures-ului pe rata dobnzii pe termen scurt (engl. money market
futures) activul suport este un depozit noional pe piaa monetara (cel mai popular fiind
futures pe depozite EURODOLLAR2) intr-o suma standard si pentru un termen
specificat (de regula un depozit pe trei luni 90 de zile sau o luna 30 de zile) sau o
cantitate standard dintr-un instrument al pieei monetare (ex. 1 milion USD titluri de stat
SUA pe 90 de zile). Preul pieei futures reflecta rata de dobnda pentru un depozit sau
pentru un alt instrument al pieei monetare.
Cotaia futures este index (100-rata). Astfel, preturi futures mai mici reflecta rate
de dobnda mai mari (sunt cotate in acelai sens cu obligaiunile).
Exemplu:
Un money market futures cu suport un depozit EURODOLLAR pe 3 luni a fost
cumprat la un pre de 96.50. In ultima zi de tranzacionare rata dobnzii este 3.35%.
Pentru o poziie de 500 contracte suma decontata va fi:
500 ctr 1000000 USD/ctr (96.65% 96.50%)
90
= 187500 USD
360
In cazul futures-ului pe rata dobnzii pe termen lung (engl. capital market futures)
activul suport este reprezentat de obligaiuni. Cumprtorul / vnztorul de capital market
futures este obligat sa cumpere / vnd obligaiunea suport3 la o data prestabilita si la un
pre fixat.
O cumprare de FRA este echivalenta cu o vnzare de futures pe rata

dobnzii, iar o vnzare de FRA este echivalenta cu o cumprare de futures. O
cumprare de futures pe rata dobnzii asigura acoperire la scderea ratei de
dobnda, iar o vnzare de futures asigura protecie mpotriva creterii ratelor de
dobnda.
2
Eurodollar futures este un contract bazat pe LIBOR USD la 3 luni cu valoare nominala standardizata de 1
mil USD. Valoarea unui tick - 1 b.p. = 0.01% este de 1000000*0.01/100*90/360=25$. Eurodolarii
reprezint depozite in dolari americani in afara Statelor Unite ale Americii.
3
Obligatiunea suport este o obligatiune sintetica cu un cupon si o maturitate specifice pietei pe care se
tranzactioneaza futures-ul.
Contractele futures pe rata dobnzii pot fi folosite att pentru acoperirea riscului
la un activ / pasiv (microhedging) cat si pentru acoperirea riscului de rata a dobnzii
pentru un portofoliu de active / pasive (la nivelul bilanului), operaiuni cunoscute sub
denumirea de macrohedging.
Poziia ce trebuie adoptat pe piaa futures i n contractul ce trebuie cumprat
(vndut) pentru a obine o imunizare la rata dobnzii depind de expunerea la aceasta.
Modificarea valorii capitalului bncii n funcie de rata dobnzii depinde de
ecartul de durat activ-pasiv, de talia bncii i de efectul de levier:
CP = A P = ( DA DP l ) A
CP = DGAP A
A, P valoarea de pia a
activului (pasivului ndatorat);
D A - durata activelor;
r
1+ r
D P - durata datoriilor;
r
1+ r
l - ponderea pasivelor ndatorate

n total active;
O cretere a ratei dobnzii determin pierderi dac ecartul de durat este

pozitiv i ctiguri n caz contrar.
Similar, creterea ratei dobnzii conduce la scderea preurilor contractelor
futures. Printr-o vnzare de futures i lichidarea poziiei la un pre mai mic
(determinat de scderea ratei dobnzii) se obine un ctig ce poate compensa
scderea valorii capitalului bncii (cnd DGAP>0).
Odat stabilit poziia pe piaa futures se pune problema numrului de contracte
ce trebuie cumprate pentru o imunizare complet. Modificarea valorii contractelor
futures cu suport obligaiuni depinde de durata obligaiunilor suport:
F = D F F
r
=
1+ r
= D F ( N F PF )
r
1+ r
F = modificarea valorii poziiilor futures;

PF = preul iniial al unui contract futures;
N F = numrul de contracte ce trebuie cumprate.
Pentru o imunizare complet:
CP = F N F =
( D A DP l ) A
DF PF
Aadar numrul contractelor futures ce trebuie vndute depinde direct

proporional de ecartul de durat a bilanului bancar, talia bncii i invers proporional
de preul iniial al contractelor futures i durata acestora.
Un mecanism similar se poate pune n practic i n cazul n care ecartul de
durat al bilanului este negativ i asistm la o scdere a ratei dobnzii pe pia.
Efectul consecutiv este scderea valorii capitalului bncii, care poate fi compensat
printr-o poziie de cumprare pe piaa futures (scderea ratei dobnzii duce la creterea
valorii contractelor futures).
Exemplu:
Considerm c DA=3 ani, DP=2 ani, l =0,9. Preul unui contract futures avnd ca
suport obligaiuni cu scadena 5 ani, cupon 8% este 95% din valoarea nominal
(VN=100000 u.m.). Durata obligaiunii suport este 4.55 ani. tiind ca valoarea de piaa
a activului este 100 mil u.m., s se determine numrul de contracte futures ce trebuie
tranzacionate pentru acoperirea riscului de rat a dobnzii?
Ecartul de durata al bncii este:
DGAP = D A l D P = 3 0.9 2 = 1.2 > 0

Deoarece ecartul de durata este pozitiv, banca poate nregistra pierderi de valoare
de piaa a capitalurilor proprii daca dobnda pe piaa creste. Ca urmare, pentru a acoperi
riscul de rata a dobnzii trebuie luata o poziie short (de vnzare) pe futures.
Numrul de contracte futures necesare va fi:
NF =
( D A DP l ) A
DF PF
NF =
A valoarea de pia a activului;

l - ponderea pasivelor ndatorate n total active;
PF - preul unui contract futures;

N F - numrul de contracte futures.
( 3 0 ,9 2 ) 100 mil 120000000

=
= 277 . 62
4 . 55 95000
432250
Numrul de contracte tranzacionate va fi 277 si nu 278. Se alege astfel o

subacoperire si nu o supraacoperire pentru ca in cazul subacoperirii rentabilitatea
ateptata este mai mare la acelai risc ca in cazul supraacoperii.
Rentabilitate
asteptata
Neacoperit
Subacoperit (277)
Complet acoperit (277.62)
Supraacoperit (278)
Risc
Risc minim
Daca rata de dobnda pe piaa este 10% si ar creste cu 1 p.p atunci modificarea
valorii poziiei futures va fi:
F = D F ( N F PF )
r
0.01
F = 4.55 (277 95000)
= 1088484.09 u.m.
1+ r
1 + 0 .1
In acelai timp, modificarea valorii de piaa a capitalului este:

CP = DGAP A
r
0.01
CP = 1.2 100 mil.
= 1090909.09 u.m. (3)
1+ r
1.01
Ctigul net pentru operaiile bilaniere i extrabilaniere ale bncii este:

R = CP + F = 1090909.09 + 1088484.09 = 2425 u.m.
Concluzie: Diferena de 2425 u.m. reflect faptul c banca nu poate obine o acoperire
perfect datorit valorii standardizate a contractelor futures.
1.3 Acoperirea riscului de rat a dobnzii prin contracte swap pe rata

dobnzii
Un swap pe rata dobnzii reprezint un contract intre doua contrapartide (A si B)

de a schimba plti de dobnzi diferite si specificate pe o anumita durata de timp
contractuala. Dobnzile schimbate se calculeaz la o valoare nominala (valoare noionala
sau noional4) si se deconteaz doar diferentele de dobnda.
Dei swap se aseamn cu FRA, spre deosebire de acesta care este pentru o
singura perioada, swap-ul se refera la mai multe perioade.
Funcie de tipul dobnzilor pltite, swap-ul poate fi:
I. Cupon swap (sau swap cu rata de dobnda fixa sau par swap sau plain vanilla swap)
in care se schimba dobnzi fixe contra dobnzi variabile. Cumprtorul de swap pltete
rata fixa de dobnda vnztorului de swap si primete de la el rata de dobnda variabila.
Vnztorul de swap primete rata de dobnda fixa de la cumprtorul de swap si ii
pltete rata de dobnda variabila.
Acest noional nu implica o plata de principal ci este, la fel ca si la FRA si futures, doar o baza pentru
care se calculeaz nite dobnzi.
A
Pltitorul de
rata fixa
(cumprtorul
de swap)
B
Rata fixa
Rata variabila
Pltitorul de
rata variabila
(vnztorul de
swap)
II. Basis swap in care se schimb dobnzi variabile care sunt legate de doua rate de
dobnda de pia diferite.
A
Pltitorul ratei
variabile X
Rata variabila X
Rata variabila Y
B
Pltitorul ratei
variabile Y
III. Swap pe rata dobnzii cu valute diferite in care se schimba dobnzi in valute
diferite.
A
Pltitorul
dobnzii in
moneda 1
Dobnda moneda 1
Dobnda moneda 2
B
Pltitorul
dobnzii in
moneda 2
Plain vanilla swap sau swap dobnd fix contra dobnd variabil este forma
cea mai utilizat de swap de rata a dobnzii. Formatorul de pia (engl. market maker)
afieaz o cotaie bid si offer. De exemplu, pentru un swap pe 5 ani rata fixa contra
LIBOR la 6 luni rata fix 4.25%-4.50%, semnific faptul c formatorul de pia este de
acord s plteasc dobnd fix (s cumpere swap) de 4.25% si s primeasc dobnd
fix (s vnd swap) de 4.5%.
Contractele swap pot modifica expunerea la riscul de rata a dobnzii att pe
partea de activ a bilanului (engl. asset swap) cat si pe partea de pasiv (engl. liability
swap). Pe partea de activ a bilanului, prin swap se pot transforma plasamentele la rata
fixa in plasamente la rata variabila (prin cumprare de swap) sau pe cele la rata variabila
in plasamente la rata fixa (prin vnzare de swap). De asemenea, pe partea de pasiv, prin
cumprare de swap se pot transforma datoriile la rata variabila in datorii la rata fixa iar
prin vnzare de swap se transforma datoriile la rata fixa in datorii la rata variabila.
Exemplu:
Banca A se finaneaz de la banca X cu mprumuturi la rata variabila pe termen
de 5 ani cu dobnda LIBOR la 6 luni +0.15%. Banca anticipeaz o cretere a ratelor de
dobnda in urmtorii ani si dorete transformarea dobnzii variabile in dobnda fixa.
Acest lucru il poate face pltind anticipat datoria si contractnd simultan un mprumut la
rata fixa. Plata anticipata a datoriei cu rata variabila se poate dovedi a fi foarte
costisitoare. O soluie alternativa este acoperirea mpotriva riscului de rata a dobnzii
transformnd datoriile la rata variabila in datorii la rata fixa cumprnd un swap pe rata
dobnzii cu urmtoarea cotaie pe piaa: 4.5% contra LIBOR la 6 luni, termen 5 ani.
A
Pltitorul de
rata fixa
(cumprtorul
de swap)
4.50%
LIBOR
Partenerul de
s w ap ,
Pltitorul de
rata variabila
(vnztorul de
swap)
LIBOR+0.15%
X
Creditorul la
rata variabila
Astfel, A ii va plti LIBOR+0.15% lui X si va primi de la contrapartida din swap LIBOR
pltind acestuia dobnda fixa 4.5%. Ca urmare, X va plti 4.5%+LIBOR+0.15%LIBOR=4.65%5.
Swap-ul pe rata dobnzii este utilizat adesea pentru a profita de avantajul
comparativ6 pe care il poate avea o banca in termeni de dobnda fixa si/sau variabila fata
de o alta banca.
Exemplu:
Presupunem ca banca A care are un rating evaluat de agenia Standard & Poors la AAA7,
iar banca B are rating BBB8. Banca A se poate mprumuta pe piaa la rata fixa de 4.50%
si la rata variabila LIBOR9, Banca B se poate mprumuta la o rata fixa de 5.75% sau
variabila de LIBOR+45 b.p. Banca A are nevoie de finanare pe 5 ani cu rata variabila,
iar B are nevoie de finanare pe 5 ani cu rata fixa. Astfel, A s-ar putea mprumuta la
5
Ignornd conveniile diferite pentru calculul dobnzilor pentru rata fixa (30/360) si variabila (actual/360).
Teoria avantajului comparativ a fost introdusa de David Ricardo in secolul 19 in contextual schimbului
internaional de bunuri. Pe pieele financiare, in cazul swap-ului acesta teorie se traduce in avantajul pe
care il pot avea doua pari din schimbul de dobnzi daca ele au acces la piee diferite si condiii diferite de
dobnda.
7
Sigurana maxima, stare financiara foarte puternica.
8
Stare financiara adecvata. Vulnerabilitate la schimbrile din mediul economic.
9
In practica, rata de dobnda la care se poate mprumuta banca pe piaa interbancara este luata ca referina
pentru rata variabila.
6
LIBOR iar B la 5.75%. Cele doua bnci pot alege sa se finaneze invers dect ar avea
nevoie de finantare (A la rata fixa si B la rata variabila) si simultan sa intre intr-un swap
intre ele prin care A primete dobnda fixa (presupunem 4.90%) si pltete LIBOR
(vnztor de swap) si B primete LIBOR si pltete dobnda fixa (cumprtor de swap).
LIBOR
B
4.90%
4.50%
LIBOR+0.45%
Astfel, banca A pltete dobnda fixa 4.50% la mprumutul sau iar din swap
primete rata fixa de 4.90% si pltete dobnda variabila LIBOR. Ca urmare, A va plti
net LIBOR-0.40%. Banca B pltete dobnda variabila de LIBOR+0.45% la mprumutul
sau iar din swap primete dobnda variabila LIBOR si pltete dobnda fixa de 4.90%.
Ca urmare, B va plti net 5.35%. Astfel, A face o economie de cost de 0.40% (de la
LIBOR la LIBOR-0.40%), iar B o economie de 0.40% (de la 5.75% la 5.35%).
Beneficiul total din swap este 0.80% si este rezultatul condiiilor pieei pentru
cele doua bnci. Pe rata variabila A are un avantaj fata de B de 0.45% (LIBOR+0.45%LIBOR), iar pe dobnda fixa de 1.25% (5.75%-4.50%), ceea ce conduce la o diferena
totala de 0.80% (1.25%-0.45%) care reprezint avantajul comparativ pus in valoare prin
swap. Castigul de 0.80% apare din faptul ca daca cele doua bnci s-ar mprumuta asa
cum au nevoie de finanare - A la rata variabila (LIBOR) si B la rata fixa (5.75%) costul
total al celor doua bnci ar fi de LIBOR+5.75% iar daca s-a mprumuta contrar nevoii lor
de finanare A la dobnda fixa (4.50%) si B la dobnda variabila (LIBOR+0.45%)
costul total al mprumuturilor celor doua bnci LIBOR+4.95% ar fi mai mic cu 0.80%
(LIBOR+5.75%- LIBOR-4.95%=0.80%).
Macrohedging cu swap pe rata dobnzii
Gestionarea riscului de rat a dobnzii la nivelul ntregului bilan bancar se
realizeaz i prin intermediul contractelor swap. Expunerea net la ocurile ratei
dobnzii este direct legat de efectul de levier, durata i mrimea activului bilanier.
Modificarea n ctigul net al bncii se scrie:
CP - modificarea valorii de piaa a capitalurilor proprii;
CP = - (D A - l D P ) A
r
1+ r
D A - durata activului;
DP - durata pasivului indatorat;
A - active;
P - pasive ndatorate;
l - efectul de levier;
A - mrimea activului;
r
- "ocul" pe rata dobnzii
1+ r
10
Modificarea valorii swap-ului, cnd rata dobnzii se modific se poate scrie

ca :
S - modificarea valorii de pia a

contractului swap;
D f - durata obligaiunilor cu rat fix de
S = ( D f Dv ) Vs
dobnd (platile de dobnda fixa din swap);

Dv - durata obligaiunilor cu rat variabil
de dobnd (platile de dobnda variabila din
swap);
Vs - valoarea noional a contractelor swap
necesare pentru acoperire (produsul dintre
numrul de contracte i valoarea nominal);
r
1+ r
1+ r
- "ocul" pe rata dobnzii.
Att timp ct se menine inegalitatea D f > Dv , iar rata dobnzii pe pia

crete, debitorii care au de pltit la rata fix vor ctiga. Cnd rata dobnzii pe
pia se reduce, pltitorii de rat fix vor pierde.
Pentru
determina
numrul
optim
de
contracte
swap
necesare
macrohedgingului (acoperirii ntregului bilan bancar), este necesar condiia:

S = CP
( D f Dv ) V s
r
1+ r
Dup reducerea factorului
= -(D A - l D P ) A
r
1+ r
r
1+ r
, obinem:
( D f Dv ) V s = ( D A l D P ) A
n final, valoarea noional optim a contractelor swap necesare

macrohedgingului este:
Vs =
( D A l DP ) A
D f Dv
Exemplu:
S presupunem c, n vederea acoperirii la riscul ratei dobnzii banca A urmrete s
determine numrul optim de contracte swap necesare acoperirii ntregului bilan. Se
11
cunosc durata activului 6 ani, durata datoriilor 4 ani, efectul de levier 0,85 valoare
totala a activului 125.000.000 USD. Durata obligaiunilor cu rata de dobnd fix este
8, iar cea a obligaiunilor cu rata variabil de dobnda are valoarea 1.
REZOLVARE:
Valoarea noional optim a contractelor swap necesare macrohedgingului
este:
( D A l DP ) A
Vs =
D f Dv
D f - durata obligaiunilor cu rat fix de dobnd;

Dv - durata obligaiunilor cu rat variabil de dobnd;
Vs - valoarea noional a contractelor swap necesare pentru
acoperire.
Vom obine:
VS =
( D A l DL ) A ( 6 0 ,85 4 ) 125.000.000
=
= 46.428.571,4285 USD
8 1
D f Dv
n general valoarea noionala a unui contract swap este 100.000 USD, aa

nct numrul optim de contracte necesare macrohedgingului la banca A este:
N=
46428571.4285
= 464.285, adic 464 contracte swap.
100.000
1.4 Acoperirea riscului de rat a dobnzii prin contracte de opiuni pe rata

dobnzii (CAP, FLOOR i COLLAR)
1.4.1. Contracte CAP

CAP reprezint o opiune call (caplet) sau o succesiune de opiuni call pe
rata dobnzii care d posibilitatea cumprtorului su ca n schimbul plii unei
prime (p) s se protejeze mpotriva variaiilor dobnzii de pe pia prin intermediul
unei rate de dobnd plafon pentru o sum i o perioad date. Opiunea CAP poate
avea unul sau mai multe momente de exercitare.
Dac la anumite momente fixate (datele fixing-ului) rata dobnzii de
referin este mai mare dect rata CAP (rata plafon), vnztorul de CAP pltete
cumprtorului diferena de dobnd intre rata de referina si rata plafon. Dac rata
12
de referin este inferioar ratei plafon nu se va efectua nici o plata.

Cumprtorul de CAP isi acoper astfel riscul de cretere excesiva a ratei
dobnzii pe piaa (cretere peste un anumit nivel).
O banca va cumpra CAP pentru acoperirea riscului de rata a dobnzii in
urmtoarele situaii:
Daca are active la rata fixa si pasive la rata variabila;
Daca are o poziie neta long pe obligaiuni;
Daca are ecart de durata pozitiv (DGAP>0) in contextul macrohedgingului.
Exemplu:
O banca are nevoie de finanare de 1 mil USD pe 3 ani si are posibilitatea sa se
mprumute la o dobnda fixa de 6% sau variabila LIBOR. Banca anticipeaz o
scdere a ratei dobnzii in viitor si se va mprumuta la rata variabila. Pentru a-si
acoperi poziia, va cumpra un CAP cu pre de exercitare (rata plafon) 6% si
valoare noionala 1 mil USD. Prima pltita este 0.75%.
Prima anuala va fi
0.75%
= 0.25% .
3
Rata variabila de finantare
Costul
finantarii
10%
Rata CAP
Costul imprumutului
(CAP+finantare la rata variabila)
8%
6%
4%
2%
0%
0%
2%
4%
6%
8%
10%
LIBOR
Daca rata dobnzii LIBOR este sub 6%, atunci opiunea CAP nu se exercita
si costul refinantarii va fi LIBOR+prima (0.25%). De exemplu, daca LIBOR este
5% atunci costul finantarii este 5%+0.25%=5.25%.
13
Daca LIBOR creste peste 6% atunci se exercita opiunea CAP si

cumprtorul va primi diferena dintre LIBOR si rata CAP iar costul refinantarii va
fi LIBOR+0.25%-(LIBOR-6%)=6.25%. Orict de mult ar creste LIBOR peste 6%,
costul refinantarii va fi 6.25%.
1.4.2 Contracte FLOOR
FLOOR reprezint o opiune put (floorlet) sau o succesiune de opiuni put pe
rata dobnzii care d posibilitatea cumprtorului su ca n schimbul plii unei
prime (p) s se protejeze mpotriva variaiilor dobnzii de pe pia prin intermediul
unei rate de dobnd planeu pentru o sum i o perioad date. Opiunea FLOOR
poate avea unul sau mai multe momente de exercitare.
Dac la anumite momente fixate (datele fixing-ului) rata dobnzii de
referin este mai mica dect rata FLOOR (rata planeu), vnztorul de FLOOR
pltete cumprtorului diferena de dobnd intre rata planeu si rata de referina.
Dac rata de referin este superioara ratei planeu nu se va efectua nici o plata
pentru ca opiunea FLOOR nu se exercita.
Cumprtorul de FLOOR isi acoper astfel riscul de scdere excesiva a ratei
dobnzii pe piaa (scdere sub un anumit nivel).
O banca va cumpra FLOOR pentru acoperirea riscului de rata a dobnzii in
urmtoarele situaii:
Daca are pasive la rata fixa si active la rata variabila;
Daca are o poziie neta short pe obligaiuni;
Daca are ecart de durata negativ (DGAP<0) in contextul macrohedgingului.
Exemplu:
O banca vrea sa acorde un credit de 1 mil USD pe 3 ani uni client si are
posibilitatea sa acorde creditul la o dobnda fixa de 6 % sau variabila LIBOR.
Banca anticipeaz o cretere a ratei dobnzii in viitor si va acorda credit la rata
variabila. Pentru a-si acoperi poziia, va cumpra un FLOOR cu pre de exercitare
(rata planeu) 3 % si valoare noionala 1 mil USD. Prima pltita este 0.75 %.
Prima anuala va fi
0.75%
= 0.25% .
3
14
Rata variabila de creditare

Castigul la
creditului
aco r d at
10%
Rata FLOOR
Castigul din credit
(FLOOR+creditare la rata
variabila)
8%
6%
4%
2%
0%
0%
2%
4%
6%
8%
10%
LIBOR
Daca rata dobnzii LIBOR este peste 3%, atunci opiunea FLOR nu se
exercita si castigul va fi LIBOR-prima (0.25%). De exemplu, daca LIBOR este 5%
atunci castigul va fi este 5%-0.25%=4.75%.
Daca LIBOR scade sub 6% atunci se exercita opiunea FLOOR si
cumprtorul va primi diferena dintre rata FLOOR si LIBOR iar castigul va fi
LIBOR-0.25%+(3%-LIBOR)=2.75%. Orict de mult ar scdea LIBOR sub 3%,
castigul va fi 2.75%.
1.4.3 COLLAR
COLLAR reprezint luarea unei poziii simultane pe contracte CAP si
FLOOR.
Daca managerii sunt cu aversiune ridicata la risc si sunt preocupai de
volatilitatea ridicata a ratei dobnzii pot sa-si acopere riscul de rata a dobnzii
cumprnd in acelai timp un CAP si un FLOOR. Cnd rata dobnzii scade sub
rata FLOOR se exercita FLOOR si se primete diferena dintre rata FLOOR si
dobnda pieei iar cnd rata dobnzii creste peste dobnda CAP se exercita CAP si se
primete diferena dintre dobnda pieei si rata CAP.
15
Plai primite de cumprtor
Rata dobanzii
Rata CAP
Evolutia ratei dobanzii
Rata FLOOR
timp
Daca dobnda pieei este situata intre rata CAP si rata FLOOR atunci cumprtorul nu
primete nimic de la vnztor, cele doua opiuni fiind out of the money si nu se exercita.
Cumprtorul trebuie sa plteasc cele doua prime pentru CAP si pentru FLOOR.
Cea mai utilizata forma de COLLAR este aceea in care se ia o poziie opusa pe
CAP si FLOOR. Astfel, se finanteaza costul primei pentru o cumprare de CAP cu o
vnzare de FLOOR sau pentru o cumprare de FLOOR cu o vnzare de CAP. Daca
cele doua prime cea ncasata si cea pltita sunt egale atunci COLLAR este cu cost zero
(engl. zero cost COLLAR).
Exemplu:
O banca s-a finanat printr-un mprumut pe 5 ani la rata variabila LIBOR. Valoarea
LIBOR in momentul actual este 5%. Pentru a se proteja mpotriva creterii ratei
dobnzii, banca cumpra un CAP cu rata plafon 6% pentru care plateste o prima de 3%
(0.6% pe an). Datorita faptului ca prima pltita este ridicata, banca isi va finana prima
pltita prin vnzarea unui FLOOR cu rata planeu 4% pentru care primete o prima de
3% (0.6% pe an).
LIBOR
Costul mprumutului la rata variabila
Exercitare CAP
Rezultat din CAP
Exercitare FLOOR
Rezultat din FLOOR
Rezultat net
3%
-3%
NU
-0.6%
DA
+0.6%-1%
-4%
4%
-4%
NU
-0.6%
NU
+0.6%
-4%
5%
-5%
NU
-0.6%
NU
+0.6%
-5%
6%
-6%
NU
-0.6%
NU
+0.6%
-6%
Astfel, prin COLLAR s-a obinut un cost al mprumutului cuprins intre 4% si 6%.
16
7%
-7%
DA
-0.6%+1%
NU
+0.6%
-6%
Gestiunea riscului de lichiditate
Ionut Dumitru
Agenda
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Introducere
Sursele materializarii riscului de lichiditate
Strategii de management
Masurarea pozitiei de lichiditate
Pozitionarea strategica a bilantului
Reglementarea lichiditatii in Basel III
Riscul de lichiditate aferent activitatii de tranzactionare
Bibliografie
1. Introducere
Solvabilitate vs lichiditate capacitate generala de plata a datoriilor
(active>datoriile) vs capacitate de plata a datoriilor exigibile pe termen
scurt;
Liquidity black holes - situatia in care un soc in pietele financiare
conduce la scaderea dramatica a lichiitatii pietelor financiare.
Criza financiara din 2008-2009 a fost generata in mare masura de
materializarea riscul de lichiditate;
Asigurarea lichiditatii reprezinta un aspect normal al gestiunii bancii,
fiind in esenta o problema de costuri, rareori riscul de lichiditate
generand probleme de solvabilitate la nivelul bancii.
2. Sursele materializarii riscului de lichiditate
Exista doua laturi determinante ale necesarului de lichiditate :

latura pasiva a bilantului, consecinta a retragerii de depozite,
conturi curente, rambursarii imprumuturilor contractate de la
banci
latura activa a bilantului, ca urmare a exercitarii

angajamentelor de creditare sau a linilor de credit deschise
clientilor.
3. Strategii de management
Managementul lichiditatii se poate realiza prin :
managementul pasivelor, reprezentand acoperirea iesirilor de fonduri
prin noi imprumuturi de la alte banci, sau prin emisiuni de certificate de
depozit, obligatiuni.
Avantaj: mentinerea aceluiasi nivel al bilantului, fara a modifica volumul si
structura activelor
Dezavantaj: se plateste dobanda pietei pentru fondurile atrase care acopera resurse
mai ieftine (ex. depozitele la vedere retrase)
managementul activelor de rezerva, adica vanzarea unei parti din

activele usor lichidabile, in locul atragerii de noi resurse, pentru a
acoperi retragerile de fonduri.
Cost de oportunitate al detinerii de active lichide.
alegerea uneia sau alteia dintre solutii, sau chiar combinarea lor,
depinde de costul ocazionate, precum si de posibilitatile de care
dispune banca, atat din punctul de vedere al propriului portofoliu de
active si pasive, cat si din punctul de vedere al pietei bancare in care
opereaza.
4. Masurarea pozitiei de lichiditate (1)

Indicatori de lichiditate
diferenta intre totalul activelor (plus angajamentele
de finantare primite de banca) si totalul pasivelor (la
care se adauga angajamentele de finantare date de
banca) sau raport intre cele doua marimi
intervale de scadenta
valori pozitive / supraunitare

Activele si pasivele pot fi considerate in 4 categorii care sunt tratate
in mod diferit din perspectiva lichiditatii:
elementele de activ si pasiv cu grafice de rambursare sau profiluri
de cash-flow certe (exemplu: credite, depozite),
elementele de activ si pasiv ce beneficiaza de o piata secundara
lichida, ce pot fi tranzactionate oricand, indiferent de scadenta
finala (ex: tiluri de stat),
numerarul,
elementele de activ si pasiv cu maturitati ambigue, cele pentru
care nu se cunoaste momentul rambursarii sau tragerii (ex:
conturi curente, overdrafturi).

Active si pasive cu profiluri de cash flow certe (1)
Exemplu: Un credit in suma de 1.200.000 u.m. si o
rata a dobanzii de 10% acordat in data de 10 dec
2003 cu rambursare in rate lunare egale, va avea
urmatorul grafic de rambursare:
scadenta principal ram as de ram bursat
rata
10-Jan-04
1,100,000
100,000
10-F eb-04
1,000,000
100,000
10-M ar-04
900,000
100,000
10-A pr-04
800,000
100,000
10-M ay-04
700,000
100,000
10-Jun-04
600,000
100,000
10-Jul-04
500,000
100,000
10-A ug-04
400,000
100,000
10-S ep-04
300,000
100,000
10-O ct-04
200,000
100,000
10-N ov-04
100,000
100,000
10-D ec-04
100,000
dobanda
12,000
11,000
10,000
9,000
8,000
7,000
6,000
5,000
4,000
3,000
2,000
1,000
plata lunara
112,000
111,000
110,000
109,000
108,000
107,000
106,000
105,000
104,000
103,000
102,000
101,000
8

Active si pasive cu profiluri de cash flow certe (2)
Daca creditul de mai sus a fost finantat dintr-un
depozit la termen cu scadenta de 1 an si plata
dobanzii (8%) la scadenta, atunci cele doua
elemente vor fi condiderate in raportul de lichiditate
intocmit in data de 5 feb 2004 astfel:
5-Feb-04
credite
dobanzi de incasat
TOTAL activ (lich efectiva)
depozite
dobanzi de platit
TOTAL pasiv (lich necesara)
Gap (pozitie de lichiditate)
< 1 sapt
100,000
11,000
111,000
111,000
1-2 sapt
2-4 sapt
1-3 luni
200,000
19,000
219,000
219,000
3-6 luni
300,000
21,000
321,000
321,000
6-9 luni
300,000
12,000
312,000
312,000
9-12 luni
200,000
3,000
203,000
1,000,000
80,000
1,080,000
(877,000)

Numerarul
Este considerat cel mai lichid activ;
Banca are nevoie de un stoc permanent de numerar in
casa (sau in bancomate), asadar desi este lichid, intr-o
anumita cantitate numerarul nu poate pleca din banca,
ceea ce implica plasarea lui nu pe prima banda de
scadenta, cum ar fi de asteptat, ci pe cea mai indepartata
(scadente peste 3 sau chiar 5 ani).
In conditiile in care banca inregistreaza o cantitate de
numerar peste cea considerata normala, atunci acest
excedent poate fi considerat in prima banda de scadenta;
Bancile isi optimizeaza detinerile de cash;
10

Activele si pasivele cu maturitati ambigue (1)
Se determina partea stabila si partea volatila a acestor active prin:
Abordarea medie-varianta
Abordarea bazata pe evitarea concentrarii conturilor curente
Abordarea medie-varianta:
In baza inegalitatii lui Cebasev, se considera ca valoarea viitoare a soldului se va
situa in intervalul :
(medie 1.96 abateri medii patratice, medie + 1.96 abateri medii patratice) sau
(medie 2.57 abateri medii patratice, medie + 2.57 abateri medii patratice), cu o
probabilitate de 95 sau 99%.
Se poate deci considera ca exista o valoare minima egala cu media 2.57 abateri
medii patratice, care se considera stabila in timp, asadar aceasta suma se va
considera in cea mai indepartata banda de scadenta, iar diferenta intre soldul curent
si aceasta valoare se poate incadra pe scadenta cea mai scurta (ex: pana la o
saptamana).
11

Activele si pasivele cu maturitati ambigue (2)
Abordarea bazata pe evitarea concentrarii conturilor curente
12
5. Pozitionarea strategica a bilantului (1)

Pe termen lung, planificarea lichiditatii vizeaza o pozitionare strategica a bilantului
astfel incat sa se obtina o corelare corespunzatoare activ-pasiv - urmarirea unei serii
de indicatori de structura a activului/pasivului si tintirea anumitor nivele considerate
convenabile pentru acestia, pe baza experientei sistemelor bancare dezvoltate, dar
tinand seama si de particularitatile pe care le prezinta piata financiar-monetare
interna.
Rata credite/depozite
Este o statistica frecvent utilizata pentru evaluarea lichiditii unei bnci. Cu cat
acest raport este mai mare, cu atat pozitia de lichiditate structurala a bancii este
mai deficitara, creditele avand o lichiditate redusa.
Dac acest raport este mai mic dect 1, banca utilizeaza doar bani din depozite de
la clienti pentru a acorda credite. Dac raportul este mai mare dect 1, depozitele
atrase de la clienti nu sunt suficiente pentru a finanta creditele acordate, diferenta
fiind acoperita in special din imprumuturi de alte banci, mai volatile decat
depozitele de la clienti.
13

Rata active lichide de rangul I (active de rang I din perspectiva lichiditatii - engl.
"prime")/total active
Indica ponderea in totalul activelor a instrumentelor de plasament ce pot fi usor
transformate in lichiditati (numerar, plasamente interbancare, titluri de stat, actiuni si
obligatiuni detinute usor lichidabile) in eventualitatea unei crize
Un nivel ridicat al acestui indicator arata o lichiditate confortabila, dar profitabilitatea este
scazuta.
Rata active lichide/datorii pe termen scurt
Cu cat acest indicator este mai ridicat, cu atat este mai redus riscul de lichiditate. Activele
lichide sunt activele lichide de rangul I din care s-au dedus titlurile din portofoliul de
investitii (engl. held to maturity). Datoriile pe termen scurt sunt datoriile fata de clienti,
banci si alte contrapartide care ajung la maturitate pe termen scurt (de regula 30 de zile). In
interpretarea nivelului de adecvare a acestui indicator, trebuie luata in calcul si usurinta cu
care activele lichide pot fi transformate rapid in lichiditate.
Rata datorii pe termen scurt/total active
Cu cat acest indicator este mai ridicat, cu atat este mai mare riscul de lichiditate datorita
dependentei ridicate de datoriile pe termen scurt in finantarea creditelor pe termen mediu si
lung. Riscul de lichiditate apare in momentul in care aceste datorii pe termen scurt nu14mai
pot fi refinantate.

Rata depozite de baza (engl. core deposits)/total credite
Cu cat acest indicator este mai ridicat, cu atat este mai redus riscul de lichiditate.
Creditele, si in special cele pe termen mediu si lung (preponderente de altfel), trebuie
finantate din resurse stabile, pe termene similare. In lipsa unor resurse sub forma de
datorii pe termene medii si lungi, creditele trebuie finantate din depozitele de baza (engl.
core deposits), care au o stabilitate mai mare, ramanand in banca pentru o perioada mai
lunga de timp. Depozitele de baza pot fi considerate a fi compuse din componenta
permanenta a conturilor curente si a conturilor de economii (partea acelor conturi care
ramane in banca atata timp cat exista relatia bancara cu clientul respectiv), componenta
stabila a depozitelor la termen aflate in sold (determinata pe baza caracterului reinnoibil
al acestora), o parte din depozitele la termen noi atrase (determinata pe baza caracterului
de stabilitate istoric) si o parte stabila estimata a altor finantari.
Rata datorii volatile/total active
Cu cat acest indicator este mai ridicat, cu atat este mai ridicat riscul de lichiditate.
Datoriile volatile includ depozitele mari de la clienti institutionali si corporate si
imprumuturile pe termen scurt. Depozitele mari de la clienti institutionali si corporate
sunt mult mai putin stabile, acestea avand un caracter foarte volatil, deponentii din aceste
categorii fiind foarte senzitivi la rata de dobanda pe care o obtin si la siguranta
15
depozitelor lor.
6. Reglementarea lichiditatii in Basel III (1)
introduce noi standarde cantitative globale de lichiditate care includ o rata de

acoperire a lichiditii (Rata de acoperire a lichiditatii, engl. Liquidity coverage ratio
LCR), precum i un raport pe termen mai lung al lichiditatii structurale (Rata de
finanare stabil net, engl. Net Stable Funding Ratio NSFR);
Rata de acoperire a lichiditii (LCR)
- este conceputa pentru a se asigura c exist suficiente resurse de nalt calitate
lichide pentru a supravieui unui scenariu de stres acut cu durata de o luna - o
deteriorare semnificativ (trei note) a ratingului de credit al instituiei; o pierdere
parial a depozitelor; pierderea accesului la finanarea fara colateral de la institutii
financiare; o cretere semnificativ a ajustarilor aplicate in cazul fnantarilor cu
colateral;
Rata de acoperire a lichiditatii = Stocul de active cu lichiditate ridicata/Iesirile
nete de fluxuri de numerar pe un orizont de 30 de zile > 100
16
6. Reglementarea lichiditatii in Basel III (2)

Rata de finanare stabil net (NSFR)
Rata de finantare stabila neta= Finantarea stabila disponibila/ Finantarea
stabila necesara > 100
Finanare stabil disponibila include capitalurile proprii i datoriile care pot fi
considerate surse stabile n urmtorii ani, n condiii de stres prelungit (in
primul rand Nivelul 1 i Nivelul 2 de capital i depozite stabile). Finantarea
stabila necesar reflect activele nelichide i va fi calculat ca valoarea
activelor, nmulit cu factorii de risc de lichiditate atribuite pe tipuri de
active.
17
7. Riscul de lichiditate aferent activitatii de tranzactionare (1)

O pozitie pe un activ financiar este lichida daca poate fi inchisa foarte rapid
Pretul la care se poate vinde un activ depinde de:
Cantitatea de vanzare;
Cat de repede se doreste lichidarea pozitiei
Mediul economic
p offer bid
Lichiditatea pietei poate fi masurata prin spread-ul bid-offer s

Costul lichidarii unei pozitii in conditii normale de piata este:
n
p / 2 s / 2......Costul _ lichidarii _ unui _ portofoliu

i 1
si i
2
Costul lichidarii unei pozitii in conditii de stres al pietei:

n
i i i
VaR ajustat cu lichiditatea
VaR
2
i 1
- Valoarea pozitiei la mid-price

- Media lui s
- Abaterea standard a lui s
offer_ price bid _ price

mid _ price
i i i
i 1
7. Riscul de lichiditate aferent activitatii de tranzactionare (2)

Inchiderea optima a unei pozitii
Presupunem ca dispunem o pozitie de V unitati dintr-un activ financiar pe care dorim sa o lichidam
in n zile.
Definim spread-ul bid-offer ca p(q). Definim xi ca marimea pozitiie ramase la sfarsitul zilei i.
xi xi 1 qi
Costul total al lichidarii pozitiei va fi

n
qi
i 1
p(qi )
2
Obiectivul trader-ului este de a alege qi care minimizeaza functia:
x
2
i 1
2
i
i 1
qi
p (q i )
2
cu
n
q
i 1
masoara _ int ervalul _ de _ incredere
RISCUL
DE
INSOLVABILITATE
1. Aspecte teoretice
Reglementarea prudenial a solvabilitii bncilor are n vedere adecvarea
fondurilor proprii la riscurile asumate, fondurile proprii reprezentand ultimul garant al
solvabilitatii n faa ansamblului riscurilor.
Funciile capitalului bancar:
a. Funcie operaional
b. Funcie protectiv
c. Funcie legat de reglementare
1.1 Capital minim
Bncile au obligaia meninerii n permanen a unui nivel minim al capitalului
initial, n form bneasc, n conformitate cu reglementrile Bncii Naionale a
Romniei. Bncile persoane juridice romne trebuie s dispun la momentul autorizrii
de un nivel al capitalului iniial de minimum 37 milioane RON. Acest nivel trebuie
mentinut pe toata perioada desfasurarii activitatii. Capitalul social al unei bnci trebuie
vrsat, integral i n form bneasc, la momentul subscrierii.
1.2 Adecvarea capitalului
Institutiile de credit trebuie sa detina de un nivel al fondurilor proprii care sa se

situeze in permanenta la un nivel cel putin egal cu suma urmatoarelor cerinte de capital:
a) in vederea acoperirii riscului de credit, 8% din totalul expunerilor ponderate la
risc calculate in conformitate cu abordarea standard sau cea bazata pe modele
interne.
b) in ceea ce priveste activitatea care apartine portofoliului tranzactionabil, in
vederea acoperirii riscului de pozitie, a riscului de decontare si a riscului de
contrapartida, cerintele de capital determinate potrivit regulamentului privind
adecvarea capitalului societatilor de servicii de investitii financiare si institutiilor
de credit.
c) In ceea ce priveste toate activitatile, in vederea acoperirii riscului valutar si
riscului de marfa, cerintele de capital determinate potrivit regulamentului privind
adecvarea capitalului societatilor de servicii de investitii financiare si institutiilor
de credit.
d) In ceea ce priveste toate activitatile, in vederea acoperirii riscului operational,
cerintele de capital determinate potrivit regulamentului privind determinarea
cerintelor minime de capital pentru riscul operational.
Cerinte de capital pentru riscul de credit conform abordarii standard
La calculul cerinelor de capital pentru acoperirea riscului de credit, n vederea
stabilirii calitii creditului, instituiile de credit pot utiliza abordarea standard sau, cu
aprobarea Bncii Naionale a Romniei, abordarea bazat pe modele interne de rating.

n cazul abordrii standard, calitatea creditului, inclusiv pentru expunerile
provenite din securitizare, se poate determina prin raportarea la evalurile realizate de
instituii de evaluare extern a creditului sau de ctre agenii de evaluare a creditului
pentru export, recunoscute ca eligibile de ctre Banca Naional a Romniei, pe baza
unor criterii specifice prevzute n reglementri.
Valoarea expunerii unui element de activ va fi reprezentat de valoarea sa
bilanier (net), iar valoarea expunerii pentru elementele din afara bilanului, va fi
reprezentata de urmatoarele procente din valoarea acestora: 100%, dac elementul este
purttor de risc maxim; 50%, dac elementul este purttor de risc mediu; 20%, dac
elementul este purttor de risc moderat i 0%, dac elementul este purttor de risc sczut.
Fiecare element de activ sau din afara bilanului va fi ncadrat ntr-una din
urmtoarele clase de expuneri:
a) expuneri fa de administraiile centrale sau bncile centrale; b) expuneri fa de
administraiile regionale sau autoritile administraiei publice locale; c) expuneri fa de
organele administrative i entitile fr scop lucrativ; d) expuneri fa de bnci de
dezvoltare multilateral; e) expuneri fa de organizaii internaionale; f) expuneri fa de
instituii; g) expuneri fa de societi comerciale; h) expuneri de tip retail; i) expuneri
garantate cu proprieti imobiliare; j) elemente restante; k) elemente ce aparin
categoriilor reglementate ca avnd risc ridicat; l) expuneri sub forma obligaiunilor
garantate; m) poziii securitizate; n) expuneri pe termen scurt fa de instituii i societi
comerciale; o) expuneri sub forma unitilor deinute n organismele de plasament
colectiv n valori mobiliare; p) alte elemente.
Pentru calculul valorii expunerilor ponderate la risc, se vor aplica ponderi de risc
tuturor expunerilor. Ponderea de risc se determin n funcie de clasa n care a fost
ncadrat expunerea i n funcie de calitatea creditului. Calitatea creditului va fi
determinat utiliznd evalurile externe ale creditului realizate de instituiile de evaluare
extern a creditului sau evalurile externe ale creditului efectuate de ageniile de
creditare a exportului. Dac o expunere face obiectul unei tehnici de diminuare a riscului
de credit, ponderea de risc aplicabil acestei expuneri poate fi modificat n conformitate
cu prevederile Normelor BNR privind tehnicile de diminuare a riscului de credit.
Expunerilor pentru care nu se prevede o modalitate de calcul a valorii expunerii
ponderate la risc, li se va aplica ponderea de risc de 100%.
O evaluare extern a creditului poate fi utilizat pentru a determina ponderea de

risc aferent unei expuneri, numai dac instituia de evaluare extern a creditului este
recunoscut ca eligibil, pentru realizarea unor asemenea evaluri, de ctre Banca
Naional a Romniei.
Expunerile fa de administraiile centrale i bncile centrale
Expunerilor fa de administraiile centrale i fa de bncile centrale li se aplic
o pondere de risc de 100%. Expunerilor fa de administraiile centrale i fa de bncile
centrale, pentru care instituia de credit dispune de o evaluare a creditului realizat de o
instituie de evaluare extern a creditului nominalizat, li se atribuie o pondere de risc
conform tabelului nr. 1, potrivit nivelului scalei de calitate a creditului pe care se
ncadreaz conform determinrii realizate de BNR.
Expunerilor fa de Banca Central European li se aplic ponderea de risc de 0%.

Expunerilor fa de administraiile centrale i fa de bncile centrale ale statelor
membre, exprimate i finanate n moneda naional a administraiei centrale i a bncii
centrale respective, li se aplic ponderea de risc de 0%.
Expunerile fa de administraiile regionale sau autoritile administraiei publice locale
Expunerilor fa de administraiile regionale si autoritile administraiei locale li
se atribuie ponderea de risc corespunztoare, nivelului scalei de calitate a creditului ce
corespunde, potrivit determinrii BNR, evalurii externe a administraiei centrale de
jurisdicia creia aparine administraia regional sau autoritatea local.
Expunerile fa de administraiile regionale i autoritatile administraiei publice
locale care se afl n jurisdicia unor administraii centrale pentru care nu sunt disponibile
evaluri externe ale creditului vor primi o pondere de risc de 100%.
Expunerile de tip retail
Expunerilor de tip retail li se aplica ponderea de risc de 75%.
Expunerile garantate cu proprieti imobiliare
Expunerilor integral garantate cu proprieti imobiliare, li se aplic ponderea de
risc de 100%. Expunerile garantate cu ipoteci asupra proprietilor imobiliare
rezideniale care este sau va fi locuit ori dat cu chirie de ctre proprietar spre a fi
locuit, li se aplic ponderea de risc de 35%. Expunerile garantate cu ipoteci asupra
proprietilor imobiliare de natur comercial din alte state membreli se aplica ponderea
de risc de 50%
1.3 Calculul fondurilor proprii

Fondurile proprii ale instituiilor de credit sunt formate din fonduri proprii de
nivel 1 i fonduri proprii de nivel 2.
Fondurile proprii de nivel 1 reprezint cuprind:
a) capitalul social subscris i vrsat, cu excepia aciunilor prefereniale cumulative;
b) primele de capital, integral ncasate, aferente capitalului social;
c) rezervele legale, statutare i alte rezerve, precum i rezultatul reportat pozitiv al

exerciiilor financiare anterioare, rmas dup distribuirea profitului;
Pentru determinarea nivelului fondurilor proprii de nivel 1 se vor deduce
urmtoarele elemente:
a) valoarea de nregistrare n contabilitate (cost de achiziie) a aciunilor proprii deinute
de instituia de credit;
b) rezultatul reportat, reprezentnd pierdere;
c) pierderea perioadei curente nregistrat pn la data determinrii fondurilor proprii;
d) valoarea de nregistrare n contabilitate a imobilizrilor necorporale.
Profitul interimar nregistrat pn la data determinrii fondurilor proprii, precum
i profitul ultimului exerciiu financiar nregistrat n rezultatul reportat pn la
repartizarea sa conform destinaiilor stabilite de adunarea general a acionarilor pot fi
incluse n fondurile proprii numai dac sumele aferente au fost verificate de persoane
responsabile de auditarea situaiilor financiare i dac n raportul ntocmit n urma
verificrii se exprim opinia c sumele respective au fost evaluate n conformitate cu
principiile i regulile de contabilizare i sunt nete de orice obligaie sau dividend
previzibil/previzibil la data determinrii sau, dup caz, de repartizri efectuate pn la
aceast dat. Pierderea perioadei curente n sensul art. 5 lit. e) se deduce indiferent dac a
fost sau nu verificat de persoane responsabile de auditarea situaiilor financiare.
Capitalul iniial al instituiilor de credit este reprezentat de capitalul social
subscris i vrsat si rezervele legale, statutare i alte rezerve. Bncile persoane juridice
romne trebuie s dispun la momentul autorizrii de un nivel al capitalului iniial de
minimum 37 milioane RON.
Fondurile proprii de nivel 2 se compun din fonduri proprii de nivel 2 de baz si
fonduri proprii de nivel 2 suplimentar.
Fondurile proprii de nivel 2 de baz se compun din:
a) rezervele din reevaluarea imobilizrilor corporale, ajustate cu obligaiile fiscale
aferente, previzibile la data calculrii fondurilor proprii;
b) titlurile pe durat nedeterminat i alte instrumente de aceeai natur care ndeplinesc
condiiile generale de respectare a caracterului subordonat precum i urmtoarele cerine
specifice: rambursarea nu se poate efectua la iniiativa deintorului sau fr aprobarea
prealabil a Bncii Naionale a Romniei; contractul de emisiune trebuie s asigure c
instituia de credit are opiunea de a amna plata dobnzii aferente; creanele creditorului
10
asupra instituiei de credit trebuie s fie n totalitate subordonate creanelor tuturor

celorlali creditori nesubordonai; prospectul de emisiune al titlurilor trebuie s specifice
faptul c principalul i dobnda nepltite aferente sunt la dispoziia instituiei de credit
pentru acoperirea pierderilor, n condiii de asigurare a continuitii activitii; numai
sumele integral pltite sunt luate n considerare.
Fondurile proprii de nivel 2 suplimentar se compun din aciunile prefereniale
cumulative pe durat determinat i capitalul sub form de mprumut subordonat, cu
respectarea unor condiii. Astfel, ele pot fi incluse n fondurile proprii de nivel 2
suplimentar numai dac, n opinia Bncii Naionale a Romniei, n opinia Bncii
Naionale a Romniei, obligaiile contractuale ferme asigur c n cazul falimentului sau
lichidrii instituiei de credit, acestea au un rang inferior n raport cu creanele tuturor
celorlali creditori i c nu vor fi rambursate dect dup ce toate celelalte datorii
nerambursate la acea dat au fost achitate. n acest sens prevederile contractuale trebuie
s ndeplineasc condiiile generale referitoare la datoria subordonat.
Toate formele de datorie subordonat trebuie s ndeplineasc urmtoarele

condiii generale pentru a putea fi incluse n fondurile proprii:
a) subordonarea trebuie s fie efectiv;
b) contractul nu trebuie s conin clauze care pot conduce la rambursarea anticipat a
datoriei sau la creterea costurilor iniiale ale datoriei. Aceasta ns nu trebuie s
prejudicieze dreptul creditorului subordonat de a solicita falimentul debitorului, de
exemplu, n cazuri de nendeplinire culpabil a obligaiilor contractuale.
Clauzele contractuale trebuie s asigure c:
a) creanele creditorului subordonat au rang inferior fa de toi creditorii nesubordonai.
n caz de lichidare a instituiei de credit, creditorii subordonai nu trebuie s poat primi
sau reine orice sume sau active pn cnd toi creditorii nesubordonai au fost pltii sau
despgubii n ntregime;
b) creditorii renun la dreptul lor de a putea compensa sumele pe care le datoreaz
instituiei de credit cu sumele subordonate datorate lor de ctre instituia de credit;
c) singurele situaii care pot fi admise n contract drept cazuri de nendeplinire culpabil
a obligaiilor de ctre debitor (cazuri de culp) sunt: neplata sumelor datorate conform
contractului (dobnd, pe perioada derulrii contractului i principalul, la scaden), i,
respectiv, falimentul mprumutatului. n aceste situaii, creditorul nu trebuie s aib la
11
dispoziie alte mijloace de realizare a creanei sale n afara posibilitii de a solicita

falimentul debitorului sau de a-i realiza drepturile ntr-o procedur de lichidare a
acestuia din urm.
Pentru calculul fondurilor proprii, elementele componente ale fondurilor proprii

de nivel 2 sunt supuse urmtoarelor limite:
a) totalul fondurilor proprii de nivel 2 nu poate depi 100% din fondurile proprii de
nivel 1;
b) totalul valorii aciunilor prefereniale cumulative pe durat determinat i al
capitalului sub form de mprumut subordonat ce poate fi luat n considerare la calculul
fondurilor proprii nu poate depi 50% din valoarea fondurilor proprii de nivel 1.
12
1.4 BASEL III
Basel I, the first internationally agreed capital standard, was issued some 22 years
ago in 1988. Although it only addressed credit risk, it reflected the thinking that we
continue to subscribe to today, namely, that the amount of capital required to protect
against losses in an asset should vary depending upon the riskiness of the asset. At the
same time, it set 8% as the minimum level of capital to be held against the sum of all
risk-weighted assets.
Following Basel I, in 1996 market risk was added as an area for which capital
was required. Then, in 2004, Basel II was issued, adding operational risk, as well as a
supervisory review process and disclosure requirements. Basel II also updated and
expanded upon the credit risk weighting scheme introduced in Basel I, not only to
capture the risk in instruments and activities that had developed since 1988, but also to
allow banks to use their internal risk rating systems and approaches to measure credit
and operational risk for capital purposes.
What could more broadly be referred to as Basel III began with the issuance of
the revised securitisation and trading book rules in July 2009, and then the consultative
document in December of that year. The trading book rules will be implemented at the
end of next year and the new definition of capital and capital requirements in Basel III
over a six-year period beginning in January 2013. This extended implementation period
13
for Basel III is designed to give banks sufficient time to adjust through earnings retention
and capital-raising efforts.
BASEL III refers to a new update to the Basel Accords that is under
development. The term appeared in the literature as early as 2005 and is now in common
usage anticipating this next revision to the Basel Accords. The Bank for International
Settlements (BIS) itself began referring to this new international regulatory framework
for banks as "Basel III" in September 2010.
The draft Basel III regulations include:
-
tighter definitions of capital
the introduction of a leverage ratio
a framework for counter-cyclical capital buffers
measures to limit counterparty credit risk
short and medium-term quantitative liquidity ratios:
where the value of assets and the outflows refer to those that would arise with a major
financial shock, a deposit run off and a 3-notch downgrade in the credit rating. High
quality assets can include things with a low correlation to risky assets, listed in active
stable markets, with market makers and low concentration of buyers and sellers; i.e.
easily convertible to cash in stressed markets (e.g. cash, central bank reserves,
marketable claims on sovereigns, central banks, the BIS, IMF etc., and government debt
issued in the currency of the country of operation).
Available Stable Funding is defined as: Tier 1 and Tier 2 capital (100%) + preferred
stock not in Tier 2 with maturity 1 year (100%) +liabilities1year (100%) + stable
shorter-term retail & small business funding (with 1m per customer) (85%) + less
stable (e.g. uninsured non-maturity) retail & small business funding (70%) + unsecured
wholesale funding (50%). Central bank discounting is excluded to avoid over reliance on
central banks.
The Required Stable Funding (RSF) is based on balance-sheet and offbalance-sheet
exposures, and is defined as: Cash, securities 1year, loans to financial firms 1year
14
(0%) + unencumbered marketable sovereign, central bank, BIS, IMF etc AA or higher
with a 0% risk weight (20%) + Gold, listed equities, corporate bonds AA- to A- 1year,
loans to nonfinancial corporate 1year (50%) + loans to retail clients (85%) + all else
(100%). Off-balance-sheet exposures to be included are conditionally revocable &
irrevocable credit facilities to persons, firms, SPVs and public sector entities: a 10%
RSF of the currently undrawn portion. All other obligations will have an RSF set by the
national supervisor.
15

Gestiune Bancara

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gestiune Bancara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gestiune bancar Ionut Dumitru

RISCUL DE CREDIT (I)

Gestiune bancar Ionut Dumitru

instituiei de credit sau cel puin cu sistemul de clasificare a activelor reglementat de

Gestiune bancar Ionut Dumitru

c) capacitatea de punere n aplicare, din punct de vedere legal, a angajamentelor

Gestiune bancar Ionut Dumitru

mprumuttorii desfoar activitatea de creditare a persoanelor fizice i a

divizarea i limitarea riscurilor,

aprecierea calitii (capacitii de rambursare) solicitanilor de credite,

A doua etap, gestionarea a posteriori , vizeaz:

analiza portofoliului de credite i constituirea de provizioane,

gestiunea creditelor neperformate.

Gestiune bancar Ionut Dumitru

2. Divizarea i limitarea riscurilor

Gestiune bancar Ionut Dumitru

instituii de credit i firme de investiii.

Gestiune bancar Ionut Dumitru

e) acionarii care dein participaii calificate la capitalul instituiei de credit;

3. Aprecierea capacitii de rambursare a solicitanilor de credite

Gestiune bancar Ionut Dumitru

Bncile sunt obligate s limiteze riscul de credit i s depun toate eforturile

Gestiune bancar Ionut Dumitru

Gestiune bancar Ionut Dumitru

total de ndatorare a solicitantului se ncadreaz n nivelul maxim admis aplicabil

Gestiune bancar Ionut Dumitru

Pentru evaluarea unei solicitri de credit, n cazul persoanelor juridice, sunt

analiza economico - financiar a activitii clienilor,

aspecte nefinanciare privind clienii: tipul de proprietate, conducerea, personalul

societii, afacerea, piaa, etc.

analiza perspectivelor financiare pe baz de cash - flow .

profilul i strategia lor de risc, modalitatea de organizare a activitii de acordare i

Gestiune bancar Ionut Dumitru

Criteriile ce stau la baza evalurii performanelor financiare ale clientului

categoria A: performane foarte bune, care permit achitarea la scaden a datoriei, cu

categoria B: performane foarte bune, dar fr certitudine pe o perspectiv medie,

categoria C: performane financiare satisfctoare, cu tendine de nrutire;

categoria D: performane financiare sczute i ciclice;

categoria E: pierderi i incapacitatea rambursrii.

Analistul de credite trebuie s fundamenteze decizia de creditare nu numai pe

Gestiune bancar Ionut Dumitru

n realizarea unui flux de numerar, trebuie avut n vedere c prognozele clientului

Gestiune bancar Ionut Dumitru

mai trziu de 90 de zile calendaristice de la data solicitrii, n cazul n care obligatul

Instituiile de credit trebuie s dispun de proceduri pentru evaluarea garaniilor

Gestiune bancar Dumitru Ionut

RISCUL DE CREDIT (II)

Debitor, persoan fizic, expus la riscul valutar - debitor, persoan fizic, ce

capacitatea debitorului de a-i onora datoria la scaden, exprimat ca numr de

Gestiune bancar Dumitru Ionut

instituiilor de credit n categorii de performan financiar, care se noteaz de la A la E,

darea de ctre instan a hotrrii de deschidere a procedurii falimentului;

declanarea procedurii de executare silit fa de persoanele fizice sau

Din combinarea celor trei criterii rezult clasificarea creditelor conform

Gestiune bancar Dumitru Ionut

1. Clasificarea creditelor i/sau a plasamentelor prin aplicarea simultan a

2. Daca este cazul, se procedeaz la reclasificarea expunerilor ntr-o singur

Gestiune bancar Dumitru Ionut

Nr. crt. Tipul de garanie

Garanii directe, exprese, irevocabile i necondiionate ale

Coeficientul maxim pentru

Gestiune bancar Dumitru Ionut

instituiilor de credit din Romnia

4. Pentru fiecare credit/plasament: