Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Noţiuni generale
Impozitele indirecte
Impozitele directe
Dubla impunere juridică internaţională
1. Noţiuni generale
Impozitele – noţiuni generale
• Impozitele reprezintă o formă de prelevare cu
caracter obligatoriu, nerambursabil şi fără
contraprestaţie a unei părţi din veniturile persoanelor
fizice şi juridice, la dispoziţia statului, în vederea
constituirii resurselor financiare publice necesare
acoperirii cheltuielilor publice.
• Caracteristici ale impozitului:
• Caracterul obligatoriu
• Nerambursabilitatea
• Lipsa unei contraprestaţii directe
Rolul impozitului
• Financiar – mijloc de procurare a resurselor financiare
ale statului
• Economic – mijloc de intervenţie a statului în
economie
• Social – permite redistribuirea unei părţi din PIB între
diferite persoane fizice
Elementele impozitului (1)
• Subiectul impozitului – Persoana fizică sau juridică obligată
prin lege la plata impozitului
• Suportatorul impozitului – persoana care suportă efectiv
sarcina fiscală
• Obiectul impozitului – materia supusă impozitului
• Unitatea de impunere – unitatea fizică sau monetară folosită
la dimensionarea obiectului impozabil
• Baza de impozitare– cuantificare în unităţi fizice sau
monetare a obiectului impozabil
• Sursa impozitului – arată din ce anume se plăteşte impozitul
datorat
Elementele impozitului (2)
• Cota impozitului – reprezintă impozitul plătit la 100
de unităţi de imunere
• Asieta impozitului – totalitatea măsurilor care se iau
de către organele fiscale în legătură cu fiecare subiect
impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil,
stabilirea bazei de impozitare şi a impozitului datorat.
• Termenul de plată – data limită până la care impozitul
trebuie achitat statului.
Principiile impunerii
• Impunerea reprezintă ansamblul de măsuri şi
operaţiuni (politice şi de tehnică fiscală) efectuate în
baza legii, care au ca scop final stabilirea impozitului
ce revine în sarcina unei persoane fizice sau juridice.
• Principiile impunerii (Adam Smith):
• Principiul justeţei impunerii (principiul echităţii fiscale)
• Principiul certitudinii impunerii
• Principiul comodităţii impunerii
• Principiul randamentului impozitelor
Principiile impunerii în viziune modernă
• Echitatea fiscală
• Principii de politică financiară
• Principii de politică economică
• Principii de politică socială
Echitatea fiscală
• Echitatea fiscală se referă la faptul că nivelul
prelevărilor de resurse financiare la dispoziţia statului
de la fiecare contribuabil trebuie să se facă în funcţie
de venitul obţinut sau averea deţinută şi de situaţia
acestuia
• Stabilirea minimului neimpozabil
• Universalitatea impunerii
• Echitate fiscală orizontală
• Echitate fiscală verticală
Principii de politică financiară
Randamentul fiscal ridicat
Impozitul să aibă caracter universal
Să nu existe posibilităţi de sustragere de la impunere
Volumul cheltuielilor prilejuite de colectarea impozitului să
fie minim.
Stabilitatea
Randamentul impozitului rămâne constant de-a lungul
ciclului economic
Elasticitatea
Capacitatea impozitului respectiv de a răspunde la
necesităţile conjuncturale ale statului
Principii de politică economică
• Posibilitatea folosirii impozitului ca modalitate de
intervenţie a statului în economie pentru:
• Stimularea sau reducerea consumului anumitor bunuri
• Impulsionarea dezvoltării unor ramuri sau regiuni
economice
• Extinderea sau restrângerea exportului sau importului
anumitor bunuri
• Stimularea investiţiilor etc.
Principii de politică socială
• Posibilitatea folosirii impozitului pentru influenţarea
comportamentului contribuabililor
• Reducerea disparităţilor sociale şi pe această bază a
gradului de disensiuni sociale
• Reducerea sau stimularea consumului anumitor bunuri
pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei considerate
• ! Atragerea capitalului electoral (fenomenul de iluzie
fiscală).
Impozitele și taxele reglementate de Codul fiscal se bazează pe următoarele principii:
a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri, cu forma de
proprietate, asigurând prin nivelul impunerii condiții egale investitorilor, capitalului român și străin;
b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări
arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv
aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența
deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
c) justețea impunerii sau echitatea fiscală asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe
baza puterii contributive, respectiv în funcție de mărimea veniturilor sau a proprietăților acestuia;
d) eficiența impunerii asigură niveluri similare ale veniturilor bugetare de la un exercițiu bugetar la altul
prin menținerea randamentului impozitelor, taxelor și contribuțiilor în toate fazele ciclului economic, atât în
perioadele de avânt economic, cât și în cele de criză;
e) predictibilitatea impunerii asigură stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii, pentru o
perioadă de timp de cel puțin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii
de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii.
Presiunea fiscală
• Reprezintă raportul dintre totalul veniturilor fiscale şi
produsul intern brut şi arată cât la sută din PIB este
concentrat la dispoziţia statului cu ajutorul
impozitelor, taxelor şi contribuţiilor.