Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STUDENȚI:
SPANACHE DINA-ESTERA
GIURGIA ALEXANDRA-LARISA
ANUL 3
GRUPA 4
1
CUPRINS
1. NOȚIUNI DESPRE SISTEMUL BUGETAR...........................................3
1.1 Bugetul de stat...........................................................................3
1.2 Principii bugetare........................................................................4
1.3 Moneda Unica Europeana: EURO.............................................5
1.4 Raspunderea juridica privind executia bugetara.........................6
2. INFORMATII DESPRE STATUL FEDERAL BELGIA...............................7
2.1 Guvernul federal..........................................................................7
2.2 CICLUL BUGETAR..........................................................................7
3. SISTEMUL BUGETAR DIN BELGIA......................................................8
3.1 BUGETUL PROTECȚIEI SOCIALE..................................................11
3.2 BUGETUL ADMINISTRAȚIILOR PUBLICE TERITORIALE...............11
4.CONCLUZII.......................................................................................14
2
1. NOȚIUNI DESPRE SISTEMUL BUGETAR
3
1.2 Principii bugetare
4
1.3 Moneda Unica Europeana: EURO
5
1.3 Raspunderea juridica privind executia bugetara
6
2. INFORMATII DESPRE STATUL FEDERAL BELGIA
Regatul Belgiei, cunoscut colocvial ca Belgia, este o ţară în Europa de Vest. Este unul
dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene şi găzduieşte majoritatea instituţiilor acesteia
precum şi alte instituţii internaţionale importante. Regatul Belgiei, o monarhie constituţională
parlamentară, a fost un stat unit încă de la crearea sa din 1830. Belgia ocupă un teritoriu de
30.528 km² şi are o populaţie de aproximativ 10,5 milioane de locuitori.
Numele „Belgia” este derivat din numele provinciei romane „Gallia Belgica”, situată
în extremitatea nordică a Galiei, locuită iniţial de către belgi, un amestec de popoare celtice şi
germanice. Aceştia sunt menţionaţi de către Iulius Cezar în Commentarii de Bello Gallico,
numindu-i drept cei mai puternici dintre gali: "Horum omnium fortissimi sunt Belgæ".
Februarie - Martie: Ministrul bugetului, precum şi ministrul finanţelor trimit colegilor lor
instrucţiunile şi limitele stabilite pentru întocmirea propunerilor de buget pentru anul fiscal
următor. Instrucţiunile trebuie să fie deja aprobate de către Consiliul de Miniştri.
7
Aprilie: Estimările bugetare sunt apoi revizuite în întalnirile următoare (de fiecare
departament care beneficiază de fondurile publice şi departamentul de buget).
Iunie: Atunci când toate estimările bugetare ale departamentelor au fost revizuite, ministrul
bugetului prezintă un raport cu privire la rezultat Consiliului de Miniştri la sfârşitul lunii
iunie. Ministrul Finanţelor face acelaşi lucru în ceea ce priveşte căile şi mijloacele bugetare
folosite.
Iunie – Iulie: Începutul lunii Iulie marchează startul unei noi serii de întâlniri din partea
Comitetului Miniştrilor, prezidate de primul ministru.
După o scădere majoră de 29.5% din PIB în perioada 1999-2007, datoria publică a
crescut puternic în ultimii ani (de la 84.2% în 2007 la 97% în 2009), punând astfel capăt unui
declin neîntrerupt din 1993. Această creştere nu rezultă în principal din politica bugetară, în
sens strict, ci mai degrabă din intervenţiile în sectorul financiar, în valoare de 6.3% din PIB,
care au fost indispensabile pentru a stabiliza sistemul financiar. Garanţiile acordate sectorului
financiar nu au, pe de altă parte, nici un impact asupra datoriei publice consolidate, deoarece
acestea sunt considerate în conturile naţionale ca datorii contingente şi sunt luate în afara
bilanţului. Aceste garanţii, ajungand la un total de 92.4 miliarde de euro, sau 27.4% din PIB,
constituie un risc teoretic maxim. Două treimi din aceste garanţii se aplică datoriilor
interbancare sau "piaţa en gros" datorii ale instituţiilor de credit (61 miliarde EUR) şi aproape
o treime pentru viitoare pierderi legate de credite structurate (31.4 miliarde EUR). În
conformitate cu reglementările europene, garanţiile sunt acordate instituţiilor belgiene în
schimbul unei plăţi în conformitate cu condiţiile de piaţă. În ceea ce priveşte anul 2009,
totalul veniturilor prognozate să vină au fost în buget de 666.1 milioane de euro. Impactul
asupra dobânzilor de capital al acestor intervenţii este estimat la puţin peste 500 de milioane
de euro. În sens strict, intervenţiile, prin urmare, au avut un impact pozitiv asupra bugetului
de până acum. Ţinând seama de scenariile adoptate, trebuia să continue să crească în 2010 şi
2011, condusă de dobânzi mai ridicate pe o parte, şi dinamica inerentă a soldului primar pe de
altă parte. De fapt, nivelul anticipat de acesta din urmă nu a permis ponderii datoriei să fie
stabilizată înainte de 2011. Cu toate acestea, stabilizarea şi, mai precis reducerea, datoriei
publice va fi evidentă, începând cu 2012, când ponderea datoriei trebuie să se apropie din nou
de limita de 100%.
8
Datoria publică a atins o valoare maximă de 107,5 % din PIB în 2014 și a scăzut la
103,4 % în 2017. În 2018, datoria a continuat să scadă, ajungând la 102,0 % din PIB, în
special datorită excedentului primar și unei contribuții în scădere a efectului negativ al
bulgărelui de zăpadă (scăderea plăților de dobânzi combinată cu o mai mare creștere
nominală a PIB-ului), doar parțial compensată de o ajustare stoc-flux ascendentă.
Potrivit previziunilor Comisiei, se preconizează o reducere ușoară a datoriei în anii
următori, la 101,3 % din PIB în 2019 și la 100,7 % din PIB în 2020. Se estimează că impactul
descendent anual de 1,3 pp din PIB, în medie, al excedentelor primare și al efectului
bulgărelui de zăpadă va fi compensat parțial de ajustări stoc-flux ascendente în perioada
2019-2020. Aceste estimări nu țin seama de impactul vânzărilor potențiale de active ale
sectorului financiar. În conformitate cu programul de stabilitate al Belgiei pentru 2019,
ponderea datoriei ar urma să scadă la 100,6 % din PIB la sfârșitul lui 2019 și la 98,5 % din
PIB în 2020. Diferența față de previziunile Comisiei, bazate pe menținerea politicilor actuale,
se datorează, în principal, unui deficit global planificat mai scăzut în programul de stabilitate,
cu ipoteze similare în linii mari privind creșterea nominală și cu ajustări stoc-flux ceva mai
reduse.
Ca urmare a abrogării procedurii aplicabile deficitelor excesive în iunie 2014, Belgia a
beneficiat de o perioadă de tranziție de trei ani pentru a respecta criteriul de referință privind
reducerea datoriei.
Presupune un deficit cu 0.5% mai mic decât cel din anul anterior;
Trebuie să permită stabilizarea datoriei publice;
Este mai mică decât ținta stabilită de Consiliul de Finanțe.
9
La nivel central, Guvernul a decis să își coordoneze măsurile cu cerințele europene,
punând accentul pe de o parte pe controlul cheltuielilor, iar pe de altă parte pe optimizarea
colectării veniturilor publice și sporirea controlului în ceea ce privește fraudele la nivelul
securității sociale și evaziunea fiscală. Aceste măsuri aduc o plus-valoare de 0.6% din PIB.
Pentru o mai bună colectare a impozitelor și taxelor, Guvernul a luat două decizii
cheie. Una se referă la creșterea nivelului secretului bancar, iar cealaltă la încheierea de
acorduri amiabile, care, dacă nu sunt respectate, duc la adoptarea măsurilor juridice. Măsurile
luate cu privire la secretul bancar vor duce la un control mai riguros în materie de evaziune
fiscală și la evitarea sancțiunilor internaționale datorită existenței unui instrument legal care
permite schimbul de informații între bănci.
Statul încasează venituri și din sectorul financiar, ca urmare a creșterii dividendelor,
datorate creșterii profitabilității, și datorită creșterii volumului de depozite. Guvernul a
adoptat măsuri și în ceea ce privește creșterea competitivității economiei belgiene, sprijinirea
nevoilor populației, creșterea flexibilității pieței muncii și oferirea de noi oportunități
șomerilor.
Impozitul pe venit
În calitate de contribuabili, persoanele din Belgia au dreptul la scutirea impozitării unei părţi
din venituri, în valoare de 6430 €/an. Există şi câteva excepţii:
Dacă venitul impozabil nu depăşeşte 23900 €/an, se va deduce valoarea de 6690 €.
Dacă persoana respectivă are un copil în întreţinere, va beneficia de o majorare a
acestei sume cu 1370 €.
Dacă are 2 copii în întreţinere, majorarea se va face cu 3520 €.
TVA-ul
Cota standard de 21%;
Cote reduse:
6% pentru bunurile de primă necesitate şi pentru prestările de
servicii cu caracter social (transportul persoanelor, servicii agricole,
etc.);
10
12% pentru bunurile şi serviciile care sunt considerate importante
din punct de vedere economic (cărbune, abonamente TV, etc.).
Principalul principiu care stă la baza protecției sociale este solidaritatea. Aceasta
trebuie să creeze o legătură între angajați și șomeri, tineri și bătrâni, familii cu venituri și
familii fără venituri, etc.
În cadrul sistemului protecției sociale, se disting două subsisteme: sectorul clasic al protecției
sociale și asistența socială.
Sectorul clasic conține următoarele sectoare:
Pensii clasice și pensii de urmaș;
Șomaj;
Asigurări pentru accidente de muncă;
Asigurări pentru boli profesionale;
Beneficii familiale;
Asigurări obligatorii de sănătate;
Concedii anuale.
Pentru șomeri există încă o asigurare în caz de faliment și o serie de beneficii în plus
pentru mamele fără loc de muncă.
În ceea ce privește asistența socială, aceasta se referă la:
Venituri pentru integrarea socială;
Venituri garantate pentru bătrâni;
Beneficii familiale garantate;
Beneficii pentru persoanele cu dezabilități.
Veniturile bugetului protecției sociale se formează atât din contribuții ale angajaților, cât și
din cele ale angajatorilor.
Principalele măsuri luate în ceea ce privește bugetul acestei regiuni sunt recurente pe
intervalul 2009-2015:
În anul 2009, s-a acționat în vederea reducerii cheltuielilor generate de operațiunile
ministerelor cu 15%, precum și la diminuarea numărului ministerelor;
Stoparea indemnizațiilor plătite Parlamentelor;
Reducerea cu 3% a cheltuielilor civile;
Reducerea cu 30% a bugetului de comunicații valonian.
11
Măsurile adoptate de guverne corespund economii structurale şi au un efect asupra
întregii perioade acoperite de programul de stabilitate. În 2010 şi 2011, guvernele din Wallon
şi Comunitatea franceză au decis ca o parte din veniturile suplimentare generate de
revigorarea activităţii economice să fie alocate pentru reducerea necesarului de finanţare
b) Regiunea Flemish
Bugetul pentru 2010 a fost întocmit pe baza unui deficit ţintă de 312.509.000 €.
Dintr-un unghi socio-economice, Regiunea capitalei Bruxelles se confruntă cu următoarele
provocări prioritare:
ea trebuie să răspundă la explozia demografică;
rata ridicată a şomajului, în special în caz de nivel scăzut de calificare, şi
sărăcirea a rezidenţilor săi.
Cu toate acestea, obiectivul stabilit în elaborarea bugetului pe 2011 a fost aceeaşi ca în
2010. Guvernul s-a angajat să îşi limiteze în continuare acest deficit având în vedere
finanţarea corectă a regiunii. Resursele Regiunii trebuie să fie suficiente nu doar pentru a fi în
măsură să ofere locuitorilor săi o politică legitimă, dar, de asemenea, pentru a finanţa
serviciile oferite pentru a întregii populaţia belgienă şi europenă.
Întreprinderile şi lucrătorii independenţi sunt supuşi la anumite taxe, care variază în
funcţie de anumiţi parametri, cum ar fi activităţi, venituri şi forma juridică. Pe lângă taxele
regionale şi impozite directe pe venit, există, de asemenea, o serie de impozite indirecte, cum
ar fi.
Impozitarea regională pentru întreprinderi şi lucrători care îşi desfăşoară
activităţi independente în regiunea capitalei Bruxelles cuprinde:
12
Taxa regională pentru întreprinderi care desfăşoară activităţi
independente;
Impozitul pe spaţii non-rezidenţiale: proprietarii de spaţii non-
rezidenţiale teritoriul Regiunii capitalei Bruxelle de la 1 ianuarie sunt
supuşi unui impozit pe podeaua spaţiului;
Impozitul pe panourile publicitare;
Taxe speciale în anumite sectoare economice: impozitul pe instituţiile
bancare, impozitul pe depozitarea deşeurilor metalice, impozitul
pe combustibil lichid şi unităţile de distribuţie de gaze, impozitul
pe curse de cai, impozitul pe taxiuri;
Impozit pe succesiune pentru întreprinderile mici şi mijlocii
Impozitare federală care cuprinde:
TVA-ul: 21%;
impozitul pe profit: se plăteşte de către întreprinderi, asociaţii,
instituţii şi unităţi care îndeplinesc următoarele criterii: au
personalitate juridică, au sediul social în Belgia şi sunt
angajate în scop lucrativ;
taxe vamale şi accize;
impozit pe proprietate
4.CONCLUZII
13
14