UNIVERSITATEA DE ȘTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

MASTER MANAGEMENT ȘI AUDIT INTERN

Curs: Finanțe Publice
Studet: Stoian (STROICĂ) G. Alina Mihaela
Ce este conceptul de cheltuială publică și care este structura cheltuielilor publice

Cheltuielile publice reprezintă procesele și relațiile economice în formă bănească prin intermediul cărora
au loc distribuirea și utilizarea fondurilor financiare publice. Conceptul de cheltuială publică este folosit cu
mai multe sensuri, dintre care doua dintre cele mai importante sunt sensul juridic si cel economic. În sens
juridic, cheltuiala publică reprezintă plata legata de funcționarea instituțiilor publice, de înfăptuire a
activităților cu caracter public, dar și a întreprinderilor care au capital de stat. Pe cealaltă parte, în sens
economic, cheltuiala publică reprezintă procesele economice de repartiție a PIB-ului, prin care se alocă și
se utilizează resurse bănești pentru realizarea unor acțiuni de interes public, la nivel național sau local. Sub
aspectul specificului de activități, acest concept de cheltuiala publică este prezentat atât în sens larg, cât și
în sens restrâns. În sens larg atunci când se referă la ansamblul activităților cu caracter public, dar și la
cele materiale din cadrul întreprinderilor cu capital de stat. În sens restrâns vorbim despre activitățile ce se
desfășoară în instituțiile publice, unde cheltuielile sunt deseori reflectate în bugetul public. În timp
cheltuielile publice au suferit deseori modificări, diversificându-se, atât prin intervenția activităților
instituțiilor, cât și prin rolul pe care îl avea statul.
Conform clasificației bugetare, cheltuielile publice se organizează în mai multe structuri, cum ar fi:
 administrativă,
 economică,
 funcțională,
 financiară.
a. Clasificația administrativă-este în general utilizată pentru repartizarea pe ordonatorii de credite
bugetare, având la baza instituții ce efectuează cheltuieli publice cum sunt ministerele, unitățile
administrativ-teritoriale, instituțiile publice autonome etc.
b. Clasificația economică- este constituită pe două criterii: unul în care este prezentat cum se împart
cheltuielile în funcție de conținutul proceselor de consum, și anume: cheltuieli curente și cheltuieli
de capital; și al doilea care prezintă natura acțiunilor finanțate și se ramifică în: cheltuieli de transfer
și cheltuieli de prestare a serviciilor publice.
c. Clasificația funcțională-are la baza ramurile economiei și domeniile de activitate ce dirijează
resursele financiare între diferite niveluri ale administrației publice.
d. Clasificația financiară-se bazează pe momentul în care plățile sunt efectuate, mai exact cum se
finalizează utilizarea resurselor financiare publice. După acest criteriu cheltuielile se împart în:
definitive, temporare, virtuale sau posibile.
 Factori ce pot influența cheltuielile publice:
• Factori economici- dezvoltarea economiei ce duce la creșterea cheltuielilor
• Factori sociali- creșterea anumitor nevoi sociale cum ar fi educația, sănătatea, protecția etc.
• Factori istorici- fenomenul inflaționist
• Factori demografici- creșterea populației
 Indicatorii de analiză ai cheltuielilor publice

Există trei grupe de indicatori de analiză a cheltuielilor publice: indicatori privind nivelul, indicatori privind structura şi indicatori privind dinamica
(modificarea,evoluţia).
I. Indicatorii de nivel exprimă:
1.volumul cheltuielilor publice totale anuale în expresie nominală şi reală,
2.ponderea cheltuielilor publice în PIB,
3.volumul cheltuielilor publice ce revine în medie pe locuitor.
1. Volumul (mărimea) cheltuielilor publice anuale totale exprimate în monedă naţională: a.în expresie nominală se calculează după formula de mai jos:
Chpt n = ∑ Chp ni
unde:
- Chpt n – volumul cheltuielilor publice totale în preţuri nominale
- Chp ni – cheltuielile prevăzute în bugetul ni în preţuri nominale
Cheltuielile publice totale în expresie nominală (Chpt n ) arată volumul cheltuielilor publice calculate în preţurile perioadei la care se face referire. Nu
asigură comparabilitatea datelor în timp.
Diferenţa de mărime între cheltuielile publice în expresie nominală şi cele în expresie reală se datorează preţurilor în care sunt exprimate. În condiţiile creşterii
inflaţioniste a preţurilor, volumul cheltuielilor publice în expresie nominală are la bază exprimarea cheltuielilor publice în preţuri curente, iar volumul cheltuielilor
publice în expresie reală are la bază exprimarea cheltuielilor publice în preţuri constante.
b.în expresie reală cheltuielile publice totale (Chp) se calculează după formula de mai jos:
Chp x100
unde: - IP este indicele preţurilor de consum Indicele preţurilor pentru un bun sau un serviciu se determină ca raport procentual între preţul actual şi cel
anterior. Relaţia de calcul este: IP=
unde:
P1 = preţul actual al bunului sau serviciului
P0 = preţul de bază al bunului sau serviciului
Cheltuielile publice în expresie reală ţin cont de modificările preţurilor din economie şi asigură comparabilitatea datelor în timp utilizând: deflatorul PIB1 sau
indicele preţurilor de consum
2. Ponderea cheltuielilor publice totale în PIB este un indicator care calculează partea din PIB, care, prin intermediul serviciilor publice, este destinată
satisfacerii nevoilor colective şi se calculează după formula:
3. Cheltuieli publice medii pe locuitor exprimate în lei, dolari SUA sau euro,reprezintă volumul cheltuielilor publice ce revin unui
locuitor şi anume volumul de servicii publice de care beneficiază în medie, fiecare locuitor al unei ţări, şi se calculează cu formula:
II. Indicatorii de structură exprimă modul de alocare a cheltuielilor publice în funcţie de importanţa nevoilor sociale, astfel: 1.
Structura economică a folosirii resurselor financiare din buget:
=x100
unde: - Chc CT reprezintă ponderea cheltuielilor curente în total cheltuieli publice
=x100
unde: - Chcap CT reprezintă ponderea cheltuielilor de capital în total cheltuieli publice
În majoritatea ţărilor predomină cheltuielile curente, cu o pondere 70-90% din totalul cheltuielilor publice, diferenţa fiind ocupată de
cheltuielile de capital.
2. Structura funcţională arată ponderea diferitelor categorii de cheltuieli în totalul cheltuielilor publice, de exemplu:
=x100 =x100
unde: Chp edu şi Chp ap reprezintă ponderea cheltuielilor publice cu educaţia respectiv cu apărarea în total cheltuieli.
III. Indicatori ai dinamicii (evoluţiei) cheltuielilor publice reflectă evoluţia cheltuielilor publice într-o perioadă de timp de la anul de
bază (0) la anul 1 (ultimul an al perioadei analizate).
Se calculează următorii indicatori:
1. Modificarea absolută a cheltuielilor publice (ДChpt) care exprimă evoluţia cheltuielilor publice totale de la perioada 0 la
perioada 1 în mărime absolută şi se calculează:
a.în preţuri nominale, curente (), conform formulei: ДChpt n = Chpt1 – Chpt0
b.în preţuri reale, constante (ДChptr ),conform formulei de mai jos:
=x100
2. Modificarea relativă (%ДChpt), exprimă creşterea sau desccreşterea cheltuielilor publice, în procente, în anul analizat faţă de anul de bază:
a.în preţuri nominale, (%ДChpt n ): %Д=
b.în preţuri (constante), reale, (%ДChptr ): %Д=
3. Indicatorul privind corespondenţa dintre modificarea cheltuielilor publice totale şi modificarea PIB (K), se calculează conform formulei: K=
Acest indicator poate lua următoarele valori:
• >1 ceea ce arată un raport supraunitar între indicele cheltuielilor publice şi PIB şi semnifică o modificare mai mare a cheltuielilor publice în
raport cu PIB,
• =1 ceea ce semnifică modificarea cu aceeaşi mărime a cheltuielilor publice şi a PIB,
• <1 ceea ce arată un raport subunitar între indicele cheltuielilor publice şi PIB şi semnifică o modificare inferioară a cheltuielilor publie în raport
cu PIB

4. Elasticitatea cheltuielilor publice totale faţă de PIB (Ecp), exprimă amploarea modificării cheltuielilor publice la modificarea cu 1% a PIB. Modul
de interpretare a coeficientului de elasticitate este acelaşi cu c Prezent la indicatorul de corespondență și se calculează cu ajutorul formulei:
DIRECȚIA GENEREALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA
COPILULUI OLT

DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA

SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI OLT
a fost infiintata, incepand cu 1 ianuarie 2005,
prin Hotararea Consiliului Judetean Olt nr. 121
din 23 decembrie 2004, prin comasarea
Serviciului public specializat pentru protectia
copilului si a serviciului public de asistenta
sociala, respectiv Directia Generala pentru
Protectia Drepturilor Copilului Olt si Directia
Judeteana de Asistenta Sociala Olt.
    Prezentare
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Olt, denumită în continuare Direcția generală, este instituția publică
cu personalitate juridică înființată în subordinea Consiliului Județean cu scopul de a asigura aplicarea politicilor sociale în domeniul
protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și altor persoane, grupuri sau comunități aflate în
nevoie socială, cu rol în administrarea și acordarea beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale.
 
    In vederea realizarii atributiilor prevazute de lege Directia generala indeplineste, in principal, urmatoarele functii:
 de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de asistenta sociala, a planului de asistenta sociala pentru prevenirea si
combaterea marginalizarii sociale, precum si a programelor de actiune antisaracie, pe care le supune spre aprobare Consiliului
Judetean Olt
 de coordonare a activitatilor de asistenta sociala si protectie a copilului la nivelul judetului Olt
 de administrare a fondurilor pe care le are la dispozitie
 de colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si institutiilor care au responsabilitati in domeniul asistentei
sociale, cu serviciile publice locale de asistenta sociala, precum si cu reprezentantii societatii civile care desfasoara activitati in
domeniu
 de executie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale si financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la
actiunile antisaracie, prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, precum si pentru solutionarea urgentelor sociale individuale si
colective la nivelul judetului Olt
 de reprezentare a Consiliului Judetean Olt, pe plan intern si extern, in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului.
ATRIBUȚII DGASPC
 Atribuții în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului:
 Atribuții în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice:
 Atribuții în domeniul persoanelor adulte cu dizabilități
 Atribuții în domeniul persoanelor adulte cu dizabilități:
 Atribuții în domeniul protecției persoanelor vârstnice și a altor persoane adulte aflate în situații de dificultate:

DGASPC Olt mai îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

1. coordonează şi sprijină activitatea autorităţilor administraţiei publice locale din judeţ în domeniul asistenţei sociale, protecţiei familiei şi a drepturilor copilului,
prevenirii şi combaterii violenţei în familie;
2. coordonează metodologic activitatea de prevenire a separării copilului de părinţii săi, precum şi cea de admitere a adultului în instituţii sau servicii, desfăşurate la
nivelul serviciilor publice de asistenţă socială;
3. acordă asistenţa tehnică necesară pentru crearea şi formarea structurilor comunitare consultative ca formă de sprijin în activitatea de asistenţă socială şi protecţia
copilului;
4. evaluează şi pregăteşte persoane, identificate de serviciul public local de asistenţă socială, care pot deveni asistenţi personali ai persoanei cu handicap şi
supraveghează activitatea acestor asistenţi;
5. colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul asistenţei sociale, protecţiei familiei şi a drepturilor copilului, prevenirii şi
combaterii violenţei în familie sau cu agenţi economici prin încheierea de convenţii de colaborare cu aceştia;
6. dezvoltă parteneriate şi colaborează cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile în vederea acordării şi diversificării serviciilor sociale
şi a serviciilor destinate protecţiei familiei şi a copilului, prevenirii şi combaterii violenţei în familie, în funcţie de nevoile comunităţii locale;
7. colaborează pe bază de protocoale sau convenţii cu celelalte direcţii generale, precum şi cu alte instituţii publice din unitatea administrativ-teritorială, în vederea
îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, conform legii;
8. asigură, la cerere, consultanţă de specialitate gratuită privind acordarea serviciilor, măsurilor şi prestaţiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei familiei a
drepturilor copilului; colaborează cu alte instituţii responsabile pentru a facilita accesul persoanelor la aceste drepturi;
9. fundamentează şi propune Consiliului Judeţean Olt, înfiinţarea, finanţarea, respectiv cofinanţarea
instituţiilor publice de asistenţă socială, precum şi a serviciilor pentru protecţia copilului, serviciilor
destinate sprijinirii familiei, prevenirii şi combaterii violenţei în familie;
10. prezintă anual sau la solicitarea Consiliului Judeţean Olt rapoarte de evaluare a activităţilor
desfăşurate;
11. asigură acordarea şi plata drepturilor cuvenite, potrivit legii, persoanelor cu handicap;
12. sprijină şi dezvoltă un sistem de informare şi de consultanţă accesibil persoanelor singure,
persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, victimelor violenţei în familie şi oricăror persoane
aflate în nevoie, precum şi familiilor acestora, în vederea exercitării tuturor drepturilor prevăzute de
actele normative în vigoare;
13. acţionează pentru promovarea alternativelor de tip familial la protecţia instituţionalizată a
persoanelor în nevoie, inclusiv îngrijirea la domiciliu;
14. organizează activitatea de selectare şi angajare a personalului din aparatul propriu şi
instituţiile/serviciile din subordine, de evaluare periodică şi de formare continuă a acestuia;
15. asigură serviciile administrative şi de secretariat ale comisiei pentru protecţia copilului, respective
ale comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap;
16. realizează la nivel judeţean baza de date privind copiii aflaţi în sistemul de protecţie specială, copiii
şi familiile aflate în situaţii de risc, precum şi a cazurilor de violenţă în familie şi raportează trimestrial
aceste date Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;
17. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în acte normative sau stabilite prin hotărâri ale Consiliului
Judeţean Olt.
 - mii Lei -

An 2019 An 2020 An 2021

Nr.crt. Indicatori

1 Cheltuieli de personal 50.220 51.977 51.229

2 Cheltuieli materiale si servicii 5.365 4.966 4.517

3 Reparatii curente 300 20 60

4 Hrana 1.400 1.247 1.240

5 Medicamente si materiale sanitare 195 583 175

6 Asistenta sociala 350 430 1.535

7 Alte cheltuieli(sume af pers cu handicap neincadrate) 525 450 392

8 Cheltuieli de capital 297 4.050 1.201

9 Imprumuturi acordate (Im) - - -

10 Rambursari de credite (R) - - -

11 PIB 104.200 96.300 105.900

Valoare cheltuielilor publice totale
An 2019 An 2020 An 2021

58.652 63.723 60.349

Cheltuielile publice totale (CT) =

chelt.curente + chelt. Capital + Im + R =

a. cheltuieli curente = (ch 58.355 59.673 59.148

person. + ch mater. + subv + prime + transf. + dob + rezerve)
 Structura cheltuielilor publice = An 2019 An 2020 An 2021

Ch. Curente Pchelt curente= (cheltuieli curente/ CT) *100 (%)= 99,494 93,644 98,010
(%) Ch de capital Pchelt capital/CT*100= 0,506 6,356 1,990
(%) Ch cu Imprumuturile acordate Pimp/CT*100 = 0,000 0,000 0,000
(%) Ch cu Rambursarile de credite Pramb cr/CT*100 = 0,000 0,000 0,000

An 2019 An 2020 An 2021

99,49 93,64 98,01
Se concluzioneaza ca (%) din totalul cheltuielilor reprezinta cheltuielilor
curente,

Cheltuieli de capital (%) 0,51 6,36 1,99

Imprumuturi acordate si (%) - - -

Rambursari de credite (%) - - -

 An 2020 An 2021
Coeficient de elasticitate al cheltuielilor publice totale in raport cu PIB (Ce CT/PIB)=
[(CTn+1 - CTn) / CTn] / [(PIBn+1 - PIBn) / PIBn]
CeCT/PIB = - 1,14 - 0,53

Elasticitatea cheltuielilor publice fata de produsul intern brut  masoara

amploarea reactiei cheltuielilor publice la modificarea produsului intern
brut astfel : in anul 2020 Coeficientul de elasticitate CeCT/PIB > 1 ceea ce
inseamna ca modificarea cheltuielilor publice totale este mai mare decat
modificarea PIB, iar in anul 2021 Coeficientul de elasticitate CeCT/PIB <
Daca CeCT/PIB < 1, rezulta chelt publice sunt inelastice in raport cu PIB, adica modificarea 1ceea ce inseamna ca modificarea cheltuielilor publice totale este mai mica
cheltuielilor publice totale este mai mica decat modificarea PIB decat modificarea PIB

Daca CeCT/PIB > 1, rezulta chelt publice sunt elastice in raport cu PIB, adica modificarea
cheltuielilor publice totale este mai mare decat modificarea PIB
 An 2020 An 2021
Coeficient de concordanta intre cresterea cheltuielilor publice totale, fata de cresterea
PIB (Ck)= (CTn+1 / CTn) / (PIBn+1 / PIBn)

Ck = 1,18 0,86

In functie de ritmul de crestere a cheltuielilor publice si a produsului intern

Daca Ck < 1, rezulta ca ritmul de crestere al PIB devanseaza ritmul de crestere al chelt
publice totale.
brut, coeficientul poate lua urmatoarele valori: Ck > 1 semnifica o crestere
mai accentuata a cheltuielilor publice comparativ cu produsul intern brut;Ck
= 1, cand ambele marimi au ritmuri de crestere identice; k < 1 reflecta o
crestere mai lenta a cheltuielilor publice comparativ cu sporirea produsului
intern brut astfel in anul 2020 cresterea cheltuielilor publice a devansat
ritmul de crestere PIB iar in anul 2021 situatia a fost inversa, ritmul de
crestere PIB a devansat ritmul de crestere al cheltuielilor publice totale.

Daca Ck > 1, rezulta ca ritmul de crestere al chelt publice totale devanseaza ritmul de
crestere al PIB.
 Variatie cu baza mobila

2020 / 2019 2021 / 2020

103,5% 98,56%
Cheltuieli de personal
92,6% 90,96%
Cheltuieli materiale si servicii
6,7% 300,00%
Reparatii curente
89,1% 99,44%
Hrana

299,0% 30,02%
Medicamente si materiale sanitare
122,9% 356,98%
Asistenta sociala

85,7% 87,11%
Alte cheltuieli(sume af pers cu handicap neincadrate)
1363,6% 29,65%
Cheltuieli de capital

#DIV/0! #DIV/0!
Imprumuturi acordate (Im)
#DIV/0! #DIV/0!
Rambursari de credite (R)
92,4% 109,97%
PIB