UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA: FINANTE BANCI

LUCRARE DE DIPLOMA

COORDONATOR: PROF.UNIV.DRD.AUREL OCTAVIAN BEREA

ABSOLVENT: PANGA ( MAIOR ) MARIA

TG-MURES
2011

UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA: FINANTE BANCI

TITLUL LUCRARII: TREZORERIA STATULUI SI TIPURILE DE OPERATIUNI DERULATE PRIN INTERMEDIUL ACESTEIA

COORDONATOR: PROF. UNIV. DRD. AUREL OCTAVIAN BEREA ABSOLVENT: PANGA ( MAIOR ) MARIA

TG-MURES
2011

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 LOCUL SI ROLUL TREZORERIEI STATULUI IN SISTEMUL FINANTELOR PUBLICE 5 1.1 Aparitia si evolutia Trezoreriei Statului ....................... 5 1.2 Rolul Trezoreriei Statului si sistemul finantelor publice . 8 1.3 Functiile Trezoreriei Statului 12 1.3.1 Casier al banului public .. 13 1.3.2 Gestionar al disponibilitatilor Statului . 15 1.3.3 Bancher al Statului .. 16 1.3.4 Alte functii ale Trezoreriei Statului .. 17 1.4 Misiunea si obiectivele Trezoreriei Statului .. 18 CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA ACTIVITATII TREZORERIEI STATULUI 2.1 Functionarea Trezoreriei Statului. Principii . 2.2 Structura Contului general al Trezoreriei Statului . 2.3 Sistemul de organizare al Trezoreriei Statului

20 20 24 27

CAPITOLUL 3 DERULAREA OPERATIUNILOR PRIVIND FINANTELE PUBLICE PRIN TREZORERIA STATULUI .. 30 3.1 Operatiunile pasive ale Trezoreriei .. 30 3.2 Operatiunile active ale Trezoreriei .. 34 3.3 Derularea operatiunilor active si pasive desfasurate de Trezorerie 37 CONCLUZII SI APRECIERI .. STUDIU DE CAZ BIBLIOGRAFIE . ANEXE 44 47 64 65

INTRODUCERE

Trezoreria se prezinta ca o banca a finantelor publice. Ea reprezinta un mecanism al Ministerului Finantelor Publice prin care se efectueaza operatiunile de incasari si plati privind bugetul public consolidat cu toate componentele sistemului de bugete, astfel incat sa se reflecte echilibrul financiar. Prin trezorerie, se exercita si controlul asupra incasarii la termen a veniturilor, controlul asupra finantarii cheltuielilor institutiilor publice. Totodata, Trezoreria Statului este institutia prin care se deruleaza operatiunile legate de datoria publica, asigurandu-se refinantarea deficitului bugetar, lansarea imprumuturilor de stat si plasarea disponibilitatilor sectorului public si ramburarea ratelor exigibile in contul serviciului datoriei publice. Rolul trezoreriilor publice este semnificativ, acesta reiesind din principalele operatii derulate in cadrul serviciilor de la nivelul acestora: stabilirea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale de catre toti contribuabilii persoane fizice si juridice; urmarirea incasarii la termen a impozitelor si taxelor pentru care sunt deschise la trezorerie conturi de venituri; asigurarea executiei bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetelor locale prin unitatile de trezorerie, prin incasarea veniturilor din impozite si taxe de la platitori si efectuarea platilor dispuse de catre ordonatorii de credite in limita creditelor bugetare aprobate; contabilitatea incasarii veiturilor bugetare pe subiviziuni, platitori si pe bugete; contabilitatea alimentarii cu fonduri a ordonatorilor finantati din bugetele locale; contabilitatea operatiilor efectuate din conturile institutiilor publice; exercitarea controlului fiscal si financiar preventiv; raportarea catre Ministerul Finantelor Publice a incasarii veniturilor bugetului de stat si executiei bugetelor locale pe baza darilor de seama contabile trimestriale si anuale. Acest sistem este un sistem de organizare eficienta a executiei finantelor publice, protejandu-le de toate riscurile. Astfel permite solutionarea unor importante probleme financiare prin mijlocirea unor operatii specifice ce constau in gestionarea unor credite externe primite de catre Guvern pentru sprijinirea programelor de reforma, mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar si pentru plata dobanzilor la datoria publica, finantarea obligatiilor Statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontare in conturile de clearing, barter si cooperare economica, in vederea echilibrarii importurilor cu exporturile pe relatiile respective. Sistemul Trezoreriei Statului permite cunoasterea permanenta a resurselor publice si previziunea nevoilor de imprumuturi pentru finantarea deficitului bugetar.

CAPITOLUL 1
LOCUL SI ROLUL TREZORERIEI STATULUI IN SISTEMUL FINANTELOR
PUBLICE

1.1 APARITIA SI EVOLUTIA TREZORERIEI STATULUI

Trezoreria Statului este conceputa ca o institutie financiara prin care sectorul public isi efectueaza operatiunile de incasari si plati asupra carora Ministerul Finantelor Publice exercita controlul fiscal si financiar preventive, in baza legilor si a normelor metodologice emise de acesta. In baza legii contabilitatii Ministerul Economiei si Finantelor este autorizat sa organizeze contabilitatea Trezoreriei Statului privind executia de casa a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului fondului national de sanatate, bugetului fondului de somaj, constituirea si utilizarea mijloacelor extrabugetare si a fondurilor cu destinatie speciala, gestiunea datoriei publice interne si externe, precum si alte operatiuni financiare efectuate in contul institutiilor publice. In tara noastra, incepand cu anul 1992, pe baza Hotararii Guvernului nr. 78/19921 privind organizarea si functionarea Trezoreriei Statului si a Legii contabilitatii2 a fost organizata executia operatiunilor privind finantele publice prin Trezoreria Statului. Aceasta a reprezentat una din coordonatele reformei sistemului financiar din Romania3. Prin trezoreria proprie, statul isi mobilizeaza in mod direct sau indirect disponibilitatile de fonduri, asigurandu-se totodata exercitarea in bune conditii a atributiilor Ministerului Economiei si Finantelor si a unitatilor sale teritoriale. De asemenea, prin intermiediul Trezoreriei Statului se asigura utilizarea eficienta a resurselor statului de catre institutiile publice aflate sub controlul permanent al organelor financiare, respectarea destinatiei fondurilor aprobate prin Legea bugetara, precum si intarirea raspunderii ordonatorilor de credite in gestionarea banilor publici. Trezoreria se prezinta ca o banca a finantelor publice4. Ea reprezinta un mecanism al Ministerului Finantelor Publice prin care se efectueaza operatiunile de incasari si plati privind
1 Hotararea Guvernului nr. 78/1992 privind organizarea si functionarea trezoreriei finantelor publice, publicata in Monitorul Oficial nr. 30 din 28 februariei 1992. 2 Legea contabilitatii nr. 82/1991 cu modificarile aduse de Ordonanta Guvernului nr. 70/2004 si Legea nr. 420/2004, aplicabile de la data de 01.01.2005- publicata in Monitorul Oficial nr. 993 din 28.10.2004. 3 Mosteanu Tatiana Buget si trezoreria publica, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2002. 4 Berea Aurel Octavian Finante Publice, Editura BREN, Bucuresti 2005

bugetul public cu toate componentele sistemului de bugete astfel incat sa se reflecte echilibrul financiar. Prin trezorerie, se exercita si controlul fiscal asupra incasarii la termen a veniturilor, controlul asupra finantarii cheltuielilor institutiilor publice. Totodata Trezoreria Statului este institutia prin care se gestioneaza datoria publica, asigurandu-se refinantarea deficitului bugetar, lansarea imprumuturilor de stat si plasarea disponibilitatilor sectorului public si rambursarea ratelor exigibile in contul serviciului datoriei publice. Infiintarea Trezoreriei Statului intr-o tara cu economie de piata este inerenta. Premisele carea au necesitat sau a creat cadrul favorabil infaptuirii Trezoreriei Statului in Romania au fost: reorganizarea bancilor si consecintele acesteia asupra executiei finantelor publice: schimbarea conceptiilor privind administrarea si utilizarea resurselor financiare publice; cerintele si posibilitatile reale de asigurare a echilibrului finantelor publice, prin interventii pornite in fazele de urmarire a executiei bugetului public, in cadrul fiecarei componente a sistemului acestuia; autonomia bugetului asigurarilor sociale de stat, in contextual prevederilor Legii finantelor publice5; intarirea autonomiei finantelor locale, la nivelul bugetelor acestora din subdiviziunile administratiei teritoriale in cadrul judetelor potrivit Legii administratiei publice locale, infiintarea si functionarea fondurilor special, prin autonomizarea bugetelor acestora; cresterea si diversificarea fondurilor extrabugetare. Pana in 1990, executia de casa a bugetului de stat se efectua prin Banca Nationala a Romaniei, care avea stabilite prin lege atributiile: incasarea veniturilo bugetare si evident acestora pe capitole, subcapitole, platitori, plati de casa, pe capitol de cheltuieli, pe ministere si institutii subordinate acestora; exercitarea controlului asupra eliberarii fondurilor de la bugetul de stat in numerar si din cont catre institutiile publice pentru acoperirea cheltuielilor aprobate, in limita creditelor bugetare deschise pe destinatii de Ministerul Finantelor Publice; pastrarea conturilor de disponibilitati ale bugetelor locale, ale institutiilor publice pentru mijloacele extrabugetare si fondurile de destinatie speciala; transmiterea informatiilor catre Ministerul Finantelor Publice privind executia bugetului de stat6. In reorganizarea sistemului bancar un moment important l-a constituit crearea cadrului juridic pentru separarea activitatii Bancii Nationale a Romaniei ca banca centrala, cu un inalt grad de independent prin exercitarea unor atributii clare si precise sub controlul direct al corpului legislative al tarii.
5

Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, publicata in Monitorul Oficial nr. 597 din 13 august 2002 6 Belean P. Trezoreria Statului in Romania evolutie, structura organizatorica, coordinate ale contabilitatii, Ed. Vasile Goldis University Press, Arad, 2000

Dintre atributiile pe linia executiei de casa a bugetului de stat, se prevad doar cele privind deschiderea conturilor de trezorerie ale Statului, pentru evidentierea disponibilitatilor trezoreriei. Un alt moment important este crearea Bancii Comerciale Romane care a luat fiinta pe baza Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale7. Aceasta apreluat de la Banca Nationala a Romaniei conturile de disponibilitati si de credite pe termen scurt ale agentilor economici, dar si conturile de venituri si conturile de cheltuieli ale bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale, ale bugetelor locale, precum si conturile institutiilor publice. Atributiile de executie a veniturilor si cheltuielilor au inclus si controlul bancar asupra acestora. In 1992 a avut aloc infiintarea Trezoreriei Statului care prin sistemul trezoreriilor locale a preluat atributiile executiei de casa a bugetului public de la Banca Comerciala romana la carte sau adaugat alte atributii ce rezulta din reorganizarea finantelor publice. Pe baza Legii finantelor publice, sistemul bugetar a fost reorganizat atat in ceea c priveste eliminarea centralizarii excessive prin administrarea printr-un singur buget, cat si in ceea ce priveste executia propriu zisa a bugetului. Astfel, conducerea generala a executiei bugetului public este de competent Guvernului Romaniei, iar raspunderea privind executia bugetlui de stat revine Ministerului Finantelor Publice, ca organ de specialitate, cea privind executia bugetului asigurarilor sociale de stat revine Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, iar executia bugetelor locale revine organelor de specialitate ale administratiei publice locale. In vederea indeplinirii atributiilor sale Ministerul Finantelor Publice si-a organizat aparatul propriu teritorial prin trecerea acestuia in structura ministerului. Aparatul financiar-fiscal constituit conform cerintelor impuse de reorganizarea acestuia in conditiile economiei de piata cuprinde: Directiile Generale ale Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat la nivelul judetelor si municipiului Bucuresti. Administratiile Finantelo Publice si Trezoreriile la nivelul municipiilor si respective ale sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor.

Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata in Monitorul Oficial nr. 1066/17.11.2004,

actualizata prin Legea nr. 302/2005, Legea nr. 164/2006 si Legea nr. 441/2006

1.2 ROLUL TREZORERIEI STATULUI IN SISTEMUL FINANTELOR PUBLICE

Prevederile Constitutiei Romaniei privind bugetul public national au fost dezvoltate prin Legea nr. 500/2002 privind finantele publice8 care a stabilit normele pentru formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul veniturilor financiare ale Statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice. Resursele financiare publice si cheltuielile se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete din care fac parte: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetul fondului national de asigurari de sanatate, bugetul de somaj, bugetul Trezoreriei Statului, bugetul institutiilor publice autonome. O data cu infiintarea atat la nivelul central cat si teritorial a trezoreriilor finantelor publice, activitatea aparatului financiar teritorial a capatat noi valente. Rolul trezoreriilor publice este semnificativ, acesta reiesind din principalele operatii derulate in cadrul serviciilor de la nivelul acestora9: a) Stabilirea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale de catre toti contribuabilii, persoane fizice sau juridice; b) Urmarirea incasarii la termen a impozitelor si taxelor pentru care sunt deschise la trezorerie conturi de venituri; c) Asigurarea executiei bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetelor locale prin unitatile de trezorerie, prin incasarea veniturilor din impozite si taxe de la platitori si efectuarea platilor dispuse de catre ordonatorii de credite in limita creditelor bugetare aprobate; d) Contabilitatea incasarii veniturilor bugetare pe subdiviziuni, platitori si pe bugete; e) Contabilitatea alimentarii cu fonduri a odonatorilor finantati de bugetele locale; f) Contabilitatea operatiilor efectuate din conturile institutiilor publice; g) Exercitarea controlului fiscal si financiar preventiv; h) Raportarea catre Ministerul Finantelor Publice a incasarii veniturilor bugetului de stat si executiti bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetul fondului de somaj, bugetul fondului national de sanatate, pe baza darilor de seama contabile trimestriale si anuale.

Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, publicata in Monitorl Oficial nr. 597 din13 august 2002 9 Mosteanut si colectiv Buget si trezorerie, publicata in Editura Universitara, Bucuresti 2004

Importanta organizarii sistemului Trezoreriei Statului in Romania este evidenta. Acest sistem este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a executiei finantelor publice, protejandu-le de toate riscurile. Astfel permite solutionarea unor importante probleme financiare prin mijlocirea unor operatii specifice ce constau in gestionarea creditelor externe primite de catre Guvern pentru sprijinirea programelor de reforma, mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar si pentru plata dobanzilor la datoria publica, finantarea obligatiilor Statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontare in conturile de clearing, barter si cooperare economica, in vederea echilibrarii importurilor cu exporturile pe relatiile respective. Sistemul Trezoreriei Statului permite cunoasterea permanenta a resurselor publice si previziunea nevoilor de imprumuturi pentru finantarea deficitului bugetar. Trezorteria cuprinde totalitatea resurselor de care dispune statul. In finantele moderne rolul Trezoreriei este mult ai mare. Pe langa functiile sale de casa si de banca se adauga o actiune de control asupra ansamblului de activitati financiare ale natiunii tinzand sa devina unul dintre instrumentele prin care statul isi procura resurse, alaturi de resursele bugetare si de imprumut. Se vorbeste in mod curent alaturi de resursele monetare, de rezervele de trezorerie ce se formeaza in cadrul activitatii specifice a acestei institutii, care are rolul de agent judiciar, actionand pe piata financiara sau pe piata schimburilor valutare. Trezoreria este fata monetara a finantelor publice, in timp ce bugetul este fata financiara a administratiei Statului. Rolul trezoreriei este sa ajusteze in timp incasarile cu cheltuielile publice, imprumutand pe termen foarte scurt, in asteptarea intrarilor incasarilor prevazute in buget. Unul din argumentele favorabile infiintarii Trezoreriei Statului a fost dificultatea in ceea ce priveste controlul operatiilor desfasurate prin mai multe banci. Acest lucru incetinea realizarea executiei bugetare, complica fluxurile monetare si prelungea termenele de raportare a datelor de executie, influentand negativ urmarirea executiei si a echilibrului bugetar10. In acest context de ample modificari si de cerinta rezolvarii unor noi probleme aparute intr-o economie de piata s-a elaborat cadrul legislativ pentru exercitarea de catre Ministerul Finantelor Publice a atributiilor ce ii revin in domeniul finantelor publice, in sensul crearii unui sistem propriu pentru urmarirea executiei bugetare, cu ajutorul caruia sa coordoneze problemele politicii financiare. Astfel prin Hotararea Guvernului nr.78/1992 Ministerul Finantelor Publice a fost autorizat sa infiinteze trezorerii in cadrul organelor financiare subordonate iar prin Legea contabilitatii nr.82/1991 s-a prevazut organizarea contabilitatii trezoreriei finantelor publice.
10

Belean P. Trezoreria Statului in Romania evolutie, structura organizatorica, coordonare ale contabilitatii,

Ed. Vasile Goldis University Press, Arad, 2000

In baza cadrului legal constituit s-a conceput un sistem unitar de organizare si functionare a trezoreriilor finantelor publice, care prezinta avantaje vizibile. Astfel. In ceea ce priveste organizarea controlului prin organele proprii ale Ministerul Finantelor Publice exista avantajul urmaririi indeplinirii obligatiilor catre buget de catre toti agentii economici si contribuabili, prin organizarea evidentei pe platitori, asigurandu-se la nivelul fiecarei trezorerii posibilitati sporite de a actiona operativ pentru respectarea termenelor de plata si reducerea ramasitelor de incasat. La nivelul fiecarei trezorerii se asigura datele privind stabilirea debitelor si a incasarilor pe fiecare platitor, evidenta impozitelor si taxelor incasate la buget. Evidenta cheltuielilor, inregistrarea deficitului, disponibilitatile din trezorerie, acestea sunt baza eficienta in luarea deciziilor. Ministerul Finantelor Publice dispune astfel de instrumentul necesar pentru stabilirea strategiei pe termen scurt si lung in dmeniul finantelor publice, dispunand de ansamblul informatiilor privind derularea executiei financiare publice prin trezorerie. Activitatea desfasurata prin trezorerie presupune costuri mai reduse intrucat potrivit conventiei incheiate intre Ministerul Finantelor Publice si Banca Nationala a Romaniei, pentru operatiile de executie bugetara nu se solicita comisioane, in schimb unitatile bancilor utilizeaa disponibilitatile bugetului excedentele si cele ale institutiilor publice, ca surse de creditare, fara sa acorde dobanzi. In vederea acoperirii deficitului bugetar, in existenta unor sume importante in contul curent al trezoreriilor, sunt avute in vedere si disponibilitatile institutiilor, care nu se mai pastreaza la alte banci ci in conturi la trezorerie. Prin infiintarea trezoreriilor cu costuri de altfel infime s-a ajuns la o gestionare mai eficienta a resurselor Statului dar si la un control mai atent a cheltuielilor dispuse de institutiile publice prin contul curent al trezoreriei, deschis la Banca Nationala a Romaniei. Eficienta s-a concretizat in localizarea operativa a intarzierilor de plata a railor platnici sau a nerespectarii cuantumului de impozit datorat bugetul statului. Totodata au fost respinse la plata institutiilor publice acele plati care nu se incadrau in creditele bugetare aprobate pe subdiviziunile clasificatiei bugetare ca volum si categorii de cheltuieli. Asupra consecintelor organizarii si functionarii trezoreriei sunt opinii diferite. In primul rand, referindu-se la atributul sau de casier al Statului, se apreciaza ca organizarea si functionarea Trezoreriei are drept consecinta realizarea retelei de fluxuri monetare la nivelul Ministerului finantelor Publice si in unitatile sale teritoriale, prin care se realizeaza in permanenta legatura intre incasari si plati, asigurandu-se disponibilitatile temporare aflate in contul Trezoreriei Statului.

10

Este astfel posibilitatea efectuarii de plasamente financiare cu scopul de a sprijini procesul de tranzitie si restructurare economica, asigurand in acelasi timp fructificarea disponibilitatilor temporare ale sectorului public. In al doilea rand, organizarea si functionarea Trezoreriei are consecinte pozitive asupra modului de organizare a Ministerul Finantelor Publice, unitatilor sale teritoriale si aparatului financiar fiscal, asigurandu-se exercitarea in conditii mai bune a atributiilor ce-I revin. In al treilea rand, retinem ca o consecinta deosebit de importanta a functionarii Trezoreriei, crearea posibilitatii organizarii in conditii foarte bune a exercitarii controlului prin organele proprii ale Ministerului Finantelor Publice asupra documentelor de incasare a obligatiilor cuvenite bugetului public national pentru respectarea termenelor de plata, dar si asupra efectuarii cheltuielilor de catre institutiile publice din creditele bugetare aprobate. Efectul imedial al activitatii de control se materializeaza in cresterea volumului de venituri atrase la bugetul public national, precum si in ritmicitatea incasarilor. Totodata, se creeaza posibilitatea organizarii si exercitarii controlului prin organele proprii ale Trezoreriei asupra efectuarii cheltuielilor de catre institutiile publice dein creditele bugetare aprobate, mijloacele speciale extrabugetare si fondurile speciale, asigurandu-se incadrarea platilor in destinatiile stabilite pe subdiviziunile aprobate prin legea bugetara anualacheltuieli curente: salaraii, materiale, subventii, transferuri, cheltuieli de capital, respectarea dispozitiilor legale in vigoare care privesc: platya salariilor si a altor sporuri si drepturi de personal, procurari de bunuri, obiecte de inventar, materiale, alimente, medicamente, investitii precum si intarirea raspunderii ordonatorilor de credite in cheltuirea banului public. Acestea toate, in conditiile bugetare prin unitatile Bancii Comerciale Romane nu se asigura nici un fel de control asupra cheltuielilor institutiilor publice, ci numai evidenta platilor pe capitole si ordonatori de credite. In al patrulea rand, se considera ca organizarea si functionarea Trezoreriei are drept consecinta perfectionarea sistemului informational in domeniul finantelor, folosindu-se sisteme de prelucrare automata a datelor, obtinandu-se informatii operative in legatura cu executia bugetara. In acest sens, a fost necesar a se realiza un program informatic unitar, eficient, care sa cupleze cele doua interfete ce functioneaza in conditiile actuale, si anume: VENIS11 si TREZOR12. Un prim pas in acest sens a fost crearea sistemului de plati(SEP).
11

Produs informatic destinat satisfacerii cerintelor unitatilor administrative ale administratiei publice locale si a celor cu atributii in stabilirea, urmarirea, incasarea si controlul impozitelor si taxelor locale, precum si a celorlalte venituri ale bugetelor locale. 12 Sistem informatic care asigura evidenta intr-un sistem complet inchis a proceselor de prelucrare a bancnotelor si monezilor si furnizarea lor, urmarirea on-line a proceselor, accesarea rapida si flexibila a datelor inregistrate.

11

Astfel, devine posibila realizarea retelei judetene care poate fi conectata in viitor la o retea proprie a Ministerului Finantelor Publice si Banca Nationala a Romaniei, aceasta utilizand operatiunile de executie bugetara fara sa solicite comisioane. In schimb, Banca Nationala a Romaniei utiliza disponibilitatile bugetului excedente ari si cele ale institutiilor publice ca resursa de creditare, fara sa acorde dobanda. Prin infiintarea trezoreriilor, disponibilitatile sectorului public s-au preluat de la banci in contul curent al Trezoreriei Statului, iar excedentul care se inregistreaza poate fi plasat cu dobanda negociata inclusiv societatilor bancare. Prin plasarea cu dobanda a disponibilitatilor din sectorul public s-ar fi putut asigura recuperarea integrala a cheltuielilor de organizare si functionare a trezoreriilor teritoriale, ramanand si un surplus insemnat de venituri, acesta putandu-se folosi in alte scopuri dotarea cu tehnica de calcul, insa pentru realizarea acestui deziderat este necesara eleborarea prevederilor legale adecvate, fapt de care se poate tine seama in viitor. Prin trezorerie se realizeaza perfectionarea sistemului informational si decizional in ce priveste rapiditatea, relevanta si acuratetea raportarilor in legatura cu urmarirea executiei bugetare si a altor operatiuni de trezorerie. In acest context se asigura informatii zilnice in legatura cu incasarea veniturilor, efectuarea cheltuielilor, inregistrarea deficitului, disponibilitatile din conturile de Trezorerie si altele, ceea ce asigura o baza eficienta de date in vederea luarii decizilor. Astfel, Ministerul Finantelor Publice dispune de instrumentul pentru stabilirea strategiei pentru termen scurt si lung si domeniul finantelor publice, cunoscand ansamblul informatiilor privind derularea executiei financiare prin sistemul trezoreriei. De asemenea, trezoreria a creat posibilitatea unei foarte bune contabilitati, iar prin raportarea operativa a rezultatelor se pot lua decizii la nivel macroeconomic pentru acoperirea deficitului contului general al Trezoreriei Statului.

1.3 FUNCTIILE TREZORERIEI STATULUI

Functiile originare ale trezoreriei, conform finantelor clasice sunt: casierie, unde sunt depuse fondurile Statului si banca cu activitate de credit pe termen scurt insarcinata sa elibereze in orice moment incasarile si iesirile de fonduri. In finantele moderne, la functiile sale de casa si banca se adauga si functia de control asupra ansamblului de activitati financiare ale natiunii. In prezent, Trezoreria tinde sa devina

12

unul dintre instrumentele prin care statul isi procura resursele, alaturi de resursele bugetare si de imprumut.

1.3.1 Casier al banului public

Trezoreria in calitate de casier al banului public asigura centralizarea fondurilor publice implicand executia de casa centralizarii operatiilor de incasari si plati efectuate de stat si vegherea la existenta disponibilitatilor pentru a face fata angajamentelor Statului. Mecanismul centralizarii fondurilor a constat in crearea unei administratii speciale, insarcinata sa primeasca veniturile si sa efectueze platile institutia Trezoreriei publice. Inca de la inceput aceasta institutie fiind axata mai mult pe functiile contabile, a presupus separarea sa in raport cu administratile, respectiv cu autoritatile care iau decizii privind executia bugetului. Executia de casa a operatiilor de incasari si plati efectuate de stat reprezinta de fapt executia operatiilor Statului si ale corespondentilor. Trezoreria efectueaza prin functia de casier al Statului, un numar mare de incasari si plati. Acestea sunt, mai intai, operatii prevazute in Legea bugetara, adica venituri si cheltuieli bugetare propriu-zise, precum si operatii ale conturilor speciale ale trezoreriei. Insa Trezoreria este totodata si casierul corespondentilor sai, care, in virtutea reglementarilor generale a contabilitatii publice, depun cu titlu obligatoriu sau facultativ fondurile la trezorerie sau sunt autorizati sa efectueze operatii de incasari si plati prin intermediul conturilor Trezoreriei. Acestea au conturi deschise la trezorerie pentru care Ministerul Finantelor Publice fixeaza condiitile de functionare si regimul dobanzilor. Trezoreria este astfel casierul administratiilor autonome care intocmesc bugete anexe sau au personalitate juridica distincta de cea a Statului, cum sunt institutiile publice. In calitate de casier al Statului, Trezoreria are ca sarcina emisiunile titlurilor de imprumut public si gestionarea datoriei publice. In acest scop, poate beneficia de concursul bancilor care folosesc ghiseele lor pentru plasarea imprumuturilor. Pentru imiprumuturile pe termen scurt, trezoreria are un rol important in emisiunea bonurilor de tezaur. Aceste bonuri au misiunea de a-I permite onorarea obligatiilor exigibile, precum si vegherea disponibilitatilor banesti. Procurarea de bani in caseria publica este prima dintre operatiunile trezoreriei. Aceasta este legaa de miscarea fondurilor in timp determinata de termenele la care devin exigibile incasarile si platile.

13

Problema Trezoreriei, aceea de procurare de bani pentru asigurarea permanenta si disponibilitatilor necesare platilor, este specifica atat trezoreriei finantelor private, cat si finantelor publice. Astfel, incasarile si platile sunt obiectul fluctuatilor in cursul anului. Pentru cheltuielile ordinare ale bugetului public exista o anumita regularitate in nivelul lor lunar, cu exceptia lunii decembrie, in care se executa partial cheltuieli, serviciile publice utilizand cea mai mare parte a creditelor lor inca neconsumate inainte de incheierea exercitiului, creditele riscand sa fie anulate in virtutea legii anualitatii. Pentru venituri regularitatea este mai putin realizabila, deoarece aceasta depinde de ritmicitatea vietii economice, mai ale in cazul impozitelor directe. Aceste miscari ale veniturilor si cheltuielilor se combina cu alte miscari de fonduri exceptionale emisiunea de imprumuturi, rambursarea imprumuturilor contractate de pe piete externe, plati de comisioane si cu miscarile datorate operatiilor corespondentilor. Aceste miscari exceptionale imprima lichiditatii Trezoreriei mari variatii si prin intermediul lor se poate determina un trend in fluctuatia lichiditatilor Trezoreriei si succesiunea perioadelor de cresteri, lichiditati abundente si scaderi, lipsa de lichiditati. Asemenea perioade pot fi identificate in cadrul trimestrelor, pe luni ale acestora, intre trimestre, dar si in cazul lunilor, intre decadele acestora. Pentru echilibrarea treezoreriei se poate apela la trei categorii de resurse: 1. Utilizarea fondurilor corespondentilor 2. Emisiunea bonurilor de tezaur 3. Avansuri acordate de banca de emisiuni Insarcinata cu executia efectiva a operatiunilor de incasari si plati prevazute prin legea anuala a finantelor, Trezoreria este casierul Statului. Miscarile de fonduri in cadrul Trezoreriei rezulta din operatiunile permanente, vizand pe de o parte resuresele permanente ale Statului, in cadrul carora impozitele ocupa un rol esential, iar pe de alta parte, cheltuielile permanente, care cuprind cheltuielile ordinare, cheltuieli de capital, transferuri. Permanenta acestor operatiuni, adica repetitivitatea acestora, poate fi inteleasa numai referitor la functiile permanente ale Statului, justificand caracterul lor precis, riguros si restrictiv. Realizand aceste operatiuni Trezoreria manifesta o atitudine pasiva deoarece aceste operatiuni sunt fixate prin legea finantelor publice si I se impun Trezoreriei, deoarece in acest caz ea nu exercita direct functia de casier, in esenta, asigurand numai derularea corecta in timp si spatiu a acestor operaiuni.

14

Operatiunile de casa ale Trezoreriei Statului sunt clasificate conform a doua criterii: 1. a) b) 2. a) b) Dupa criteriul financiar se disting: Operatiuni cu caracter definitiv (incasari fiscale si cheltuieli); Operatiuni cu caracter temporar (care reclama o rambursare ulterioara a fondurilor) Dupa caracterul economic, cheltuielile de trezorerie cuprind: Cheltuieli ordinare, de functionare si de transfer; Cheltuieli de capital: de investitii

Prin functia de casierie, Trezoreria efectueaza: a) Toate operatiunile propriu-zise de incasare a veniturilor bugetare si de plati de la buget, in numerar sau prin decontari in cont; b) Controlul asupra cheltuielilor in eliberarea fondurilor de la buget si asigurarea informatiei generale privind executia de casa a bugetului in vederea intocmirii conturilor de executie a bugetului si a elaborarii rapoartelor periodice asupra acesteia; c) Gestioneaza pozitia zilnica de casa a bugetului si asigura lichiditatile necesare prin cunoasterea fluxurilor de incasari si plati, elaborarea de prognoze cu privire la cerintele de plata, la sincronizarea platilor si incasarilor, inclusiv a acelora privind finantarea deficitului si serviciului datoriei publice. Incepand cu 1 ianuarie 1997, finantarea investitiilor institutiilor publice se face prin Trezoreria Statului pentru care acestea trebuie sa depuna la unitatile Trezoreriei lista de lucrari, utilaje, mobilier si alte obiecte.

1.3.2 Gestionar al disponibilitatilor Statului

Gestionarea fondurilor publice este activitatea Trezoreriei ce se realizeaza datorita unitati caseriei si a unitatii de gestiune a acesteia, casieria poate asigura gospodaria fondurilor atat in timp, cat si in spatiu. Gestionarea in spatiu presupune compensatiile, adica compensarea deficitului cu excedentul inregistrat, precum si transferul de numerar pentru centralizarea la Trezoreria din Ministerul Finantelor, denumita Casieria Trezorierului Platitor General, care asigura compensarea intre casieriilor locale competente ale unitatii administrativ-teritoriale.

15

Compensarea se efectueaza numai pe baza ordinului trezorierului platitor general cu conditia existentei disponibilitatilor banesti in Casieria Generala13. Astfel, Casieria centrala trebuia sa se aprovizioneze cu lichiditati banesti. In prezent, operatiile s-au simplificat ca urmare a simplificarii reglementarilor prin inscrisuri (documente de decontare), prin operatiuni in conturi. Gestionarea fondurilor in timp inseamna planificarea si efectuarea operatiilor de incasari si plati bugetare atat in cadrul anului financiar, cat si pe mai multi ani prin conturile speciale ale Trezoreriei, al caror rol consta in ajustarea acestor operatii in timp. Administrarea Trezoreriei Statului presupune, de asemenea, realizarea distinctiei intre echilibrul bugetar si echilibrul Trezoreriei. Se constata ca si intr-un buget echilibrat exista decalaje sezoniere, Trezoreria trebuind sa asigure sudura intre secventele fluxurilor bugetare. Cu atat mai mult, in perioade de deficit bugetar, functia Trezoreriei este aceea de a asigura acoperirea nevoilor de finantare a Statului, mobilizand resurse pe pietele de capitaluri. In fine, Trezoreria trebuie, atunci cand volumul datoriei sale a atins un anumit nivel si cand structura acesteia s-a diversificat, sa duca o politica eficienta de gestiune a indatorarii, intervenind pe piata titlurilor sale pentru a obtine profit din oportunitatile reducerii sau extinderii costurilor datoriei.

1.3.3 Bancher al Statului

In calitatea sa de banca, Trezoreria asigura urmatoarele servicii: a) Este banca la care institutiile publice isi au deschise conturile de incasari si plati, realizand astfel gestionarea disponibilitatilor banesti ale sectorului public si integrarea acestora in politica de lichiditati ale bugetului; b) Gestioneaza datoria publica interna si externa, asigurand evidenta si plata serviciului datoriei publice; c) Asigura contabilitatea privind executia de casa pentru operatiunile de incasari si plati privind veniturile si cheltuielile sectorului public; d) Efectueaza si operatiunile in care statul apare in calitate de garant sau de comparticipant la coordonarea de imprumuturi diferitelor agentii guvernamentale, care la randul lor pot acorda imprumuturi;
13

Are rol de imprumutator pentru Ministerul Finantelor Publice, fiind astazi reprezentata de Casieriile judetene, municipale, orasenesti etc. ale Trezoreriei Statului.

16

e) Exercita un control fiscal asupra incasarii veniturilor bugetare si unul financiar preventiv asupra efectuarii platilor privind respectarea limitelor si destinatiei creditelor bugetare asa cum acestea au fost aprobate, deschise si repartizate. In Romania, conform prevederilor Legii finantelor publice, se interzice acoperirea cheltuielilor bugetului de stat prin recurgerea la emisiune monetara si prin finantarea directa de catre banci. Refinantarea datoriei publice interne, finantarea deficitului bugetar si echilibrul balantei de plati externe se efectueaza prin contractarea si garantarea de catre Ministerul Finantelor Publice pe piata financiara interna si externa de imprumuturi si limite aprobate annual de catre Parlament. Acoperirea golurilor temporare de casa si a deficitului inregistrate pe parcursul executiei bugetului de stat se efectueaza prin: a) Folosirea resurselor disponibile aflate in conturile Trezoreriei Statului; b) Emisiunea, in primele zece luni ale fiecarui an, de bonuri de tezaur sau alte instrumente specifice purtatoare de dobanda si cu scadent pana la sfarsitul anului financiar; c) Imprumuturi fara dobanda acordate de Banca Nationala a Romaniei pe seama resurselor de creditare ale acesteia. Termenul de rambursare este de maxim sase luni si nu poate depasi sfarsitul anului financiar. Rambursarea se efectueaza pe baza veniturilor financiare sau a unui imprumut de stat contractat prin respectarea conditiilor legilor. Suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin Legea bugetului de stat in vederea finantarii unor actiuni si sarcini noi aparute pe parcursul anului, respectiv pentru inlaturarea efectelor unor calamitati naturale, se efectueaza pe seama fondului de rezerva bugetara si a fondului de interventie la dispozitia Guvernului care se utilizeaza pe baza de hotarari ale acestuia.

1.3.4 Alte functii ale Trezoreriei Statului

Rezultat al unei evolutii complexe si adesea contradictorii, mult mai diversificate decat un plan a-priorii, functiile actuale ale Trezoreriei nu sunt usor de delimitat. Totusi, se pot regrupa intr-o abordare generica, cinci functii principale: 1. Administrator al banului public, in sensul de gardian al echilibrului bugetar si casier al Statului;

17

2. Intermediar financiar, in sensul ca imprumuta pentru a acoperi diversele deficite si acorda imprumuturi din disponibilitatile sale; 3. Mandatar al puterii publice, intrucat exercita numeroase misiuni de autoritate, specifice Statului, in sectoarele economico-financiare; 4. Agent al interventei financiare publice in economie, in vederea reducerii costului resurselor financiare furnizate (de exemplu: acordarea de garantii anumitor solicitatori de imprumuturi in scopul reducerii costului resursei); 5. Gardian al marilor echilibre, ce pot fi definite ca raporturi de egalitate intre nevoile si capacitatile de finatare, ele exprimand chiar obiectul politicii finaciare, inteleasa ca ajustare a capacitatilor de finantare la nevoile de finantare si plasarea acestor finantari in serviciul actiunii economice.

1.4 MISIUNEA SI OBIECTIVELE TREZORERIEI STATULUI

Trezoreria este organizata si functioneaza ca un sistem unitar atat la nivel central, in cadrul Ministerului Finantelor Publice, cat si la nivelul unitatilor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, in cadrul directiilor generale ale finantelor publice. Prin sistemul de trezorerie se asigura realizarea concomitenta de operatiuni specifice bancare, operatiuni de evidenta bugetara, precum si operatiuni de control operativ. Operatiunile derulate prin trezorerie se refera in special la executia bugetara, asigurandu-se astfel efectuarea de incasari si plati pentru: Bugetul de stat; Bugetul asigurarilor sociale de stat; Bugetele locale; Fondul pentru plata ajutorului de somaj; Bugetul asigurarilor sociale de sanatate; Fonduri speciale; Alte disponibilitati ale institutiilor publice.

Institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, efecueaza operatiuni de incasari si plati prin unitatile Trezoreriei Statului in a caror raza sunt inregistrate fiscal, cu exceptia institutiilor publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali si secundari de credite ai bugetului de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale si institutiilor publice autonome cu sediul in municipiul Bucuresti, precum si

18

a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, care efectueaza operatiunile de incasari si plati prin Trezoreria Municipiului Bucuresti. La judete si la municipiul Bucuresti, trezoreria este organizata ca directie in cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice si a Controlului Financiar de Stat, iar in cadrul obiectivelor acesteia se includ: Coordonarea activitatii de trezorerie la organele teritoriale; Gestionarea contului corepondent al trezoreriei judetene deschis la sucursala judeteana a Bancii Nationale a Romaniei, asigurand efectuarea operatiilor de decontare intre trezoreriile locale si institutiile bancare corespondente; Deschiderea creditelor bugetare dispuse de ordonatorii de credite secundari finantati din bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat in toate trezoreriile locale; Asigurarea incheierii exercitiului financiar la nivelul judetului si al municipiului Bucuresti; Intocmirea bilantului centralizat al Trezoreriei, analiza si elaborarea raportului de analiza; Elaborarea lucrarilor de sinteza privind executia bugetara, conturile de trezorerie, pe care le inainteaza periodic Ministerul Finantelor Publice.

Incasarea impozitelor si taxelor achitate de contribuabili se inregistreaza la unitatile detrezorerie, in conturi analitice deschise pe categorii de bugete, contribuabili sau entitati specializate de administrare, astfel: Pentru bugetul de stat: pe tipuri de impozite si contribuabili; Pentru bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat: pe tipuri de impozitare si entitatile specializate de administrare (autoritatile administratiei publice locale si respectiv casele teritoriale de pensii din subordinea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale); Pentru fonduri speciale: pe institutiile publice care gestioneaza fondurile respective; Pentru alte disponibilitati ale institutiilor publice: pe institutiile publice titulare de cont.

19

CAPITOLULUL 2
ORGANIZAREA ACTIVITATII TREZORERIEI STATULUI

2.1

FUNCTIONAREA TREZORERIEI STATULUI. PRINCIPII

Trezoreria Statului este conceputa sa functioneze prin respectarea unor principii de baza, prezentate in continuare: a) Realitatea informatiei Pana la organizarea Trezoreriei, informatia cu privire la structura veniturilor publice era deformata din cauza greselilor de inregistrare a incasarilor pe subdiviunile clasificatiei bugetare, urmare a unui control insuficient a documentului prin care se efectua varsamantul catre buget. De asemenea, in cazul platilor de casa, neajunsul consta in aceea ca, datorita inexistentei controlului, se efectuau plati de casa care nu concordau cu subdiviziunile clasificatiei bugetare pentru care erau aprobate creditele bugetare, practic, se efectuau,in multe situatii, deturari importante de fonduri14. In prezent, in Romania, conform prevederilor legale, resursele financiare publice se mobilizeaza si se gestioneaxza printr-un sistem unitar de bugete si anume: bugetul de stat; bugetul asigurarilor sociale de stat; bugetele locale; bugetele fondurilor speciale; bugetele trezoreriei Statului; bugetele altor institutii cu caracter autonom. Principalele categorii de resurse publice sunt15: 1. i. ii. iii.
14

Venituri curente: Venituri fiscale: Impozite pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane juridice; Impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane fizice; Impozite si taxe pe bunuri si servicii (TVA, sume defalcate din TVA, accize); Impozit pe comertul exterior si tranzactiile internationale; Alte impozite si taxe fiscale; Contributii de asigurari; Venituri nefiscale;

Anghelache Gabriela, Pavel Belean, Trezoreria Statului Organizarea, functionarea si sistemul contabil, Editura Economica 2004 15 Legea nr. 486/2006privind bugetul de stat pe anul 2007,publicata in Monitorul Oficial nr. 1043/2006

20

2. platile s-ar efectua prin intermediul bancilor comerciale la care acestia au conturi deschise, Venituri de capital; 3. Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate.

b) Realizarea controlului bugetar Se impune un control strict din punct de vedere al incadrarii corecte a veniturilor bugetare pe subdiviziunile clasificatiei bugetare si al altor criterii urmarite si un control preventiv asupra tuturor documentelor de plati, cu sau fara numerar, privind executia componentele bugetului general consolidat. Controlul este prezent pe toate palierele entitatii publice si se manifesta sub forma autocontrolului, controlului in lant (pe faze ale procesului) si a controlului ierarhic. Din punct de vedere al momentului in care se exercita, controlul este concomitent (operativ), ex-ante (feedforward) si ex-post (feed-back). Printre activitatile de control curente se regasesc: observarea, compararea, aprobarea, raportarea, coordonarea, verificarea, analiza, autorizarea, supervizarea, examinarea, separarea functiunilor si monitorizarea. In afara activitatilor de control integrate in linia de management, pot fi organizate controale specializate, efectuate de componente structurale anume constituite (comisii, compartimente de control etc.), a caror activitate se desfasoara in baza unui plan conceput prin luarea in considerare a riscurilor. c) Universalitatea Se refera la faptul ca activitatea de trezorerie trebuie sa se extinda la nivel national. In acelasi sens, referindu-se la o universalitate, in plan teritorial, aceasta institutie, prin organele sale operative, infaptuieste executia la nivel judetean pentru toate compartimentele bugetului general consolidat. d) Unicitatea In sensul subiectului abordat, obliga ca toate bugetele sa se execute numai prin Trezorerie; institutiile publice au obligatia de a pastra disponibilitatile numai in conturi deschise aici, fiind exlusa posibilitatea de a avea conturi si la alte banci comerciale. Exceptie fac numai disponibilitatile virate pentru procurarea valutei, pastrarea acesteia, inclusiv a incasarilor in aceasta moneda provenite din activitatea proprie, donatii sau sponsorizari Unicitatea se refera la metodologia de lucru si la mecanismele implementate, la documentele care circula prin Trezorerie, la obiectivele de control, la tehnica de prelucrare a datelor si de elaborare a situatiilor de sinteza, ceea ce faciliteaza functionarea unitara a sistemului informational instituit.

21

e) Operativitatea informatiei Asigurarea operativitatii informatiilor cu privire la executia componentelor bugetului general consolidat, in plan judetean cat si national, se realizeaza prin sistemul informational propriu, deosebit de important pentru fundamentarea deciziilor privind derularea executiei bugetului de stat, si bugetelor fondurilor speciale. f) Corelatia veniturilor si cheltuielilor Impune ca veniturile incasate sa fie varsate in intregime bugetului din care fac parte, iar cheltuielile de asemenea, in totalitatea lor sa fie suportate din bugetul unde au fost prevazute, regula generala fiind aceea ca o cheltuiala nu poate fi finantata decat dintr0un singur buget. Aceeasi regula se aplica si in cazul ordonatorilor de credite, care nu vor efectua plati direct din incasari, pentru a nu elimina posibilitatea controlului fiscal asupra colectarii veniturilor si celui preventiv supra efectuarii cheltuielilor, prin obligativitatea inregistrarii in totalitate a incasarilor si platilor. Acest principiu nu functioneaza corespunzator si in cazul bugetelor fondurilor speciale si mijloacelor extrabugetare putandu-se efectua cheltuieli numai dupa ce s-au constituit, in prealabil, fondurile necesare. g) Echilibrarea fluxurilor Trezoreriei Obligativitatea Trezoreriei Statului de a-si echilibra intrarile de fluxuri financiare cu iesirile reprezinta regula de fier care nu poate fi incalcata sub nici o forma, intrucat aceasta institutie nu poate functiona cu cont descoperit. Fluxurile financiare de intrari trebuie sa acopere in intregime, in orice moment al exercitiului financiar, platile. Daca nu se colecteaza suficiente resurse proprii din impozite si taxe pentru acoperirea platilor, se apeleaza in intregirea acestora prin imprumuturi. A sista platile in cursul executiei unui buget aprobat, a nu achita salariile sau alte cheltuieli strict necesare la timp, pe langa consecintele directe asupra subiectilor respectivi, ar crea o puternica stare de panica si incertitudine asupra institutiilor Statului cu implicatii dintre cele mai nefavorabile asupra intregii economii. Regulile pe care si le-a asumat Trezoreria Statului, dupa care sa functioneze, sunt cele rezultate din obligatia asigurarii fondurilor necesare Statului in orice moment al exercitiului, pentru ca acesta sa-si poata indeplini in cat mai bune conditii functiile si atributiile complexe pe care le are. Operatiunile de plati se efectueaza prin virare in limita creditelor bugetare deschise si repartizate sau a disponibilitatilor, evidentiate in conturi deschise direct la Trezoreria Statului.

22

Institutiile publice pot ridica din conturile de disponibil deschise la trezorerie sume pentru efectuarea de plati in numerar, reprezentad drepturi de personal, precum si pentru alte cheltuieli care nu se justifica a fi realizate prin decontari. Institutiile publice au obligatia sa-si organizeze activitatea de casierie, astfel incat incasarile si platile in numerar sa fie executate in conditii de siguranta, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare si in limita plafonului de casa stabilit de catre Trezoreria Statului pentru fiecare institutie publica. Transferurile si subventiile alocate de la bugetul de stat, bugetele locale si fondurile speciale de catre ordonatorii principali de credite regiilor autonome si societatilor comerciale, dupa caz, vor fi utilizate potrivit destinatiilor apribate prin lege, princ conturi deschise la Trezoreria Statului pe seama unitatilor respective. Institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare, au obligatia sa vireze sumele reprezentand contravaloarea marfurilor, prestarilor de servicii sau lucrarilor executate in conturile furnizorilor, deschise la Trezoreria Statului. Agentii economici care au incasat sume de la institutiile publice, inclusiv transferuri si subventii, isi deschid conturile de disponibil la trezoreria in a carei raza teritoriala isi au sediul fiscal. Din sumele colectate, agentii economici isi pot achita obligatiile fiscale catre bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fondului de sanatate, bugetul fondului de somaj, fara a plati comision de transfer ca in cazul in care iar disponibilitatile ramase pot fi transferate in conturile deschise la bancile comerciale in vederea utilizarii in alte scopuri. Pentru sumele pastrate in conturi deschise la Trezoreria Statului, agentii economici si institutiile publice finantate integral din venituri proprii, beneficiaza de o dobanda la vedere sau de depozit, dupa caz, conform conventiilor incheiate cu Trezoreria Statului. Directiile de transmitere a informatiilor pe baza carora se deruleaza operatiunile de incasare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor bugetare sunt: Preluarea in sarcina Ministerului Finantelor Publice a executarii prevederilor legii bugetare anuale; Deschiderea creditelor bugetare si transmiterea nivelurilor de repartizare pe categorii de ordonatori pana la institutiile publice; Incasarea veniturilor proprii de catre institutiile bugetare; Pastrarea disponibilitatilor banesti ale trezoreriei in contul corespondent la Banca Nationala a Romaniei si folosirea acestora; Raporturile de corespondenta dintre Trezoreria Centrala, trezoreriile judetene si cele operative;

23

 2.2

Circuitul documentelor privind incasarea veniturilor de buget de la agentii economici prin intermediul conturilor de la unitatile bancilor comerciale; Incasarea impozitelor si taxelor de la persoanele fizice.

STRUCTURA CONTULUI GENERAL AL TREZORERIEI STATULUI

Contul curent general al Trezoreriei Statului functioneaza la Banca Nationala a Romaniei, care este desemnata de Legea nr. 128/199416, cuprivire la derularea operatiunilor prin Trezoreria Statului, ca: Agent pentru efectuarea de plasamente din disponibilitatile aflate in contul curent general al Trezoreriei Statului, rol pe care Banca Nationala il juca si inainte de aparitia acestei legi, pe baza conventiei incheiate cu Ministerul Finantelor Publice; Administrator al contului general al Trezoreriei Statului, asigurand evidenta tranzactiilor Statului care se deruleaza prin acest cont, precum si informarea periodica a titularului contului Directia Generala a Trezoreriei Statului din Ministerul Finantelo Publice. Soldul activ al contului curent general al Trezoreriei Statului evidentiaza: Disponibilitatile Trezoreriei Centrale sin Ministerul Finantelor Publice; Disponibilitatile Trezoreriilor din cadrul unitatilor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice. Incepand din decembrie 1996, soldul contului curent general al Trezoreriei Statului este inclus in bilantul Bancii Nationale a Romaniei. Disponibilitatile aflate in contul curent general al Trezoreriei Statului pot fi utilizate, in urmatoarea ordine, pentru: Acoperirea temporara a deficitului curent al bugetului de stat; Acoperirea temporara a golurilor de casa inregistrate de bugetele locale; Acoperirea temporara a deficitului curent al bugetului asigurarilor sociale de stat, precum si a deficitelor temporare ale bugetelor fondurilor speciale; Efectuarea de plasamente financiare pe termen scurt prin Banca Nationala a Romaniei, care actioneaza ca agent al Statului; Acordarea de imprumuturi pe termen mediu si lung pentru finantarea si refinantarea deficitelor anuale ale bugetului de stat.
16

Legea nr. 128/1994, cu privire la derularea operatiunilor prin Trezoreria Statului, publicata in

Monitorul Oficial nr. 350/1994

24

Sumele utilizate pentru imprumuturi provin din disponibilitatile pe termen mediu si lung constituite din contravaloarea in lei a imprumuturilor externe. Pentru fondurile speciale se pot utiliza sume din contul curent general al Trezoreriei Statului numai pe baza unei Hotarari de guvern in care sunt prevazute dobanda cuvenita si termenele de rambursare. Centrala BNR Contul curent general al Trezoreriei Statului

Ministerul Finantelor Publice Trezoreria Centrala Contul curent general al Trezoreriei

Directiile generale ale finantelor publice si controlului finaciar de stat Cont curent al Trezoreriei statului

Banci comerciale BCR, BRD Cont curent al Trezoreriei Statului

Cont curent general pentru plati de mare valoare Cont curent general pentru plati de mica valoare Cont curent pentru plasamente si deficite Cont curent deficit/excedent

Cont curent pentru plati de mare valoare

Cont curent pentru plati de mica valoare

Cont curent pentru plati de mare valoare Cont curent pentru plati de mica valoare

Structura contului general al Trezoreriei Statului Din cele 39 de conturi ale contului general al Trezoreriei, 11 conturi privesc trezoreriile judetene deschise la Banca Nationala a Romaniei, iar pentru judetul Ifov si municipiul Bucuresti sinonimul contului general al Trezoreriei este deschis la Banca Comerciala Romana, si 28 sunt conturi care privesc Trezoreria Centrala, deschise la Centrala Bancii Nationale a Romaniei. De asemenea, din cele 39 conturi analitice, 25 (11 la judete si 14 la Centrala Bancii Nationale a Romaniei) privesc executia bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor

25

speciale si a celor din mijloace extrabugetare, precum si a consecintelor acestei executii care pot fi doua: Credite pe termen maxim 180 de zile, primite de la Banca Nationala a Romaniei pentru acoperirea temporara a golurilor de casa. Plasamentele financiare ale Trezoreriei cand aceasta prezinta lichiditati temporare. Restul de 14 conturi privesc in exclusivitate operatiunile Trezoreriei Centrale, referitoare la conturile de disponibil legate de creditele bancare neperformante preluate la datoria publica, recuperarea creantelor externe ale Statului, operatiuni de barter, clearing si cooperare economica, risc din garantii acordate agentilor economici, credite acordate de Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, dobanzile platite Bancii Nationale a Romaniei pentru creditele primite in vederea acoperii golurilor temporare de casa sau dobanzilor incasate pentru plasamentele financiare efectuate, precum si contravaloarea in lei a imprumuturilor externe aflate in conturi la Banca Nationala a Romaniei. Banca Nationala a Romaniei tine in evidentele sale contul curent al Trezoreriei Statului titular fiind Directia Generala a Trezoreriei Statului din Ministerul Finantelor Publice. In acest fel, evolutia soldului contului general al Trezoreriei este monitorizata de Banca Nationala pentru a avea in orice moment imaginea nivelului lichiditatii din sistemul bancar si in acelasi timp, prin plasamentele efectuate se obtine o sursa suplimentara de venituri pentru Trezorerie. Functionarea contului curent general al Trezoreriei Statului si inregistrarea operatiunilor se stabilesc prin conventii incheiate intre Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Finantelor Publice, dar si pe baza Legii nr. 34/1991 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei modificata prin Legea nr. 101/1998, Legii nr. 128/1994 privind derularea operatiunilor prin Trezoreria Statului. Prin contul curent general al Trezorteriei Statului se deruleaza incasari si plati intre unitatile teritoriale ale trezoreriei si Trezoreria Centrala, precum si un numar limitat de banci comerciale care efectueaza operatiuni de incasari si plati ale Statului. Astfel, incepand cu data de 3 aprilie 1995 a fost pus in functiune subsistemul de compensare bilaterala a platilor cu deconatare neta COBI, care prin coordonatele sale, asigura si tinerea in evidentele sale a contului curent general al Trezoreriei Statului. COBI a fost constituit, inca de la inceputul perioadei sale de functionare, pentru a colecta veniturile si efectua cheltuielile Trezoreriei Generale ale Statului.

26

2.3

SISTEMUL DE ORGANIZARE A TREZORERIEI STATULUI

Trezoreria statului este conceputa ca un sistem unitar ata la nivel central cat si la nivelul unitatilor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, in scopul realizarii operatiunilor financiare ale sectorului public. In cadrul Ministerului Finantelor Publice functioneaza Directia Contabilitatii Publice care are drept parteneri principali: Directia Generala a Trezoreriei Statului; Directia Generala de Sinteza a politicilor bugetare; Directia Generala de administrare a veniturilor publice si a monopolurilor. In exterior, partenerii Directiei Contabilitatii Publice sunt: Banca Nationala a Romaniei; Ordonatorii principali de credite bugetare, secundari si tertiari; Institutul National de Statistica. La nivelul central, Directia Contabilitatii Publice a fost restructurata: serviciile Directiei Generale a Trezoreriei Statului tin de Secretarul de Stat insarcinat cu datoria publica, integrarea europeana si cu relatiile internationale. Directia Generala a Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finantelor Publice are urmatoarele atributii: Elaborarea instructiunilor privind organizarea si functionarea Trezoreriei teritoriale, precum si a celor de indrumare a activitatii lor; Asigurarea evidentei contabile privind tranzactiile derulate din fondurile Statului; Deschiderea creditelor bugetare pentru principalii ordonatori de credite; Efectuarea operatiunilor de decontare intre trezoreriile judetene; Administrarea fondurilor speciale; Administrarea transferurilor de lichiditati legate de cooperarile economice, barter si clearing; Efectuarea de plasamente; Contractarea, gestionarea si evidenta imprumuturilor pentru finantarea deficitului bugetar; Gestionarea datoriei publice interne si externe; Elaborarea lucrarilor de executie bugetara si a contului trezoreriei in structurile si termenele stabilite; Elaborarea raportului public si a executiei bugetului general consolidat.

27

Aceste atributii sunt realizate in cadrul Directiei Generale a Trezoreriei Statului de urmatoarele servicii: Serviciul Metodologie; Serviciul plasamente, Dobanzi si Comisioane; Serviciul Urmarirea Executiei financiare prin Trezorerie; Serviciul Contabilitate Generala a Trezoreriei; Serviciul Gestiunea Creditelor Externe.

Trezoreria Centrala functioneaza sub autoritatea Directiei Generale a Trezoreriei Statului din Ministerul Finantelor Publice, cu atributii atat specifice executiei de casa a bugetului cat si de coordonare a tuturor unitatilor de trezorerie, de sinteza a indicatorilor de activitate curenta a acestor unitati, ca si a indicatorilor de evidenta in timp a executiei bugetare publice. Totodata, Trezoreria Centrala elaboreaza si perfectioneaza normele privind functionarea unitatilor trezoreriei si evidenta lor contabila, dispune decontarile necesare intre trezoreriile judetene, efectueaza operatiunile specifice datoriei publice si alte atributii, prin contul sau deschis la Banca Nationala a Romaniei. Conducerea Trezorerie este asigurata de: Director General (Sef Administratie); Directori generali (Sef adjunct Administratie); Sefi servicii. Organizarea Trezoreriei Statului din Romania include: Trezoreria Centrala; Trezoreriile judetene si a municipiului Bucuresti; Trezoreriile municipale; Trezoreriile orasenesti.

Pentru stingerea obligatiilor de plata conform prevederilor legale in vigoare, entitatile specializate de administrare dispun zilnic de informatiile necesare privind incasarea impozitelor si taxelor inregistrate la unitatile teritoriale de trezorerie. Incasarea impozitelor si taxelor achitate de contribuabili se inregistreaza la unitatile de trezorerie, in conturi analitice deschise pe categorii de bugete, contribuabili sau entitati specializate de administrare, astfel: Pentru bugetul de stat: pe tipuri de impozite si contribuabili; Pentru bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat: pe tipuri de impozite si entitatile specializate de administrare (autoritatile administratiei publice locale si

28

respectiv casele teritoriale de pensii din subordinea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale); Pentru fonduri speciale: pe institutiile publice care gestioneaza fondurile respective; Pentru alte disponibilitati ale institutiilor publice: pe institutiile publice titulare de cont.

29

CAPITOLUL 3
DERULAREA OPERATIUNILOR PRIVIND FINANTELE PUBLICE PRIN TREZORERIA STATULUI 3.1 OPERATIUNILE PASIVE ALE TREZORERIEI
Operatiunile pasive reprezinta pentru institutiile bancare, operatiunile de constituire a resurselor17. Necesitatea de modernizare a instrumentelor si tehniciloe aflate la indemana Trezoreriei Statului, determinata de o serie de constrangeri, a impus o translati din campul vechilor metode (avansuri de la Banca Nationala a Romaniei, certificate de trezorerie etc), catre o serie de metode noi pentru Trezoreria Statului, imprumutate din practica bancara, caracterizate prin flexibilitate si eficienta. Pentru sumele pastrate pentru conturile deschise la Trezoreria Statului, agentii economici vor beneficia de dobanda la vedere, sau de depozit, potrivit conventiilor incheiate cu Trezoreria Statului, dobanda care va fi virata in acelasi cont, in prima zi lucratoare a lunii urmatoare pentru luna expirata. De asemenea, in afara de institutiile publice si agentii economici care au relatii cu institutiile publice, mai exista si alte categorii de clienti, care sunt obligate prin lege sa-si mentina conturi de disponibilitati la Trezoreria Statului, pentru sumele primite de la institutiile publice18. Acestia sunt: medicii de familie, medicii stomatologi, medicii veterinari, etc. Toate aceste reglementari au fost introduse cu scopul diminuarii fenomenului de evaziune fiscala si al accelerarii incasarii veniturilor bugetare. Atat, institutiile publice, care isi au conturile curente deschise la Trezoreria Statului, cat si alte categorii de persoane juridice (banci comerciale, institutii financiare etc) au posibilitatea, ca pe baza de conventiiincheiate cu Trezoreria Statului, sa-si constituie la aceasta din urma, conturi de depozite. Nivelul depozitului, dobanda aferenta, precum si alte elemente tehnice vor fi stabilite in cadrul conventiei respective. Avand insa in vedere dobanzile destul de scazute pe care Trezoreria Statului le acorda la aceasta categorie de plasamente, atat bancile comerciale, cat si celelalte institutii financiare prefera, dat fiind si volumul destul de important al resurselor pe care il vehiculeaza, alte tipuri de investitii mai eficiente din punctul lor de vedere.
17 18

Berea Octavian Aurel Finante Publice Editura BREN, Bucuresti, 2005 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv Legea 201/2003

30

Singurele categorii constranse de legislatia in vigoare pentru a-si constitui aceste depozite la Trezoreria Statului, au ramas institutiile publice, care nu au posibilitatea plasarii sumelor lor disponibile la banci, singura solutie fiind Trezoreria Statului. Din punct de vedere al literaturii de specialitate, principala operatiune pasiva pe care o banca o realizeaza este atragere depozitelor la vedere (conturi curente si conturi de depozit): acestea sunt caracterizate prin elasticitate, avand in vedere ca depunatorii pot dispune in orice moment utilizarea lor pentru platile in cont sau retrageri din cont, potrivit intereselor lor, ceea ce poate determina o diminuare abrupta. In ceea ce priveste Trezoreria Statului, lucrurile sunt mai complicate din acest punct de vedere, datorita faptului ca orice plata pe care titularul contului (institutia publica) doreste sa o efectueze, trebuie mai intai sa o treaca printr-o serie de etape succesive, cu rol preventiv, atat de fond cat si de forma, toate acestea intarziind oarecum rapiditatea cu care este facuta plata (in conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finantele publice si ale Ordinului Ministerului Finantelor Publice nr. 1792/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonatarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetaresi legale). Experienta arata ca, in mod normal, o parte a platilor efectuate se inregistreaza ca incasari in alte conturi ale clientilor bancii, iar platilor facute in conturi catre alte banci, sau prin numerar, le corespund, in general, incasari, astfel ca suma soldurilor succesive ale conturilor de depozit, ramane la dimensiuni relativ apropriate, in conditiile unei variatii mari a volumului fiecarui depozit, de la zi la zi. Depozitele la vedere (conturi curente si conturi de depozite) reprezinta cea mai stabila resursa a bancilor comerciale. Asa stau lucrurile din punct de vedere al unei banci comerciale. Din punct de vedere al Trezoreriei Statului, conturile curente reprezinta 90% din conturile deschise pe seama institutiilor publice, cele de depozit avand o pondere mult mai scazuta, aproape insignifianta. Fondurile proprii ale institutiilor publice reprezinta un volum imens de bani, care daca ar fi fost dispersat prin intreaga retea de banci comerciale, ar fi condus la disiparea puterii financiare a Statului, acesta fiind obligat sa se imprumute pe piata, la costuri net superioare si sa renunte la aceasta varitabila resursa de finantare. Astfel, o prima consecinta ar fi fost: costuri mai mari pentru Stat si implicit impozite mai mari pe care contribuabilii ar trebui sa le plateasca. O a doua economie, care s-a obtinut prin infiintarea Trezoreriei Statului, este cea aferenta comisioanelor si spezelor bancare pe care Statul ar fi fost obligat sa le plateasca bancilor comerciale, pentru activitatea de gestionare a conturilor institutiilor publice. Si avand in vedere volumul imens al operatiilor zilnice facute de catre acestea, aceste comisioane s-ar fi

31

ridicat la sume exorbitante, avand de asemenea, un impact negativ asupra cheltuielilor Statului, crescand volumul impozitelor necesare acoperirii acestor cheltuieli. De asemenea, trebuie precizat faptul ca nici Trezoreria Statului si nici Banca Nationala a Romaniei nu percep comisioane pentru operatiile efectuate in contul institutiilor publice si respectiv pentru decontarea operatiunilor de incasari si plati, fapt care reprezinta o economie de necontestat asupra resurselor bugetului de stat. Aceasta economie nu ar fi putut fi realizata, daca resursele institutiilor publice ar fi fost tinute in bancile comerciale. Recurgerea la vansurile acordate de catre Banca Nationala a Romaniei semnaleaza o situatie negativa a finantelor publice, manifesta dezechilibrul bugetului statului si al Trezoreriei. Se apreciaza astfel, ca apelul la avansurile acordate de catre Banca Nationala a Romaniei compromit creditul public, denuntandu-i deteriorarea sa din punct de vedere monetar, avansurile de la Banca Nationala a Romaniei conducand astfel, la emisiune de bani de hartie fara contravaloare efectiva, aparand ca un factor puternic inflationist. Avand in vedere toate aceste elemente negative, o buna perioada de timp recurgerea la acest tip de resursa s-a facut cu prudenta, iar in prezent este interzis prin lege ca Banca Nationala a Romaniei sa acopere deficitele Statului prin acordarea unor avansuri fara dobanda. Imprumuturile pe piata interbancara reprezinta a doua categorie de resurse nedepozit ce pot fi atrase prin intermediul operatiunilor pasive. Este realizata atat de bancile comerciale, cat si de catre Trezoreria Statului pe piata monetara, avand ca principala caracteristica rapiditatea cu care aceste resurse sunt obtinute si noutatea din punctul de vedere al Trezoreriei Statului. Asadar, Trezoreria Statului, asemenea bancilor comerciale, poate participa pe piata monetara, atat ca imprumutat cat si ca imprumutator. Emisiunea de hartii de valoare reprezinta ce-a de treia operatiune pasive, prin care atat bancile, cat si Trezoreria Statului isi pot procura resursele necesare, in cel mai scurt timp (tehnica nu prezinta noutate pentru Trezoreria Statului, deoarece a fost folosita inca de la infiintarea Trezoreriei in Romania). Din punctul de vedere al Trezoreriei Statului, operatiunea pasiva de atragere a resurselor necesare prin intermediul hartiilor de valoare pe termen scurt, este concretizata preponderent in emisiunea de certificate de trezorerie. In conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, asigurarea permanenta a echilibrului dintre resursele contului curent general al Trezoreriei Statului si necesitatile de finantare se poate realiza prin mai multe metode (unele dintre ele descrise mai sus), printre care si emisiunea de certificate de trezorerie. Asadar, scopul in care sunt lansate emisiunile de certificate de trezorerie este acela de mentinere a unui sold corespunzator in contul general al Trezoreriei Statului. Acestea reprezinta un element al datoriei publice interne a Statului roman, acesta avnd obligatia de rambursare la scadenta a imprumutului contractat si de plata a dobanzilor si costurilor aferente. Rambursarea se

32

realizeaza din surse stabilite prin dispozitii legale, din surse ale contului general al Trezoreriei Statului si din imprumuturi de stat pentru refinantarea datoriei publice. Din punct de vedere al Trezoreriei Statului si al efectelor economico-financiare pe care aceasta operatiune pasiva le presupune, principala problema este aceea de a sti daca, prin dimensiune si mijloace de interventie, statul nu obtureaza accesul pe piata al celorlalti participanti, privandu-I astfel de o resursa importanta si utila (asa cum am aratat mai sus, in cazul certificatelor de depozit). O alta categorie de operatiuni pasive pe care bancile comerciale si mai nou Trezoreria Statului le poate desfasura, in vastul proces de atragere al resurselor necesare, sunt operatiunile cu titluri de stat REPO19 si Reverse REPO20. Din punctul de vedere al Trezoreriei Statului, procedeul este extrem de nou, fiind introdus in panoplia instrumentelor de echilibrare al soldului contului curent al Trezoreriei Statului, abia in noiembrie 2002. Vanzarea titlurilor de valoare detinute in portofoliu, desi este una dintre operatiunile pasive de procurare a necesarului de resurse cel mai des utilizata de catre bancile comerciale, din punct de vedere al Trezoreriei Statului, acest tip de operatiune este extrem de nou. Tranzactiile REPO si Reverse REPO, precum si detinerea de catre Trezoreria Statului a unui portofoliu format din titluri de valoare reprezinta un element de modernitate, de aliniere a procedurilor, de procurare a resurselor de catre Stat, cu cele folosite de sistemul bancar, procedee care imprima un caracter extrem de flexibil modalitatilor de actiune aflate la indemana trezorierilor statului. Ultima dintre operatiunile pasive avute in vedere in lucrarea de fata, desfasurate de catre bancile comerciale, cat si de Trezoreria Statului sunt imprumuturile pe termen lung.

19

Tranzactii reversibile in cadrul carora Ministerul Finantelor Publice cumpara titluri de valoare cu risc zero, in lei sau in valuta, cu angajamentul partenerului de a rascumpara respectivele active la o data ulterioara si la un pret stabilit la data incheierii tranzactiei. 20 Tranzactii reversibile in cadrul carora Ministerul Finantelor Publice cumpara titluri de stat pentru tranzactionare de la intermediarii autorizati conform prevederilor legale, cu angajamentul acestora de a le rascumpara la o data ulterioara si la un pret stabilit la data incheierii tranzactiei.

33

Trezoreria Statului este autorizata prin legile in vigoare sa contracteze imprumuturi pe termen lung, atat de pe piata interna, cat si de pe piata externa, in urmatoarele scopuri: Finantarii deficitului bugetului de stat; Refinantarii datoriei publice; Sustinerii balantei de plati si consolidarea rezervei valutare a statului; Finantarea proiectelor de investitii pentru dezvoltarea sectoarelor prioritare ale economiei; Finantarea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii cu capital majoritar romanesc; Finantarea achizitionarii de bunuri si servicii, inclusiv importul de materii prime si resurse energetice; Indeplinirea obligatiilor legate de garantiile de stat pentru imprumuturi; Amortizarea si achitarea imprumuturilor guvernamentale si rascumpararea datoriei neachitate, incluzand capitalul, dobanda si alte costuri; Finantarea cheltuielilor legate de lichidarea consecintelor dezastrelor naturale si a altor calamitati; Alte necesitati aprobate prin legi speciale.

Disponibilitatile in valuta gestionate de Ministerul Finantelor Publice, provenite din imprumuturi de stat destinate finantarii deficitului bugetului de stat si refinantarii datoriei publice, precum si din alte surse prevazute de lege, se pastreaza in conturi deschise la Centrala Bancii Nationale a Romaniei, care functioneaza in afara contului general al Trezoreriei Statului si se utilizeaza potrivit legii.

3.2 OPERATIUNILE ACTIVE ALE TREZORERIEI

In ceea ce priveste operatiunile active de acordare de credite si imprumuturi desfasurate de catre Trezoreria Statului, acestea au un caracter sensibil diferit fata de cele desfasurate de catre bancile comerciale, in sensul ca Trezoreria Statului nu se implica activ in acordarea de credite catre socetatile comerciale, sau catre persoanele fizice, desi in unele state acest lucru este posibil. In cazul Trezoreriei Statului, panoplia operatiunilor de imprumut din disponibilitatile temporare ale contului curent este reglementata de dispozitiile legale in vigoare si rezida in urmatoarele operatiuni:

34

1. Finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului de stat, nefinantate prin imprumuturi de stat; 2. Finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetelor asigurarilor sociale de stat, pana la alocarea de sume cu aceasta destinatie; 3. Finantarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetului trezoreriei statului din exercitiul curent; 4. Acordarea de imprumuturi pentru rascumpararea la scadenta, sau inainte de scadenta, dupa caz, a titlurilor de stat emise pentru finantarea sau refinantarea datoriei publice, cu conditia asigurarii disponibilitatilor necesare pentru efectuarea cheltuielilor aprobate conform legii; 5. Acordarea de imprumuturi pentru acoperirea golurilor temporare de casa, ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetelor locale, precum si ale bugetelor fondurilor speciale, cu termen de rambursare in cursul aceluiasi exercitiu bugetar; 6. Acordarea de imprumuturi pe baza de Hotarare a Guvernului. Operatiunile active de acordare de imprumuturi din disponibilitatile temporare ale contului curent al Trezoreriei Statului (resurse ramase disponibile dupa ce toate platile curente exigibile au fost facute), desi au un caracter pronuntat diferit de cel al operatiilor de creditare/imprumutare realizate de banci, putem afirma ca asemanarea consta in faptul ca ambele operatiuni se fac cu scopul obtinerii de venituri. Aceste venituri, atat in cazul bancilor comerciale, cat si al Trezoreriei Statului reprezinta sursa principala de finantare a cheltuielilor institutiilor respective si de perpetuare a activitatii acestora (plata dobanzilor platite in cadrul actiunilor pasive de procurare a resurselor, pentru acoperirea cheltuielilor curente de functionare, cat si a obtinerii unui anumit profit). In cazul Trezoreriei Statului, excedentul anual obtinut ca diferenta intre operatiunile active si cele pasive (intre veniturile incasate si platile efectuate) se raporteaza in anul urmator si se utilizeaza pentru acoperirea cheltuielilor prevazute in bugetul Trezoreriei Statului. Asadar, in ceea ce priveste Trezoreria Statului, scopul nu este cel de obtinere al profitului, ci acela al minimizarii costurilor, datorita faptului ca resursele publice sunt limitate si trebuie gestionate cu maximum de rationalitate. Desi destinatia acestor sume de bani obtinute din efectuarea unor actiuni active este diferita, ceea ce este comun atat in cazul bancilor comerciale, cat si in cazul Trezoreriei Statului, este faptul ca acestea sunt facute in vederea fructificarii cat mai bune a resurselor disponibile la un moment dat. Diferenta dintre imprumuturile acordate de catre banci si cele acordate de catre Trezoreria Statului, consta in faptul ca, daca bancile se adreseaza sectorului privat al economiei, Trezoreria se adreseaza sectorului public, fiind un fel de banca a institutiilor publice.

35

Disponibilitatile ramase neangajate in contul curent general al Trezoreriei Statului, dupa finantarea deficitului bugetelor de stat si cel al asigurarilor sociale de stat, pot si utilizate si pentru urmatoarele scopuri, ordinea de utilizare fiind stabilita de Ministerul Finantelor Publice, in functie de conditiile pietei financiare: 1. Efectuarea de plasamente prin operatiuni specifice la banci si institutii financiare autorizate sa efectueze astfel de operatiuni, garantate cu titluri de stat detinute de catre acestea; 2. Efectuarea de cumparari reversibile REPO; 3. Efectuarea de plasamente in titluri de valoare cu risc zero in conditiile pietei. Desi operatiunile numerate nu reprezinta o noutate in ceea ce priveste panoplia instrumentelor active aflate la indemana bancilor comerciale, in cazul Trezoreriei Statului acestea reprezinta un element nou, impus de constrangerile mediului economico-financiar si de necesitatea de modernizare a instrumentelor sale. Nivelul ratelor dobanzilor pentru operatiunile active enumerate mai sus se stabileste prin conventii negociate in mod direct si reprezinta de asemenea venituri ale bugetului Trezoreriei. Concluzionand, putem afirma deci ca activitatea de investire in titluri de valoare, reprezentand una din operatiunile active derulate de catre bancile comerciale si in viitor si de Trezoreria Statului este extrem de importanta prin prisma activitatilor curente de plati pe care Trezoreria, ca orice institutie financiara le desfasoara zilnic. Oadat cu darea in functiune a Sistemului Electronic de Plati al Romaniei, acest procedeu se transforma dintr-un simplu procedeu de obtinere de profit si plasare a unor capitale disponibile, intr-o activitate obligatorie in vederea garantarii accesului la sursele ieftine de finantare oferite de Banca Nationala a Romaniei si in vederea garantarii decontarii pozitiilor nete multilaterale. De aceea, evitarea riscurilor de creditare aferente acestor activitati, prin achizitionarea unor titluri de valoare sigure certe, care sa nu prezinte riscuri trebuie sa reprezinte una dintre preocuparile de baza ale managerilor Trezoreriei Statului.

3.3 DERULAREA OPERATIUNILOR ACTIVE SI PASIVE DESFASURATE DE TREZORERIE

Procesarea platilor prin Sistemul Electronic de Plati (SEP) cuprinde:

36

a) Procesarea ordinelor de plata; b) Procesarea cecurilor pentru ridicare de numerar. La inceputul anului, fiecarui inspector/referent de cont i se atribuie de catre inspectorul din cadrul compartimentului de informatica numere de pachete unice atat pentru operatiunile prin virament cat si pentru cele in numerar. In vederea prelucrarii in programul informatic al documentelor de plata fiecare inspector/referent are alocata o parola si un cod de utilizator. Ordinele de plata se grupeaza in doua categorii: a) Ordine de plata ce urmeaza a fi decontate in sistemul electronic de plati; b) Ordine de plata interne, in cazul in care contul beneficiar este deschis in cadrul aceleiasi trezorerii. Procesarea ordinelor de plata ce urmeaza a fi decontate in sistemul electronic de plati cuprinde urmatoarele etape: 1. Inregistrarea in sistemul informatic al ordinelor de plata; 2. Validarea ordinelor de plata; 3. Constituirea fisierelor de plati si transmiterea acestora la Ministerul Finantelor PubliceDirectia Generala a Contabilitatii Publice si a Sistemului de Decontari in Sectorul Public. 1. Inregistrarea in sistemul informatic al ordinelor de plata

Dupa verificare, ordinele de plata se inregistreaza in sistemul informatic in functie de volumul de documente din ziua respective astfel: Fie numai de inspectorul/referentul de cont care le-a receptionat din cadrul serviciilor implicate (Serviciul Verificarea si Decontarea Cheltuielilor Institutiilor Publice si Serviciul Administrarea Conturilor Agentilor Economici Contribuabili Mari); Fie de inspectorul/referentul de cont care le-a receprionat, precum si de alte persoanel desemnate cu atributiuni in prelucrarea ordinelor de plata din cadrul serviciilor implicate; In cazul in care inregistrarea in sistemul informatic a ordinelor de plata se efectueaza de inspectorul/referentul de cont care le-a receptionat, acesta procedeaza astfel: Semneaza, dateaza primire/acceptare; si stampileaza fiecare ordin de plata la rubrica

37

1.

Grupeaza ordinele de plata ce urmeaza a fi decontate in sistemul electronic de plati in pachete, care cuprind cel mult 50 de documente, pe urmatoarele tipuri de operatiuni: Plati interbancare sume mici 61.01Cont corespondent al Trezoreriei Statului decontari interbancare de mica valoare; Plati interbancare sume mari 61.02Cont corespondent al Trezoreriei Statului decontari interbancare de mare valoare; Plati intertrezorerii 61.03Cont corespondent al Trezoreriei Statului decontari intertrezorerii (interjudetene); Preia in tocmai in sistemul informatic datele inscrise pe ordinul de plata si inregistreaza plata prin debitarea contului de cheltuieli bugetare, de disponibilitati sau de venituri bugetare, dupa caz, si creditarea contului 61.01, 61.02 sau 61.03 in functie de tipul de operatiune; Editeaza o banda de control prin totalizarea sumelor aferente ordinelor de plata din fiecare pachet; Editeaza, prin program informatic, borderoul de plati predate spre confirmare aferent fiecarul pachet; Verifica concordanta totalului borderoului cu totalul benzii de control si cu totalul sumelor inregistrate in programul informatic, aferente ordinelor de plata constituite in pachetul respectiv; Inscrie tipul de operatiune (61.01, 61.02 sau 61.03, dupa caz), semneaza si stampileaza borderoul de plati predate spre confirmare; Transmite sefului de serviciu borderoul de plati pentru verificare si semnare. In cazul in care inregistrarea si sistemul informatic al ordinelor de plata se efectueaza si de alte persoane desemnate, se procedeaza astfel: Inspectorul/ refentul de cont care le- receptionat: Semneaza, dateaza si stampileaza fiecare ordin de plata la rubrica primire / acceptare; Grupeaza ordinele de plata ce urmeaza a fi decontate in sistemul electronic de plati in pachete, care cuprind cel mult 50 de documente, pe urmatoarele tipuri de operatiuni: - Plati interbancare sume mici 61.01 Cont corespondent al Trezoreriei Statului decontari interbancare de mica valoare; - Plati interbancare sume mari 61.02 Cont corespondent al Trezotreriei Statului decontari interbancare de mare valoare; - Plati intertrezorerii 61.03 Cont corespondent al Trezoreriei Statului decontari intertrezorerii (interjudetene);

38

Editeaza o banda de control prin totalizarea sumelor aferente ordinelor de plata fiecarui pachet.

Inspectorul/referentul care le-a receptionat preda ordinele de plata grupate in pachete cu banda de control persoanelor desemnate cu procesarea acestor documente. 2. Persoana desemnata cu prelucrarea ordinelor de plata din cadrul serviciilor implicate: - Preia in tocmai in sistemul informatic datele inscrise pe ordinul de plata si inregistreaza plata prin debitarea contului de cheltuieli bugetare, de disponibilitati si de venituri bugetare si creditarea contului 61.01., 61.02 sau 61.03, in functie de tipul de operatiune; - Editeaza, prin program informatic, borderoul de plati predate spre confirmare aferent fiecarui pachet; - Verifica concordanta totalului borderoului cu totalul benzii de control si cu totalul sumelor inregistrate in programul informatic, aferente ordinului de plata din pachetul respectiv; - Inscrie tipul de operatiune (61.01,61.02 sau 61.03, dupa caz), semneaza si stampileaza borderoul de plati predate spre confirmare; - Transmite sefului de serviciu borderoul de plati pentru verificare si semnare. Inspectorul/ refentul de serviciu din cadrul serviciilor implicate preda, pentru confirmare, inspectorului/referentului de serviciu din cadrul Serviciului Administrarea si Contabilitatea Contului Curent al Trezoreriei ordinele de plata grupate in pachete pe tipuri de operatiuni impreuna cu borderourile anexate si cu banda de control a fiecarui pachet. 1.2 Validarea ordinelor de plata Operatiunea de validare cuprinde doua etape: a) Verificarea si repartizarea documentelor de plati; b) Validarea propriu-zisa. a) Verificarea si repartizarea documentelor de plati Inspectorul/refenrul de serviciu din cadrul Serviciului Administrare si Contabilitatea Contului Curent al Trezoreriei, procedeaza astfel: Verifica: - concordanta dintre data operatiunii de pe borderou si data inscrisa pe documentele de plata; Concordanta dintre totalul borderoului si totalul benzii de control; Concordanta dintre contul aferent tipului de operatiune mentionat pe borderou (61.01, 61.02 sau 61.03) si documentele anexate;

39

Existenta pe borderou a semnaturii si stampilei inspectorului/referentului care a procesat documentele; - Existenta pe borderou a semnaturii sefului serviciului implicat; - Semneaza un exemplar al borderoului si ii restituie inspectorului/referentului de serviciu din cadrul serviciului implicat; - Inregistreaza pachete in registrul special de evidenta pe tipuri de operatiuni evidentiind: numarul pachetului, numarul de documente si valoarea totala a pachetului; - Preda pachetele insotite de borderouri si benzi de control, persoanelor desemnate cu atributiuni privind validarea din cadrul Serviciului Administrarea si Contabilitatea Contului Curent al Trezoreriei. b) Validarea propriu-zisa a ordinelor de plata Inspectorul/ refentul cu atributii de validare a documentelor de plata din cadrul Serviciului Administrarea si Contabilitatea Contului Curent al Trezoreriei verifica: Concordana dintre data operatiunii de pe borderou si data inscrisa pe documentele de plata; Concordanta dintre totalul borderoului si totalul benzii de control; Concordanta dintre contul aferent tipului de operatiune mentionat pe borderou (61.01, 61.02 sau 61.03) si documentele anexate; Existenta atat pe borderou cat si pe ordinele de plata insotitoare a semnaturii si amprentei stampilei inspectorului/referntuluide cont; Existenta pe borderou a semnaturii sefului serviciului implicat.

Dupa efectuarea verificarii, daca datele sunt corecte inspectorul/referentul cu atributii de validare a documentelor de plata procedeaza astfel: Acceseaza programul informatic TREZOR, utilizand parola individuala cu acces atribuita in acest scop; Acceseaza meniul Plati pentru confirmare; Selecteaza pachetul de documente preluat pentru validare; Confrunta vizual datele inscrise pe fiecare ordin de plata pe suport de hartie cu cele preluate in sistem informatic.

In situatia in care inspectorul/referentul cu atributii de validare constata ca toate elementele prevazute in ordinul de plata au fost preluate intocmai in programul informatic valideaza documentul, il semneaza si il stampileaza pe verso, pentru conformitate.

40

In situatia in care inspectorul/referentul cu atributii de validare constata neconcordanta intre datele inscrise pe ordinul de plata pe suport de hartie si datele preluate in programul informatic, acesta procedeaza astfel: Refuza validarea documentului de plata Intocmeste in 2 exeplare, semneaza si stampileaza o nota interna in care inscrie datele referitoare la documentul pentru care s-a refuzat validarea: numarul ordinului de plata, numarul pachetului si valoarea acestuia; Preda nota interna impreuna cu ordinele de plata refuzate inspectorului/referentului de serviciu care le preda inspectorului/referentului de serviciu din cadrul serviciilor implicate primind un exemplar al notei interne.

Corectarea documentelor refuzate la validare Inspectorul/referntul de serviciu din cadrul serviciului implicat procedeaza astfel: Verifica, semneaza si stampileaza un exemplar al notei interne iar celalalt exemplar il restituie inspectorului/referentului de serviciu din cadrul Serviciului Administrarea si Contabilitatea Contului Curent al Trezoreriei; Preda ordinele de plata refuzate la confirmare inspectorului/referentului de cont care a inregistrat eronat documentul.

Inspectorul/referentul de cont care a inregistrat eronat ordinul de plata procedeaza astfel: Anuleaza in programul informatic inregistrarea initeala (anuleaza intai operatia si apoi numarul documentului) si inregistreaza corect ordinul de plata in programul informatic; Intocmeste note interna in doua exemplare, semneaza, stampileaza si o preda impreuna cu ordinele de plata inspectorului de serviciu din cadrul serviciului implicat.

Inspectorul/referentul de serviciu din cadrul serviciilor implicate semneaza si stampileaza ambele exemplare ale notei interne insotite de ordinele de plata si le preda inspectorului/referentului de serviciu din cadru Serviciului Administrarea si Contabilitatea Contului Curent al Trezoreriei. Inspectorul/referentul de serviciu din cadrul Serviciului Administrarea si Contabilitatea Contului Curent al Trezoreriei preia documentele corectate insotite de o nota interna semnata si stampilata de inspectorul/referentul de serviciu din serviciile implicate si procedeaza astfel: Semneaza si stampileaza nota interna si restituie un exemplar din aceasta inspectorului/referentului de serviciu din serviciile implicate;

41

Preda nota interna si ordinele de plata corectate inspectorului/referentului cu atributii de validare, care reia operatiunea de validare.

Dupa validare, inspectorul/referentul cu atributii de validare preda borderourile si ordinele de plata inspectorului/referentului de serviciu din cadrul Serviciului Administrarea si Contabilitatea Contului Curent al Trezoreriei in vederea centralizarii acestora. 1.3 Constituirea fisierelor de plati si transmiterea acestora la Ministerul Finantelor Publice In vederea constituirii si transmiterii fisierelor de plati la Ministerul Finantelor Publice se parcurg urmatoarele etape: a) b) c) d) e) Verificarea si centralizarea operatiunilor initiate si validate; Verificarea coerentei bazei de date Constituirea fisierelor de plati; Transmiterea fisierelor de plati; Verificarea confirmarii transmiterii fisierelor de plati.

Dupa validarea tuturor documentelor de plata, inspectorul/referentul de serviciu din cadrul serviciului Administrarea si Contabilitatea Contului Curent al Trezoreriei, efectueaza operatiuni de centralizare si verificare a documentelor de plata initiate si validate, astfel: Totalizeaza separat registrele de evidenta speciala, pe fiecare tip de operatiune in parte, din punct de vedere al numarului total de documente si al valorii totale; Totalizeaza separat pachetele de documente de plata pe suport de hartie validate in serviciu, din punct de vedere al numarului total de documente si al valorii totale; Urmareste ca rezultatele acestor doua centralizari sa coincida, atat din punct de vedere al numarului de documente confirmate cat si din punct de vedere al valorii totale; Verifica notele interne primite de la serviciile implicate, urmarind corectitudinea datelor inscrise (data emiterii notei interne, contul aferent tipului de operatiune efectuata, valoarea totala a notei); Urmareste concordanta dintre suma totala a notelor interne ale serviciilor implicate si suma rezultata in urma centralizarii efectuate in cadrul Serviciului Administrarea si Contabilitatea Contului Curent al Trezoreriei, pe fiecare tip de operatiune. Editeaza prin programul informatic o balanta zilnica intermediara si verifica valoarea totala rezultata in urma centralizarii notelor interne ale serviciilor implicate (ordine de plata plus retururi) si valoarea totala inregistrata in conturile de decontari (61.01,61.02 sau 61.03) din balanta intermediara de verificare prin vizualizarea acesteia pe monitorul de verificare.

42

Intocmeste o situatie extracontabila care cuprinde valoarea totala si numarul de documente initiate si validate pentru fiecare cont de decontari (61.01, 61.02,61.03); Inainteaza aceasta situatie spre verificare sefului serviciului Administrarea si Contabilitatea Contului Curent al Trezoreriei; Acceseaza meniul Plati pentru Confirmare si verifica daca mai exista documente de validat in baza de date; Acceseaza meniul Plati refuzate si urmareste ca toate documentele refuzate la validare sa fie anulate; Comunica sefului serviciului Administrarea si Contabilitatea Contului Curent al Trezoreriei corectitudinea operatiunilor verificate, in vederea transmiterii fisierelor de plati.

Seful Serviciului Administrarea si Contabilitatea Contului Curent al Trezoreriei procedeaza astfel: Acceseaza meniul Plati pentru Confirmare si verifica daca mai exista documente de validat in baza de date; Acceseaza meniul Plati refuzate si urmareste ca toate documentele refuzate la validare sa fie anulate; Verifica situatia extracontabila intocmita de inspectorul/referentul din cadrul serviciului confruntand valorile totale inscrise in acestea cu valorile totale inregistrate in conturile de decontari (61.01,61.02,61.03) din balanta intermediara de verificare, prin vizualizarea acesteia pe monitorul calculatorului.

Dupa efectuarea acestor verificari, seful serviciului Administrarea si Contabilitatea Contului Curent al Trezoreriei solicita inspectorului din cadrul compartimentului de informatica efectuarea verificarii coerentei bazei de date. Inspectorul din cadrul compartimentului de informatica solicita sefilor serviciilor implicate iesirea din programul informatic si verifica coerenta bazei de date prin aplicatia TREZOR. In cazul in care baza de date nu este coerenta, inspectorul (in colaborarea cu proiectantul aplicatiei TREZOR, daca este cazul) corecteaza baza de date. Daca corectarea bazei de date intarzie transmiterea platilor, inspectorul anunta trezoreria centrala printr-un mesaj Lotus Notes. Verifica pe serverul de Lotes Notes ca directorul TrezOut sa nu contina nici un fisier. Comunica sefului serviciului Administrarea si Contabilitatea Contului Curent al Trezoreriei ca poate constitui fisierele de plati.

43

CONCLUZII SI APRECIERI

Rolul trezoreriilor publice este semnificativ, acesta reiesind din principalele operatii derulate in cadrul serviciilor de la nivelul acestora: stabilirea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale da catre toti contribuabilii, persoane fizice si juridice; urmarirea incasarii la termen a impozitelor si taxelor pentru care sunt deschise la trezorerie conturi de venituri; asigurarea executiei bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetelor locale prin unitatile de trezorerie, prin incasarea veniturilor din impozite si taxe de la platitori si efectuarea platilor dispuse de catre ordonatorii de credite in limita creditelor bugetare aprobate; contabilitatea incasarii veniturilor bugetare pe subdiviziuni, platitori si pe bugete; contabilitatea alimentarii cu fonduri a ordonatorilor finantati din bugetele locale; contabilitatea operatiilor efectuate din conturile institutiilor publice; exercitarea controlului fiscal si financiar preventiv; raportarea catre Ministerul Finantelor Publice a incasarii veniturilor bugetului de stat si executiei bugetelor locale pe baza darilor de seama contabile trimestriale si anuale. Acest sistem este un sistem de organizare eficienta a executiei finantelor publice, protejandu-le de toate riscurile. Astfel permite solutionarea unor importante probleme financiare prin mijlocirea unor operatii specifice ce constau in gestionarea creditelor externe primite de catre Guvern pentru sprijinirea programelor de reforma, mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar si pentru plata dobanzilor la datoria publica, finantarea obligatiilor Statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontare in conturile de clearing, barter si cooperare economica, in vederea echilibrarii importurilor cu exporturile pe relatiile respective. Sistemul Trezoreriei Finantelor Publice permite cunoasterea permanenta a resurselor publice si previziunea nevoilor de imprumuturi pentru finantarea deficitului bugetar. Prin trezorerie se realizeaza perfectionarea sistemului informational si decizional in ceea ce priveste rapiditatea, relevanta si acuratetea raportarilor in legatura cu urmarirea executiei bugetare si a altor operatiuni de trezorerie. In acest context se asigura informatii zilnice in legatura cu incasarea veniturilor, efectuarea cheltuielior, inregistrarea deficitului, disponibilitatile din contul Trezoreriei si altele, ceea ce asigura o baza eficienta de date in

44

vederea luarii deciziilor. Astfel, Ministerul Finantelor Publice dispune de instrumentul pentru stabilirea strategiei pe termen scurt si lung in domeniul finantelor publice, cunoscand ansamblul informatiilor privind derularea executiei financiare prin sistemul trezoreriei. Trezoreria Statului e necesara pentru a raspunde cerintelor reformei in domeniul fiscal bugetar, legate de crearea parghiilor in mijloacele financiare specifice economiei de piata cu ajutorul carora statul sa poata influenta favorabil dezvoltarea economica sociala a tarii, tel neatind pe deplin nici pana in prezent. Avand in vedere profundele transformari la care mediul bancar romanesc a asistat in ultimii ani, referitoare la informatizarea si automatizarea procedeelor specifice, avand ca efect final o viteza extraordinara a tranzactiilor si cresterea calitatii procesului decizional, se impune, ca o consecinta fireasca, implementarea unor astfel de tehnologii si la nivelul Trezoreriei Statului. Necesitatea este data de asigurarea competivitatii Trezoreriei Statului si participarea pe picior de egalitatea la tranzactiile pietelor specifice. Informatizarea ar trebui sa vizeze urmatoarele obiective: Informatizarea fluxurilor de incasari si plati (prin proiectarea si implementarea unor aplicatii informatice la nivelul tuturor unitatilor operative de trezorerie si al contribuabililor si institutiilor publice); Informatizarea procedurilor de procuraresau plasare a disponibilitatilor contului curent general (prin accesarea directa online a pietelor de capital, sau a platformelor de tranzactionare si dealing, lagatura informatica cu piata primara a titlurilor de stat); Informatizarea sistemului de conducere a datoriei specializat si capabil sa furnizeze date si analize pentru gestiunea datoriei active. Informatizarea circuitelor intratrezorii de transmitere a ordinelor de plata in vederea decontarii acestora prin sistemele electronice de plati interbancare (proiectarea unor retele piramidale de centralizare a platilor din teritoriu); Informatizarea executiei bugetara, a planificarii finaciare si a gestiunii numerarului in cadrul sistemului integrat de conducere financiara; Informatizarea fluxului de transmitere a datelor de executiei in timp real catre factorii de decizie si catre organele administratiei fiscale, etc; Informatizarea evidentei contabile generale din trezorerii, ca parte componenta a sistemului de conducere financiar si total al Guvernului, cuprinzand centralizarea tuturor pozitiilor si sistemul de raportari.

Pentru automatizarea operatiunilor de incasare a obligatiilor fiscale (e_taxes), trebuie asigurate:

45

Accesul securizat al fiecarui contribuabil la contul sau, gestionat de catre entitatea specializata de administrare, pentru cunoasterea obligatiilor de plata si platilor efectiv efectuate pe care le are inregistrate in cont; Efectuarea platii prin televirament, prin legatura automatizata cu banca unde are deschis contul curent; Automatizarea circuitului de incasari si plati interbancare, circuit in care intra si documentele destinate trezoreriilor.

46

STUDIU DE CAZ

SC PRODFOREST SA are sediul social in municipiul Reghin, strada Mihai Viteazul Nr 36, judet Mures si are ca principal obiect de activitate exploatarea forestiera procesand masa lemnoasa proprie precum si prestari servicii pentru diversi agenti economici. Societatea a fost infiintata in anul 2001. Societatea cu capital integral social a avut o evolutie ascendenta ca rezultat al dezvoltarii bazei materiale si al investitiilor realizate pentru procurarea mijloacelor si mecanismelor cu specific forestier. Societatea este preocupata pentru continuarea etapei investitionale in scopul completarii obiectului de activitate, va achizitiona masini si utilaje specifice prelucrarii lemnului pentru a putea procesa materia prima rezultat prin exploatarea masei lemnoase pe picior dupa cum va continua sa procure utilaje de tip forestier performare pentru cresterea gradului de mecanizare a lucrarilor forestiere. Capitalul social este fixat la suma de 200 RON, impartit in 20 actiuni nominative in valoarea nominala de 10 RON fiecare, capital in intregime subscris si varsat, raspunderea fiind impartita intre cei doi asociati ai sai. Acestia au contribuit la formarea capitalului in mod egal. Societatea este platitoare de TVA lunar si este de asemenea platitoare de impozit pe profit. Scopul societatii este producerea si comercializarea produselor care fac obiectul de activitate al societatii comerciale. Obiectul de activitate al societatii este: a) Executia si comercializarea de produse din material lemnos (busteni gater si derulaj, celuloza, lemn foc, cherestea); b) Activitati de export (busteni,cherestea); c) Lucrari de intretinere si reparare a utilajelor cu specific forestier; d) Comercializarea cu ridicata si amanuntul a tuturor produselor rezultate din obiectul de activitate, prin retea proprie pentru terti si prin terti. Toate sortimentele din material lemnos rezultate au desfacere pe baza de contracte cu societati profilate pe prelucrarea lemnului cum sunt: SC LARIX SA, Cluj; SC FOREST SA, Rastolita; SC PROMET SA, Tg-Mures; SC ULM PROD SA, Brasov; SC BRADULETUL SA, Deva, precum si prin vanzarea cu amanuntul din depozitele proprii.

47

Segmentele de piata vizate sunt in special prelucrarea lemnului rezultat, cherestea si semifabricate din lemn, constructii, comertul cu ridicata si amanuntul. S-a asigurat o calitate mai buna a produselor din lemn in special la busteni de gater, publicitate is facilitati contractuale care sa-I incurajeze pe clienti. Toate acestea au ajutat firma sa vanda 200 000 mc busteni gater. Profitul brut realizat in anul 2009 este de 378 494 RON iar cel net de 316 149 RON. Valoarea capitalurilor proprii la finele qnului 2009 era de 316 549 RON. In ceea ce priveste repartizarea profitului avem: Din totalul profit net: 316 149 RON Pentru fond de rezerva 0 RON; Surse proprii de finantare 0 RON; Dividende 316 149 RON; Cifra de afaceri 2009, 1 066 888 RON Cheltuieli totale 2009, 770 845 RON; Profitul brut realizat pe anul 2010 este de 183 430 RON, iar cel net de 153 625 RON.

Valoarea capitalurilor proprii la finele anului 2010 era de 154 025 RON Din totalul profit net: 153 625 RON Pentru fond de rezerva 0 RON; Surse proprii de finantare 0 RON; Dividende 153 625 RON; Cifra de afaceri 2010, 966 393 RON; Cheltuieli totale 2010, 708 681 RON.

Analiza financiara pe baza datelor din bilantul contabil, Anexa 1, se bazeaza pe corelatiile existente intre elementele patrimoniale aflate in activul bilantului sub forma mijloacelor economice si cele din pasivulbilantului sub forma surselor de finantare. Analiza financiara are ca obiect determinarea punctelor slabe si tari ale firmei pornind de la analiza exercitiului financiar incheiat.

48

INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI LA SC PROD FOREST SA

INDICATOR ECONOMICO FINANCIAR A) Situatia neta B) Indicatorii de lichiditate 1. Lichiditate generala 2. Lichiditate partiala 3. Rata solvabilitatii 4. Rata de indatorare generala C) Indicatorii de echilibru financiar 1. Rata autonomiei financiare 2. Rata de finantare a stocurilor 3. Rata datoriilor 4. Rata capitalului propriu fata de active 5. Rata de rotatii a obligatiilor D) Indicatori de gestiune 1. Rotatia activelor circulante 2. Rotatia activului total 3. Durata medie de recuperare a creantelor E) Indicatori de rentabilitate

MOD DE CALCUL

2009

2010

Active totale Datorii totale

902 901 586 352 = 316 549

1 958 759 1 006 235 = 952 524

Active circulante Datorii curente Active circulante Stocuri, Datorii crt. Active totale Datorii curente Datorii totale Capitaluri proprii

769 212 / 550826 = 1.40 (769 212 134 024) / 550 826 = 1.15 902 901 / 550 826 = 1.64 586 352 / 316 549 = 1.85

1 865 198 / 986 536 = 1.89 (1 865 198 72 571) / 986 536 = 1.82 1 958 759 / 986 536 = 1.99 1 006 235 / 154 025 = 6.53

Capital propriu Capital permanent Capital permanent Active imobilizate Stocuri Datorii totale Active totale Capital propriu Active imobilizate Cifra de afaceri Datorii totale

316 549 / 352 075 = 0.90 (352 075 124 712) / 134 024 = 1.70

154 025 / 173 724 = 0.89 (173 724 90 547) / 72 571 = 1.15

586 352 / 902 901 1 006 235 / 1 958 759 = 0.65 = 0.51 316 459 / 124 712 = 154 025 / 90 547 = 2.54 1.70 1 066 888 / 769 212 = 966 393 / 1 865 198 1.39 = 0.52

Cifra de afaceri Active circulante Cifra de afaceri Active totale Cifra de afaceri Creante totale

1 066 888 / 902 902 = 966 393 / 1 865 198 = 1.39 0.52 1 066 88 / 769 212 = 966 393 / 1 958 759 = 11.15 0.49 1 066 888 / 534 407 = 966 393 / 804060 = 1.20 1.20

49

1. Rata rentabilitatii economice 2. Rata rentabilitatii financiare 3. Rata rentabilitatii resurselor financiare F) Indicatori ai fondului de rulment 1. Fondul de rulment total 2. Fondul de rulment propriu 3. Necesar de fond de rulment 4. Fondul de rulment net global 5. Trezoreria neta

Profit brut Capital permanent Profit net Capital propriu Profit net Cheltuieli totale

378 494 / 352 075 = 1.08 316 149 / 316 549 = 1 316 149 / 770 845 = 0.41

183 430 / 173 724 = 1.06 153 625 / 154 025 = 1 153 625 / 708 681 = 0.22

Active totale Active imobilizate Capital propriu Active imobilizate Stoc + Creante + Active - Datori Pasive Capital permanent Active imobilizate Fondul de rulment net global - Necesar

902 901 124 712 = 778 189 316 549 124 712 = 191 837 134 024 + 525 430 + 8 977 550 826 = 117 605 352 075 124 712 = 227 363 227 363 117 605 = 109 758

1 9858 759 90 547 = 1 868 212 154 025 90 547 = 63 478 72 571 + 801 046 + 3 014 986 536 = - 109 905 173 724 90 547 = 83 177 83 177 (-109 905) = 193 082

A) Situatia neta 2009 = 316 549 -- 2010 = 952 524

Situatia neta a intreprinderii este pozitiva si crescatoare in anul 2010 avand cea mai mare valoare realizandu-se astfel obiectul major al gestiunii financiare si anume maximizarea valorii intreprinderii, adica a valorii capitalurilor. O situatie neta crescatoare este rezultatul desfasurarii unei activitati eficiente, profitabile, care genereaza un profit suficient atat pentru renumerarea aporturilor de capital cat si pentru cresterea sau cel putin mentinerea afacerii prin cresterea abilitatilor managerilor.

50

Situatia Neta
1200000 1000000 800000 600000 400000 200000 0 2009 2010

B) Indicatorii de lichiditate
1) Lichiditatea generala 2009 = 1.40 2010 = 1.89 Acest indicator reflecta posibilitatea activelor circulante curente de a se transforma intrun termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plati exigibile. Se considera o lichiditate globala favorabila cand indicele este supradivizor. Se observa ca lichiditatea generala a crescut in anul 2010 fata de 2009. Se apreceaza o lichiditate mai buna. Valoarea optima a acestei rate este cuprinsa intre 2 si 2.5. 2) Lichiditatea partiala 2009 = 1.15 2010 = 1.82 Aceasta rata exprima capacitatea societatii de a-si plati datoriile pe termen scurt din creante, investitii financiare si disponibilitati. Valoarea optima este cuprinsa intre 0.8 si 1. 3) Rata solvabilitatii 2009 = 1.64 2010 = 1.99

51

Acest indicator exprima gradul in care societatea face fata datoriilor sale. O rata mai mare de 1.5 dovedeste ca intreprinderea este solvabila, adica are capacitatea de a-si achita datoriile pe termen scurt, mediu sau lung prin valorificarea activelor. 4) Rata de indatorare generala 2009 = 1.85 2010 = 6.33 Aceasta rata furnizeaza informatii asupra autonomiei intreprinderii fata de creditorii sai si sta la baza normelor bancare de acordae a creditelor si definesc capacitatea de indatorare. Nivelul ratei inregistreaza o tendinta de crestere accentuata in perioada analizata. Valoarea optima este mai mica de 2. Cand aceasta valoare este atinsa, capacitatea de indatorare este saturata, deci nu mai poate lua credite bancare.

C) Indicatorii de echilibru financiar

1) Rata autonomiei financiare 2009 = 0.92 2010 = 0.89 Aceasta masoara independenta sau dependenta intreprinderii fata de banci. Sensul favorabil de evolutie este crescator. O autonomie foarte mare indica insa nefolosirea sursei bancare de finantare. Indicatorul este utilizat si de catre banci in aprecierea oportunitatii acordarii creditelor. 2) Rata de finantare a stocurilor 2009 = 1.70 2010 = 1.15 Exprima gradul in care stocurile sunt finantate din fondul de rulment respectiv din resursele permanente ramase dupa finantarea investitiilor in imobilizari, are valoarea cea mai mare in anul 2009 cand stocurile inregistreaza cea mai mare valoare iar fondul de rulment cea mai mare valoare. Pe ansamblu valorile sunt satisfacatoare. 3) Rata datoriilor 2009 = 0.65 2010 = 0.51

Reflecta gradul de indatorare, limita pana la care societatea este finantata din alte surse decat cele proprii. Cu cat indicatorul este mai aproape de 0 este mai bine. In perioada analizata cel mai bun rezultat s-a obtinut in anul 2010.

52

4) Rata capitalului propriu 5) Rata de rotatie a obligatiilor

2009 2010 2009 2010

= = = =

2.54 1.70 1.82 0.96

Indicatorul care are valoarea cea mai apropiata de 0 este de preferat, astfel, in anul 2010 s-a obtinut cea mai buna valoare.

D) Indicatorii de gestiune
1) Rotatia activelor circulante 2) Rotatia activului total 2009 = 1.39 2010 = 0.52 2009 = 11.15 2010 = 0.49

Rotatia activelor marcheaza starea lor de lichiditate si se pot exprima in numar de circuite sau numar de zile. O buna gestiune financiara consta in apropierea duratei creditului acordat clientiilor de cea obtinuta de la furnizori. 3) Durata medie de recuperare a creantelor 2009 = 1.20 2010 = 1.20
12

10

0 2009 2010

Rotatia activelor circulante

Rotatia activului total

53

E) Indicatori de rentabilitate

1) Rata rentabilitatii economice

2009 = 1.08 2010 = 1.06

Exprima capacitatea societatii de a produce profit din activitatea de baza si masoara eficienta mijloacelor materiale financiare alocate. Ea trebuie sa fie superioara ratei inflatiei. In anul 2009 intreprinderea a obtinut profit mai mare decat in anul 2010. 2) Rata rentabilitatii finaciare 2009 = 1 2010 = 1

Exprima capacitatea capitalurilor proprii de a produce profit. Profitul este distribuit sub forma de dividende actionarilor sau se capitalizeaza fapt ce determina cresterea valorii intreprinderii si implicit a averii actionarilor. Pentru ca actiunile societatii sa fie atractive rata rentabilitatii financiare trebuie sa fie mai mare decat rata dobanzii remunerate de banci pentru depozitele la termen. 3) Rata rentabilitatii resurselor 2009 = 0.41 2010 = 0.22

Exprima eficienta activitatii, a consumurilor pentru obtinerea profitului. Se constata ca rentabilitatea osciliaza.

F) Indicatori ai fondului de rulment

1) Fondul de rulment total 2) Fondul de rulment propriu

2009 = 778 189 2010 = 1 868 212 2009 = 191 837 2010 = 63 478

Fondul de rulment propriu pozitiv asigura intreprinderii independenta financiara si libertate in luarea deciziilor de investitii. 3) Necesar fond de rulment 2009 = 117 605 2010 = 109 905

54

Daca necesarul de fond de rulment este pozitiv rezulta ca resursele curente nu acopera nevoile curente, diferenta urmand sa fie finantata din fondul de rulment net global sau din credit de trezorerie. Daca necesarul de fond de rulment este negativ inseamna ca operatiile curente nu implica nici o imobilizare de capitaluri, ci degaja resurse. 4) Fondul de rulment net global 2009 = 227 363 2010 = 83 177

Fondul de rulment net global exprima incidenta ciclului de investire asupra echilibrului financiar global. Daca este pozitiv rezulta ca o parte din resursele durabile raman disponibile pentru finantarea activitatii curente. 5) Trezoreria neta 2009 = 109 788 2010 = 193 082

Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt. Trezoreria neta este pozitiva in toti anii evidentind ca exercitiile financiare s-au incheiat cu un surplus monetar ce trebuie fructificat pe piata monetara si financiara. Evolutia trezoreriei nete pe perioada exercitiului financiar prezinta cash-flow-ul. Cash-flow = Trezoreria Neta (2010) Trezoreria Neta (2009) = 193 082 109 758 = 83 324 Cash-flow pozitiv reflecta o marja a activului real al averii proprietarilor. Cash-flow-ul este in primul rand un proces investitional continuu intr-o afacere care are ca tinta obtinerea unui surplus monetar, in al doilea rand cash-flow-ul este o stare finaciara a firmei care reflecta atat formarea resurselor banesti cat si utilizarea lor si in al treilea rand se evalueaza castigurile monetare pe care le poate obtine un intreprinzator dintr-o afacere. Contabilizarea operatiunilor ce au loc in anul 2011: In data de 01.01.2011 societatea constituie la BRD un depozit lunar in valoare de 100 000 lei, rata dobanzii anuale de 12 %. In data de 31.01.2011 se incaseaza dobanda aferenta depozitului iar la data de 01.02.2011 depozitul se lichideaza. Constituirea depozitului in data de 01.01.2011: Inregistrarea in cont curent: 100 000 581 viramente interne = 51 211 cont curent la banci 100 000

55

Inregistrare in cont de depozit: 100 000 508 alte investitii pe termen scurt si creante = 581 viramente interne 100 000

Incasarea dobanzii aferente depozitului: 1000 5121 cont curent la banci = 766 venituri din dobanzi Lichidarea depozitului Inregistrarea in contul de depozit: 100 000 581 viramente interne = 508 alte investitii 100 000 1000

Inregistrarea in cont curent: 100 000 5121 cont curent la banci = 581 viramente interne 100 000

In data de 02.01.2011 pentru a obtine un beneficiu pe termen scurt, societatea achizitioneaza un numar de 2000 de titluri de plasament la un pret de 15 lei/ titlu. Plata se face cu ordin de plata in contul curent deschis la BRD. 30 000 5081 alte titluri plasament = 5121 cont curent la banci 30 000

In data de 02.01.2011 societatea a achitat prin contul curent din BRD cu ordinul de plata factura furnizor I valoare de 1 652 lei. Banca a perceput un comision bancar de 8 lei. 1 660 1652 8 % 401 furnizori 627 cheltuieli bancare = 5121 cont curent la banci in lei 1660

Societatea achita in data de 03.01.2011 suma de 1 400 lei reprezentand chiria pentru sediul social conform contractului de inchiriere incheiat intre proprietar persoana fizica si SC PROD FOREST SA, plata realizandu-se din casieria unitatii pe baza dispozitiei de plata. 1 400 662 creditori diversi = 5311 casa in lei 1 400

Societatea cumpara motorina pentru masina in valoare de 119 lei pe baza bonului fiscal la SC MOL MORARENI SRL. Operatiunea impune achitarea pe loc cu numerar a datoriei precum si inregistrarea directa in contul de cheltuieli a combustibilului. 119 100 % 6022 cheltuieli privind combustibil = 5311 casa in lei 119

56

19

4426 TVA deductibil

Se ridica in data de 12.01.2011 numerar din contul de la BRD in valoare de 3500 lei in vederea achitarii chenzinei a doua salarii. Ridicarea de numerar se face pe baza CEC-ului de numerar, documentul urmand a fi inregistrat atat in registrul de casa al unitatii cat si in Extrasul de cont. pentru aceasta operatiune banca percepe un comision de 0.5 % din valoarea ridicata. 3500 3500 17.50 581 viramente interne = 5121 cont curent la banci in lei 3500 5311 casa in lei = 581 viramente interne 3500

627 cheltuieli bancare = 5121 conturi curente la banci in lei 17.50

In data de 13.01.2011 se achita din BRD factura de leasing prin virament bancar in valoare de 1268.74 lei. Operatia este evidentiata in extrasul de cont si duce la stingerea datoriei fata de furnizorul de imobilizari. Banca opreste pentru operatiunea de plata un comision de 6.10 lei. % 1 268.74 6.10 404 furnizor 627 imobilizari+cheltuieli = 5121 cont curent la banci in lei 1 277.84

In data de 18.01.2011 sunt virate la Bugetul asigurarilor de stat contributiile sociale aferente fondului de salarii din luna decembrie 2010 precum si impozitul pe veniturile din salarii ale angajatiilor in procent de 16 %. Acestea sunt evidentiate centralizatorului statului de plata din luna decembrie 2010. Plata se face pe baza de ordin de plata, iar pentru fiecare operatiune banca percepe un comision de 6 lei. 2 499 1 039 455 344 328 147 51 32 % = 5121 cont curent la banci in lei 2 499

4311 contributia asigurarilor sociale 4312 contributia personalului la asigurarile sociale 4313 contributia unitatii la asigurari sociale 4314 contributia personalului la asigurari sociale 4371 contributia unitatii la fondul de somaj 4372 contributia personalului la fondul de somaj 444 impozit pe venit din salarii

57

91 6 6

447 fonduri speciale 627 cheltuieli cu servicii bancare 627 cheltuieli cu servicii bancare

Se vireaza din contul bancar de la Trezoreria Municipiului Reghin in data de 24.01.2011 datoria fiscala, TVA de plata aferenta activitatii din luna decembrie 2010. Valoarea acesteia de 1 117 lei este reflectata in soldul initial creditor al contului 4423. Plata se realizeaza cu ordinul de plata de trezorerie. Trezoreria nu percepe comision pentru operatiunile de plata efectuate. 1 117 4423 TVA de plata = 5121 cont curent la banci in lei 1 117

Se intocmeste lista de avans chenzinal iar pe baza ei se achita prima chenzina a drepturilor salariale cuvenite salariatiilor pe luna ianuarie 2011. Avansul este in valoare de 1800 lei achitandu-se din casieria unitatii si se inregistreaza in registrul de casa al unitatii. 1 800 425 avans acordat personalului = 5311 casa in lei 1 800

Se incaseaza venituri financiare de natura dobanzilor in contul bancar deschis la BRD si in contul de Trezorerie. Incasarea dobanzii in valoare de 18.32 lei pentru disponibilitati banesti din contul curent BRD este evidentiata in extrasul de cont bancar din data de 30.01.2011. in extrasul de cont de Trezorerie este evidentiata incasarea dobanzii in valoare de 6.87 lei. 18.32 6.87 5121 cont curent la banci in lei = 766 venituri din dobanzi 18.32 5121 cont curent la banci in lei = 766 venituri din dobanzi 6.87

In data de 30.01.2011 soldul titlurilor de plasament achizitionate este de 32 000 lei, deoarece unitatea de fond a inregistrat cursul de 16 lei. Avand in vedere ca la data achizitionarii celor 2000 titluri de plasament cursul unei unitati de fond era 15 lei societatea va inregistra venituri financiare in suma de 2 000 lei. (16 15) x 2 000 2 000 = 2 000 lei

5081 alte titluri de plasament = 766 venit din datorii 2 000

Se incaseaza in data de 01.02.2011 in numerar valoarea de 13 000 lei aferentra unei facturi client. Se taie chitanta care va fi inregistratain registrul de casa 13 000 5311 casa in lei = 4111 clienti 13 000

58

Se incaseaza in data de 01.01.2011 prin banca ordinul de plata a unui client in valoare de 10 000 lei. Operatiunea este evidentiata in extrasul de cont bancar BRD care percepe un comision de 6 lei. 10 000 6 5121 cont curent la banci in lei = 4111 clienti 10 000 627 cheltuieli cu servicii = 5121 cont curent la banci in lei 6

Asociatul X al societatii crediteaza firma prin casierie in data de 01.01.2011 cu suma de 3550 lei pentru nevoile urgente de plati ale acestuia. Inregistrarea creantei fata de asociat este evidentiata prin dispozitia de casierie de incasare si este trecuta in registrul de casa. 3 550 5311 casa in lei = 4551 asociati 3 550

Avand nevoie de disponibilitati in contul curent BRD, in data de 19.01.2011 societatea decide transferarea unei sume de 32 500 lei din contul de trezorerie in cel de la BRD. Operatiunea realizandu-se prin ordin de plata. 32 500 32 500 581 viramente interne = 5121 conturi curent la banci in lei 32 500 5121 conturi curente la banci in lei = 581 viramente interne 32 500

SC PROD FOREST SA primeste de la un client un CEC in valoare de 10 000 lei pe care il depune in banca pentru incasare. Incasarea se trece in extrasul de cont de la BRD care percepe un comision de 8 lei. 10 000 10 000 8 5121 conturi curente la banci in lei = 4111 clienti 10 000

5121 conturi curente la banci in lei = 5112 cecuri de incasat 10 000 627 cheltuieli cu servicii bancare = 5121 conturi curente la banci in lei 8

Avand nevoie de bani inainte de scadenta unui bilet la ordin in valoare de 60 000 lei primit de la un client SC PROD FOREST SA decide scontarea acestuia bancii BRD care pretinde un scont de 500 lei. 60 000 59 500 500 59 500 % = 413 efecte de platit de la clienti 60 000

5114 efecte spre scontare 667 cheltuieli cu banca 5121 cont curent la banci in lei = 5114 efecte prin scontari 59 500

59

SC PROD FOREST SA are in evidenta sa contabila un client care ii datoreaza 10 500 lei creanta neincasata cu o vechime de peste 60 zile. Societatea a actionat in justitie clientul respectiv pentru obtinerea titlului executabil in vederea executarii silite dar nu a evidentiat in contabilitate creanta incerta. Astfel ca in cursul lunii decembrie 2010 trebuia sa se inregistreze urmatoarea operatie contabila: 10 500 4118 clienti in litigiu = 4111 clienti 10 500

La inchiderea exercitiului financiar in baza principiului prudentei trebuia constituit un provizion la nivelul creantei datorate de client, mai putin TVA aferent: 8 824 6814 cheltuieli de exploatare privind provizioane = 491 provizioane pentru deprecierea creantelor 8 824

in situatia in care in exercitiul urmator se va incasa creanta de la clientul incert, se va anula ajustarea constituita si se va inregistra incasarea creantei: 8 824 491 provizioane pentru deprecierea creantelor = 7814 venituri din provizioane 8 824 pentru deprecerea activelor circulante 8 824 5121 conturi curente la banci in lei = 4118 clienti in litigiu 8 824 Daca se constata ca acest client este insolvabil se anuleaza provizionul si se inregistreaza predarea din anularea creantei: 8 824 491 provizioane pentru deprecierea creantelor = 7814 venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 10 500 8 824 1 676 % = 4188 clienti in litigiu 10 500 8 824

654 pierderi din creante si debitori diversi 4427 TVA colectat

60

Concluzii si recomandari

In urma analizei financiare pe baza datelor din bilantul contabil aferent anului 2010 se pot sintetiza cateva aspecte esentiale cu privire la activitatea desfasurata in perioada 2009 2010. Cifra de afaceri pe anul 2010 a scazut cu 10 % fata de anul 2009, iar profitul net al anului 2010 s-a redus la jumatate fara de anul 2009. Experienta indelungata in domeniu si existenta unui personal bine format; Existenta unui actionariat stabil; Capacitati de productie si transport mai greu de adaptat la reducerea consumului; Activitatea de marketing insuficient dezvoltata; Diversificarea insuficienta a productiei; Ciclu de productie lung, iar in lunile de iarna exploatarea forestiera este ingreunata de cantitatiile excedentale de precipitatii si temperaturi foarte scazute; Lichiditatea este in crestere dar sub limitele minime. Firma nu este capabila sa faca fata angajamentelor asumata fata de terti, fapt ce poate fi cauzat de incapacitatea firmei de a-si recupera la timp creantele. Solvabilitatea calculata mai sus este mai mare de 1.5 deci societatea are capacitatea de a-si achita datoriile pe termen scurt, mediu si lung prin valorificarea activelor de care dispune.

Conform marimilor inregistrate de ratele de solvabilitat, firma poate apela in continuare la credite la credite bancare pentru a-si forma volumul de resurse banesti necesare continuarii activitatii, dezvoltarii si efectuarii de noi investitii, deoarece are posibilitatea sa le ramburseze din capitalul sau propriu. Aceste rate trebuie asumate si in functie de pozitia sa de lichiditate. Nivelurile inregistrate la ratele de lichiditate se afla sub cele cerute de banci si astfel exista riscul ca obtinerea de credite sa se faca la o rata de dobanda mai mare, iar daca rentabilitatea economica pe viitor nu va depasii aceasta rata de dobanda, utilizarea de astfel de capitaluri imprumutate nu va fi eficienta si va determina in timp scaderea puterii firmei. Rata de indatorare generala este crescuta, deci societatea nu mai poate lua credite si in acest scop managerii trebuie sa apeleze la surse de finantare proprii emisiuni de actiuni. Daca se provizioneaza profituri mari pe viitor se vor prefera sursele imprumutate si cand valoarea de piata a actiunilor va creste datorita profiturilor obtinute, se pot emite actiuni.

61

Trezoreria neta pozitiva evidentiaza faptul ca exercitiul financiar s-a incheiat cu un surplus monetar.

Masuri cu aplicabilitate incepand cu anul 2011: Control strict al cheltuielilor si spravegherea permanenta a starii de lichiditate; Urmarirea mai atenta a evolutiei concurentei; Consolidarea si extinderea actualei rate de vanzare; Stabilizarea si atingerea nivelurilor prevazute si cointeresarea mai buna a rezultatelor din productie cu nivelul salariilor platite printr-un sistem de salarizare stimulativ, corelat cu cresterea productivitatii muncii ( politica de salarizare ). Renuntarea la produsele nerentabile si axarea la produsele cerute pe piata; Promovarea unui sistem de vanzari cu plata in rate care sa creasca cota de piata din randul persoanelor fizice, ducand astfel la o crestere a vanzarilor si implicit a incasarilor; O politica de promovare mai active, o crestere a productivitatii, o implementare de sistem de management al calitatii care sa creasca sansele competitive si sa duca la incheierea unor contracte pe termen lung. Participarea la licitatii, oferte publice care sa asigure vanzari, incasari si in perioadele de iarna; O politica de aprovizionare mai eficienta care sa presupuna reducerea stocurilor spradimensionate de materii prime fata de necesarul de productie; Perfectarea de contracte comerciale de vanzare-cumparare, a caror clauze sa faciliteze activitatea de productie si sa creasca viteza de reactie a debitelor clientilor; Perceperea de penalizari in cazul nerespectarii termenelor de plata; Incasarea unui avans de 20 30 % din totalul valorii contractului inainte de inceperea vanzarilor; Retinerea drept garantie de file de CEC sau incasarea prin efecte comerciale de natura biletelor la ordin si cambiilor; Achizitionarea de echipamente de investitii finantate prin imprumuturi cu scadenta egala cu durata de viata economica a echipamentului pentru ca din cash-flow-ul generat de utilizarea respectivului activ sa fie achitatea transele si dobanzile aferente imprumutului Cotarea intreprinderii la bursa, firmele cotate la bursa au mai multe posibilitati de finantare decat cele necotate putand atrage fonduri pentru investitii; Realizarea unei concordante intre scadentele creantelor si cele ale datoriilor pe termen scurt, iar pe de alta parte dezvoltarea unei politici agresive cu clientii prin

62

reducerea soldului creante-clienti, micsorand astfel durata de incasare. Aceasta alternativa trebuie adoptata insa cu luarea in considerare a limitelor impuse de riscul indepartarii clientilor spre alti furnizori. Firma poate opta pentru obtinerea de disponibilitati si la stimularea platii creantelor in numerar prin acordarea de disconturi.

BIBLIOGRAFIE

1. Berea Aurel Octavian Finante Publice Editura BREN Bucuresti 2005; 2. Belean P Trezoreria Statului in Romania, evolutie, structura organizatorica, coordonate ale contabilitatii Editura Vasile Goldis University Press, Arad 2000; 3. Constantinescu Dan Management Bancar ; 4. Jula Dorin Economie (Microeconomie); 5. Mosteanu T si colectiv Buget si Trezorerie Editura Universitara Bucuresti, 2004; 6. Rotaru Constantin Contabilitate Bancara si Contabilitate de Gestiune ; 7. Ungureanu Carmen Contabilitate financiara, Audit Suport de curs .

63

Hotararea Guvernului 78/1992 privind organizarea si functionarea Trezoreriei finantelor

publice, publicata in Monitorul Oficial nr. 30 din 28.02.1992.

Legea contabilitatii nr. 82/1991 cu modificarile aduse de Ordonanta Guvernului nr.

70/2004 si Legea nr. 420/2004, aplicabile de la 01.01.2005, publicata in Monitorul Oficial nr. 993/28.10.2004

Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, publicata in Monitorul Oficial nr.
597/13.08.2002

Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata in Monitorul Oficial nr.
1066/17.11.2004, actualizata prin Legea nr. 302/2005; Legea nr. 164/2006 si Legea nr. 441/2006.

ANEXA

ORGANIGRAMA TREZORERIEI OPERATIVE REGHIN

SEF ADMINISTRATIE FINANTE PUBLICE

DIRECTOR ADJUNCT

SERVICIUL INCASAREA SI EVIDENTA

SERVICIUL ADMINISTRARII CONTULUI

SERVICIUL TEZAURCASIERIE SI

SERVICIUL CHELTUIELI SERVICIUL

SERVICIUL ADMINISTRARE CONTURI

64

VENITURILOR

CURENT GENERAL AL TREZORERIEI STATULUI SI CONTABILITATE

TITLURI DE VALOARE

VERIFICAREA SI DECONTAREA CHELRTUIELILOR INSTITUTIILOR PUBLICE

PERSOANE JURIDICE

65