Referat la Finanțe

SISTEMUL DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE

A TREZORERIEI STATULUI ÎN ROMÂNIA

1 din 15
CUPRINS
CAPITOLUL I: TREZORERIA: CONCEPT, CONŢINUT.......................................................................3
CAPITOLUL II. FUNCŢIILE TREZORERIEI STATULUI......................................................................6
2.1. Funcția de casier al statului..............................................................................................................7
2.2 Funcţia de bancă a statului...........................................................................................................7
CAPITOLUL III. ORGANIZAREA TREZORERIEI STATULUI.............................................................9
3.1. Componentele sistemului organizatoric al trezoreriei.......................................................................9
3.2. Atribuții ale structurilor teritoriale din cadrul serviciului de trezorerie...........................................10
CAPITOULUL IV. IMPORTANȚA ORGANIZĂRII ȘI FUNCȚIONĂRII TREZORERIEI STATULUI
.................................................................................................................................................................. 13
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................................15

CAPITOLUL I: TREZORERIA: CONCEPT, CONŢINUT

2 din 15
 Conceptul de trezorerie a apărut ca rezultat al unei lungi evoluții istorice, care a condus
mai întâi, la identificarea noțiunii de “monedă publică”, apoi la centralizarea acesteia sub o
autoritate unică, însărcinată să vegheze la respectarea unui ansamblu de reguli speciale (regulile
contabilității publice).
Trezoreria, ca administrație, este serviciul public însărcinat cu gestiunea fondului public,
în sensul casieriei, dar mai ales cu asigurarea echilibrului permanent dintre încasările generatoare
de lichidități și plățile exigibile, dintre veniturile publice și cheltuielile publice, cu finanțarea
deficitului bugetar, cu gestionarea datoriei publice și altele, toate acestea concurând la asigurarea
echilibrului monetar și a echilibrului general al economiei.1
Trezoreria publică cuprinde totalitatea resurselor de care dispune statul. Ea nu se limitează,
însă, numai la execuţia bugetului de stat. Astfel, prin Trezorerie Se realizează separarea
finanţelor sectorului public de resursele private din conturile distincte la bănci.
De asemenea, prin Trezorerie se realizează şi politica de plasamente financiare din
disponibilităţile temporare aflate în conturile trezoreriei, asigurând, astfel, pe de o parte,
valorificarea disponibilităţilor temporare (surplusul de încasări faţă de plăţi), iar pe de altă parte,
sprijinirea prin mecanismele statului a procesului de tranziţie.
Trezoreria a luat ființă ca urmare a schimbărilor ce au avut loc după căderea regimului
comunist referitoare în special activitățile Ministerului Finanțelor Publice. Această schimbare era
și firească având în vedere că ne transformam într-o țară cu economie de piață.
Până în 1990, execuția de casă a bugetului de stat se efectua prin Banca Naționala a
României, care avea stabilite prin lege atribuțiile: încasarea veniturilor bugetare și evidența
acestora pe capitole, subcapitole, plătitori, plăți de casă, pe capitole de cheltuieli, pe ministere și
instituții subordonate acestora; exercitarea controlului asupra eliberării fondurilor de la bugetul
de stat în numerar și din cont către instituțiile publice pentru acoperirea cheltuielilor aprobate, în
limita creditelor bugetare deschise pe destinații de Ministerul Finanțelor Publice; păstrarea
conturilor de disponibilități ale bugetelor locale, ale instituțiilor publice pentru mijloacele
extrabugetare și fondurile cu destinație speciala; transmiterea informațiilor către Ministerul
Finanțelor Publice privind execuția bugetului de stat.2

1
TATIANA Moșteanu și colectiv, „Finanțe Buget”, Editura economică, București 2001, pag.251
2
Belean P., Trezoreria Statului în Romania – evoluție, structura organizatorica, coordonate ale contabilității, Ed.
Vasile Goldiș – University Press, Arad, 2000;

3 din 15
 La Începutul anului 1990, primele masuri cu caracter financiar au fost cu privire la
modificarea relațiilor dintre unitățile economice și stat, respectiv vărsămintele din profit. Este
pentru prima data când în Romania se stabilește obligația de a vira către stat o parte din profitul
realizat, înlocuindu-se sistemul de regularizare totalitar cu bugetul de stat.
În continuare au fost perfecționate pârghiile financiare de mobilizare la buget a unei părți
din produsul intern brut, astfel încât sa se realizeze o centralizare a repartizării resurselor. Sunt
de menționat actele normative care reglementează impozitul pe profit, impozitul pe salarii,
precum și renunțarea la impozitul pe circulația mărfurilor și înlocuirea acestuia cu taxa pe
valoare adăugată.
Datorita schimbărilor intervenite în organizarea și funcționarea sistemului bancar în
Romania statul si-a revizuit, în funcție de interesele pe care le urmărește, modul de organizare și
funcționare a execuției bugetare.
Astfel, s-a trecut de la execuția de casa prin Banca Națională a României la execuția de
casa prin sistemul trezoreriei statului integrat în activitatea Ministerului Finanțelor.
În țara noastră, începând cu anul 1992, a fost organizată execuția operațiunilor privind
finanțele publice prin Trezoreria statului. Aceasta este una din coordonatele reformei sistemului
financiar în România. Prin trezoreria proprie, statul își mobilizează în mod direct sau indirect
disponibilitățile de fonduri, asigurându-se totodată exercitarea în bune condiții a atribuțiilor
Ministerului Finanțelor Publice și unităților sale teritoriale. Prin intermediul trezoreriei finanțelor
publice se asigură utilizarea eficientă a resurselor statului de către instituțiile publice aflate sub
controlul permanent al organelor financiare, respectarea destinației fondurilor aprobate prin legea
bugetară, precum și întărirea răspunderii ordonatorilor de credite în gestionarea banilor publici.
Înființarea Trezoreriei finanțelor publice în Romania completează cadrul instituțional prin
care statul și-a creat posibilitatea de a-și stabili și aplica politica de venituri și cheltuieli,
organizându-și activitatea financiară atât la nivel central cît și în teritoriu. Trezoreria facilitează
folosirea de către Ministerul Finanțelor Publice a instrumentelor de analiză fundamentală și de
supraveghere a realizării echilibrului financiar, monetar și valutar și a datoriei interne și externe a
statului.
Pentru o perioadă scurtă de timp o parte importantă din atribuțiile Băncii Naționale a
României au fost atribuite proaspăt înființatei Banca Comercială Română, care a preluat
conturile de disponibilități și de credite pe termen scurt ale agenților economici, conturile de

4 din 15
venituri și de cheltuieli ale bugetelor locale, precum și conturile instituțiilor publice urmând ca
mai târziu aceasta să predea aceste atribuții Trezoreriei Statului care, prin sistemul trezoreriilor
locale, a preluat atribuțiile execuției de casa a bugetului public de la Banca Comerciala. La
acestea s-au adăugat alte atribuții ce rezultau din reorganizarea finanțelor publice.
Pe baza Legii finanțelor publice (500/2002), sistemul bugetar românesc este reorganizat
în două direcții principale care se refereau la centralizarea excesivă, respectiv execuția propriu-
zisă a bugetului. Astfel, conducerea generală a execuției bugetului public revine Guvernului
României, pe când răspunderea privind execuția bugetului de stat revine Ministerului Finanțelor
Publice, ca organ de specialitate; răspunderea privind execuția bugetului asigurărilor sociale de
stat revine Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse(astăzi sub numele de Ministerul
Muncii, Familiei și Protecției Sociale), iar execuția bugetelor locale revine administrațiilor
publice locale.
Procesul înfiinţării Trezoreriei Publice a reprezentat o etapa importantă în planul separării
finanţelor publice de cele private (reprezentate de băncile comerciale), reprezentând o premisă de
necontestat în întărirea rolului Ministerului Finanţelor Publice în realizarea disciplinei bugetare.
Premisele care au creat cadrul favorabil înfiinţării trezoreriei, în România, au fost:
- reorganizarea băncilor şi consecinţele acesteia asupra finanţelor publice;
- schimbarea concepţiilor privind administrarea şi utilizarea resurselor financiare publice;
- cerinţele şi posibilităţile reale de asigurare a echilibrului finanţelor publice, prin
intervenţii pornite în fazele de urmărire a execuţiei bugetare;
- autonomia bugetului asigurărilor sociale de stat, în contextul prevederilor Legii
finanţelor publice;
- întărirea autonomiei finanţelor locale, la nivelul bugetelor acestora din subdiviziunile
administraţiei teritoriale, în cadrul judeţelor, potrivit Legii administraţiilor publice locale;
- înfiinţarea şi funcţionarea fondurilor speciale, prin autonomizarea bugetelor acestora;
- creşterea şi diversificarea sistemului veniturilor proprii.

CAPITOLUL II. FUNCŢIILE TREZORERIEI STATULUI

Trezoreria statului ca administrație, este serviciul public însărcinat cu gestionarea

fondului public, în sensul casieriei, dar mai ales cu asigurarea echilibrului permanent dintre

5 din 15
încasările generatoare de lichidități și plăți exigibile, dintre veniturile publice și cheltuielile
publice, cu finanțarea deficitului bugetar, cu gestionarea datoriei publice și altele, toate acestea
concurând la asigurarea echilibrului monetar și al echilibrului general al economiei.
Trezoreria de Stat reprezintă o subdiviziune structurala a Ministerului Finanțelor.
Procesul de reformă economică are ca principală componentă reforma fiscală şi bugetară,
atât în ce priveşte reglementările legislative şi metodologia de aplicare a acestora, cât şi cadrul
instituţional.
Potrivit legislaţiei în vigoare, Legea finanţelor publice nr. 72/1996 şi Legea contabilităţii
nr.82/1991, Trezoreria finanţelor publice a fost concepută ca o instituţie financiară prin care
sectorul public îşi efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi asupra cărora Ministerul Finanţelor
Publice exercită control fiscal preventiv.
În România, Trezoreria publică se circumscrie, prin activitățile şi operaţiunile sale,
administraţiei centrale, băncii centrale şi administraţiilor locale.
Funcţiile originare ale Trezoreriei, conform finanţelor clasice sunt :
1. casierie, unde sunt depuse fondurile statului şi
2. bancă cu activitate de credit pe termen scurt, însărcinată să echilibreze în orice moment
încasările şi ieşirile de fonduri.
În realitatea actuală a finanțelor specialiștii mai adaugă o funcție de mare importanță
pentru acest sector al serviciilor publice și anume cea a controlului asupra ansamblului de
activități financiare ale statului.
Tot ca funcție a trezoreriei statului poate fi menționată și cea de asigurare a contabilității
sintetice și analitice privind execuția de casă a bugetului, constituirea și utilizarea mijloacelor
extrabugetare respectiv a fondurilor cu destinație specială.

2.1. Funcția de casier al statului

Trezoreria, în calitatea sa de casier al statului, se ocupă de operaţiuni de încasări şi plăţi

pentru bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile speciale,
precum şi pentru toate categoriile de instituţii publice.
Prin funcţia de casierie, Trezoreria efectuează :

6 din 15
 - toate operaţiunile propriu-zise de încasare a veniturilor bugetare şi de plăţi de la buget,
în numerar sau prin decontări în cont ;
- controlul asupra cheltuielilor la eliberarea fondurilor de la buget şi asigurarea
informaţiei necesare privind execuţia de casă a bugetului în vederea întocmirii conturilor de
execuție a bugetului şi a elaborării rapoartelor periodice asupra acestora ;
- gestionarea poziţiei zilnice de casă a bugetului şi asigurarea lichidităţilor necesare prin
cunoaşterea fluxurilor de încasări şi plăţi ;
- elaborarea de prognoze cu privire la cerinţele de plată, la sincronizarea încasărilor şi a
plăţilor, inclusiv a acelora privind finanţarea deficitului şi serviciul datoriei publice.
Trezoreria, în calitate de casier public, asigură centralizarea fondurilor publice
implicând execuţia de casă a operaţiilor de încasări şi plăţi efectuate de stat şi veghează la
existenţa disponibilităţilor pentru a face față angajamentelor statului.
Din punct de vedere financiar, recurgerea la avansuri la Banca Centrală semnalează o
situaţie critică a finanţelor publice, manifestă dezechilibrul bugetului statului şi al Trezoreriei.
Se apreciază astfel că apelul la avansuri către bancă compromite creditul public,
denunţându -i deteriorarea sa din punct de vedere monetar, avansurile de la Banca Centrală
conduc la emisiune monetară, ceea ce creează puternice presiuni inflaţioniste.

2.2 Funcţia de bancă a statului

Trezoreria îndeplineşte rolul de “bancher” al statului pentru că :

- împrumută statul, pe termen scurt, din disponibilităţile sale pentru acoperirea golurilor
temporare de casă din execuţia bugetară ;
- ţine evidenţa şi gestiunea datoriei publice .
Trezoreria ca “bancher” nu se confunda cu Banca Națională a României care are rolul
de autoritate monetară în ţară.
Rolul de bancher al Trezoreriei prezintă două forme.
În primul rând, Trezoreria acţionează ca o bancă de depozit, bancă de afaceri care
furnizează capitaluri unor întreprinderi pentru a asigura dezvoltarea.
În al doilea rând, Trezoreria acţionează ca o bancă de emisiune şi în acest fel intervine în
domeniul circulaţiei monetare.

7 din 15
 Gestionarea fondurilor publice este activitatea Trezoreriei ce se realizează datorită
unităţii casieriei şi a unității de gestiune a acesteia, casieria poate asigura gospodărirea fondurilor
atât în timp, cât şi în spaţiu.
Gestionarea în spaţiu presupune compensarea deficitului cu excedentul înregistrat,
precum şi transferul de numerar pentru centralizare la Trezoreria din Ministerul Economiei și
Finanţelor, denumită “Casieria Trezorierului Plătitor General”, care asigură compensarea între
casieriile locale, componente al unităţii administrativ-teritoriale.
În calitatea sa de bancă, Trezoreria asigură următoarele servicii:
a). este banca la care instituţiile publice şi agenţii economici îşi au deschise conturi de
disponibilităţi prin care se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi, realizând astfel, gestionarea
disponibilităţilor bănești ale sectorului public şi integrarea acestora în politica de lichidităţi a
bugetului;
b). gestionează datoria publică internă şi externă, asigurând evidenţa şi plata serviciului datoriei
publice;
c). asigură contabilitatea privind execuţia de casă pentru operaţiunile de încasări și plăţi privind
veniturile şi cheltuielile sectorului public ;
d). efectuează şi operaţiunile în care statul apare în calitate de garant sau de coparticipant la
coordonarea de împrumuturi diferitelor agenţii guvernamentale, care la rândul lor pot acorda
împrumuturi;
e). exercită un control fiscal asupra încasării veniturilor bugetare şi unul financiar preventiv
asupra efectuării plăţilor privind respectarea limitelor şi destinaţiei creditelor bugetare aşa cum
acestea au fost aprobate, deschise şi repartizate.

CAPITOLUL III. ORGANIZAREA TREZORERIEI STATULUI

Conform prevederilor actelor normative, Ministerul finanțelor Publice a fost autorizat să

organizeze contabilitatea Trezoreriei privind execuția de casă a bugetului de stat, a bugetelor
locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat; constituirea și utilizarea veniturilor proprii ale
instituțiilor publice, precum și a fondurilor cu destinație specială; gestiunea datoriei publice,
precum și alte operații financiare efectuate în contul instituțiilor publice, agenților economici.

8 din 15
 Trezoreria Statului Român este organizată și funcționează ca direcție generală în cadrul
Ministerului Finanțelor Publice. Ministerul Finanțelor Publice reprezintă organul de specialitate
al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului, cu personalitate juridică, care aplică
strategia și Programul de guvernare în domeniul finanțelor publice.
Trezoreria Statului este concepută ca un sistem unitar atât la nivel central, cât și la nivelul
unităților teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, în scopul realizării operațiunilor
financiare ale sectorului public.

3.1. Componentele sistemului organizatoric al trezoreriei

 Direcția Generală a Trezoreriei Statului (la nivel central) – se află în subordinea

Ministerului de Finanțe cu următoarele servicii în subordine:
- metodologia trezoreriei;
- plasamente, dobânzi și comisioane;
- urmărirea execuției financiare prin trezorerie;
- contabilitatea generală a trezoreriei;
- gestiunea creditelor externe.3
Controlul vertical cu Ministerul Finanțelor se realizează prin:
zilnic
- Raportarea execuției semidecadal
lunar

- Transmiterea bilanțului trezoreriei trimestrial

- Transmiterea bilanțului la final de an împreună cu execuțiile bugetelor

 Trezoreria județeană, respectiv a municipiului București - realizează strategia și

programul Guvernului în domeniul finanțelor publice și aplicării politicii fiscale a statului
prin Direcția Generala a Finanțelor Publice
 Trezoreria municipală (la nivel local) – organizată ca direcții în cadrul Administrațiilor
Financiare orășenești

3
TATIANA Moșteanu și colectiv, „Finanțe Buget”, Editura economică, București 2001, pag.254;

9 din 15
  Trezoreria orășenească - organizată ca servicii în cadrul Administrațiilor Financiare
comunale
 Trezoreria percepțiilor rurale(la nivel local) - sau trezorerii comunale organizate ca
servicii în cadrul Administrațiilor Financiare comunale

3.2. Atribuții ale structurilor teritoriale din cadrul serviciului de trezorerie

Funcționarea Direcției Generale a Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului

Finanțelor Publice vizează desfășurarea următoarelor activități:
- asigurarea evidenței contabile privind tranzacțiile derulate din fondurile statului;
- elaborarea instrucțiunilor privind organizarea și funcționarea trezoreriilor teritoriale,
precum și cele de îndrumare a activităților;
- deschiderea creditelor bugetare pentru principalii ordonatori de credite;
- efectuarea operațiunilor de decontare intre trezoreriile județene;
- administrarea fondurilor speciale;
- administrarea transferurilor de lichidități legate de cooperările economice, barter și
clearing;
- efectuarea de plasamente;
- contractarea, gestionarea și evidența împrumuturilor pentru finanțarea deficitului
bugetar;
- gestionarea datoriei publice;
- elaborarea lucrărilor de execuție bugetară și a contului trezoreriei în structurile și la
termenele stabilite;
- elaborarea raportului public și a conturilor anuale de execuție;
Direcția județeană a trezoreriei statului conduce serviciul de îndrumare și verificare a
activității trezoreriilor locale abordând următoarele probleme:
- derularea operațiunilor prin trezorerie;
- clasificația indicatorilor privind finanțele publice;
- conturile de venituri ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor
speciale și veniturilor proprii ale instituțiilor publice;
- îndrumarea metodologica a trezoreriilor teritoriale în conformitate cu legislația în vigoare.

10 din 15
 Serviciul de administrare și contabilitate a contului curent al trezoreriei are următoarele
atribuții:
- relații cu primăriile în domeniul bugetelor locale și a execuției bugetelor de venituri și
cheltuieli;
- centralizarea raportărilor privind numărul de salariați și fondul de salarii la instituțiile publice.
Serviciul de urmărire a activității de vânzare și gestiune a titlurilor de stat are următoarele
atribuții:
- coordonarea activității de vânzare și răscumpărare a certificatelor de trezorerie;
- informarea în mass-media a emisiunilor de certificate lansate;
- asigurarea aplicării dobânzilor acordate de către Ministerul Finanțelor Publice.

Direcția municipală a Trezoreriei Statului din cadrul Administrației Financiare

municipale are următoarele atribuții:
- conduce evidența veniturilor pe bugete componente și fonduri, precum și evidența analitică pe
plătitori;
- analizează și verifică documentele privind compensarea între unele impozite și taxe, aprobate
și transmise de organele fiscale, și înregistrează operațiunile respective în evidența sintetică și
analitică;
- conduce evidența analitică a cheltuielilor pe categoriile bugetelor de stat, locale, asigurărilor
sociale de stat, fondurilor speciale precum și a veniturilor proprii ale instituțiilor publice;
- conduce evidența analitică a conturilor de cheltuieli și disponibilități, deschise pe ministere și
instituții publice subordonate;
- asigură preluarea dosarelor juridice în vederea deschiderii conturilor de încasări și plăti ale
agenților economici.

Structura organizatorică a Direcției municipale a Trezoreriei Statului cuprinde

următoarele servicii:
- Serviciul de încasare și evidentă a veniturilor;
- Serviciul de verificare și decontare a cheltuielilor instituțiilor publice;
- Serviciul de vânzare și gestiune a titlurilor de stat și certificatelor de trezorerie;
- Serviciul de administrare și contabilitate a contului curent al trezoreriei

11 din 15
- Serviciul de casierie tezaur;
- Serviciul de administrare a conturilor persoane fizice și juridice .

La nivelul orașelor, respectiv comunelor, Serviciile de trezorerie, din cadrul

Administrațiilor Financiare orășenești și comunale, au următoarele atribuții:
- încasarea și evidenta veniturilor bugetare și a veniturilor proprii ale instituțiilor publice;
- verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice;
- vânzarea și gestiunea titlurilor de stat și certificatelor de trezorerie;
- administrarea și contabilitatea contului curent al trezoreriei;
- administrarea conturilor persoanelor fizice și juridice
- administrarea operațiunilor de încasări și plăți prin casieriile proprii.

Atribuțiile instituțiilor publice

Pot efectua operațiuni de încasări și plăți prin conturi deschise la unitățile trezoreriei
statului numai instituțiile publice cu personalitate juridică ai căror conducători îndeplinesc
calitatea de ordonatori de credite. Instituțiile publice fără personalitate juridică efectuează
cheltuieli de întreținere și funcționare direct din bugetele instituțiilor publice cu personalitate
juridică în structura cărora acestea funcționează. În cazuri justificate, pe seama instituțiilor
publice fără personalitate juridică pot fi deschise la unitățile trezoreriei statului conturi de
disponibilități pentru încasarea de la instituția publică ierarhic superioară a unor sume din care
vor fi efectuate plăți în numerar numai pentru cheltuieli care au fost angajate, ordonanțate și
lichidate de ordonatorul de credite de natura drepturilor salariale, burse, ajutoare, alte drepturi
sociale și alte cheltuieli urgente ce nu pot fi efectuate prin virament. În aceste conturi, acestea pot
depune și eventualele venituri proprii încasate în numerar din prestări de servicii sau alte
activități care sunt aprobate în bugetele instituțiilor publice ierarhic superioare.

CAPITOULUL IV. IMPORTANȚA ORGANIZĂRII ȘI FUNCȚIONĂRII

TREZORERIEI STATULUI

12 din 15
 Importanța organizării Trezoreriei  Finanțelor publice în Romania rezultă din următoarele
aspecte:
- este considerată cel mai potrivit sistem de organizare a execuției finanțelor publice,
protejându-le de toate riscurile;
- permite soluționarea unor importante probleme financiare, prin mijlocirea operațiunilor
specifice, și anume:
 Gestionarea creditelor externe primate de către Guvern pentru sprijinirea programelor de
reforma;
 Mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar și
pentru serviciul datoriei publice;
 Finanțarea obligațiilor statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontare în
conturile de clearing (sistem de plată prin compensare, fără numerar), bater (sancțiunea
contravențională cea mai ușoară aplicată unui angajat pentru o abatere disciplinară
prin care se atrage atenția acestuia ca va ii sancționat mai aspru la o nouă abatere) și
cooperare economică, în vederea echilibrării importurilor și exporturilor.
Având în vedere transformările aduse de către trecerea la economia de piață de la sistemul
socialist apariția trezoreriei ca serviciu public a fost mai mult decât oportună. După reorganizarea
finanțelor publice și punerea în aplicare a noilor reglementări s-a realizat importanța deosebită pe
care o are trezoreria statului român.
Concepută ca un sistem unitar şi integrat prin care statul asigură efectuarea operaţiunilor de
încasări şi plăţi privind fondurile publice, inclusiv a celor privind datoria publică, în condiţii de
siguranţă şi în conformitate cu prevederile legale în vigoare, funcţiile trezoreriei statului au fost
perfecţionate şi redimensionate permanent în funcţie de rolul şi atribuţiile statului modern,
precum şi în scopul aplicării în condiţii de eficienţă şi eficacitate a politicii Guvernului.
În prezent principalele misiuni ale trezoreriei sunt:
- Încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor bugetare, precum şi păstrarea în condiţii
de siguranţă a disponibilităţilor sectorului public ;
- Realizarea execuţiei de casă a bugetelor componente ale bugetului general consolidat,
prin reflectarea operaţiunilor de încasări şi plăţi cu ajutorul conturilor sintetice deschise la nivel
de buget, în cadrul cărora sunt deschise conturi analitice pe capitole şi titluri de cheltuieli

13 din 15
bugetare şi respectiv pe capitole şi subcapitole de venituri bugetare cu detaliere pe plătitori de
impozite şi taxe ;
- Efectuarea controlului asupra încasării veniturilor bugetare precum şi asupra efectuării
cheltuielilor bugetare angajate, lichidate şi ordonanţate la plată de către ordonatorii de credite, în
limita bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate şi a disponibilului de credite bugetare deschise
şi repartizate.
Fără un sistem aparte care să gestioneze activitățile specifice, acest segment al finanțelor
publice ar fi fost dificil de controlat din cauza multitudinii de problematici și diversității
activităților referitoare la toată gama de fonduri publice.

14 din 15
 BIBLIOGRAFIE

- Legea 500/2002 – privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial nr.

597/13.08.2002.
- Legea 571/2003 – privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare
publicată în Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003.
- Bistriceanu Gheorghe, Gheorghe H. Popescu – Bugetul de stat al României, Editura
Universitară, Bucureşti, 2007
- Belean Pavel, Anghelache Gabriela – Trezoreria Statului, Organizarea, funcţionarea şi
sistemul contabil, Editura Economică, Bucureşti, 2004.
- Moşteanu Tatiana şi colectiv – Buget şi Trezorerie Publică, Editura Universitară,
Bucureşti, 2009

15 din 15