Lecţia 5

Contabilitatea capitalurilor instituţiilor publice

Capitalurile unei instituţii publice reprezintă resursele stabile aflate la

dispoziţia sa. Capitalurile cuprind pe de o parte sursele proprii numite capitaluri
proprii, iar pe de altă parte sursele împrumutate pe termen mediu şi lung numite
capitaluri împrumutate.
Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice
după deducerea datoriilor1.
În structura capitalurilor proprii se cuprind: fondurile instituţiei publice;
rezultatul patrimonial; rezultatul reportat; rezervele din reevaluare; provizioane
pentru riscuri şi cheltuieli.
Capitalurile proprii sunt cunoscute şi sub titulatura de active nete sau
patrimoniu net, şi se determină ca diferenţă între active şi datorii.
Fondurile instituţiei publice reprezintă acele elemente de capital propriu
ce indică dreptul de posesie, folosinţă şi dispoziţie a statului, respectiv al unităţilor
administrativ - teritoriale în limitele şi condiţiile legii, asupra bunurilor ce
alcătuiesc domeniul public sau privat al acestora.
Fondurile se utilizează pentru reflectarea surselor proprii de formare a
bunurilor de natura activelor fixe corporale şi necorporale neamortizabile (intrarea
în patrimoniul instituţiei a acestor active fixe corporale şi necorporale
neamortizabile). Reflectarea în contabilitate a surselor proprii de formare a acestor
active pe seama fondurilor, se realizează astfel:
Reevaluarea activelor fixe trebuie realizată cu regularitate pentru ca
valoarea contabilă să fie permanent apropiată de valoarea justă. Odată cu
inventarierea anuală a patrimoniului, activele fixe sunt aduse la valoarea actuală pe
baza valorii juste. Se procedează la compararea celor două valori, valoarea justă şi
valoarea contabilă, iar pentru diferenţa constată, se vor face în contabilitate
următoarele înregistrări:
a. dacă valoarea actuală (valoarea justă) este mai mare decât valoarea
contabilă, diferenţa din reevaluare majorează rezerva din reevaluare, concomitent
cu o creştere a valorii activului fix, dacă nu a existat o descreştere anterioară
recunoscută ca şi cheltuială a activului sau ca un venit recunoscut ca o compensare
a unei cheltuieli cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ.
b. dacă valoarea actuală (valoarea justă) este mai mică decât valoarea
contabilă, se înregistrează o scădere a rezervei din reevaluare, cu minusul dintre
valoarea rezervei şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă
neacoperită se va înregistra ca o cheltuială, sau va fi înregistrată ca o cheltuială

1
O.M.F.P. nr.1917/2005 – „Contabilitatea instituţiilor publice”, Editura Best Publishing,
Bucureşti, 2006, pag.23

1
întreaga valoare a deprecierii, dacă în rezerva de reevaluare nu a fost înregistrat un
surplus anterior din reevaluare.
În raport de locul unde se determină, rezultatul patrimonial poate fi:
1. Rezultatul instituţiilor publice – se determină la nivelul instituţiei
publice. Rezultatul curent al exerciţiului, determinat la finele exerciţiului curent,
prin închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli. Îmbracă forma excedentului
patrimonial dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, respectiv deficit
patrimonial în caz contrar. Rezultatul curent va fi transferat în exerciţiul ulterior
sub forma rezultatului reportat.
2. Rezultatul bugetului local – al unităţilor administrativ-teritoriale se
determină la finele anului prin închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ale
bugetului local, indiferent de momentul încasărilor sau efectuării plăţilor.
Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt evidenţiate în conturi în afara bilanţului
„Venituri bugetare încasate”, respectiv „Cheltuieli bugetare achitate”, rezultatul
bugetului local fiind evidenţiat printr-un cont distinct. Excedentul se va regulariza
la finele exerciţiului cu bugetul de stat în limita transferurilor de la buget.
Excedentul rămas după transferurile la buget este în scopul rambursării
împrumuturilor restante, inclusiv plata dobânzilor şi comisioanelor aferente,
respectiv pentru constituirea fondului de rulment.
Rezultatul reportat al unităţilor administrativ-teritoriale provine din rezultatul
curent al neexecuţiei bugetare (diferenţa dintre rezultatul patrimonial şi rezultatul
bugetar) din exerciţiul anterior. Dacă anul se încheie cu deficit bugetar acesta se va
acoperi din excedentul execuţiei nebugetare realizat în exerciţiile următoare.
3. Rezultatul bugetului asigurărilor sociale – se determină la finele anului
prin închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli, indiferent dacă au fost încasate sau
plătite, rezultat ce îmbracă forma de excedent sau deficit patrimonial. Veniturile şi
cheltuielile sunt evidenţiate de asemenea cu ajutorul conturilor în afara bilanţului
„Venituri bugetare încasate”, respectiv „Cheltuieli bugetare achitate”, rezultatul fiind
evidenţiat printr-un cont distinct. Conform prevederilor legale în vigoare există
obligativitatea prelevării anuale a unei cote din veniturile încasate pentru constituirea
fondului de rezervă destinat acoperirii prestaţiilor de asigurări sociale şi a altor
cheltuieli din sistemul public de pensii. Excedentul bugetar se va utiliza potrivit
destinaţiilor legale în exerciţiul următor, după restituirea prealabilă a transferurilor
către bugetul de stat, iar deficitul se va acoperi din excedentul exerciţiilor ulterioare
sau pe seama fondului de rezervă. De asemenea se va determina rezultatul curent al
neexecuţiei bugetare ce va fi transferat în exerciţiul ulterior ca rezultat reportat, iar
dacă acesta este sub formă de deficit va fi acoperit din excedentele execuţiilor
nebugetare realizate în exerciţiile ulterioare.
Fondurile cu destinaţie specială sunt fonduri ce se constituie la nivelul
instituţiilor publice în scopul asigurării de surse de finanţare pentru situaţii speciale. În
categoria fondurilor cu destinaţie specială se cuprind2: fondul de rulment; fondul de
rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat; fondul de rezervă pentru sănătate; sume
2
O.M.F.P. nr.1917/2005 – „Contabilitatea instituţiilor publice”, Editura Best Publishing,
Bucureşti, 2006, pag. 72

2
reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local;
fondul de risc; sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de
locuinţe; taxele speciale; fondul de dezvoltare a spitalului.
Împrumuturile pe termen mediu şi lung sunt asimilate elementelor de
capital deoarece se află la dispoziţia instituţiei pe o perioadă mai mare de timp,
capitaluri împrumutate ce generează datorii ce rezultă din necesitatea asigurării cu
bunuri permanente în vederea dezvoltării instituţiei publice.
Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate se ţine pe următoarele categorii:
 împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni;
 împrumuturi interne şi externe contractate / garantate de autorităţile
administraţiei publice locale;
 împrumuturi interne şi externe contractate / garantate de stat;
 alte împrumuturi şi datorii asimilate;
 prime privind rambursarea obligaţiunilor;
 dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate.
Conform Legii nr.313 / 2004, legea datoriei publice, datoria publică reprezintă
„datoria publică guvernamentală la care se adaugă datoria publică locală”.
Prin datorie publică guvernamentală se înţelege totalitatea obligaţiilor
financiare ale statului (interne sau externe) la un moment dat, provenind din
împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern în numele României de
pe pieţele financiare, prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice. În raport de
modul de finanţare, datoria publică guvernamentală poate fi:
1. datorie publică guvernamentală internă – se înţelege totalitatea
obligaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturile contractate direct
sau garantate de stat, de pe piaţa financiară din România, inclusiv sumele utilizate
temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru
finanţarea temporară a deficitelor bugetare.
2. datorie publică guvernamentală externă - se înţelege totalitatea
obligaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturile contractate direct
sau garantate de stat, de pe pieţe financiare externe.
În categoria instrumentelor datoriei publice guvernamentale se cuprind:
 titlurile de stat emise pe piaţa internă sau externă;
 împrumuturi de stat de la bănci din ţară sau străinătate;
 împrumuturi de stat la alte instituţii de credit interne sau externe;
 împrumuturi de stat la persoane juridice române sau străine;
 împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine;
 împrumuturi de stat de la instituţii financiare internaţionale sau de la alte
organizaţii internaţionale;
 împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al
Trezoreriei Statului;
 garanţiile de stat.
Prin datorie publică locală se înţelege totalitatea obligaţiilor financiare
(interne şi externe) ale autorităţilor administraţiei publice locale la un moment dat,

3
obligaţii financiare ce provin din împrumuturile contractate direct sau garantate de
autorităţile publice locale de pe pieţele financiare. În raport de modul de finanţare,
datoria publică locală, poate fi:
1. datorie publică locală internă – se înţelege totalitatea obligaţiilor financiare
ale autorităţilor administraţiei publice locale, provenind din împrumuturile contractate
direct sau garantate de acestea, de pe piaţa financiară din România;
2. datorie publică locală externă – se înţelege totalitatea obligaţiilor financiare
ale autorităţilor administraţiei publice locale, provenind din împrumuturile contractate
direct sau garantate de acestea, de pe pieţe financiare externe;
În categoria instrumentelor datoriei publice locale se cuprind:
 titlurile de valoare;
 împrumuturi de la societăţi bancare;
 împrumuturi de la alte instituţii de credit.
Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta
împrumuturi interne sau externe pentru:
 realizarea de investiţii publice de interes local;
 refinanţarea datoriei publice locale;
 acoperirea golurilor de casă pe parcursul execuţiei bugetare, dacă au fost
epuizate sursele fondului de rulment, din împrumuturi obţinute fără dobândă de la
Ministerul Finanţelor Publice din disponibilităţile existente în contul curent
General al Trezoreriei Statului.
Obligaţiunile sunt instrumente financiare utilizate de stat în vederea
acoperirii temporare a datoriei publice, având următoarele caracteristici:
 se emit pe termen lung;
 sunt purtătoare de dobândă.
Instituţiile publice, spre deosebire de agenţii economici, pot emite doar
obligaţiuni fără opţiune. Obligaţiunile fără opţiune sunt emise de către instituţiile
publice pentru o perioadă mare de timp, în scopul atragerii de pe piaţa financiară a
activelor monetare necesare completării fondurilor proprii.
Valoarea înscrisului se numeşte valoare nominală, dar de cele mai multe
ori emisiunea obligaţiunilor se face la o valoare mai mică sau egală cu valoarea
nominală, valoare ce poartă numele de valoare de emisiune. La scadenţă
obligaţiunile sunt răscumpărate la o valoare mai mare sau egală cu valoarea
nominală, valoare ce se numeşte valoare de rambursare. Diferenţa dintre valoarea
de rambursare mai mare şi valoarea de emisiune mai mică constituie primă de
rambursare a obligaţiunilor, primă ce se va repartiza asupra cheltuielilor
financiare curente ale instituţiei dealungul duratei împrumutului.
Statul poate contacta sau garanta împrumuturi atât de pe piaţa financiară
internă, cât şi externă.
Autorităţile publice locale pot contracta sau garanta credite pentru
investiţiile proprii sau pentru instituţiile din subordine.
Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli în conformitate cu prevederile
IPSAS 19 “Provizioane, datorii contingente şi alte active contingente” sunt
elemente de surse permanente ale instituţiei ce au exigibilitate sau valoare incertă şi

4
care apar ca urmare a aplicării principiului prudenţei. Ele sunt destinate finanţării
riscurilor şi cheltuielilor pe care evenimentele trecute sau actuale le fac probabile:
 litigii, amenzi, penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte;
 provizioane pentru garanţii acordate clienţilor, inclusiv activitatea de service;
 provizioane pentru dezafectarea unor active fixe corporale;
 provizioane pentru restructurare;
 alte provizioane.

Lecţia 6
Contabilitatea activelor fixe la nivelul instituţiilor publice

În conformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru

Sectorul Public (IPSAS), activele reprezintă ”resurse controlate de o entitate ca
rezultat al evenimentelor anterioare şi din care entitatea va avea viitoare beneficii
economice sau potenţial de servicii”3.
În conformitate cu normele româneşti, activele reprezintă ”resurse
controlate de către instituţia publică ca rezultat a unor evenimente trecute, de la
care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui
cost poate fi evaluat în mod credibil”.
Activele fixe pe care o instituţie publică le poate deţine se grupează în:
active fixe necorporale; active fixe corporale; active fixe financiare.
I. Active fixe necorporale - este un bun fără substanţă fizică, deţinut pentru o
perioadă mai mare de un an în scop productiv sau pentru furnizare de bunuri şi de
servicii, pentru a fi închiriat altora sau pentru deţinute din motive administrative. În
categoria activelor fixe necorporale deţinute instituţia publică se cuprind:
1. Active fixe necorporale amortizabile – durata de viaţă pentru activele fixe
necorporale amortizabile este de 5 ani, cu excepţia brevetelor, certificatelor de
înregistrare, mărcilor, alte titluri de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală,
licenţelor şi altor valori asimilate pentru care durata de viaţă este reprezentată de durata
de utilizare sau concesionare a lor în instituţia publică . În această structură se cuprind:
cheltuielile de dezvoltare; concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi alte valori
asimilate; alte active fixe necorporale; active fixe necorporale în curs.
2. Active fixe necorporale neamortizabile: sunt active deţinute de instituţia
publică şi care nu sunt supuse amortizării. În această categorie se cuprind următoarele:
reprezentaţiile teatrale, programele radio şi de televiziune, lucrările muzicale,
evenimentele sportive, lucrările literare şi artistice, benzile magnetice şi altele
asemenea, regăsite sub titulatura de înregistrări ale evenimentelor cultural sportive.
I. Modalităţi de intrare în patrimoniu a activelor fixe necorporale:
achiziţie, realizare în regie proprie, realizare în antrepriză, plus la inventar, donaţii,
transfer de la alte instituţii publice.

3
Federaţia Internaţională a Contabililor – „Standardele Internaţionale de Contabilitate
pentru Sectorul Public”, Editura C.E.C.C.A.R., Bucureşti, 2005, pag.24

5
 II. Modalităţi de ieşire din patrimoniu a activelor fixe necorporale: scoatere
din funcţiune, vânzare, lipsuri la inventar, transfer către alte instituţii publice.
II. Active fixe corporale - reprezintă bunuri deţinute pe o perioadă mai
mare de un an şi o valoare mai mare decât limita prevăzută de reglementările legale
în vigoare, de o persoană juridică pentru a fi utilizate în producţia proprie de bunuri
sau prestarea de servicii, respectiv pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi
utilizate în scopuri administrative. Conform O.M.F.P. nr.1917 / 2005 activele fixe
corporale reprezintă ”obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi
care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au o valoare mai mare decât limita
stabilită prin Hotărâre a Guvernului şi o durată de utilizare mai mare de un an”.
În categoria activelor fixe corporale se cuprind:
 terenurile – sub această titulatură se cuprind terenurile agricole şi
silvice, terenurile cu şi fără construcţii, terenurile cu zăcăminte etc. care alcătuiesc
domeniul public sau privat al statului sau unităţilor teritorial-administrative aflate
în administrarea instituţiei sau date în concesiune, închiriere sau folosinţă gratuită,
lacurile, izurile şi bălţile dacă nu reprezintă rezultatul unei investiţii;
 amenajările de terenuri – împrejmuirile, lucrările de acces, racordarea la
sistemul de alimentare cu energie, lucrările de irigaţii, desecări, îndiguiri etc.;
 construcţiile;
 instalaţiile tehnice;
 mijloacele de transport;
 animalele şi plantaţiile;
 mobilierul şi aparatura de birotică, sisteme de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte active fixe corporale;
 active fixe corporale în curs.
Sunt asimilate activelor fixe şi înregistrate ca atare, următoarele:
 valorile de muzeu, obiectele de artă şi de expoziţii;
 investiţiile efectuate în scopul amenajării de lacuri, bălţi, iazuri şi
terenuri dacă acestea nu sunt concretizate în active fixe corporale;
 investiţii realizate la activele fixe corporale luate cu chirie.
Nu reprezintă active fixe corporale următoarele: pădurile; construcţiile şi
instalaţiile provizorii; prototipurile de active fixe.
I. Modalităţi de intrare în patrimoniu a activelor fixe corporale : achiziţie
(active fixe corporale neamortizabile sau amortizabile ce necesită sau nu montaj)
de la intern sau extern, realizare în regie proprie, realizare în antrepriză, plus la
inventar, donaţii, transfer de la alte instituţii publice, concesionare, leasing.
II. Modalităţi de ieşire din patrimoniu a activelor fixe corporale :
scoatere din funcţiune (casare cu şi fără dezmembrare), vânzare, lipsuri la inventar,
transfer către alte instituţii publice.
III. Active fixe financiare - reprezintă valori pe cate instituţia publică le–a
investit în patrimoniul altor societăţi comerciale sau organizaţii, respectiv valori
preluate de stat în contul unor creanţe bugetare pentru o perioadă mai mare de un
an şi creanţele generate de aceste investiţii.

6
 Activele fixe financiare pe care instituţia publică le poate deţine sunt
reprezentate de: titluri de participare; alte titluri imobilizate; creanţe imobilizate.

Aplicaţii rezolvate

Aplicaţii rezolvate lecţia 5:

Aplicaţia 1: Pentru realizarea în regie proprie a unui activ fix necorporal
neamortizabil în cursul exerciţiului curent s-au consumat materiale în valoare de
8.000 lei şi salarii în valoare de 2.000 lei. Se recepţionează şi se dă în folosinţă
activul fix necorporal neamortizabil realizat cu forţe proprii.
a. se înregistrează consumurile ocazionate de realizarea activului fix:
- consumul de materiale:
602 = 302 8.000
”Cheltuieli cu materialele consumabile” ”Materiale consumabile”
- consumul de manoperă:
641 = 421 2.000
”Cheltuieli cu salariile personalului” ”Personal - salarii datorate”
b. se recepţionează lucrarea realizată:
233 = 721 10.000
”Active fixe necorporale în ”Venituri din producţia de active fixe
curs” necorporale”
c. cum activul fix necorporal realizat nu este amortizabil, pentru a nu afecta
contul de rezultat, cheltuielile de capital angajate la realizarea activului fix se vor
recunoaşte ca şi cheltuieli curente ale instituţiei publice, astfel:
682 = 233 10.000
”Cheltuieli cu activele fixe ”Active fixe necorporale în
neamortizabile” curs”
d. se dă în folosinţă activul fix necorporal neamortizabil realizat:
206 = 100 10.000
”Înregistrări ale evenimentelor cultural- ”Fondul activelor fixe
sportive” necorporale”
Aplicaţia 2 : Se cumpără un activ fix necorporal neamortizabil în valoare
de 12.000 de lei.
a. se înregistrează achiziţia activului fix necorporal neamortizabil:
206 = 100 12.000
”Înregistrări ale evenimentelor cultural- ”Fondul activelor fixe
sportive” necorporale”
b. se reflectă datoria faţă de furnizorul de active fixe
682 = 404 12.000
”Cheltuieli cu activele fixe ”Furnizori de active fixe”
neamortizabile”
Aplicaţia 3: Se constată la inventariere un plus de active fixe necorporale
neamortizabile în valoare de 2.000 lei. Plusul constatat se reflectă astfel:
206 = 100 2.000

7
 ”Înregistrări ale evenimentelor cultural- ”Fondul activelor fixe
sportive” necorporale”
Aplicaţia 4: Se scoate din evidenţă un activ necorporal neamortizabil în
valoare de 8.000 lei. În contabilitate se va înregistra:
100 = 206 8.000
”Fondul activelor fixe ”Înregistrări ale evenimentelor cultural-
necorporale” sportive”
Aplicaţia 5: În urma inventarierii anuale a patrimoniului se constată o lipsă
neimputabilă la active fixe necorporale neamortizabile în valoare de 800 lei. Lipsul
neimputabil constatat se va reflecta în contabilitate astfel:
100 = 206 800
”Fondul activelor fixe ”Înregistrări ale evenimentelor cultural-
necorporale” sportive”
Aplicaţia 6: Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vâlcea, a confiscat în
urma unui control efectuat la un agent economic din judeţ bunuri pentru care nu a
găsit acte de provenienţă în valoare de 14.000 lei. Aceste bunuri vor fi valorificate
în regim de consignaţie.
a. se înregistrează bunurile confiscate conform legilor în vigoare:
347 = 102 14.000
”Bunuri legal confiscate sau intrate, ”Fondul bunurilor ce
potrivit legii în proprietatea privată a alcătuiesc domeniul privat al
statului” statului”
b. predarea în regim de consignaţie spre valorificare a acestor bunuri:
359 = 347 14.000
”Bunuri în custodie sau ”Bunuri legal confiscate potrivit legii în
consignaţie la terţi” proprietatea privată a statului”
c. încasarea contravalorii bunurilor valorificate în regim de consignaţie:
560 = 708 14.000
”Disponibil din venituri proprii” ”Venituri din activităţi diverse”
Concomitent:
102 = 359 14.000
”Fondul bunurilor ce alcătuiesc ”Bunuri în custodie sau
domeniul privat al statului” consignaţie la terţi”
Aplicaţia 7: La o instituţie publică la finele exerciţiului N s-a constatat că
valoarea justă a activelor corporale (construcţii) este mai mare cu 10.000 lei faţă de
valoarea contabilă de înregistrare de 40.000 lei.
valoare contabilă: 40.000 lei
valoare justă: 50.000 lei
diferenţe de reevaluare actuale: + 10.000 lei
212 = 1052 10.000
„Construcţii” „Rezerve din reevaluarea construcţiilor”
Aplicaţia 8: Ministerul Finanţelor Publice emite în cursul exerciţiului N
10.000 obligaţiuni cu o valoare nominală de 10 lei / obligaţiune, valoare de emisiune 9
lei / obligaţiune, valoarea de rambursare 11 lei / obligaţiune. Dobânda anuală a
împrumutului este de 10%, durata împrumutului 5 ani, rambursabil în tranşe egale.

8
 a. se înregistrează emisiunea obligaţiunilor:
Valoare emisiune: 10.000 x 9 = 90.000 lei
Valoare rambursare: 10.000 x 11 = 110.000 lei
Primă rambursare împrumut: 20.000 lei
% = 161 110.000
„Împrumuturi din emisiunea de
obligaţiuni”
461 90.000
„Debitori”
169 20.000
„Prime privind rambursarea
împrumuturilor din emisiunea de
obligaţiuni”

b. se încasează contravaloarea obligaţiunilor emise:

521 = 461 90.000
”Disponibil al bugetului local” „Debitori”
c. se înregistrează dobânda aferentă exerciţiului N:
valoare împrumut: 10.000 obligaţiuni x 10 lei / obligaţiune = 100.000 lei
dobândă datorată (N) = val. împrumut x rata anuală a dobânzii = 100.000 x
10% = 10.000 lei
666 = 1681 10.000
”Cheltuieli cu “Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de
dobânzile” obligaţiuni”
d. repartizarea pe cheltuielile financiare curente ale instituţiei a primei privind
rambursarea obligaţiunilor. Şi la instituţiile publice, prima privind rambursarea
împrumutului din emisiunea de obligaţiuni se amortizează, şi se va include în tranşe
egale pe cheltuielile financiare curente ale instituţiei ( 20.000 lei / 5 ani):
6868 = 169 4.000
„Cheltuieli financiare privind „Prime privind rambursarea
amortizarea primelor de împrumuturilor din emisiunea de
rambursare a obligaţiunilor” obligaţiuni”
e. achitarea dobânzii şi rambursarea primei tranşe (împrumut obligatar total
110.000 lei / 5 ani) aferente creditului obligatar aferent exerciţiului N:
% = 521 32.000
”Disponibil al bugetului
local”
1681 10.000
“Dobânzi aferente împrumuturilor din
emisiuni de obligaţiuni”
161 22.000
„Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni”
Notă: înregistrări similare (c, d, e) se realizează şi în exerciţiile următoare
Aplicaţia 9: În cursul exerciţiului N se contractează un împrumut intern în
valoare de 50.000 lei, dobândă anuală 10% pentru achitarea contravalorii utilajelor
achiziţionate de o instituţie publică de la un furnizor intern. Împrumutul se restituie în doi

9
ani în tranşe egale, astfel: în primul an din veniturile proprii ale instituţiei publice, iar în al
doilea an jumătate din veniturile proprii ale instituţiei şi jumătate din finanţări de la buget.
a. achiziţia utilajelor de la furnizorul intern:
2131 = 404 50.000
„Instalaţii tehnice” „Furnizori de active
fixe”
b. contractarea împrumutului intern în exerciţiul N pentru achiziţia utilajelor:
404 = 164 50.000
„Furnizori de active fixe” „Împrumuturi interne şi externe
contractate stat”
c. înregistrarea dobânzii aferente primului an:
Dobândă anuală datorată: 50.000 x 10% = 5.000 lei
666 = 1684 5.000
„Cheltuieli cu dobânzile” „Dobânzi aferente împrumuturilor interne
şi externe contractate de stat”
d. plata dobânzii şi a primei tranşe din veniturile proprii ale instituţiei:
% = 560 30.000
„Disponibil al instituţiilor
publice din venituri proprii”
164 25.000
„Împrumuturi interne şi externe
contractate stat”
1684 5.000
„Dobânzi aferente împr.interne şi
externe contractate de stat”
e. se înregistrează dobânda aferentă celui de al doilea an:
Dobândă anuală datorată: 25.000 x 10% = 2.500 lei
666 = 1684 2.500
„Cheltuieli cu dobânzile” „Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi
externe contractate de stat”
f. plata dobânzii şi a ultimei tranşe din împrumutul intern contactat :
- din venituri proprii ale instituţiei:
% = 560 13.750
„Disponibil al instituţiilor
publice din venituri proprii”
164 1.250
„Împrumuturi interne şi externe
contractate stat”
1684 12.500
„Dobânzi aferente împr. interne şi
externe contractate de stat”
- din finanţare de la bugetul de stat:
% = 770 13.750
„Finanţare de la buget”
164 1.250
„Împrumuturi interne şi externe contractate
stat”

10
 1684 12.500
„Dobânzi aferente împrumuturilor interne
şi externe contractate de stat”
Aplicaţia 10: O instituţie publică este implicată într-un proces cu un client
care îi cere daune interese în sumă de 10.000 lei în cursul exerciţiului N. Procesul
va continua şi în exerciţiul N+1, la finele căruia se va pronunţa de altfel şi sentinţa
definitivă. În baza sentinţei definitive instituţia publică este obligată la plata de
daune interese în valoare de 12.000 lei.
a. în exerciţiul N instituţia publică constituie provizionul pentru daune interese:
681 = 1511 10.000
“Chelt.operaţionale privind amortizările şi provizioanele” “Provizioane pentru litigii”
b. în exerciţiul N+1 are loc majorarea provizionului constituit:
provizion constituit: 10.000 lei
provizion necesar: 12.000 lei
majorare provizion: 2.000 lei
681 = 1511 2.000
“Chelt. operaţionale privind amortizările şi provizioanele” “Provizioane pentru litigii”
c. în baza sentinţei definitive de plată a daunelor-interese se anulează provizionul :
1511 = 781 12.000
“Provizioane pentru litigii” „Ven.din provizioane şi ajustări privind activitatea
operaţională”

Aplicaţii rezolvate lecţia 6:

Aplicaţia 1: Pentru realizarea în regie proprie a unui activ fix necorporal
neamortizabil în cursul exerciţiului curent s-au consumat materiale în valoare de
5.000 lei şi salarii în valoare de 5.000 lei. Se recepţionează şi se dă în folosinţă
activul fix necorporal neamortizabil realizat cu forţe proprii.
a. se înregistrează consumurile ocazionate de realizarea activului fix:
consumul de materiale:
602 = 302 5.000
”Cheltuieli cu materialele consumabile” ”Materiale consumabile”
consumul de manoperă:
641 = 421 5.000
”Cheltuieli cu salariile personalului” ”Personal - salarii datorate”
b. se recepţionează lucrarea realizată:
233 = 721 10.000
”Active fixe necorporale în ”Venituri din producţia de active fixe
curs de execuţie” necorporale”
c. cum activul fix necorporal realizat nu este amortizabil, pentru a nu afecta contul
de rezultat, cheltuielile de capital angajate în realizarea activului fix se vor
recunoaşte ca şi cheltuieli curente ale instituţiei publice, astfel:
6822 = 233 10.000
”Cheltuieli cu activele fixe ”Active fixe necorporale în
necorporale neamortizabile” curs de execuţie”
d. se dă în folosinţă activul fix necorporal neamortizabil realizat:
206 = 100 10.000
”Înregistrări ale evenimentelor cultural- ”Fondul activelor fixe

11
 sportive” necorporale”
Aplicaţia 2: Se cumpără un activ fix necorporal neamortizabil în valoare de
2.000 de lei.
a. se înregistrează achiziţia activului fix necorporal neamortizabil:
206 = 100 2.000
”Înregistrări ale evenimentelor cultural- ”Fondul activelor fixe
sportive” necorporale”
b. se reflectă datoria faţă de furnizorul de active fixe
6822 = 404 2.000
”Chelt. cu active fixe nec. neamortizabile” ”Furnizori de active fixe”
Aplicaţia 3: O instituţie publică realizează pe parcursul a două exerciţii, un
program informatic. Consumurile ocazionate sunt: în cursul exerciţiului N:
materiale consumabile în valoare de 1.000 lei, manoperă 2.000 lei; în cursul
exerciţiului N+1: materiale consumabile în valoare de 500 lei, manoperă 1.500 lei.
La finele exerciţiului N+1 este dat în folosinţă programul informatic realizat.
a.se înregistrează consumurile ocazionate de realizarea activului fix în exerciţiul
N:
consumul de materiale:
602 = 302 1.000
”Cheltuieli cu materialele consumabile” ”Materiale consumabile”
consumul de manoperă:
641 = 421 2.000
”Cheltuieli cu salariile personalului” ”Personal - salarii datorate”
b. se recepţionează lucrarea în curs de execuţie realizată la finele
exerciţiului N:
233 = 721 3.000
”Active fixe necorp.în curs de ”Ven. din producţia de active fixe
execuţie” necorporale”
c. se înregistrează consumurile exerciţiului N+1:
consumul de materiale:
602 = 302 500
”Cheltuieli cu materialele consumabile” ”Materiale consumabile”
consumul de manoperă:
641 = 421 1.500
”Cheltuieli cu salariile personalului” ”Personal - salarii datorate”
d. se recepţionează şi se dă în folosinţă programul informatic:
2081 = % 5.000
”Programe informatice”
233 3.000
”Active fixe nec. în curs de execuţie”
721 2.000
”Ven. din producţia de active fixe necorp.”
Aplicaţia 4: Se cumpără un activ fix necorporal amortizabil în valoare de
2.000 de lei, reprezentat de un proiect de dezvoltare. În contabilitate achiziţia
activului fix necorporal amortizabil se va înregistra:
203 = 404 2.000

12
 ”Cheltuieli de dezvoltare” ”Furnizori de active fixe”

Aplicaţia 5: Se primeşte ca donaţie un activ fix necorporale amortizabil

(aplicaţie informatică) în valoare de 1.000 lei. Donaţia primită se reflectă astfel:
2081 = 779 1.000
”Programe informatice” ”Ven. din bunuri primite cu titlu gratuit”

Aplicaţia 6: Se vinde către un terţ un proiect de dezvoltare după un an de la

data achiziţiei, la un preţ de vânzare de 6.000 lei, valoare de înregistrare în
contabilitate de 11.000 lei, amortizare calculată şi înregistrată 5.500 lei.
a. se înregistrează vânzarea activului fix amortizabil:

4611 = 791 6.000

”Debitori sub 1 an” ”Venituri extraordinare din valorificarea unor
bunuri aparţinând statului”

b. scoaterea din evidenţă a activului fix amortizabil vândut terţului:

% = 203 11.000
”Cheltuieli de dezvoltare”
2803 5.500
”Amortizarea chelt.de dezvoltare”
691 5.500
”Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe”
Aplicaţia 7: Se înregistrează un minus constat în urma inventarierii anuale
la alte active fixe necorporale în valoare de 1.000 lei (amortizat în proporţie de
80%), vinovat fiind salariatul instituţiei publice. Valoarea de înlocuire a activului
fix necorporal constat lipsă este de 1.500 lei şi este imputată salariatului vinovat.
a. scoaterea din evidenţă a activului fix necorporal amortizabil constat lipsă:
% = 2082 1.000
”Alte active fixe necorp.”
2808 800
”Amortizări altor activele fixe necorp.”
691 200
”Chelt. extraordinare din op.active fixe”
b. imputarea pagubei salariatului vinovat:
4282 = % 1.500
”Alte creanţe în legătură cu pers.”
791 1.000
”Venituri din valorificarea unor
bunuri aparţinând statului”
4481 500
”Alte datorii faţă de bug.de stat”
Aplicaţia 8: Se achiziţionează un teren în valoare de 10.000 lei, teren ce
intră în proprietatea publică a statului.
a. se înregistrează achiziţia activului fix corporal neamortizabil:
2111 = 101 10.000

13
 „Terenuri” „Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public
al statului”
b. se reflectă datoria faţă de furnizor:
6821 = 404 10.000
„Cheltuieli privind activele fixe „Furnizori de active fixe”
corporale neamortizabile”
Aplicaţia 9: Se constată la inventariere un plus de active fixe corporale
neamortizabile în valoare de 1.000 lei, bunuri de fac parte din domeniul public al
statului. Plusul constatat se reflectă în contabilitate astfel:
214 = 101 1.000
„Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie „Fondul bunurilor ce alcătuiesc
a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe” domeniul public al statului”
Aplicaţia 10: Se scoate din evidenţă un activ corporal neamortizabil în
valoare de 3.000 lei, bun ce aparţine domeniului public al statului.
101 = 214 3.000
„Fondul bunurilor ce alcătuiesc „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie
domeniul public al statului” a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe”
Aplicaţia 11: În urma inventarierii anuale a patrimoniului se constată o
lipsă neimputabilă la active fixe corporale neamortizabile în valoare de 500 lei,
active ce fac parte din domeniul public al statului.
101 = 214 500
„Fondul bunurilor ce „Mobilier, aparatură birotică, echipamente
alcătuiesc domeniul de protecţie a valorilor umane şi materiale şi
public al statului” alte active fixe”
Aplicaţia 12: În urma inventarierii anuale a patrimoniului se constată o
lipsă neimputabilă la active fixe corporale neamortizabile în valoare de 1.000 lei,
active ce fac parte din domeniul public al statului. Lipsul constat se va imputa
gestionarului paguba produsă la valoarea de înlocuire de 1.500 lei.
a. se scoate din evidenţă activul fix corporal neamortizabil constat lipsă:
101 = 214 1.000
„Fondul bunurilor ce „Mobilier, aparatură birotică,
alcătuiesc domeniul public al echipamente de protecţie a valorilor
statului” umane şi materiale”
b. trecerea pagubei în sarcina persoanei vinovate:
4282 = % 1.500
„Alte creanţe în legătură cu
personalul”
791 1.000
„Venituri din valorificarea unor
bunuri aparţinând statului”
4481 500
„Alte datorii faţă de bugetul de stat”
Aplicaţia 13: Se casează un activ fix corporal neamortizabil (instalaţie
tehnică) în valoare de 12.000 lei. Pentru dezmembrare se apelează la o firmă
specializată, care a facturat serviciul realizat pentru suma de 1.000 lei, TVA 24%.
În urma dezmembrării se recuperează piese de schimb în valoare de 800 lei.
a. se scoate din evidenţă activul fix corporal neamortizabil casat:

14
 101 = 213 12.000
„Fondul bunurilor ce alcătuiesc „Instalaţii tehnice, mijloace de
domeniul public al statului” transport, animale şi plantaţii”
b. se înregistrează serviciul de dezmembrare realizat de firma specializată:
% = 401 1.240
„Furnizori”
628 1.000
„Cheltuieli cu alte servicii realizate
de terţi”
4426 240
„TVA deductibil”
c. se înregistrează piesele de schimb recuperate în urma dezmembrării instalaţiei:
3024 = 791 800
„Piese de schimb” „Venituri din valorificarea unor bunuri
aparţinând satului”

Aplicaţia 14: Se cumpără un autoturism în valoare de 20.000 lei, TVA 24%.

% = 404 24.800
„Furnizori de active fixe”
213 20.000
„Instalaţii tehnice, mijloace de
transport, animale şi plantaţii”
4426 4.800
„TVA deductibil”
Aplicaţia 15: Se cumpără o instalaţie în valoare de 20.000 lei, TVA 24%. Montajul
instalaţiei la fi realizat cu ajutorul unei firme specializate, care ne facturează serviciul prestat
pentru suma de 2.000 lei, TVA 24%. Se recepţionează şi se pune în funcţiune instalaţia.
a. achiziţia activului fix corporal amortizabil ce necesită montaj:
% = 404 24.800
„Furnizori de active fixe”
231 20.000
”Active fixe corporale în curs de execuţie”
4426 4.800
„TVA deductibil”
b. se înregistrează serviciul de montaj realizat de firma specializată:
% = 401 2.480
„Furnizori”
231 2.000
”Active fixe corporale în curs de execuţie”
4426 480
„TVA deductibil”
c. se recepţionează şi se pune în funcţiune instalaţia:
213 = 231 22.000
„Instalaţii tehnice, mijloace de ”Active fixe corporale în curs
transport, animale şi plantaţii” de execuţie”
Aplicaţia 16 : Se primeşte ca donaţie mobilier evaluat la 15.000 lei.
214 = 779 15.000
„Mobilier, aparatură birotică, „Venituri din bunuri primite

15
 echipamente de protecţie a valorilor” cu titlu gratuit”
Aplicaţia 17: Se înregistrează un plus la inventar de 5.000lei.
214 = 779 5.000
„Mobilier, aparatură birotică, „Venituri din bunuri primite
echipamente de protecţie a valorilor” cu titlu gratuit”
Aplicaţia 18: Se vinde un autoturism la un preţ de vânzare de 20.000 lei,
TVA 24%. Valoarea de înregistrare în contabilitate a activului fix corporal ce se
vinde este de 30.000 lei, amortizare calculată şi înregistrată 22.000 lei.
a. se înregistrează vânzarea autoturismului:
4611 = % 24.800
„Debitori sun 1 an”
791 20.000
„Venituri din valorificarea unor bunuri
aparţinând satului”
4427 4.800
„TVA colectată”
b. se scoate din evidenţă autoturismul vândut, amortizat parţial:
% = 2134 30.000
„Mijloace de
transport”
2813 22.000
”Amortizarea instalaţiilor tehnice, mijloace de
transport, animale şi plantaţii”
691 8.000
„Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu
active fixe”
Notă: dacă activul fix corporal amortizabil ar fi fost complet amortizat,
înregistrarea ar fi fost:
2813 = 2134 30.000
”Amortizarea instalaţiilor tehnice, mijloace „Mijloace de transport”
de transport, animale şi plantaţii”
Aplicaţia 19: O instituţie publică primeşte în contul unor creanţe bugetare
1.000 acţiuni la o societate „X” cotate la bursă, valoare nominală 200 lei / acţiune.
La sfârşitul anului se primesc dividende în valoare de 20.000 lei.
a. conversia creanţelor bugetare în acţiuni pe care instituţia publică le va deţine în
patrimoniul societăţii „X”
2601 = 463 200.000
„Titluri de participare cotate” „Creanţe ale bugetului de stat”
b. dividendele primite la sfârşitul anului pentru acţiunile deţinute la S.C. „X”
520 = 761 20.000
„Disponibil al bug. de stat” „Venituri din active financiare”
Aplicaţia 20: O instituţie publică acordă unui terţ pe o perioadă de 2 ani un
împrumut în valoare de 100.000 lei cu o dobândă de 6% pe an. Dobânda se va
încasa odată cu rata scadentă (împrumutul se rambursează în 2 tranşe anuale egale).
a. acordarea împrumutului:
2673 = 5121 100.000
„Împrumuturi acordate pe termen lung” „Conturi la bănci în lei”

16
 b. dobânda aferentă primului an: D = V × r = 100 .000 × 6% = 6.000lei
D – dobândă anuală datorată;V- valoare împrumut; r – rata anuală a dobânzii;
2674 = 766 6.000
„Dobânzi aferente împrumuturilor cordate pe „Venituri din dobânzi”
termen lung”
c. încasare rată scadentă şi dobândă aferentă primului an:
5121 = % 56.000
„Conturi la bănci în lei”
2673 50.000
„Împrumuturi acordate pe termen
lung”
2674 6.000
„Dobânzi aferente împrumuturilor
cordate pe termen lung”
d. dobânda aferentă celui de al doilea an:
D = V × r = 50.000 × 6% = 3.000 lei
2674 = 766 3.000
„Dobânzi aferente împrumuturilor cordate pe „Venituri din dobânzi”
termen lung”
e. încasarea ultimei rate şi a dobânzii aferente:
5121 = % 53.000
„Conturi la bănci în lei”
2673 50.000
„Împrumuturi acordate pe termen
lung”
2674 3.000
„Dobânzi aferente împrumuturilor
cordate pe termen lung”

Teste de autoevaluare

1. În structura capitalurilor proprii la nivelul instituţiilor publice se cuprind:

a.fondurile instituţiei publice, rezultatul patrimonial curent şi reportat,
rezervele din reevaluare şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli;
b.capitalul social, rezultatul patrimonial curent şi reportat, rezervele din
reevaluare şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli;
c. fondurile instituţiei publice, rezultatul patrimonial curent şi reportat, rezervele
legale şi statutare, rezervele din reevaluare şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.
2. În categoria fondurilor cu destinaţie specială nu se cuprind:
a. fondul de rulment; b. taxele speciale; c. fondul de garantare pentru plata
creanţelor salariale.
3. Fondul de rulment – se constituie la nivelul unităţilor administrativ teritoriale
pe seama excedentului anual al bugetului local, având următoarele destinaţii:

17
 a.acoperirea golurilor de casă provenite din decalajele dintre veniturile şi
cheltuielile exerciţiului curent şi acoperirea definitivă a deficitului bugetar rezultat
la sfârşitul exerciţiului bugetar, respectiv pentru finanţarea unor investiţii din
competenţa autorităţilor administraţiei publice locale;
b.acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale temeinic motivate;
c. acoperirea altor cheltuieli ale sistemului public, dacă sunt aprobate prin
legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
4. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt destinate finanţării riscurilor
şi cheltuielilor pe care evenimentele trecute sau actuale le fac probabile. Pentru
care dintre evenimentele de mai jos nu se constituie astfel de provizioane:
a.litigii, amenzi, penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte;
b.provizioane pentru garanţii acordate clienţilor, inclusiv activitatea de service;
c. deprecierea creanţelor clienţi.
5. Un provizion va fi recunoscut numai dacă sunt îndeplinite cumulativ
anumite condiţii. Care din condiţiile de mai jos nu este corectă:
a.o entitate are o obligaţie curentă generată de un eveniment curent;
b.este probabil ca o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice
sau potenţial de servicii să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă;
c. poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei.
6. În categoria activelor fixe necorporale neamortizabile deţinute de instituţia
publică se cuprind:
a.cheltuielile de dezvoltare;
b.programele informatice;
c. înregistrările evenimentelor cultural sportive.
7. În categoria activelor fixe necorporale amortizabile deţinute de instituţia
publică se cuprind:
a.cheltuielile de constituire, cheltuielile de dezvoltare, brevete, licenţe şi
valorile asimilate, programele informatice;
b.cheltuielile de dezvoltare, brevete, licenţe şi valorile asimilate, programele informatice;
c. înregistrările evenimentelor cultural sportive.
8. Conform normelor contabile româneşti, instituţiile publice care
procedează la calculul şi înregistrarea în contabilitate a amortizării, pot utiliza ca
metode de calcul şi înregistrare:
a. metoda liniară; b. metoda accelerată; c. metoda degresivă.
9. La intrarea în patrimoniul instituţiei publice, evaluarea activelor fixe
necorporale se realizează la valoarea de intrare, care este reprezentată de:
a.cost de achiziţie, cost de producţie sau valoarea justă;
b.cost de achiziţie, cost de producţie sau valoarea reevaluată;
c. cost de achiziţie, cost de producţie sau valoarea de inventar.
10. La nivelul instituţiilor publice nu sunt asimilate activelor fixe şi
înregistrate ca atare în contabilitate, următoarele:
a.valorile de muzeu, obiectele de artă şi de expoziţii;
b.investiţiile efectuate în scopul amenajării de lacuri, bălţi, iazuri şi terenuri
dacă acestea nu sunt concretizate în active fixe corporale;

18
 c. prototipurile de active fixe.
11. Nu reprezintă active, următoarele:
a.valorile de muzeu, obiectele de artă şi de expoziţii;
b.investiţiile efectuate în scopul amenajării de lacuri, bălţi, iazuri şi terenuri
dacă acestea nu sunt concretizate în active fixe corporale;
c. pădurile, construcţiile şi instalaţiile provizorii, prototipurile de active fixe.
12. Sunt asimilate activelor fixe şi înregistrate ca atare, următoarele:
a.valorile de muzeu, obiectele de artă şi de expoziţii;
b.construcţiile şi instalaţiile provizorii;
c. prototipurile de active fixe.
13. La intrarea în patrimoniul instituţiei publice, evaluarea activelor fixe
necorporale se realizează la valoarea de intrare, care este reprezentată de:
a. cost de achiziţie, cost de producţie, valoarea justă, respectiv valoarea estimată;
b.cost de achiziţie, cost de producţie sau valoarea reevaluată;
c. cost de achiziţie, cost de producţie sau valoarea de inventar.
14. Activele fixe financiare pe care instituţia publică le poate deţine sunt
reprezentate de:
a.titluri de participare, creanţe imobilizate şi alte titluri imobilizate;
b.titluri de plasament, creanţe imobilizate şi alte titluri imobilizate;
c. titluri de participare, creanţe curente şi alte titluri imobilizate.
15. La intrare activele fixe financiare sunt evaluate la costul de achiziţie,
reprezentat de:
a.preţul de cumpărare sau valoarea determinată prin contractul de achiziţie
mai puţin cheltuielile accesorii legate de achiziţia acestor valori;
b.preţul de cumpărare, inclusiv cheltuielile accesorii legate de achiziţia
acestor valori;
c. pentru activele fixe financiare cotate se va folosi cursul mediu al ultimei
luni de tranzacţionare, iar pentru cele necotate o valoare probabilă de negociere.

Aplicaţii de rezolvat

Aplicaţia 1: Cum se reflectă plusul la inventariere de active fixe

necorporale neamortizabile?
a 206
”Înregistrări ale evenimentelor
cultural-sportive”
b 100
”Fondul activelor fixe necorporale”
c 206
”Înregistrări ale evenimentelor
cultural-sportive”
= 100
”Fondul activelor fixe necorporale”
= 206
”Înregistrări ale evenimentelor
cultural-sportive”
= 101
„Fondul bunurilor ce alcătuiesc
domeniul public al statului”

19
 Aplicaţia 2: Cum se înregistrează scoaterea din evidenţă a unui activ
necorporal neamortizabil?
a 206 = 100
”Înregistrări ale evenimentelor ”Fondul activelor fixe necorporale”
cultural-sportive”
b 100 = 206
”Fondul activelor fixe necorporale” ”Înregistrări ale evenimentelor
cultural-sportive”
c 206 = 101
”Înregistrări ale evenimentelor „Fondul bunurilor ce alcătuiesc
cultural-sportive” domeniul public al statului”
Aplicaţia 3: La o instituţie publică s-a constatat că valoarea justă a unui
teren este mai mare cu 20.000 lei faţă de valoarea contabilă de înregistrare de
50.000 lei. Cum se vor contabiliza diferenţele de reevaluare?
a 2111 = 1052 50.000
„Teren” „Rezerve din reevaluarea
terenurilor”
b 2111 = 1052 20.000
„Teren” „Rezerve din reevaluarea
terenurilor”
c 1052 = 2111 20.000
„Rezerve din reevaluarea „Teren”
terenurilor”
Aplicaţia 4: Cum se înregistrează în contabilitate, constituirea unui
provizion pentru litigii:
a 681 = 1511
“Cheltuieli operaţionale privind “Provizioane pentru litigii”
amortizările şi provizioanele”
b 681 = 1512
“Cheltuieli operaţionale privind “Provizioane pentru garanţii acordate
amortizările şi provizioanele” clienţilor”
c 1511 = 781
“Provizioane pentru litigii” „Venituri din provizioane şi ajustări
privind activitatea operaţională”
Aplicaţia 5: Cum se înregistrează în contabilitate, anularea unui provizion
pentru garanţii acordate clienţilor?
a 681 = 1511
“Cheltuieli operaţionale privind “Provizioane pentru litigii”
amortizările şi provizioanele”
b 1512 = 781
“Provizioane pentru garanţii „Venituri din provizioane şi ajustări
acordate clienţilor” privind activitatea operaţională”
c 781 = 1512
„Venituri din provizioane şi “Provizioane pentru garanţii acordate
ajustări privind activitatea clienţilor”
operaţională”
Aplicaţia 6: Care este formula contabilă de achiziţie a unui activ fix
necorporal neamortizabil?
20
 a 100 = 206
”Fondul activelor fixe necorporale” ”Înregistrări ale evenimentelor
cultural-sportive”
b 100 = 404
”Fondul activelor fixe necorporale” ”Furnizori de active fixe”
c 206 = 100
”Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive” ”Fondul activelor fixe
necorporale”
Aplicaţia 7: Cum se înregistrează în contabilitate achiziţia un proiect de dezvoltare?
a 203 = 404
”Cheltuieli de dezvoltare” ”Furnizori de active fixe”
b 203 = 100
”Cheltuieli de dezvoltare” ”Fondul activelor fixe necorporale”
c 206 = 404
”Înregistrări ale evenimentelor ”Furnizori de active fixe”
cultural-sportive”
Aplicaţia 8: Cum se înregistrează în contabilitate un program informatic
primit prin donaţie?
a 2081 = 100
”Programe informatice” ”Fondul activelor fixe necorporale”
b 779 = 2081
”Venituri din bunuri primite cu titlu gratuit” ”Programe informatice”
c 2081 = 779
”Programe informatice” ”Venituri din bunuri primite cu titlu
gratuit”
Aplicaţia 9: Cum se reflectă în contabilitate amortizarea lunară a activelor
fixe necorporale?
a 280 = 6811
”Amortizări privind activele fixe ”Cheltuieli operaţionale privind
necorporale” amortizarea activelor fixe”
b 6811 = 280
”Cheltuieli operaţionale privind ”Amortizări privind activele fixe
amortizarea activelor fixe” necorporale”
c 280 = Grupa 20
”Amortizări privind activele fixe ” Activele fixe necorporale”
necorporale”
Aplicaţia 10: Cum se înregistrează achiziţia unei clădiri, ce intră în
proprietatea publică a statului?
a 212 = 101
„Construcţii” „Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului”
b 212 100
„Construcţii” ”Fondul activelor fixe necorporale”
c 212 404
„Construcţii” „Furnizori de active fixe”
Aplicaţia 11: O instituţie neplătitoare de TVA, achiziţionează o instalaţie
tehnică ce nu necesită montaj, în valoare de 20.000 lei, TVA 24 %. Cum se reflectă
în contabilitate?

21
 a 213 = 404 20.000
„Instalaţii tehnice, mijloace de „Furnizori de active fixe”
transport, animale şi plantaţii”
b 213 = 404 24.800
„Instalaţii tehnice, mijloace de „Furnizori de active fixe”
transport, animale şi plantaţii”
c 213 = 101 24.800
„Instalaţii tehnice, mijloace de „Fondul bunurilor ce
transport, animale şi plantaţii” alcătuiesc domeniul public
al statului”
Aplicaţia 12: O instituţie neplătitoare de TVA, achiziţionează o instalaţie tehnică
ce necesită montaj, în valoare de 20.000 lei, TVA 24 %. Cum se reflectă în contabilitate?
a 213 = 404 20.000
„Instalaţii tehnice, mijloace de „Furnizori de active fixe”
transport, animale şi plantaţii”
b 213 = 404 24.800
„Instalaţii tehnice, mijloace de „Furnizori de active fixe”
transport, animale şi plantaţii”
c 231 404 24.800
”Active fixe corporale în curs de execuţie” „Furnizori de active fixe”

22