ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

DIN MOLDOVA

FACULTATEA CONTABILITATE„

CATEDRA CONTABILITATE ,

AUDIT și ANALIZA FINANCIARĂ

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU BUGETUL

(pe baza materialelor ,,MOLDRETAIL GROUP SRL’’,,LINELLA ’’)

PROIECT LA CONTABILITATE

Autor:

Studenta gr.CON 161,

Invățămînt cu frecvență redusă

Șveț Ecaterina

--------------------------
(semnătura)

Conducător științific:

Anatol GRAUR

Dr.,conf.univ

________________
(semnătura)

Chișinău 2019

1
 CUPRINS

Introducere ……………………………………………………………………….3

1 Clasificarea impozitelor si taxelor privind contabilitatea decontarilor cu bugetul

……………………………………………………………………………………...7

2. Caracteristica actelor normative privind contabilitatea decontarilor cu bugetul

…………………………………………………………………………………….13

3.Perfectarea documentara ,contabilitatea si declararea impozitelor si taxelor de

stat …………………………….......................................................................18

4.Contabilitatea si declararea impozitelor si taxelor locale ……………………...22

Incheiere ………………………………………………………………………..25

Bibliografie ………………………………………………………………………27

Anexe……………………………………………………………………………..28

2
 Introducere

Impozitul este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ţine de efectuarea unor acţiuni
determinate şi concrete de către organul împuternicit sau de către persoana cu funcţii de
răspundere a acestuia în raport cu contribuabilul care a achitat această plată. În dezvoltarea
economică a Republicii Moldova,obiectivele de bază ale fiscalității prevăd creșterea încasărilor
provenite din impozite și taxe pentru finanțarea programelor de stat, dezvoltarea sferei
instituțiilor publice, stimularea dezvoltării economice a activitații agenților economice prin
stabilirea, iar uneori prin reducerea rezonabila a cotelor impozitelor sau a taxelor aplicate.
Sistemul de impozite este veriga care uneşte statul cu economia, este un ansamblu de impozite
stabilite de puterea legislativă şi însuşite de organele executive , incluzînd metodele şi principiile
de stabilire a impozitelor. Rolul şi structura acestui sistem sînt determinate de sistemul social-
economic al societăţii. Impozitul reprezintă o sursă principală de finanţare a cheltuielilor publice,
ele fiind utilizate de stat ca pîrghie economico-financiară, ca mijloc de intervenţie în economie.
Importanţa procesului de studiere a decontărilor cu bugetul este absolut necesară deoarece
aspectul practic al contabilităţii impozitelor impune elaborarea şi fundamentarea teoretico-
ştiinţifică a unor noi soluţii, fapt care implică cercetări aprofundate în acest domeniu.

Actualitatea temei de cercetare este determinată de necesitatea perfecţionării

contabilităţii decontărilor cu bugetul şi soluţionării problemelor legate de raporturile dintre
sistemul contabil şi cel fiscal în condiţiile reformei acestor domenii.

Necesitatea studierii contabilităţii decontărilor cu bugetul este determinată de rolul major al

impozitelor pe care acesta îl joacă ca sursă principală a veniturilor bugetare, precum şi de
importanţa lor în asigurarea unei presiuni fiscale optime asupra activităţii economice şi în
executarea unor lucrări de reglare a circuitului economic la nivelul întreprinderii. Abordarea
acestei teme este de o importanţă majoră deoarece controlul, verificarea şi contabilizarea corectă
a decontărilor cu bugetul este una din sarcinile funadamentale ale contabilităţii şi auditului.

Contabilitatea impozitelor este un sector al evidenţei contabile care ocupă o pondere

însemnată în volumul total de lucru al contabilităţii şi necesită o abordare specială, datorită
complexităţii metodologiei de calcul a impozitelor şi taxelor şi influienţei asupra organizării
evidenţei ei .

Obiectul de studiu al cercetării constituie procesul de impozitare în cadrul întreprinderii

„Moldretail Group” S.R.L., precum şi modul de contabilizare a impozitului pe venit, TVA şi a

3
 perfecţionării contabilităţii acestora, pentru cercetarea cărora a fost utilizată metodologia
organizării contabilităţii la întreprinderea „Moldretail Group” S.R.L.

Scopul şi sarcinile cercetării este determinată de cercetarea şi analiza comparativă a

teoriei şi practicii contabilităţii impozitului pe venit, T.V.A. şi taxelor locale, cercetarea
problemelor calculării contabilităţii impozitelor, elaborarea unor propuneri privind
perfecţionarea acestui sector de evidenţă contabilă.

Pentru realizarea scopului propus se impune rezolvarea următoarelor obiective:

 Studierea problemelor contabilităţii privind impozitul pe venit, taxa pe valoarea adaugată, ca

fiind cele mai eficiente impozite şi, în acelaş timp, complexe în plan naţional şi internaţional;
 Studierea modului de calculare şi contabilizare a impozitului pe venit, a taxelor locale etc.
 Cercetarea efectelor practice a utilizării Standartului Naţional de Contabilitate 12 “Contabilitatea
impozitului pe venit” la întreprindere şi identificarea de metode de calcul şi evidenţa impozitelor
în contextul specificului economic naţional.
Scopul şi sarcinile au determinat structura lucrării. Proiectul de an este structurată din
introducere, patru paragrafe, încheiere, bibliografie şi anexe.

Compania “Linella” este o întreprindere de mărime medie cu sediul în oraşul Chişinău şi

reprezintă o reţea de magazine alimentare dispersate atât în oraşul Chişinău cît şi în restul
republicii. Aceasta a fost fondată pe 17 octombrie 2001.

Conform statului societăţii (Anexa 1), Societate cu Răspundere Limitată ,,Linella” este
înregistrată de către Camera Înregistrării de stat a Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu
numărul de înregistrare 105103368 din 17 octombrie 2001 cu sediul: MD-2068 Republica
Moldova, mun. Chişinău str. O. Ghibu 7/2, iar cu deschiderea celui de al 15-lea magazin în
sectoru Ciocana a avut loc și deschiderea noului oficiu Linella situat pe Str. Mircea cel Bătrîn,
11/6, respectiv cu schimbarea sediului a avut loc și schimbarea codului TVA, certificatul de
înregistrare a fost eliberat la 11 iulie 2005, cu numărul de identitate de stat-codul fiscal
1003600042004, TVA 0404470, C/B 2224009928, BC Moldinconbank SA, fil. Centru Chișinău,
MOLDMD2X309) și Extrasul din Registru de stat al persoanelor juridice cu nr.22077 din

4
 11.10.2012. În 2015 a avut loc schimbarea oficiului companiei Linella în sectorul Botanica, șos.
Muncești, 121.
Alte acte și legi care reglementează activitatea întreprinderii sunt:
- Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali;
- Legea privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei;
- Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;
- Legea cu privire la comerţul interior;
- Legea privind barierele tehnice în calea comerţului: - Standardele de calitate şi condiţiile
tehnice, ș.a.
Întreprinderea „Linella” după forma organizatorico-juridică este societate cu răspundere
limitată, capitalul statutar al Societăţii constituind iniţial capitalul minim necesar la momentul
înregistrării 5400 lei, obţinîndu-se prin asocierea posibilităţilor materiale şi intelectuale ale celor
trei asociaţi ai săi în vederea desfăşurării activităţii orientate spre obţinerea beneficiului, precum
şi satisfacerea intereselor sociale şi economice ale asociaţilor.
Potrivit statutului (Anexa 1), principalele genuri de activitate desfăşurate de societate sunt
următoarele:
 Activităţi de ambalare;
 Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominant de produse
alimentare;
 Comercializarea cu amănuntul a băuturilor alcoolice;
 Comercializarea cu amănuntul a articolelor de tutun;
 Restaurante, baruri şi cantine;
 Fabricarea pîinii şi produselor de patiserie proaspete.
Societatea are un patrimoniu distinct şi răspunde pentru obligaţiile sale cu acest
patrimoniu, poate să dobîndească şi să execute în nume propriu drepturi patrimoniale şi
personale nepatrimoniale, să-şi asume obligaţii, poate fi reclamat și pîrit în instanţa de judecată.
În anul 2015 compania Linella intră în holdingul ,,Dragan Grup Retail,, fiind una din cele 7
companii ale grupului și încheie contract de licență asupra mărcii cu compania ,,Moldretail
Group,, SRL, Linella fiind în continuare licențiar iar compania Moldretail Group fiind licențiat,
ceea ce înseamnă că Moldretail Group are drept asupra mărcii comerciale.

5
 Analiza în dinamică a activităţii economico-financiare a entităţii

„Moldretail Group” SRL

Tabelul 1
Nr. Indicatorul An precedent Anul curent Abaterea Ritmul
absolută creșterii
2016 2017

1 Venitul din vânzări, lei 1650043868 2105270449 +455226581 1,28

2 Costul vânzărilor, lei 1355455026 1643156473 +287701447 1,21

3 Profit brut, lei 15707374 28387018 +12679644 1,81

4 Profit net, lei 13070022 21470639 +8400617 1,64

5 Total active, lei 383101947 463872749 +80770802 1,21

6 Capital propriu, lei 51997274 73479856 +21482582 1,41

7 Rentabilit vânzărilor % 0,95 1,35 +0,4 1,42

8 Rentabilitat activelor % 4,1 6,12 +2,02 1,49

9 Rentabilit financiară % 25,14 29,22 +4,08 1,16

10 Coefic de autofinanțare 13,57 15,84 +2,27 1,17

Sursa: Bilanțul contabil 2018 (Anexa2) și Situația de profit și pierdere (Anexa 3)

Concluzie. În baza calculelor efectuate la Întreprinderea ,,Moldretail Group SRL” s-au
înregistrat următoarele majorări.Pb a avut tendința de majorare în anul de gestiune 2017 fată de
anul precedent 2016 cu +12679644 lei. Această majorare se datorează creșterii VV, cu toate că
costul vînzărilor lafel s-a majorat dar cu un ritm de creștere mai mic decât VV. Majorarea tuturor
indicatorilor a dus la creșterea tuturor tipurilor de rentabilitate fața de anul precedent .Astfel
rentabilitatea vînzărilor s-a majorat cu 0,4%, față de anul precedent datorită majorării profitului
brut. Lafel s-a majorat rentabilitatea financiară cu 4,08% față de anul precedent,influența
pozitivă de majorare a profitului net cu +8400617 lei față de anul precedent .Ce ține
derentabilitatea activelor lafel s-a majorat față de anul precedent cu 2,02%, această majorare se
datorează lafel creșterii profitului brut care a avut un ritm de creștere cu 81% față de anul
precedent .Ce ține de coeficientul de autofinanțare s-a majorat față de anul precedent cu 2,27%
ceea ce se apreciază pozitiv.Fapt influențat de majorarea atît a capitalului propriu în marime de
+21482582 lei față de anul precedent cît și a creșterii activelor în dinamică cu +80770802 lei

6
 1. Clasificarea impozitelor si taxelor privind contabilitatea decontarilor
cu bugetul

În practica financiară se întâlneşte o diversitate de impozite care se deosebesc nu numai ca

formă, dar şi ca conţinut. Pentru a sesiza mai uşor efectele diferitelor categorii de impozite pe
plan economic, social şi politic, este necesară gruparea acestora pe baza unor criterii ştiinţifice:

I. După trăsăturile de fond şi de formă, impozitele pot fi grupate în:

 impozite directe;

 impozite indirecte.

Impozitele directe au caracteristic faptul că se stabilesc nominal în sarcina unor persoane

fizice sau juridice în funcţie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit
prevăzute în lege. Ele se încasează direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte
stabilite. În cazul acestor impozite, subiectul şi suportatorul impozitului sunt, în intenţia statului,
una şi aceeaşi persoană, deşi, practic, uneori acestea nu coincid.

În evoluţia lor, impozitele directe au ţinut pasul cu dezvoltarea economiei, deoarece ele se
stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activităţi, fie pe venit sau pe avere.
Impozitele directe, fiind individualizate, reprezintă forma cea mai veche de impunere. Ele s-au
practicat şi în perioadele precapitaliste, însă o extindere şi o diversificare mai mare au cunoscut
abia în capitalism.

Prin urmare, impozitele directe fiind nominative şi având un cuantum şi termene de plată
precis stabilite şi cunoscute de plătitori, ele sunt de preferat în locul impozitelor indirecte,
deoarece la acestea din urmă consumatorii diferitelor mărfuri şi servicii, de regulă, nu ştiu cu
anticipaţie când şi mai ales cât vor plăti statului cu titlu de impozite indirecte.

În literatura străină de specialitate ţinând cont de criteriile care stau la baza aşezării
impozitelor directe, acestea sunt grupate în :

 impozite reale;

 impozite personale.

Impozitele reale se stabilesc în legătură cu anumite obiecte materiale (pământul, clădirile,

magazinele etc.), făcându-se abstracţie de situaţia personală a subiectului impozitului. Ele mai
sunt cunoscute şi sub denumirea de impozite obiective sau pe produs, deoarece se aşează asupra

7
produsului brut al obiectului impozabil, fără a se face nici o legătură cu situaţia subiectului
impozabil.

Impozitele personale se aşează asupra veniturilor sau averii, în strânsă legătură cu situaţia
personală a subiectului impozitului, motiv pentru care se numesc impozite subiective.

În cadrul legislativ al Republicii Moldova în secolul precedent a fost un set de legi aprobat
de Parlament şi publicate în “Monitorul Oficial” pe baza căror contribuabilii plătesc impozite
directe aşa ca:
 impozitul pe venit;
 impozitul funciar;
 taxa pentru apa consumată;
 impozitul reţinut la sursa de plată, etc.
Apoi aceste legi au fost înlocuite treptat, începînd cu 01 ianuarie 1998 şi pînă în prezent
cu titluri speciale ale Codului Fiscal.
Cum a fost menţionat anterior, în vederea acumulării resurselor financiare necesare statului
se instituie pe lângă impozitele directe, şi impozitele indirecte.

În ţările dezvoltate, de regulă, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale

este mai mic decât cel al impozitelor directe şi al contribuţiilor pentru asigurări sociale luate
împreună. Ponderea impozitelor indirecte în totalul încasărilor fiscale cunoaşte unele diferenţieri
de la o ţară dezvoltată la alta.

Impozitele indirecte sunt instituite de stat asupra vânzărilor de mărfuri şi prestărilor de

servicii. Cotele utilizate pentru calcularea acestor impozite nu sunt diferenţiate în funcţie de
venitul, averea sau situaţia personală a celor care cumpără mărfuri sau apelează la servicii ce fac
obiectul impozitelor indirecte. Drept urmare, impozitele indirecte lasă impresia că afectează, în
aceeaşi măsură, veniturile tuturor categoriilor sociale. În realitate ele afectează în mod deosebit
pe cei cu venituri mici, deoarece impozitele indirecte se percep, de regulă, la vânzarea bunurilor
de larg consum. Dar, e de menţionat că în Republica Moldova la astfel de produse vital necesare
cum sunt: pâinea şi laptele cota impozitului indirecte (TVA) este mai mică decât de obicei – şi
constituie 8%. Ceea ce este o metodă de protejare a persoanelor cu nivelul scăzut al venitului.

De altfel, dacă raportăm impozitele indirecte la veniturile realizate de diferite categorii sau
grupuri sociale, vom constata că ponderea acestor impozite în venituri este cu atât mai mare, cu
cât veniturile realizate sunt mai mici. În condiţiile în care la impozitele directe, persoanele cu
venituri situate sub minimul neimpozabil sunt scutite de impozit, iar la impozitele indirecte nu se
acordă nici un fel de scutire, rezultă că acestea din urmă au un caracter regresiv.

8
 Impozitele indirecte sunt vărsate la bugetul de stat, de regulă, de către industriaşi,
comercianţi etc., însă sunt suportate de către consumatori, deoarece se include în preţul de
vânzare al mărfurilor. Drept urmare, impozitele indirecte nu afectează veniturile nominale, ci
numai pe cele reale, micşorând puterea de cumpărare.

Unii economişti consideră că impozitele indirecte ar avea un caracter benevol deoarece

consumatorii de bunuri şi servicii au posibilitatea să le evite. Ori, în condiţiile în care impozitele
indirecte se percep cu deosebire la vânzarea bunurilor de larg consum, această afirmaţie rămâne
fără acoperire. Dacă aceste impozite ar fi percepute numai la vânzarea obiectelor de lux, atunci s-
ar putea vorbi de caracterul lor voluntar, fiindcă astfel de bunuri nu sunt indispensabile vieţii.

II. După scopul urmărit la introducerea impozitelor:

 impozite financiare, sunt instituite în scopul realizării de venituri necesare acoperii
cheltuielilor statului.
 impozite ordinare, sunt introduse pentru limitarea anumitor acţiuni sau în vederea
atingerii unui scop ce nu are caracter fiscal.

III. După frecvenţa utilizării lor:

 impozite permanente (ordinare), se încasează periodic (lunar, trimestrial, semestrial,
anual).
 impozite incidente (extraordinare), se introduc şi se încasează o singură dată.

Organizaţia de Colaborare Economică şi Dezvoltare divizează impozitele în:

1. Impozite pe venituri, profit şi venituri de capital
2. Cotizaţii de asigurare socială
3. Plăţi ale patronului din salariu sau impozite pe forţă de muncă
4. Impozite pe proprietate.
În conformitate cu legislaţia Republicii Moldova impozitele se mai clasifică în:
 impozite generale de stat;
 impozite şi taxe locale.
Impozitele de stat sunt percepute de guvernele centrale în baza legislaţiei de stat şi apoi
sunt îndreptate în bugetul de stat. Din aceste impozite conform Codului fiscal, Titlul I „Dispoziţii
generale”, art.6 (5) fac parte: impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată, accize, impozitul
privat, taxa vamală, taxele percepute în fondul rutier.
Dacă să ne referim la componenţa impozitelor şi taxelor locale, putem menţiona, că acestea
sunt asemănătoare în majoritatea ţărilor europene, iar diferenţele constatate nu pot fi
caracterizate ca impunătoare. Componenţa impozitelor şi taxelor locale în Republica Moldova

9
este prevăzută în Codul Fiscal, art, 6 „Impozite şi taxe şi tipul lor”, alineatul (6).

Impozite şi taxe

Impozite şi taxe generale de

Impozite şi taxe locale
stat
Impozitul pe
Impozitul pe
bunurile
venit
imobiliare
Taxele pentru resursele
Taxa pe valoare adăugată
naturale
Taxa pentru
Accizele
amenajarea teritoriului

Impozitul privat Taxa de organizare a

licitaţiilor şi loteriilor pe
teritoriul unităţii
Taxa vamală administrativ-teritoriale
Taxa de plasare
(amplasare) a
Taxele rutiere publicităţii
(reclamei)
Taxa de aplicare a simbolicii locale

Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau

de prestări servicii de deservire socială

Taxa de piaţă

Taxa pentru cazare

Taxa balneară

Taxa pentru prestarea serviciilor de

transport auto de călători pe rutele
municipale, orăşeneşti şi săteşti
(comunale)

Taxa pentru parcare

Taxa de la posesorii
de cîini

Taxa pentru amenajarea

localităţilor din zona de
frontieră care au birouri
(posturi) vamale de trecere a
frontierei vamale

Figura 1.1 Clasificarea impozitelor

10
 Impozitul pe venit. Orice persoană este obligată conform Codului fiscal al Republicii
Moldova să plătească impozit pe venit, este nevoit să prezinte declaraţie, întocmită în ordinea
stabilită de Serviciul Fiscal de Stat.

Practica impozitării venitului diferenţiază venitul global, venitul impozabil şi deduceri.

Venitul global reprezintă suma generală a venitului obţinut din diferite surse. Conform legislaţiei
se permite deducerea din venitul global a cheltuielilor de producere, delegare, publicitate,
transport. De asemenea, la deduceri se referă şi diferite înlesniri fiscale – reduceri din venitul
persoanelor care au la întreţinere copii, scutiri pentru invalizi, minimul neimpozabil (este o
mărime determinată a venitului scutită de impozitare) etc.

Contribuabilul la sfirşitul anului de gestiune de sine stătător calculează impozitul pe venit

spre plată (restituire) în funcţie de impozitul pe venit achitat în cursul anului de gestiune, care
poate fi plătit în rate şi/sau reţinut la sursă de plată.

De asemenea, se permite trecerea în cont a impozitului pe venit achitat în rate în decursul

anului fiscal, reţinut la sursă de plată din dobânzi şi alte plăţi, din dividendele achitate anticipat,
din impozitul pe vinit din investiţii şi venitul financiar achitat în străinătate .

În impozitarea venitului se diferenţiază următoarele tipuri de impozite: impozitul pe venit

de la populaţie (persoane fizice) şi impozitul de la întreprinderi (persoane juridice ).

Impozitul pe venit de la populaţie este impozit direct şi în majoritatea ţărilor este impozit
cu cotă progresivă . Impozitul pe venit perceput de la populaţie oferă posibilitatea asigurării
bugetului de stat cu o sursă de venit stabilă şi în permanentă creştere .

Confom Codului fiscal plătitorii de impozitul pe venit în Republica Moldova sînt persoane
fizice, indiferent de domiciliul lor permanent, care obţin venituri impozabile în Moldova. De
asemenea, Legea prevede o listă destul de amplă de venituri care nu sunt supuse impunerii. Spre
exemplu, nu se impun îndemnizaţiile oferite de stat la asigurarea socială şi prevederile sociale (în
afară de îndemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă). Nu sunt impozitate toate tipurile
de pensii, destinate în ordinea stabilită de legislaţie, retribuirea efectuată în afara orelor de
program etc.

Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă
de 24000 lei pe an.
Suma scutirii personale, stabilită, va constitui 30000 lei pe an pentru orice persoană care:
a) s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C.A.E.
Cernobîl;

11
b) este persoană cu dizabilităţi şi s-a stabilit că dizabilitatea sa este în legătură cauzală cu avaria
de la C.A.E. Cernobîl;
c) este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă
pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de
luptă din Republica Afghanistan;
d) este persoană cu dizabilităţi ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea
integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă din
Republica Afghanistan;
e) este persoană cu dizabilităţi de pe urma războiului, persoană cu dizabilităţi în urma unei
afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoană cu dizabilităţi severe şi accentuate;
f) este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.

Scutiri valabile pentru anul 2019:

Codul Suma scutirii

Tipul scutirii
scutirii anuala Lunar

Scutirea personala P 24000 2000

Scutirea personala majora M 30000 2500

Scutirea pentru sot (sotie) S 11280 940

Scutirea pentru persoanele intretinute, N* N*3000 N*250

cu exceptia invalizilor din copilarie

Scutirea pentru persoanele intretinute H** 18000 1500

invalizi din copilarie

Indiferent de marimea salariului Impozitul pe venit este de 12% începind cu 1 octombrie

2018.

Patronul, care efectuează salarizarea (inclusive plata premiilor şi înlesnirilor acordate)

muncitorului, ţinînd cont de scutirile cerute de muncitor, este obligat să calculeze, să reţină din
aceste plăţi impozitul determinat în ordinea stabilită de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat Şi
Ministerul Finanţelor ale Republicii Moldova.

12
 2. Caracteristica actelor normative privind contabilitatea decontarilor cu
bugetul

Legea contabilității

Scopul prezentei legi este stabilirea cadrului juridic, a cerinţelor unice şi a mecanismului
de reglementare a contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova.

Prevederile prezentei legi se aplică tuturor persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară
activitate de întreprinzător, organizaţiilor necomerciale, inclusiv instituţiilor publice, notarilor,
avocaţilor, mediatorilor, administratorilor autorizați şi birourilor înfiinţate de aceştia,
executorilor judecătoreşti, precum şi reprezentanţelor şi filialelor întreprinderilor (organizaţiilor)
nerezidente, înregistrate în Republica Moldova (denumite în cele ce urmează entităţi), indiferent
de domeniul de activitate, tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.

În prezenta lege se întâlnesc și articole e țin de contabilitatea decontărilor cu bugetul.

Câteva din acestea sunt:

Articolul 5. Utilizarea datelor contabile în scopuri fiscale

(1) Datele contabile ajustate în conformitate cu prevederile Codului fiscal servesc drept bază
pentru întocmirea declaraţiilor fiscale.
(2) Drept bază pentru determinarea venitului impozabil al entităţilor serveşte rezultatul
(profitul/pierderea) contabil, reflectat în situaţiile de profit şi pierdere, întocmite şi prezentate în
conformitate cu cerinţele prezentei legi şi ale standardelor de contabilitate.
(3) Drept bază pentru determinarea venitului impozabil al entităţilor care utilizează sistemul
contabil în partidă simplă serveşte rezultatul financiar calculat conform normelor aprobate de
Ministerul Finanţelor.

Articolul 26. Contabilitatea executării bugetului

asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor
asigurării obligatorii de asistenţă medicală
(1) Contabilitatea executării bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării
obligatorii de asistenţă medicală se organizează şi se ţine de către Casa Naţională de Asigurări
Sociale, Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi, respectiv, de către unităţile
subordonate lor, potrivit normelor aprobate de Ministerul Finanţelor, şi asigură înregistrarea
operaţiunilor privind veniturile şi cheltuielile efectuate la executarea bugetului asigurărilor
sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, precum şi privind
datoriile achitate pînă la 31 decembrie, evidenţa transferurilor de la bugetul de stat, stabilirea
13
rezultatului executării bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii
de asistenţă medicală prin închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli.
(2) Instituţiile publice finanţate de la bugetul asigurărilor sociale de stat şi de la fondurile
asigurării obligatorii de asistenţă medicală, ai căror conducători au calitatea de executor de
buget, organizează şi ţin contabilitatea potrivit bugetului aprobat.

Planul general de conturi contabile este elaborat în baza Standardelor Naţionale de

Contabilitate (SNC) şi a altor acte normative contabile, ţinând cont de cerinţele de prezentare a
informaţiilor în situaţiile financiare şi necesităţile informaţionale ale entităţii.

Planul general de conturi contabile se extinde asupra entităţilor care ţin contabilitatea în
partidă dublă, cu excepţia entităţilor care aplică Standardele Internaţionale de Raportare
Financiară (IFRS), şi instituţiilor publice.

Planul general de conturi contabile reglementează modul de înregistrare a faptelor

economice în conturi care rezultă din prevederile SNC şi altor acte normative contabile.
Înregistrarea faptelor economice în conturi se efectuează în funcţie de conţinutul economic al
acestora, cu respectarea principiilor, normelor şi politicilor contabile ale entităţii.

Planul general de conturi contabile cuprinde trei capitole:

 I. Dispoziţii generale
 II. Nomenclatorul conturilor contabile
 III. Caracteristica şi modul de aplicare a conturilor contabile

În capitolul I este prezentat modul general de clasificare, funcţionare şi simbolizare a

conturilor contabile.

Capitolul II cuprinde nomenclatorul claselor, grupelor de conturi, conturilor de gradul I

(conturile sintetice) şi conturilor de gradul II (subconturile).

În capitolul III sînt caracterizate clasele, grupele de conturi şi conturile de gradul I şi

prezentate principalele conturi corespondente pe debitul şi creditul fiecărui cont sintetic.

Planul general de conturi contabile cuprinde 9 clase:

 1. Active imobilizate
 2. Active circulante
 3. Capital propriu
 4. Datorii pe termen lung

14
  5. Datorii curente
 6. Venituri
 7. Cheltuieli
 8. Conturi de gestiune
 9. Conturi extrabilanţiere

Clasele 1-5 cuprind conturile de bilanţ, clasele 6-7 – conturile de rezultate, clasa 8 –
conturile de gestiune şi clasa 9 – conturile extrabilanţiere.

Conturile de bilanţ sânt destinate generalizării informaţiei privind activele, capitalul

propriu şi datoriile entităţii. La data raportării soldurile debitoare sau creditoare ale acestor
conturi se iau în calcul la determinarea indicatorilor din bilanţ.

Conturile de rezultate sînt destinate generalizării informaţiei privind veniturile şi

cheltuielile entităţii. La data raportării rulajele creditoare ale conturilor de venituri şi rulajele
debitoare ale conturilor de cheltuieli se iau în calcul la determinarea indicatorilor din situaţia de
profit şi pierdere.

Conturile de gestiune sânt destinate generalizării informaţiei privind costurile de producţie,

adaosul comercial, încasările din vînzarea bunurilor în numerar, costurile refacturate şi alte
elemente contabile cu caracter tranzitoriu. La data raportării conturile de gestiune se închid cu
conturile de bilanţ şi/sau de rezultate.

Conturile extrabilanţiere sînt destinate generalizării informaţiei privind bunurile

neînregistrate în bilanţul entităţii, dar aflate în gestiunea acesteia, creanţele şi datoriile
contingente, garanţiile acordate şi primite, pierderile fiscale şi alte elemente similare.

Conturile din clasele 1-8 funcţionează în partidă dublă, conform căreia înregistrările se
efectuează concomitent în debitul unui cont şi creditul altui cont.

Conturile din clasa 9 funcţionează în partidă simplă, conform căreia înregistrările se

efectuează în debitul sau creditul unui singur cont, fără corespondenţă cu alte conturi.

Planul general de conturi contabile cuprinde conturi de activ şi de pasiv. Conturile din
clasele 1, 2, 7 şi 8 (cu excepţia conturilor rectificative) sînt conturi de activ, iar conturile din
clasele 3-6 (cu excepţia conturilor rectificative) sînt conturi de pasiv.

În Planul general de conturi contabile este utilizată terminologia din SNC şi alte acte
normative contabile.

15
 Standardele Naționale de Contabilitate

Situațiile financiare se aprobă, se semnează şi se prezintă utilizatorilor în conformitate cu

prevederile Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, se spune în pct. 164 din SNC
”Prezentarea situațiilor financiare”. Din 1 ianuarie 2019 vor fi puse în aplicare modificările la
Standardul Național de Contabilitate ”Prezentarea situațiilor financiare” (SNC), aprobat prin
Ordinul ministrului finanțelor nr.118 din 6 august 2013.

Conform Ordinului nr. 194 din 30 noiembrie 2018 al Ministerului Finanțelor,prevederile

SNC sunt completate cu noțiunea de situaţii financiare prescurtate, care cuprind:

a) bilanţul prescurtat;
b) situaţia de profit şi pierdere prescurtată;
c) nota explicativă.

Un șir de prevederi ale Standardului au fost excluse. Astfel, documentul nu mai prevede
necesitatea aprobării situațiilor financiare de către adunarea general a proprietarilor. Este exclus
capitolul ”Principii de bază și caracteristici calitative”.

Totodată, SNC-ul a fost completat cu prevederi ce țin desituaţia de profit şi pierdere

prescurtată, care se întocmeşte în baza clasificării cheltuielilor după destinaţie (funcţii) conform
formatului prezentat în anexa la Standard. Spre exemplu, în rîndul 010 “Venituri din vânzări” se
reflectă suma veniturilor din vânzări obţinute în cadrul activităţii operaţionale și cuprinde
veniturile din:
1) vânzarea produselor/mărfurilor;
2) prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor;
3) contracte de construcţie;
4) contracte de leasing operaţional şi financiar (arendă, locaţiune);
5) dividende, participaţii şi/sau dobânzi, care pentru entitate reprezintă activitate operaţională.

Documentul prevede că suma veniturilor din vânzări recunoscută în perioada de gestiune

se ajustează cu valoarea produselor şi mărfurilor returnate de cumpărători şi/sau reducerile de
preţ la produse, mărfuri livrate şi/sau servicii prestate, în aceiaşi perioadă de gestiune în care a
avut loc livrarea.

16
 Ce ține de decontarea cu bugetul mai este preconizat STANDARDUL NAŢIONAL DE
CONTABILITATE 12 "CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE VENIT".
Prezentul standard este elaborat în baza standardului internaţional de contabilitate 12
"Contabilitatea impozitelor pe venit" care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1981 şi a fost revizuit
în anul 1996, ţinînd cont de prevederile Codului fiscal adoptat de Parlamentul Republicii
Moldova la 24 aprilie 1997.

Obiectivul prezentului standard îl constituie descrierea metodicii de contabilizare a

impozitului pe venit al entităţii. Standardul de faţă stabileşte modul de determinare a diferenţelor
permanente şi temporare, de constatare a datoriilor şi activelor amînate privind impozitul pe
venit, de prezentare a informaţiei cu privire la impozitul pe venit în rapoartele financiare.

Prezentul standard se extinde asupra tuturor persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară
activitate de întreprinzător şi sînt înregistrate în Republica Moldova, precum şi asupra filialelor,
reprezentanţelor şi altor subdiviziuni interioare situate atît pe teritoriul Republicii Moldova, cît şi
peste hotarele acesteia.
În prezentul standard nu sînt examinate:
a) modul de contabilizare a subvenţiilor de stat (S.N.C.20 "Contabilitatea subvenţiilor de stat şi
publicitatea asistenţei de stat");
b) trecerea în cont a impozitelor privind anumite tipuri de investiţii;
c) diferenţele temporare rezultate din subvenţiile de stat sau trecerea în cont a impozitelor

17
 3.Perfectarea documentara ,contabilitatea si declararea impozitelor si taxelor
de stat

Impozitul pe venit este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ţine de efectuarea unor
acţiuni determinate şi concrete de către organul împuternicit sau de către persoana cu funcţii de
răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul care a achitat. Modul şi termenele de
achitare a impozitelor şi taxelor, cotele acestora, facilităţile acordate, precum şi subiecţii
impunerii şi obiectele impunerii sunt reglementate de Codul fiscal, SNC 12 „Contabilitatea
impozitului pe venit”, Legea bugetului de stat pe anul respectiv şi alte acte normative.
Cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit reprezintă suma totală a cheltuielilor
(economiei) privind impozitul pe venit curent şi amânat luată în considerare la calcularea
profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune.
Cheltuielile (economia) privind impozitul pe venit curent sunt sumele impozitului pe venit
care urmează a fi achitate (recuperate) în anul curent de gestiune.
Pentru contabilizarea cheltuielilor (economiei) privind impozitul pe venit este destinat
contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”. În debitul contului dat se reflectă
calcularea datoriilor curente şi amânate privind impozitul pe venit, iar în credit – calcularea
activelor amânate privind impozitul pe venit şi trecerea la finele anului de gestiune a cheltuielilor
privind impozitul pe venit la rezultatul financiar total.
Structura cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit este prezentată în schema
de mai jos.

Cheltuieli (economie) privind impozitul pe

venit

Cheltuieli (economie) privind impozitul pe venit Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
curent

Datorii curente Creanţe curente Datorii amânate privind Creanţe amânate

privind impozitul pe privind impozitul pe impozitul pe venit privind impozitul pe
venit venit venit

Figura 2.1. Structura cheltuielilor (economiei) privind impozitul pe venit

18
 Datoria curentă privind impozitul pe venit reprezintă suma impozitului pe venit calculată în
perioada de gestiune curentă. Această datorie se determină prin produsul dintre suma venitului
impozabil al perioadei de gestiune curente şi cota impozitului pe venit a anului de gestiune:
Datoria curentă privind impozitul pe venit = Venitul impozabil
Cota impozitului pe venit a perioadei de gestiune curente
Datoria curentă privind impozitul pe venit se calculează la sfârşitul anului de gestiune şi se
reflectă la contul de pasiv 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5341 „Datorii
privind impozitul pe venit al persoanelor juridice”, întocmindu-se formula contabilă:
Dt 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” 4199649,63 lei
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 5341 „Datorii privind impozitul
pe venit al persoanelor juridice”
,,Moldretail Group SRL” refelctă calculul impozitului pe şi prezintă Inspectoratului Fiscal
principal de Stat pentru anul 2018 „Declaraţia cu privire la impozitul pe venit la persoanele
juridice” (Declarația VEN 12) pînă la data de 31 martie a anului 2019 (Anexa 4). La depunearea
acestei declaraţii întreprinderea a indicat diferenţele aferente veniturilor şi cheltuielilor şi a
calculat venitul impozabil.

Contabilitatea impozitului pe venit reţinut la sursă din plăţile salariale

Orice agent economic care angajeajă şi plăteşte angajaţilor salariu (inclusiv primele şi
facilităţile acordate) calculează şi reţine din aceste plăţi impozitul pe venit. El se reţine din suma
totală a veniturilor calculate şi îndrepatate spre achitare care includ: prime, indemnizaţii,
recompense, salariu, sporuri la salariu, retribuţii şi alte achitări în folosul angajatului, cu excepţia
veniturilor neimpozabile conform legislaţiei în vigoare.

Pentru evidenţa decontărilor cu bugetul privind impozitul pe venit reţinut din plăţile
salariale se foloseşte contul 531 „Datorii privind retribuirea muncii”. În creditul acestui cont
de reflectă retribuţiile calculate, iar în debitul sumele achitate şi reţinute. Sodul acestui cont este
creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal privind retribuirea muncii la finele
perioadei de gestiune.

Impozitul pe venit reţinut la sursă din plăţile salariale calculat şi reţinut de către
întreprinderea ,,Moldretail Group SRL” conform fişei personale de evidenţă a veniturilor sub
formă de salariu şi alte plăţi în folosul angajatului, precum şi a impozitului pe venit reţinut la
sursă de plată se reflectă la suma totală a reţinerilor, care pentru anul 2018 constituie 1178142,66
lei (anexa 5 ) şi se reflectă prin următoarea formulă contabilă:

19
 Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 „Datorii
privind retribuirea muncii” 1178142,66 lei

Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.7 „Datorii privind impozitul
pe venit al persoanelor fizice”

Achitarea impozitului pe venit reţinut la sursă din plăţile salariale calculat şi reţinut de către
întreprinderea ,,Moldretail Group SRL” se efectuează prin transfer din contul curent lunar la
momentul reţinerii acestuia . Achitarea impozitului pe venit reţinut la sursă din plăţile salariale
se reflectă prin următoarea formulă contabilă (anexa5):

Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.7 „Datorii privind impozitul
pe venit al persoanelor fizice” 1178142,66lei

Ct 242 „Cont curent în valută naţională”

Informaţia cu privire la suma impozitului reţinut la sursă din plăţile salariale se reflectă
lunar în „Darea de seamă privind venitul achitat şi impozitul pe venit reţinut de acesta” (Anexa
5) care pentru luna decembrie constituie 1178142,66 lei.

Contabilitatea taxei pe valoarea adaugată

Contabilitatea corectă a TVA aferentă livrărilor reprezintă o problemă foarte importantă şi

complexă pentru toţi subiecţii impozabili, fie că livrează mărfuri la cota standard sau redusă, fie
că prestează servicii sau îndeplineşte lucrări.

Contabilitatea analitică şi sintetică a taxei pe valoarea adăugată este organizată la

,,Moldretail Group SRL” cu ajutorul următoarelor conturi:

Contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii privind taxa
pe valoarea adăugată”. (Jurnalul-order al contului 534.2 – anexa 6)

Contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” (anexa 7).

La prestarea serviciilor impozabile cu T.V.A. rezidenţelor Republicii Moldova se eliberează

factura fiscală.

Factura fiscală în baza căreia se determină şi se înregistreză obligaţia fiscală privind T.V.A. la
prestarea serviciilor, o scrie prestatorul în funcţie de caz.

20
 Mărimea trecerii în cont a TVA se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma
TVA aferentă valorilor materiale şi serviciilor procurate, care sînt utilizate pentru efectuarea
livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de TVA.

Prorata lunară = Valoarea livrărilor impozabile efectuate (fără TVA)/ Valoarea livrărilor
totale efectuate (fără TVA)

Prorata defenitivă = Valoarea livrărilor impozabile efectuate (fără TVA) pe durata un an fiscal/
Valoarea livrărilor totale efectuate (fără TVA) pe durata un an fiscal

Prorata lunară se determină pentru fiecare perioadă fiscală la prezentarea Declaraţiei

privind TVA (Anexa 8).

Contabilitatea taxei pe valoarea adaugată aferente procurărilor

La procurarea mărfurilor în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător pe piaţa internă

sau prin import, T.V.A. aferentă se trece în cont în baza facturilor fiscale, chitanţelor fiscale sau
declaraţilor vamale şi se reflectă în debitul contului 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
şi creditul contului de evidenţă a datoriilor.

La data de 31 octombrie 2018 întreprinderea ,,Moldretail Group SRL” a procurat de la

întreprinderea I.M.”Servicii publice Cimișlia” servicii de evacuare a deșeurilor. Suma totală a
constituit 1604,22 lei (fără T.V.A.) (anexa 9). Cota T.V.A. constituie 20% din valoarea
serviciilor. Suma totală T.V.A. aferentă serviciilor procurate de întreprinderea ,,Moldretail
Group SRL” constituie 320,84 (1925,06 * 20%). Trecerea în cont a sumei TVA a fost reflectată
în contabilitate, în baza facturii prin întocmirea formulelor contabile :

Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii privind taxa pe
valoarea daugată” 320,84 lei

Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 5211 „Facturi de
achitat în ţară”

21
 4.Contabilitatea si declararea impozitelor si taxelor locale

Contabilitatea taxei pentru amenajarea teritoriului

Contabilitatea taxei pentru amenajarea teritoriului conform Titlului VII, a Codului Fiscal,
subiecţi ai impunerii privind taxa pentru amenajarea teritoriului sunt persoanele juridice sau
fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de bază impozabilă.

Baza impozabilă o constituie numărul mediu scriptic trimestrial al salariaţilor sau

fondatorii întreprinderilor în cazul în care acesta activează în întreprinderile fondate, însă nu sunt
incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi.

Mărimea maximă a taxei pentru amenajarea teritoriului este de 80 lei anual pentru un
salariat. Numărul mediu de salariaţi se determina conform Instrucţiunii „Cu privire la statistica
efectivului şi retribuţii salariaţilor” aprobată prin Hotărîrea Departamentului Statistica şi
Sociologie .

Conform datelor din secţia cadre la ,,Moldretail Group SRL” , în trimestrul 4 al anului
2018, dispune de următoarele informaţii privind efectivul de salariaţi: Numărul mediu scriptic de
lucratori în trimestrul 4 este de 2632 persoane.

Taxa pentru amenajarea teritoriului pentru trimestrul 4 al anului 2018 se va determina

astfel:

80 lei * 3 luni / 12 luni * 2632 persoane = 52650lei

Acest calcul se face într-un document tipizat numit: „Darea de seamă pe taxele locale” (anexa
10), într-un tabel special, care se prezintă Inspectoratului fiscal teritorial.

Calculul taxei pentru amenajarea teritoriului se înregistrează în evidenţa sintetică

trimestrial în baza dărilor de seamă trimestriale prezentate la organele fiscale teritoriale prin
întocmirea formulei contabile următoare :

Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 7134 „Impozite, taxe şi alte plăti,
cu excepţia impozitului pe venit” 52650lei
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5348 „Datorii privind alte
impozite şi taxe”

La ,,Moldretail Group SRL” achitarea taxei pentru amenajarea teritoriului a fost efectuată
la data de 31 ianuarie 2019 pentru perioada – trimestrul 4 al anului 2018 în suma declarată în
Darea de seamă pe taxa pentru amenajarea teritoriului în mărime de 52650lei.

22
 La achitarea acestui impozit din contul bancar în monedă naţională se întocmeşte formula
contabilă conform registrului contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul":

Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5348 „Datorii privind alte
impozite şi taxe” 52650lei.
Ct 242 „Conturi curente în valută naţională”

Contabilitatea taxei pentru unităţile de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor sociale

Subiecţi impozabili ai taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de

deservire socială sunt persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care
dispun de unităţi comerciale, şi/sau de prestări servicii de deservire socială.
Această taxă reprezintă plata pentru oferirea autorizaţiei de amplasare a obiectelor de
comerţ şi/sau obiectelor de prestare a serviciilor sociale, cu excepţia obiectelor care se află în
zona de protecţie a drumurilor auto. Taxa se plăteşte de câte persoanele juridice şi fizice în
dependenţă de suprafaţa ocupată de întreprinderile de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor
sociale, de amplasare a lor, de tipul mărfurilor desfăcute şi serviciilor prestate.
Cota maximă şi termenele de plată a taxelor locale, de prezentare a dărilor de seamă fiscale
privind taxele locale pentru subiecţii impunerii sînt cele stabilite în anexa la Titlul VII din codul
fiscal.

Pentru ,,Moldretail Group SRL” care dispune de 78 unităţi de comerţ pentru anul 2008 i
s-a stabilit taxa pentru unitate de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială în sumă de
448936,98 lei.

Deoarece cota taxei este prevăzută pentru un an, pentru un trimestru se va calcula astfel;

( 448936,98 lei anual / 4 trimestre) = 112234,245 lei

Calculul acestei taxe se face într-un document tipizat numit „Dare de seamă pe taxa pentru
taxele locale” (Anexa 10) într-un tabel special.

Calculul taxei respective se înregistrează în evidenţa sintetică trimestrial cu formula

contabilă:
Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 7134 „Impozite, taxe şi plăţi,
cu excepţia impozitului p venit” 112234,245lei
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 5348 „Datorii privind alte
impozite şi taxe”

23
 Achitarea se efectuează prin întocmirea ordinului de plată şi se înregistrează în evidenţa
contabilă prin întocmirea următoarei formulele contabile:
Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 5348 „Datorii privind alte
impozite şi taxe”
Ct 242 „Conturi curente în valută naţională” 112234,245 lei

Contabilitatea taxei de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei)

,,Moldretail Group SRL” amplasează publicitatea exterioară prin intermediul afişelor,

pancartelor, panourilor, prin urmare este subiect al impunerii cu taxa de plasare (amplasare) a
publicităţii (reclamei). Obiect al impunerii la taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei)
la ,,Moldretail Group SRL” constituie afişele, pancartele şi panourile prin intermediul cărora se
amplasează publicitatea exterioară. Baza impozabilă o constituie suprafaţa publicitară a
panourilor. Cota maximă este de 500 lei pentru fiecare metru pătrat. ,,Moldretail Group SRL”
are obligaţia de a achita suma taxei de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) trimestrial, în
rate egale, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar.

Entitatea ,,Moldretail Group SRL” pe trimestru patru al anului 2018 a calculat taxa de
plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) şi a prezentat la Inspectoratul fiscal teritorial în luna
ianuarie 2019 Darea de seamă pentru taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) (forma
TPP 08) (anexa 24). În această Darea de seamă suma taxei de plasare (amplasare) a publicităţii
(reclamei) a fost determinată în baza suprafeţelor panourilor publicitare . Suma taxei către plată
de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) pe trimestru patru al anului 2018 constituie
10169,68lei (Anexa 10). La suma calculată a taxei de plasare (amplasare) a publicităţii
(reclamei) în valoare de 10169,68lei către plată se vor efectua următoarele înregistrări contabile :

Calculul taxei respective se înregistrează în evidenţa sintetică trimestrial cu formula

contabilă:
Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 7134 „Impozite, taxe şi plăţi,
cu excepţia impozitului p venit” 10169,68 lei
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 5348 „Datorii privind alte
impozite şi taxe”
Achitarea se efectuează prin întocmirea ordinului de plată şi se înregistrează în evidenţa
contabilă prin întocmirea următoarei formulele contabile:
Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 5348 „Datorii privind alte
impozite şi taxe” 10169,68lei
Ct 242 „Conturi curente în valută naţională”
24
 Încheiere

În lucrare a fost efectuată studierea modului de calculare, declarare şi achitarea impozitului

pe venit, taxa pe valoarea adaugată, taxe şi impozite locale la întreprinderea ,,Moldretail Group
SRL” , cît şi modalitatea efectuării evidenţei contabile a acestor impozite şi taxe la întreprindere

În Republica Moldova, în afara de întreprinderea ,,Moldretail Group SRL” există o mulţime

de întreprinderi de comerţ, de accea în lucrare, în baza cercetărilor teoretice s-au făcut anumite
recomandări privitor la căile de perfecţionare a impozitării în cadrul acestor întreprinderi.

În baza exemplului întreprinderii ,,Moldretail Group SRL” . a fost efectuată analiza

procesului fiscal la întreprinderea de comerţ.

Privitor la situaţia contabilităţii decontărilor cu bugetul aferent taxelor şi impozitelor locale

,,Moldretail Group SRL” putem constata următoarele:

1. Evidenţa impozitelor şi taxelor locale la întreprinderea analizată se ţine în conformitate

cu SNC 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor”, Codul fiscal al Republicii Moldova,
instrucţiunile şi regulamentele privind calculul impozitului pe venit cu unele excepţii.

2. Majoritatea impozitelor şi taxelor locale sunt calculate în corespundere cu prevederile

Codului fiscal.

3. Calculele impozitelor se fac manual în documente tipizate, iar evidenţa sintetică şi

analitică se ţine cu ajutorul programului informatic automatizat, informaţia înregistrându-se în
registrele conturilor respective.

În baza cercetărilor efectuate se pot face următoarele concluzii:

1. Sistemul de impozitare este veriga de legătură dintre economia reală şi publică, care are
ca scop asigurarea finanţării acestora. În această lucrare a fost descrisă clasificarea, caracteristica
impozitelor, aspecte teoretice şi practice ale contabilităţii impozitului pe venit, taxa pe valoarea
adaugată, taxe şi impozite locale, modul declarării şi plăţii impozitelor, impozitele – ele fiind
unele din conceptele specifice cu care operează teoria fiscală. Impozitul reflectă un transfer de
valoare din posesia privată în posesia statului, care sunt nişte relaţii obiective de distribuire şi
redistribuire, ce sunt dictate de o necesitate vitală.

2. Activitatea nefavorabilă a agenţilor economici apare în rezultatul influienţei presiunii

fiscale. În vederea soluţionării problemelor apărute, statul necesită de resurse financiare
suplimentare. Pentru obţinerea resursele necesare, statul trebuie să elaboreze un mecanism bine
gîndit. De asemenea, să contribuie la susţinerea micului business prin acordarea înlesnirilor
25
fiscale, care la rîndul său pot fi studiate din două puncte de vedere: ca un element al impunerii şi
ca instrument al politicii de reglementare fiscală în economia de piaţă.

3. Sistemul de impozite trebuie să asigure o influienţă complexă asupra parametrilor pieţii:

să determine formarea ofertei ca rezultat al reglementării proceselor de reproducere pe de o parte
şi pe de altă parte, ca rezultat al apariţiei pe piaţă a mărfurilor competitive din import din ţările
vecine.

4. T.V.A. deţine o pondere importantă în totalul veniturilor bugetului datorită sferei mare de
cuprindere, totodată, mărimea totală a T.V.A. depinde de întreaga valoare adăugată din economie
a bunurilor şi serviciilor posibile T.V.A. Un sistem al T.V.A. inadecvat poate duce la o reducere
semnificativă a veniturilor obţinute prin impozitare, iar suma T.V.A. este dependentă de preţuri
care se formează pe piaţă. De aici, venitul rezultat din T.V.A. este independent de deciziile
Guvernului.

În baza calculelor efectuate la Întreprinderea ,,Moldretail Group SRL” s-au înregistrat

următoarele majorări.Pb a avut tendința de majorare în anul de gestiune 2017 fată de anul
precedent 2016 cu +12679644 lei. Această majorare se datorează creșterii VV, cu toate că costul
vînzărilor lafel s-a majorat dar cu un ritm de creștere mai mic decât VV. .Astfel rentabilitatea
vînzărilor s-a majorat cu 0,4%, față de anul precedent datorită majorării profitului brut. Lafel s-a
majorat rentabilitatea financiară cu 4,08% față de anul precedent,influența pozitivă de majorare a
profitului net cu +8400617 lei față de anul precedent .Ce ține derentabilitatea activelor lafel s-a
majorat față de anul precedent cu 2,02%, această majorare se datorează lafel creșterii profitului
brut care a avut un ritm de creștere cu 81% față de anul precedent .Ce ține de coeficientul de
autofinanțare s-a majorat față de anul precedent cu 2,27% ceea ce se apreciază pozitiv.Fapt
influențat de majorarea atît a capitalului propriu în marime de +21482582 lei față de anul
precedent cît și a creșterii activelor în dinamică cu +80770802 lei.
Deci se poate de spus că ,,Moldretail Group SRL” efectuează o activitate eficientă și are o
tendință de dezvoltare pe viitor.

26
 Bibliografia
I. Acte legislative şi normative

1.1. Codul Fiscal al Republicii Moldova. Legea Republicii Moldova Nr. 1163 – XIII din
24.04.97;
1.2. Legea privind modificarea şi completarea unor acte legislative nr.111 – XVI din 27
aprilie.
1.3. Regulamentul cu privire la limitarea Standartului Naţional de contabilitate 12
„Contabilitatea impozitului pe venit”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al
Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997
1.4. Indicaţii metodice privind reflectarea evidenţei contabile a legalizării capitalului şi
amnistiei fiscale aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova
nr. 52 din 30 mai 2007

II. Manuale, monografii şi lucrări didactice

2.1. Taxa pe valoarea adaugată / Rodica Bălănescu, Carmen Corduneanu. - Bucureşti: Ed.
Ager-Economistul, 1993. – 160 p.
2.2. Contabilitatea impozitelor. Contabilitatea impozitului pe venit. Contabilitatea taxei pe
valoarea adăugată. Contabilitatea accizelor, altor impozite şi taxe. / V. Bucur, V.
Ţurcanu, A.Graur. - Chişinău: Editura A.S.E.M., 2005. – 561 p.
2.3. Armonizarea dintre contabilitate şi fiscalitate / C. Burada – Piteşti: Independenţa
economică, 2002 – 293 p.
2.4. Politica fiscală în raport cu T.V.A. / A. Certan - Chişinău: Ed. ASEM, 2000. – 22 p.
2.5. Corelaţiile contabilităţii financiare cu fiscalitate: autoreferat al tezei de doctor /
Anatol Graur; cond. şt. M. Manole. – Chişinău: [s.n.], 2001. – 22 p.
2.6. Impactul impozitelor directe asupra anumitor procese social.economice / R. Hîncu, N.
Chicu; Analele A.S.E.M., Chişinău, 2004. – 273 p.

27
28