Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAPITOLUL 1
PARTICULARITĂŢILE ACTIVITĂŢII LA S.C. COMELF S.A.
BISTRITA
Din anul 1990 s-a restrâns considerabil piaţa internă ca urmare a reducerii masive
a investiţiilor în România, segment de piaţă căruia îi erau destinate produsele Comelf,
situaţie în care s-a pus accentul pe mărirea exportului, cu toate dificultăţile şi rigorile
pieţei externe, ca singură alternativă pentru supravieţuirea societăţii.
In anul 1991 ponderea exportului în producţia societăţii era de 29%, aceasta
crescând în 2000 la 74%, în 2005 la 87%, iar în anul 2006 ajungând la 93%.
Este de menţionat faptul că dacă în 1991 exportul era dirijat în totalitate pe piaţa
estică, în prezent produsele se exportă doar pe piaţa vestică.
Pincipalii clienţi ai societăţii au devenit firme renumite pe plan mondial şi în
Europa ca :
- GENERAL ELECTRIC ENERGY POWER FRANŢA şi BRADEN EUROPE
OLANDA - pentru componente aferente centralelor electrice cu turbina pe gaz;
- KOMATSU UTILITY EUROPE ITALIA, COLMAR ITALIA, MOXY
ENGINEERING NORVEGIA - pentru componente de maşini terasiere;
- MARINI ITALIA - pentru componente şi maşini de asfalt, filtre cu saci şi
silozuri ;
- HARTL AUSTRIA - pentru concasoare;
- LOLLINI ITALIA - pentru prese destinate reciclării deşeurilor metalice.
Această strategie privind piaţa externă conferă mari avantaje, produsele societăţii
corespunzând cerinţelor europene, astfel că practic momentul aderării la U.E. pentru
societate n-a fost foarte dificil.
Evident că simultan cu creşterea ponderii exportului s-a produs şi o mutaţie
esenţială în structura de producţie, corespunzător cererii pieţei.
Se constată o reducere drastică a cererii de utilaje pentru protecţia mediului; în
pofida faptului că poluarea este la o cotă alarmantă în România. Apreciem că acest
segment de piaţă se va dezvolta în următorii ani, având în vedere recenta aderarea la U.E.
când vor trebui respectate rigorile europene în domeniu.
CAPITOLUL 3
ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI
ANALITICE A CHELTUIELILOR
LA S.C. COMELF S.A. BISTRITA
Sumele înscrise în notele contabile de mai sus , sunt luate din aceeaşi Situaţie
Centralizatoare a Consumului de Materiale pe luna Martie 2008 , reprezentând totalul
bonurilor de consum pe fiecare magazie.
Cheltuieli cu colaboratorii
Reflectarea cheltuielilor cu colaboratorii se realizează, în cadrul S.C. COMELF
S.A Bistrita - pe bază de contract de prestări servicii .
În baza unui contract civil de prestări servicii încheiat cu numitul Pop Vasile , se
înregistrează remuneraţia datorată acestuia :
621 = 401 400
„Cheltuieli cu colaboratorii” „Furnizori”
% = 401 93,70
6232 „Cheltuieli cu publicitatea” „Furnizori” 78,74
4426 „TVA deductibilă” 14,96
S.C. COMELF S.A. Bistrita , are obligaţia de a calcula şi vira către bugetul de stat
impozitele pe clădirile sediului său administrativ, cantinei şi imobilelor aferente, precum
şi impozitul pe terenurile situate pe raza judeţului Bistrita Nasaud .
Documentul justificativ este declaraţia de impunere, completata de către serviciul
de contabilitate şi trimisă institutilor fiscale ale municipiului Bistrita . Pe această bază se
achită trimestial impozitul şi taxele pe terenuri.
635„Cheltuieli cu alte impozite = % 1.500
taxe şi vărsăminte asimilate” 4461 „Impozitul pe clădiri” 1.000
4462 „Impozit mijloace de transport” 500
CAPITOLUL 4
ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI
ANALITICE A VENITURILOR LA
S.C COMELF S.A. BISTRITA
4111 = % 141.758,75
“Clienţi” 701 119.125,00
“Venituri din vânzarea
produselor finite”
4427 22.633,75
“TVA colectată”
4111 = % 4.838,98
“Clienţi” 704 4.066,37
“Venituri din lucrări executate
şi servicii prestate”
4427 772,61
“TVA colectată”
4111 = % 152.689,56
“Clienţi” 704 128.310,55
“Venituri din lucrări executate
şi servicii prestate”
4427 24.379,01
“TVA colectată”
4111 = % 2.028,07
“Clienţi” 706 944,04
“Venituri din redevenţe, locaţii
de gestiune şi chirii”
708 760,22
“Venituri din activităţi diverse”
4427 323,81
“TVA colectată”
Veniturile din variaţia stocurilor reprezintă variaţia în plus (creştere) sau în minus
(reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi producţie
în curs de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei
în curs, neluând în calcul provizioanele pentru depreciere constituite.
Variaţia stocurilor de produse finite şi în curs de execuţie pe parcursul perioadei
reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul că, fie producţia a
mărit nivelul stocurilor, fie produsele suplimentare au redus nivelul stocurilor.
Veniturile din producţia stocată se înscriu, alături de celelalte venituri, în contul
de profit şi pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).
Contabilitatea veniturilor din producţia stocată se ţine cu ajutorul contului 711
,,Variaţia stocurilor”. Unii autori consideră că aceasta este o denumire improprie
conţinutului său deoarece nu se referă la toate stocurile, ci numai la cele de produse finite,
produse reziduale şi semifabricate, inclusiv animalele şi păsările din producţie proprie.
Analizând implicaţiile utilizării contului 711 în situaţia obţinerii de produse finite,
unii autori au observat unele inadvertenţe pe care acest cont le generează :
- contul 711 nu corespunde definţiei veniturilor, dată de IAS 18 ,,Venituri” – nu
transferă riscurile şi beneficiile sau controlul şi gestiunea produsului;
- prin utilizarea contului 711 cheltuielile generate de producţie sunt recunoscute la
data consumului şi nu la data vânzării, încălcându-se o altă prevedere, respectiv
consumurile de stocuri care sunt efectuate pentru obţinerea altor bunuri sau servicii şi
trebuie înregistrate ca elementele costului de producţie al respectivelor bunuri sau
servicii, iar trecerea pe cheltuieli se va face când bunurile sau serviciile respective sunt
cedate, vândute. Prin urmare, în contul de profit şi pierdere trebuie evidenţiate numai
acele cheltuieli asociate costului vânzărilor şi nu cheltuielile de producţie ale perioadei;
- valoarea indicatorilor de performanţă ai societăţilor sunt influenţaţi
necorespunzător datorită existenţei contului 711.
În caz practic , S.C. COMELF S.A. Bistrita , la începutul fiecărei luni
înregistrează destocarea producţiei în curs de execuţie sau reluarea produselor în curs de
execuţie, conform soldului iniţial al Balanţei Producţiei Neterminate pe luna Martie 2008:
Înregistrăm diferenţa de preţ la produse finite , care este diferenta intre pretul de
inregistrare si costul efectiv al productiei obtinute (398.381,76 – 314.981,74) , astfel :
348 = 711 - 83.400,02
“Diferenţe de preţ la produse” “Variaţia stocurilor” (in rosu, pt. ca este
diferenta favorabila)
= 0,2044
711 = % 325.117,21
“Variaţia stocurilor” 345 408.644,06
“Produse finite”
348 - 83.526,85
“Diferenţe de preţ la produse”
208 = 721
“Alte imobilizări necorporale” “Venituri din producţia de imobilizări necorporale”
4111 = % 3.000
“Clienţi” 754 2.430
“Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi”
4427 570
“TVA colectată”
% = 2133 5.000
2813 “Mijloace de transport” 4.000
“Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor
de transport, animalelor şi plantaţiilor”
6583 1.000
“Cheltuieli privind activele cedate şi
alte operaţii de capital”
5121 = 762
„Conturi la banci în lei” “Venituri din investiţii financiare pe termen scurt”
5121 = %
„Conturi la bănci în lei” 1091
“Acţiuni proprii deţinute pe
pe termen scurt”
7642
“Câtiguri din investiţii pe termen scurt cedate”
4111 = 701
“Clienţi” “Venituri din vânzarea produselor finite”
- încasare factură - la cursul EUR din data încasării mai mare decât cel
facturat :
5124 = %
“Disponibil la banca in valuta” 4111
“Clienti”
765
„Venituri din diferente de curs valutar”
5121 = 766
“Disponibil la banca în lei” „Venituri privind dobânzile”
% = 7814 13.761
391 “Venituri din ajustari pentru
“Ajustari pentru deprecierea materiilor prime” deprecierea activelor circulante”
392
“Ajustari pentru deprecierea materialelor”
CAPITOLUL 5
ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI
ANALITICE A REZULTATELOR LA
S.C. COMELF S.A. Bistrita
Contabilitatea rezultatelor este reglementată juridic prin Legea Contabilităţii
82/1991, care prevede în Art. 19, că profitul sau pierderea se stabilesc lunar.
În scopul determinării şi evidenţierii lunare a rezultatului exerciţiului, în
contabilitate se procedează lunar la decontarea conturilor de venituri şi cheltuieli.
Prevederile Legii 82/1991 sunt nuanţate de Legea pentru aprobarea Ordonanţei
Guvernului 70/1994 privind impozitul pe profit, modificată şi republicată, care stabileşte
că profitul impozabil şi impozitul pe profit se calculează şi se evidenţiază lunar, cumulat
de la începutul anului fiscal.
Această înregistrare se poate face şi în negru, dar are drept consecinţă denaturarea
rulajului contului 121 „Profit şi pierdere”.
121 = % 677.254,21
„Profit şi pierdere” 601 „Cheltuieli cu materii prime” 50.000
6022 „Cheltuieli cu combustibil” 6.992,18
6028 „Cheltuieli cu alte materiale consumabile” 160
603 „Cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de 500
inventar”
604 „Cheltuieli privind materialele nestocate” 200
605„Cheltuieli cu energia si apa” 102.929,59
607 „Cheltuieli privind marfurile” 1.170
611 „Cheltuieli cu intretinere si reparatii” 205.16
612 „Cheltuieli cu redevente , locatii de gestiune , chirii” 96
613 „Cheltuieli cu prime se asigurare” 160
621 „Cheltuieli cu colaboratorii” 400
622 „Cheltuieli cu comisioane si onorarii” 4.086,44
623 „Cheltuieli cu reclama si protocol” 176,12
624 „Cheltuieli cu transport de bunuri si personal” 5.350
625 „Cheltuieli cu deplasari si detasari” 566,62
626 „Cheltuieli postale si taxe telecomunicatii” 11.047,85
627 „Cheltuieli cu servicii bancare si asimilate” 130,20
628 „Cheltuieli cu alte cheltuieli cu servicii 18.214,83
executate de terti”
635 „Cheltuieli cu alte impozite , taxe , varsaminte” 2.670,63
641 „Cheltuieli salariile personalului” 187.158
642 „Cheltuieli cu tichete de masa acordate” 27.966,12
6451 „Contributia unitatii la asigurari sociale” 83.285.31
6452 „Contributia unitatii la ajutor somaj” 1.871,58
6453 „Contributia unitatii la asigurari sociale de 10.293,69
sanatate”
6458 „Alte cheltuieli cu asigurari sociale” 100
6581 „Amenzi , despagubiri si penalitati” 3.514
6582 „Subventii si donatii acordate” 1.000
6583 „Cheltuieli cu active cedate” 1.500
665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar” 1.100
666 „Cheltuieli cu dobanzi” 100
6811„Cheltuieli de exploatare cu amortizarea 83,33
imobilizarilor”
6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustarile 1.000
pentru deprecierea imobilizarilor”
% = 121 858.330,60
701 Venituri din vânzarea produselor finite Profit şi pierdere 408.644,06
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale 34.486,80
704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 132.376,92
706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 944,04
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 1.168
708 Venituri din activităţi diverse 760,22
711 Variaţia stocurilor 26.754,20
722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 112.000
7414 Venituri din subvenţii de exploatare pt plata personalului 20.691
754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi 2.430
7581 Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi 32,85
7582 Venituri din donaţii şi subvenţii primite 500
7583 Venituri din vânzarea activelorr şi alte operaţii de capital 3.781,51
7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 13.761
CONCLUZII SI PROPUNERI
Analiza în structură reliefează că profitul din exploatare a crescut într-un ritm net superior
creşterii veniturilor, astfel că rata profitului din exploatare a crescut de la 7,19 % în 2006
la 9,45 % în 2007. Aceasta situaţie a fost determinată în principal de majorarea preţurilor
şi tarifelor la produsele livrate , acestea fiind aliniate corespunzător cu preţurile din
uniunea europeană.
Pierderile financiare au crescut în 2007 faţă de 2006 deoarece moneda naţională s-
a apreciat faţă de euro, crescând cheltuielile financiare din diferenţele de curs valutar
pentru produsele livrate în anul 2006 şi încasate în 2007.
La finele anului 2007 se constată o creştere a cifrei de afaceri nete în suma de
10.930.247 lei, cu 12,29 % mai mare faţă de anul 2006.
Rezultatul din exploatare a crescut în anul 2007 cu 6.095.416 lei, adică cu 36,20%
faţă de anul 2006.
- din Bilanţ :
Nr.crt. Date financiare 2006 2007
1. Imobilizări necorporale 21.212 214.167
2. Imobilizări corporale 28.424.655 41.445.505
3. Imobilizări financiare 73.826 14.696
4. Total active imobilizate ( 1 + 2 + 3 ) 28.519.693 41.674.368
5. Stocuri 11.319.648 14.855.939
6. Furnizori debitori 10.716.703 22.619.927
7. Creanţe 10.949.918 3.191.075
8. Lichidităţi 412.593 762.298
9. Active curente–circulante (5 + 6 + 7 + 8) 33.398.862 41.429.239
10. Cheltuieli în avans 32.211 85.668
11. TOTAL ACTIVE ( 4 + 9 + 10 ) 61.950.766 83.189.275
12. Capital social 13.579.505 13.579.505
13. Rezerve 1.002.119 1.207.973
14. Rezerve din reevaluare 3.012.603 4.782.591
15. Profit net 6.116.780 8.657.349
16. Capital propriu ( 12 + 13 + 14 + 15 ) 23.711.007 28.227.418
17. Datorii comerciale şi avansuri de la clienţi 9.721.600 10.929.119
18. Sume datorate altor entităţi 2.480.489 3.094.450
19. Alte datorii 4.696.063 6.900.289
20. Datorii curente ( 17 + 18 + 19 ) 16.998.152 20.923.858
21. Datorii pe termen scurt 7.446.271 34.590.430
22. Datorii pe termen lung 13.795.336 14.560.846
23. Datorii financiare ( 21 + 22 ) 21.241.607 49.151.276
24. TOTAL PASIVE ( 16 + 20 + 23 ) 61.950.766 83.189.275
Formule folosite:
Indicatorii de lichiditate exprimă nivelul concret al capacităţii întreprinderii de a-
şi onora obligaţiile pe termen scurt.
1. Lichiditatea globală = Active circulante/Datorii curente
- valoarea recomandată acceptabilă în jurul valorii de 2
2.Lichiditatea imediată = ( Active circulante-Stocuri )/Datorii curente
- indicatorul test acid
Rata rentabilităţii economice exprimă eficienţa utilizării activului pentru obţinerea
unui excedent care este profitul din exploatare.
3. Rata rentabilităţii economice = ( Profitul exploatării/Total active ) x 100
- valoarea trebuie să fie superioară ratei inflaţiei
Rata rentabilităţii financiare reflectă eficienţa cu care sunt utilizate capitalurile
proprii de către unităţi.
4. Rata rentabilităţii financiare = ( Profitul net/Capitaluri proprii ) x 100
- valoarea trebuie să fie superioară ratei medii a dobânzii pe piaţă.
Solvabilitatea patrimonială reprezintă capacitatea întreprinderii de a face faţă
obligaţiilor de plată.
5. Solvabilitatea patrimonială = ( Capital propriu/Total pasiv ) x 100
Gradul de îndatorare exprimă ponderea datoriilor financiare în totalul activului.
6. Gradul de îndatorare = ( Datorii financiare/Total active ) x 100
7. Rata profitului = ( profit brut/CA ) x 100
Fondul de rulment reprezintă diferenţa dintre resursele stabile şi utilizările stabile.
8. Fondul de rulment ( FR ) = Capital permanent - Imobilizări
9. Necesar de fond de rulment ( NFR ) = Active circulante - Datorii curente
(exploatare )
10. Trezoreria netă = FR - NFR
Indicatorii de gestiune asigură compararea cifrei de afaceri cu diferitele posturi ale
bilanţului întreprinderii.
11. Perioada de recuperare a creanţelor = ( Creanţe/CA ) x 365 zile
12. Perioada de rambursare a datoriilor = ( Datorii curente/CA ) x 365 zile
13. Rotaţia stocurilor = CA/Total stocuri
14. Productivitatea muncii ( W ) = CA / Nr. total de personal
15. Gradul de asigurare cu disponibilităţi băneşti = ( Disponibilităţi băneşti /
Active circulante ) x 100
16. Autonomia financiară pe termen lung = (Capital propriu/Capital permanent) x
100 .
Analiza indicatorilor economico - financiari :
Lichiditatea generală - sensul pozitiv, din punct de vedere financiar acest raport
este supraunitar, iar valoarea recomandată este în jurul valorii de 2. Lichiditatea globală a
crescut în 2007 cu un procent faţă de 2006, cu tendinţe însă mari de a ajunge la valoarea
recomandată şi anume valoarea 2.
Lichiditatea imediată - sensul pozitiv din punct de vedere economic ar fi
supraunitar sau cel puţin unitar. În anul 2007 acest indicator a scăzut puţin faţă de anul
2006 dar totuşi se încadrează în limite rezonabile; aceasta însemnând că societatea îşi
poate onora obligaţiile la scadenţă.
Rata rentabilităţii - calculată ca rezultat sau efort al firmei, are nivele diferite, în
funcţie de modul de calcul : profit brut, profit net, capital social, venituri. Această rată a
rentabilităţii reflectă modul în care unitatea obţine profit. O serie de factori pot fi luaţi şi
în calculul profitului, deci modul de determinare al ratei rentabilităţii reflectă eficienţa
unor laturi ale activităţii economice a unităţii. În cazul de faţă creşterea ratei rentabilităţii
cât şi a ratei rentabilităţii financiare în anul 2007 faţă de 2006 exprimă eficienţa societăţii.
Solvabilitatea patrimonială - reflectă gradul în care societatea face faţă
obligaţiilor de plată şi se situează peste nivelul de 30%, deşi în anul 2007 aceasta a scăzut
faţă de 2006, sugerează tot o situaţie bună în activitatea societăţii.
Gradul de îndatorare - raportează totalul datoriilor firmei la activul ei, activ care
exprimă întregul capital folosit. În cazul de faţă gradul de îndatorare nu reflectă o situaţie
prea bună, având în vedere că acesta are valori foarte ridicate, iar în 2007 creşte cu 72,3%
faţă de 2006. Cu cât gradul de îndatorare este mai mare cu atât societatea va depăşi mai
greu crizele economice sau va suporta mai greu o încadrare riguroasă în achitarea
creditelor angajate.
Rata profitului - în ceea ce priveşte profitabilitatea societăţii se observă o
creştere semnificativă a ratei profitului în interval de un an cu 31,4 % reflectând o situaţie
promiţătoare pentru activitatea societăţii, deoarece şi CA a crescut ca urmare a
diversificării obiectului de activitate şi a gamei de produse oferite de societate, prin
introducerea de noi produse pe piaţă.
Fondul de rulment - este expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung,
iar pentru ca societatea să-şi desfăşoare activitatea în condiţii optime este necesar ca
valoarea acestuia să fie supraunitară. Cu toate că valoarea este supraunitară în cei doi ani,
totuşi se observă o scădere foarte mare în 2007.
Necesar de fond de rulment - ar trebui să fie mai mare sau cel puţin egal cu
fondul de rulment. Faţă de fondul de rulment acesta a crescut în 2007 cu 42,3 %.
Trezoreria netă - reprezintă un excedent de finanţare a fondului de rulment peste
nivelul nevoii de fond de rulment. Când trezoreria netă este mai mare decât 0 se confirmă
faptul că exerciţiul precedent s-a încheiat cu profit, iar în sens contrar societatea se
confruntă cu un deficit monetar care va trebui acoperit în cel mai scurt timp şi cu cele mai
mici costuri posibile. Cash-flow-ul negativ sugerează o reducere a capacităţii de finanţare
a investiţiilor şi prin urmare o sărăcie a activului net real. O trezorerie negativă nu
înseamnă că societatea nu este rentabilă, trezoreria depinzând de variaţiile termenelor de
scadenţă a încasărilor şi plăţilor. Dezechilibrul financiar al societăţii se datorează
neîncasării producţiei şi creşterilor stocurilor, societatea fiind obligată să angajeze
credite.
Productivitatea muncii - înregistrează o creştere în 2007 faţă de 2006 cu 21,5%.
Situaţia este una favorabilă şi se datorează rezultatelor ştiinţifice în procesele tehnologice
şi introducerii unor tehnologii noi de fabricaţie, mai moderne, mai performante. Creşterea
productivităţii muncii se datorează şi creşterii calificării muncitorilor, creşterea calităţii
materiilor prime şi a materialelor folosite în procesul de fabricaţie.
Din analiza acestor rezultate, ţinând cont de condiţiile concrete de derulare a
activităţii, consider că se poate aprecia că S.C. COMELF S.A. s-a înscris cu rezultate
pozitive reuşind să crească apreciabil producţia, să realizeze investiţii, să asigure
resursele financiare pentru desfăşurarea activităţii productive în mod continuu.
BIBLIOGRAFIE