UNIVERSITATEA FACULTATEA DE

BACAU

TIINE ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE I INFORMATICA DE GESTIUNE

LUCRARE

DE LICENA

Conducator tiintific, Pr. Univ . Dr Patru Vasile

Candidat, Radu Alexandra

UNIVERSITATEA FACULTATEA DE

BACAU

TIINE ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE I INFORMATICA DE GESTIUNE

LUCRARE

DE LICENA

CONTABILITATEA CREANELOR SI A DATORIILOR COMERCIALE

Conducator tiintific, Pr. Univ . Dr Patru Vasile Candidat, Radu Alexandra

CUPRINS

INTRODUCERE....................................................................................................................................5 CAPITOLULI.........................................................................................................................................7 NOIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE I CREANELE COMERCIALE...................7

1.1 Relaiile cu furnizorii.........................................................................................................................8
1.1.1. Denumirea conceptului de datorie.................................................................................................................9

1.2. Relaiile cu clienii............................................................................................................................10

1.2.1. Definirea conceptului de crean...................................................................................................................12

1.3. Obiectivele contabilitaii datoriilor i creanelor comerciale........................................................13 1.4. Evaluarea creanelor i datoriilor...................................................................................................14 1.5. Caracterizarea relailor juridico-patrimoniale cu terii...............................................................15

CAPITOLULII ..................................................................................................................................16 SC AEROSTAR BACAU SC - CADRUL ORGANIZATORIC AL STUDIULUI.....................16

2.1. Scurt istoric......................................................................................................................................16 2.2. Structura organizatoric S.C. AEROSTAR Bacau....................................................................18
2 2.1 Evaluarea activitaii societaii n anul 2006...................................................................................................21 2 2.2 Evaluarea nivelului tehnic al S.C. AEROSTAR S.A.....................................................................................23 2 2.3Evaluarea activitaii de aprovizionare tehnico-material................................................................................28 2 2.4 Evaluarea activitaii de vanzare....................................................................................................................29 `...............................................................................................................................................................................29 2 2.5 Evaluarea activitaii de cercetare i dezvoltare.............................................................................................32 2 2.6 Activele corporale ale societaii....................................................................................................................34 2.2.7 Tipul de management aplicat.........................................................................................................................35 2.2.8 Resurse umane............................................................................................................................................36 2.2.10 Piaa de desfacere.......................................................................................................................................39 2.2.11 Organizarea i funcionarea compartimentului financiar-contabil..............................................................40

CONTABILITATEA I GESTIUNEA DATORIILOR SI CREANELOR COMERCIALE LA S.C. ,,AEROSTAR S.A......................................................................................................................45 BACAU.................................................................................................................................................45

3.1. Sistemul purttoriior primari de informaii privind datoriile i..................................................45 creanele comerciale...............................................................................................................................45 3.2 Contabilitatea curent a datoriilor si creanelor comerciale.........................................................51
3.2.1 Contabilitatea datoriilor comerciale.................................................................................................51 3.2.1.1. Sistemul de conturi folosit privind datoriile comerciale.......................................................................51 3.2.1.2. Reflectarea n contabilitate a operaiilor privind datoriile comerciale................................................55 3.2.2 Contabilitatea creanelor comerciale............................................................................................................62 3.2.2.2. Reflectarea n contabilitate a operaiilor privind creanele.........................................................66 comerciale..........................................................................................................................................................66 3.2.3. Contabilitatea avansurilor intersocieti........................................................................................................71 3.2.4. Contabilitatea reducerilor de pre efectuate n relaiile comerciale..........................................................74 3.2.5 Contabilitatea efectelor de comert.............................................................................................................77

3.3 Informaia de bilan privind datoriile i creanele comerciale.....................................................80

3.3.1. Situaiile financiare privind datoriile i creanele comerciale.......................................................................80 3.3.1.1. Analiza lichiditaii i solvabilitaii de plata a ntreprinderii..................................................................81

3.3.2. Analiza gestiunii creditului client.................................................................................................................85 Viteza de rotaie a creanelor curente.................................................................................................................87 3.3.3. Analiza gestiunii datoriilor curente...............................................................................................................87 Viteza de rotaie a datoriilor curente..................................................................................................................88 3.3. 5. Analiza corelaiei creane - datorii..........................................................................................................89

CAPITOLUL IV...................................................................................................................................92 POSIBILITAI DE EXTIXDERE A UTILIzaRII MIJLOACELOR MODERNE DE CALCUL LA S.C ,,AEROSTAR S.A................................................................................................92
4.1 Prezentarea sistemului cu care se opereaza....................................................................................92
4 1.1 Sistemul informational economic................................................................................................................97

4.2. Prezentarea actualului sistem informatic - parte integrant a sistemului informaional economic .................................................................................................................................................97
4 2.1 Module i funcionaliti ale produsului informatic Siveco ..........................................................................98 4 .2.3 Beneficiile implementrii produsului ERP Siveco.....................................................................................121

PROGRAM ........................................................................................................................................123 BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................135

INTRODUCERE

Realizarea de catre fiecare ntreprindere a unei ridicate performante economice i financiare i a unei inalte i durabile competivitati, n condiiile unui tot mai accentuat caracter concurenial al economiei, impune, nu in ultimul rand un management eficient. Asigurarea unui management performant este condiionata in primul rand, i in mare masur, de exisienta unui sistem informaional capabil s produca i s ofere factorilor de decizie a ntreprinderii (ca i altor utilizatori), informaii cat mai exacte, complete, relevante si operative. Contabilitatea ntreprinderii, in calitatea sa de principal subsistem informaional al sistemului informaional economic al acestuia, trebuie sa constituie i ea, obiect al preocupariior specialistilor menite sa asigure cresterea contribuiei ei la consolidarea situafiei financiare a entitaii patrimoniale, la cresterea performanei financiare a acesteia. Un domeniu n care contabilitatea, prin funciile ei de reflectare, calcul, analiz si control, poate i trebuie sa duca la optimizarea deciziilor economice, la ntarirea disciplinei i simtului de responsabilitate in gestionarea resurselor il constituie contabilitatea i gestiunea datoriilor si creanelor cormerciale. Demersul cognitiv si aplicativ debuteaza -n primul capitol- cu definirea conceptelor de creana i datorie i sunt prezentate obiectivele contabilitaii i gestiunii datoriilor si creanelor comerciale, precum i evaluarea acestora, n finalul acestui capitol sunt caracterizate relaiile juridico-patrimoniale cu terii. Cadrul organizatoric al studiului l reprezinta o societate comerciala din domeniul reparaii avioane civile i militare i constructia de avioane ultrausoare, respectiv S.C. AEROSTAR S.R.L. Bacau, la baza acestuia aflandu-se i documentarea din realitatile practice, concrete ale societatii. Caracteristicile tehnologice, organizatorice, economice i financiare ale ntreprinderii luate in studiu i modul cum acestea influeneaza asupra obiectivelor i organizrii contabilitaii, cu referire expresa la contabilitatea datoriilor si creanelor comerciale, constituie coninutul capitolului al II-lea al lucrrii. Capitotul al III-lea intitulat "Contabilitatea si gestiunea datoriilor i creanelor comerciale" reprezinta substana principal a lucrarii, aici sunt supuse analizei problemele eseniale ale organizrii i conducerii contabilitii, respectiv, purtatorii primari de informatii, sistemul de conturi utilizat i reflectarea, n contabilitate a operaiilor privind datoriile i creanele comerciale. Tot in cadrul acestui capitol este prezentat metodologia de valorificare a informaiei contabile pe calea analizei economico-financiare. 5

Ultimul capitol abordeaz problematica referitoare la perfecionarea contabilitii datoriilor i creanelor comerciale prin informatizarea acesteia, in acest sens se analizeaza conceptele teoretice si principiile metodologice corespunzatoare si se prezinta o aplicatie informatica. In ncheierea lucrarii sunt prezentate concluziile reinute in urma studiului ntreprinderii.

CAPITOLULI NOIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE I CREANELE COMERCIALE

Contabilitatea este un mijloc social ce are drept finalizare reprezentarea unei realitai care este ntreprinderea sau orice alta organizaie. Un domeniu in care contabilitatea, prin functiile ei de reflectare, calcul, analiz i control poate i trebuie sa duca la optimizarea deciziilor economice, la ntarirea disciplinei i simtului de responsabilitate. In gestionarea resurselor l constituie contabilitatea i gestiunea datoriilor i creanelor comerciale. In contabilitatea financiar relatiile cu partenerii sunt evideniate prin folosirea unei clase de "conturi de teri". ,,Contabilitatea ertilor asigura evidena datoriilor creanelor unitaii n relaiile acesteia cu furnizorii, clienii, personalul, asigurrile sociale, bugerul starului, entitatiile din cadrul grupului, asociaii/acionarii, debitorii i creditorii diveri"1. Evidenierea creanelor i a datoriilor se face la valoarea lor nominala (valoarea efectiva din momentul apariiei lor). Creanele i datoriile in devize se nregistreaza in contabilitate atat n lei la cursul zilei, ct i n devize. Potrivit art. 15 din Legea contabilitaii nr. 82 /1991 republicat, modificat i completat prin Ordonana Guvernului nr. 61 /2001, contabilitatea furnizorilor i clienilor, a celorlalte datorii i creane se ine pe categorii, precum i pe fiecare persoan juridic in parte. Astfel n contabilitatea analitic funizorii i clienii se grupeaza n interni si externi, iar n cadrul acestora pe termene de plata, respectiv de incasare. Daca operaiunea are loc nainte ca documentul justificativ sa fi sosit, sau inainte ca acesta sa se fi ntocmit atunci nregistrarea se va face ntr-un cont de ateptare pana la apariia documentului, cand va avea loc transferul n conturile de creana sau de datorie. Pe parcursul realizrii obiectivelor se urmarete permanent respectarea principiului necompensarii. Asa cum nu este admisa compensarea posturilor de cheltuieli cu cele de venituri, nu este admis nici compensarea ntre creane i datorii ele apar distinct n conturile ntreprinderii, n acest fel se respect cerinta de imagine fidela a ntreprinderii. Datoriile reprezint resurse externe de finanare puse la dispoziia ntreprinderilor fie de o instituie de credit (datorii financiare), fie de un furnizor (datorii comerciale), fie de alti teri (datorii fiscale, sociale, salariale,etc). O datorie este o obligaie actuala a ntreprinderii care provine din evenimentele trecute i care trebuie sa antreneze, cu ocazia plaii (decontarii sale) o iesire de resurse (active) generatoare de avantaje economice. 7

1.1 Relaiile cu furnizorii

Conform Dictionarului de Marketing furnizorul reprezinta partenerul din cadrul piei, care asigura ntreprinderii resursele (materii prime, materiale, energia, diferite componente, echipamente tehnice, informatii, banii si fora de munca), necesare desfasurarii activitaii, n baza unor relaii de vanzarecumparare. Cunoasterea posibilitailor de oferta ale acestor ageni de mediu prezinta o deosebit mportanta pentru activitatea intreprinderii. Despre furnizori, intreprinderea are nevoie de o serie de informatii de genul: dimensiunile si calitatea ofertei, preturile practicate, politicile comerciale utilizate, localizarea geografica, etc. In acelasi timp, asigurarea unor relatii de piata normale impune si cunoasterea unor aspecte referitoare la climatul intern al firmei furnizoare, precum si a altor elemente care ar putea reprezenta la un moment dat factori perturbatori.

FURNIZOR (datorii)

Livreaza Plateste bani

CLIENT (creante)

Raporturile intreprinderii cu fumizorii sunt determinante pentru bunul mers al activitatii, si, ca urmare, reglementarea lor necesita optiuni concretizate in strategii specifice:
-

preocuparea de a asigura o structura a furnizorilor pentru principalele categorii de resurse

care, pe de o parte, sa nu genereze raporturi de dependenta, iar pe de alta parte, sa nu afecteze calitatea si eficienta aprovizionarii cu resursele respective; promovarea unor raporturi stabile, pe termen lung, cu principalii furnizori, inclusiv sub forma raporturilor de parteneriat strategic si a aliantelor strategice; - dobandirea unor avantaje concurentiale pe baza promovarii de raporturi cu furnizori de renume. Relatiile unei unitati economice cu furnizorii sai sunt determinate profund de natura tehnologica a proceselor productive. Relatiile intre cei doi agenti economici se stabilesc prin semnarea contractelor de vanzare-cumparare, de executie de lucrari sau prestari de servicii. In cazul in care cumparatorul nu achita pe loc marfa, lucrarile executate si serviciile prestate va avea obligatii de plata-datorii, care le va achita la termenele prevazute in contract. Pentru perioada de la aparitia obligatiilor pana la achitarea lor, agentul economic beneficiaza de o resursa atrasa, un credit comercial pentru care nu plateste dobanda, creditul-furnizor acordat de vanzator. . O obligate mai poate fi stinsa si prin renuntarea de catre creditor la drepturile sale. 8

In aprovizionarea cu materii prime, piese de schimb, materiale de natura obiectelor de inventar se tine seama de: - relatiile traditionale cu furnizorii; - aprovizionare.a de la .furnizorii cei mai apropiati i cu mijloace de transport economice; - facilitafi privind pretul si calitatea; In cadrul relatiilor generate pe care firma le are cu furnizorii, relatiile cu furnizorii de imobilizari corporale ocupa un loc aparte datorita importantei acestor imobilizari in viata unei afaceri. Decizia de investire in activele corporale este o decizie cu inplicatii pe termen lung. Din aceasta cauza entitatile patrimoniale in general, trebuie sa trateze prudential investitiile in unobilizari corporale, tinand cont de necesitatea menerii echilibrului financiar general. Conform acestei reguli, resursele utilizate pentru finantarea unui bun trebuie sa ramana investite in firma pentru o durata cel putin egala cu durata de viata a acelui bun. . Conform cerintei pastrarii echilibrului financiar, resursele permanente trebuie sa finanteze imobilizarile, iar resursele temporare vor finanta intotdeauna activul circulant al firmei.

1.1.1. Denumirea conceptului de datorie

In relatiile cu tertii, datoriile reprezinta. obligatii pe termen scurt (temporare) ale unitatii ce deriva din: - relatii comerciale cu furnizorii sai; - operatiuni financiare cu bugerul starului, organismele de asigurare si protectie sociala, etc; - alte operatiuni cu creditori diversi. O obligatie reprezinta un angajament, o responsabilitate de a actiona intr-un anumit fel. Stergerea obligatiei se face prin : plata in numerar, transfer al altor active, prestarea de servicii, inlocuirea respectivei obligatii cu o alta, renuntarea de catre creditor la drepturile sale. Datoria este obligatia contractuala fata de un tert si care presupune plata unei sume de bani, livrarea unui bun, prestarea unor servicii sau executarea de lucrari in folosul acestuia. Cel ce are o datorie poate fi considerat ca fiind debitor. Datoriile pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii: Dupa natura operatiilor pe care le genereaza : - datorii comerciale; - datorii financiare; - datorii salariale; - datorii sociale; 9

- datorii fiscale; - alte datorii. Dupa perioada de timp in care se deconteaza distingem: - datorii pe termen scurt; - datorii pe termen mediu; - datorii pe termen lung. Dupa continutul economic si obiectul acestor datorii: - datorii fata de furnizori pentru c/val bunurilor, lucrarilor si serviciilor primite; - datorii fata de clienti, pentru avansurile si aconturile primite de la acestia ; - datorii fata de personal - drepturi salariale ale acestora; - datorii fata de bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale, alte organisme publice, pentru diferite impozite, taxe si varsaminte asimilate; - datorii fata de grupuri si asociati/actionari; - alte datorii. nominala. In cazul datoriilor exprimate in devize avem urmatoarele particularitati: - se efectueaza la cursul de schimb, in vigoare la data efectuarii operatiunii respective; diferentele de curs valutar intre data inregistrarii datoriilor si data platii lor, se inregistreza dupa caz, ca venituri sau cheltuieli; pentru pierderea neta provenita din diferente de curs valutar se constitute provizioane pentru pierderi din schimb valutar care sunt deductibile fiscal la determinarea impozitului pe profit; in perioada urmatoare, asemenea provizioane se transfera la venituri, fie pe masura decontarii datoriilor in devize, fie ca urmare a scaderii cursului de schimb la inchiderea exercitiului pentru datoriile in devize.
:

Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a datoriilor se face in momentul crearii lor si la valoarea

1.2. Relaiile cu clienii

Activitatea de desfacere a produselor proprii, serviciilor sau a marfurilor achizifionate de la alti producatori necesita cunoasterea temeinica a nevoilor pietei pentru aceste produse, servicii sau marfuri, precum si adoptarea unor forme moderne de vanzare a acestora . Clientii reprezinta creantele fata de terti determinate de vanzarea pe credit a bunurilor materiale, lucrarilor si serviciilor care fac obiectul activitatii intreprinderii . 10

Pentru a-si atinge obiectul de activitate si a-si realiza programele stabilite agentul economic trebuie sa dispuna de o clientela care sa cumpere produsele si serviciile oferite de catre acesta. Clientul este o componenta a micromediului intreprinderii, cu o importanta vitala pentru orice producator. Clientii alcatuiesc cercul firmelor, institutiilor si persoanelor individuale carora le sunt adresate bunurile (serviciile) intreprinderii, ocupand un loc central in tematica studiilor de marketing, in scopul cunoasterii nevoilor, a cererii, a comportamentelor de cumparare si de consum al acestora. 1 Existenta si evolutia pe termen lung a intreprinderii vor depinde de dinamica raporturilor dintre intreprindere si clientii sai. Modul in care firma interactioneaza cu clientii este hotarator pentru viitorul afacerii respective, analiza relatiilor firmei cu clientela sa putand reliefa capacitatea ei de a-si vinde corespunzator serviciile, produsele, marfurile, calitatea marketingului si mai ales capacitatea ei de a raspunde prompt cererii manifestate pe piata produselor sale, capacitatea de reactie la semnalele cererii fiind judecata cantitativ, dar mai ales calitativ.

Modul in care produsele sau marfurile (serviciile) sunt desfacute catre clientela este fundamental pentru mentinerea unor relatii principale si amiabile cu clientii, intrucat modul de prezentare in care personalul firmei interactioneaza cu clientela sunt vitale pentru imaginea de ansamblu a firmei. Relatiile care apar intre agentii economici ca furnizori si clienti poarta denumirea de creante. Creantele sunt drepturile banesti ale agentului economic de a incasa de la terte persoane contravaloarea livrarilor sau prestarilor de lucrari sau servicii. Relatiile intreprinderilor cu clientii lor trebuie modelate de o serie de orientari strategice, precum: acordarea unei atentii maxime orientarii clientilor de a obtine o satisfactie superioara prin calitate, servicii si valoare, in conditii banesti mai avantajoase; particularizarea produsului (serviciului) in raport cu cerintele individuale; reducerea timpului de livrare a produsului (serviciului) pe piata, avand in vedere fenomenul de volatilitate crescanda a preferintelor clientilor; extinderea actiunilor de parteneriat cu clientii.

Florescu, C., M5Icomete, P., Pop, N. AL, Dictionar de Marketing, Editura Economica, 2003, pag. 136. 11

1.2.1. Definirea conceptului de crean

Creantele reflecta valorile ce urmeaza a fi incasate de catre agentii economici reprezentand contravaloarea marfurilor, produselor, semifabricatelor vandute si / sau a serviciilor si a lucrarilor prestate. Creantele sau valoarea in curs de decontare, reprezinta valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric, care poate fi reprezentat printr-o suma de bani, o lucrare, sau un serviciu . "Creanta reprezinta contrapartida unei datorii si se concretizeaza in dreptul de a pretinde plata unei sume de bani, livrarea unui bun , prestarea unui serviciu , executia unei lucrari "4. Titularul unei creante poate fi considerat ca fundamental creditor. Intreprinderea inregistreaza creante in relatiile cu clientii (creante - client, efecte de primit ), cu debitorii, cu personalul , cu bugerul statului (TVA de recuperat, varsaminte de impozite peste suma reala), cu bugetul asigurarilor sociale, in cadrul grupului cu asociatii, cu subunitatile si chiar cu fumizorii (furnizori-debitori). Creantele devin certe in momentul inregistrarii (facturarii). Creantele comerciale se pot clasifica dupa mai multe criterii: Dupa modalitatea lichidarii lor: - creante din vanzari pe credit comercial , a caror incasare se face cu instrumente de decontare obisnuite; - creante din vanzari pe credit cambial, a caror incasare se face pe baza de efecte de comert de tip cambial. Dupa scadenta creantelor distingem : - creante exigibile, a caror termen de incasare este indicat in documentele de livrare; - creante neexigibile, pentru vanzari ce nu sunt insotite de facturi si a caror termen de incasare se va preciza ulterior, la intocmirea facturii. Dupa moneda in care se vor incasa: - creante in lei; - creante in devize. In functie de raporturile avute cu societatile: 12 .

- creante asupra societatilor din cadrul grupului; creante in afara grupului. Creantele asupra clientilor devin certe din momentul inregistrarii (facturarii) transferului de proprietate pentru vanzari si in momentul realizarii lor pentru lucrari si servicii. Creantele se inregistreaza in contabilitate pa baza facturarii la valoarea lor nominala care este data de totalul de plata (val. facrurii + TVA ). Daca se acorda reduceri comerciale atunci inregistrarea dreptului de creanta se face la valoarea neta comerciala la care se adauga si TVA-ul corespunzator pentru operatiunile supuse impozitarii. Creantele in devize se inregistreaza in contabilitate in lei, la cursul de schimb in vigoare la data efectuarii oparatiunilor. Diferentele de curs valutar, ce pot sa aparea intre data inregistrarii creantelor in devize si data incasarii lor se inregistreaza in contabilitate sub forma de venituri daca sunt favorabile sau cheltuieli financiare daca sunt nefavorabile. In bilant creantele figureaza la valoarea lor nominala, iar daca este cazul - se constata o pierdere ,se pot constitui provizioane pentru depreciere. Stingerea dreptului de creanta poate avea loc prin incasarea acestora in numerar, prin contul din banca sau pe baza de efecte comerciale.

1.3. Obiectivele contabilitaii datoriilor i creanelor comerciale

Varietatea activitatilor desfasurate in unitatile economice, impune contabilitatii rezolvarea problemelor in spiritul cerinjelor pietei . Principiul continuitatii activitatii intreprinderii poate fi asigurat numai in situatia realizarii echilibrului financiar dintre venituri si cheltuieli, dintre incasari si plati. Realizarea acestui echilibru presupune controlarea permanenta a capacitatii de plata a unitatii , a autonomiei financiare. Pentru a putea organiza un control eficient in acest sens, contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale are ca obiective:

- cunoasterea in orice moment a nivelului creantelor si datoriilor agentului economic ce deriva din relatiile comerciale cu alte unitati; - urmarirea incasarii la timp a sumelor de la clienti si debitori, precum si achitarea la termen a datoriilor fata de furnizori, creditori; solutionarea corecta si in termen legal a decontarilor din operatii in curs de 13

clarificare; - solutionarea corecta a deprecierilor constatate asupra creantelor sau datoriilor, precum si a cresterii valorii acestora. Pe parcursul realizarii obiectivelor se urmareste permanent respectarea principiului necompensarii. Asa cum nu este admisa compensarea posturilor de cheltuieli cu cele de venituri, nu este admisa nici compensarea intre creante si datorii, ele apar distinct in conturile intreprinderii, in acest fel se respecta cerinta de imagine fidela a intreprinderii. Exceptie de la aceasta situatie, sunt situatiile in care exista un acord scris (proces verbal de compensare)-creantele si datoriile referitoare la acelasi client respective furnizor. Intre obiectivele generale ale conducerii si organizarii flecarui agent economic, exercitarea functiei financiar - contabile presupune si reorganizarea moderna, rationalizarea si simplificarea sistemului si circuitului documentatiei primare corespunzator specificului unitatii. Organizarea contabilitatii in relatiile comerciale este conditionata de mai multi factori , dintre care amintim: - natura relatiilor de decontare; - formele de decontare; - instrumentele de decontare; - sistemul de creditare; - regimul reducerilor si momentul acordarii lor. In organizarea contabilitatii privind datoriile si creantele comerciale, trebuie sa se tina seama de factorii amintiti si in tunctie de acestia, se va stabili fluxul informational (documentele si circulatia lor) precum si conturile in care se vor reflecta operatiunile respective.

1.4. Evaluarea creanelor i datoriilor

Cercetarea corelatiei creante - datorii este importanta pentru firma intrucat influenteaza capacitatea de plata. Evidentierea creantelor si datoriilor in contabiliate se face la valoarea lor nominala, adica valoarea efectiva in momentul aparitiei lor. Exista posibilitatea ca, la inventariere valoarea creantelor sa fie diferita de valoarea lor nominala, in acest caz aplicand principiul prudentei, se va tine cont de deprecierea creantelor, indeosebi si se vor constitui provizioane 14

de depreciere.

-.

In etapa de diagnostic, daca au o pondere insemnata, trebuie sa se faca o analiza detaliata a creantelor din punct de vedere a gradului de vechime, a posibilitatilor de incasare si a termenului de realizare, facandu-se corectiile necesare asupra soldurilor conturilor respective. Astfel: - creantele certe se iau in calcul la valoarea contabila; - creantele exprimate intr-o alta moneda decat cea nationala se actualizeaza in functie de evolutia cursului de schimb; - creantele ce se apreciaza ca se vor incasa peste o luna se corecteaza in functie de costul imobilizarii fondurilor pe perioada amanarii incasarii (este vorba de dobanda bancara); - creantele ce au durata de incasare mai mare de o luna se corecteaza cu ajutorul indicelui de inflatie; - creantele ce se apreciaza ca nu se vor mai putea fi incasate se scad din patrimoniu la valoarea contabila (fiind necesara argumentarea si justificarea acestui fapt); - creantele incerte si litigioase pierderi din schimb valutar. Disponibilitatile banesti in moneda nationala se iau in calcul la valoarea contabila . Aceste disponibilitafi nu se actualizeaza. . Disponibilitatile banesti exprimate in alte monede se iau in calcul in functie de evolutia raportului de schimb intre leu (RON) si moneda respectiva. pot determina constituirea de provizioane pentru depreciere; ' - la creantele in devize , pierderea prin diferentele de curs valutar fac obiectul constituirii de provizioane pentru

1.5. Caracterizarea relailor juridico-patrimoniale cu terii

In functie de natura lor, relatiile juridico-patrimoniale cu tertii sunt de doua feluri: -relatii juridico-patrimoniale cu tertii de natura datoriilor, a obligatiilor; -relatii juridico-patrimoniale cu tertii de natura drepturilor de creanta. Persoanele fizice sau juridice care preiau obligatiile sau drepturile de creanta sunt titulare ale acestor relatii juridicopatrimoniale, potrivit celor consemnate in actele intocmite intre participanti . Un exemplu de relatii juridico-patrimoniale cu tertii de natura obligatiilor ar fi atunci cand unitatea patrimoniala de referinta se plaseaza in raport cu tertii in ipostaza de a-si asuma obligatii si aceasta se intampla cand beneficiaza de transferarea in proprietate a unor bunuri sau servicii pentru care plata se face ulterior precum si atunci cand fixeaza in patrimoniu obligatiile sale fata de organisme si institutii sociale pentru contributia la constituirea unor fonduri de ajutor si protectie sociala, obligatii fata de bugetul statului pentru impozite si taxe. Se disting doua categorii de operatii in desfasurarea acestor relatii juridico-patrimoniale cu tertii: 15

> Operatii de fixare a obligatiilor si drepturilor de creanta dupa natura, titular, valoare si termen de decontare (plata sau incasare); > Operatii cu tertii pentru stingerea obligatiilor asumate a drepturilor de creanta. Exista acte justificative in care se regasesc cele doua laturi ale relatiilor juridice (obligatiile si drepturile de creanta). Documentele care servesc la determinarea obligatiilor sunt: o factura de aprovizionare sau prestari servicii; o nota de receptie si constatare de diferente a valorilor respective din patrimoniu; o statul de plata al salariilor, care cosemneaza obligatiile fata de personal pentru munca depusa; o situatii de calcul privind obligatiile fata de diferite organisme sociale si fata de bugetul statului. Documentele care servesc la determinarea drepturilor sunt: o factura pentru livrarea marfurilor si executarea de servicii; o avizul de insotire pentru bunurile iesite din patrimoniu si nefacturate; o referatul pentru decontarea avansului in bani in vederea efectuarii economice de catre salariati sau de catre administrator. Decontarea (stingerea datoriilor) se face prin plata utilizand forma si instrumentele de decontare adecvate si mijloace de trezorerie de care dispune intreprinderea si sunt acceptate de partener. Drepturile de creanta se sting prin operatii economice de incasari pentru care pot fi practicate forme, instrumente de trezorerie existente si convenite cu partenerii participanti la derularea operatiunii. unei operatiuni

CAPITOLULII . SC AEROSTAR BACAU SC - CADRUL ORGANIZATORIC AL STUDIULUI

2.1. Scurt istoric

16

Evolutiile din domeniul de activitate al societatii, domeniile de expertiza si de excelenta detinute de AEROSTAR, corelat cu evolutiile de pe piata interna si externa globala, puse in valoare de un management eficient si vizionar si un personal de inalta calificare, au condus la rezultate deosebite in anul 2006. In 17.04.1953 a fost infiintat Atelierul Central de Aviatie sau Intreprinderea Economica Uzina de Reparatii Avioane (U.R.A.) alocndu-i-se numarul de unitate militara UM 03767, precursoarea societatii comerciale AEROSTAR S.A. de azi. Societatea a avut denumirile succesive de URA (Uzina de Reparatii Avioane), IRAv (Intreprinderea de Reparatii Avioane), IAv (Intreprinderea de Avioane), iar din 1991, AEROSTAR S.A, de cand este organizata si functioneaza sub forma juridica de societate pe actiuni. AEROSTAR S.A. are capitalul social de 29.284.132,50 lei. AEROSTAR este cotata la Bursa de Valori Bucuresti din anul 1998. Domeniul principal de activitate al AEROSTAR S.A. este productia. Conform codului CAEN, obiectul principal de activitate al societatii este: 3530- Constructii si reparatii de aeronave si nave. In domeniul aviatiei militare si sistemelor terestre, expertiza AEROSTAR este focalizata in special asupra platformelor de tip estic. Pe linia activitatii de baza, pe o piata in scadere accentuata, datorita apropierii sfirsitului duratei de exploatare a acestor platforme, AEROSTAR a valorificat volumul de piata disponibil prin integrarea de tehnologii avansate pe aceste platforme, marind valoarea pentru clienti. Aceasta componenta de dezvoltare si inovare este o caracteristica de baza in derularea afacerilor companiei si in exercitiul 2006. In domeniul aviatiei civile, un domeniu relativ nou pentru companie,AEROSTAR a abordat doua directii principale: intretinerea de avioane civile si constructiile aeronautice.Patrunderea in aceste zone noi de activitate are la baza o decizie

17

strategica a companiei, care le-a identificat avnd potential pe o piata evaluata ca fiind piata in crestere, in conditiile in care traditia companiei in aceste zone de activitate a putut sustine acest efort de schimbare. Interesul si nevoia companiilor globale de a-si reduce costurile au orientat eforturile lor spre companii cu costuri reduse, dar cu know-how adecvat, cu resurse disponibile pentru dezvoltarea acestor activitati si AEROSTAR S.A. este una din companiile care a putut valorifica acest potential si acest context de piata. In domeniul fabricatiei de recipienti metalici, butelii de aragaz, alta activitate traditionala, volumul de piata realizat este corelat cu politica investitionala a marilor operatori din domeniul gazului petrolier lichefiat care activeaza pe piata din Romania.

2.2. Structura organizatoric S.C. AEROSTAR Bacau.

Aspecte structurale i funcionale

Ca nucleu al unei structuri de Grup, Aerostar - alaturi de partenerii si asociatii sai- au pus bazele unui Grup, care prin sinergia competentelor specializate individuale este capabil sa promoveze o linie de dezvoltare si consolidare a afacerilor in consonanta cu tendintele de pe piata mondiala. Programele de asociere, att in tara, ct si in strainatate, au ca scop dezvoltarea de capabilitati complementare pentru nevoile de functionare proprii, ct si pentru a satisface cerinte complexe ale clientilor pentru produse, lucrari sau servicii din domeniul sistemelor de aparare sau al sistemelor industriale. Adaptata la mediul macroeconomic AEROSTAR are o structura organizationala de tip divizionar, care cuprinde la nivel operational, 18

Divizia Sisteme, Divizia Produse Aeronautice, Divizia Produse Speciale, Divizia Tehnologica, Divizia Logistica.

Pentru eficientizarea folosirii resurselor de care dispune, in cadrul companiei sau implementat metode si instrumente moderne de management: - Organizarea diviziilor pe centre tehnologice si de profit, cu fluxuri financiare proprii; - Conducerea prin Obiective si prin Bugete de venituri si cheltuieli, prin programe si proiecte ; - Imbunatatirea continua a sistemului calitatii; - Instruirea organizata a personalului si managementul carierei. In domeniul Tehnologiei Informatiei , AEROSTAR culege roadele investitiilor din anii anteriori, in sistemul informatic integrat de Gestionare si Planificare a Resurselor societatii sistem de tip ERP. Programe de imbunatatire continua: PRODUCTIA FARA RISIPA. Avnd n vedere mediul concurential n care ne desfsuram activitatea, aplicarea unor programe de reducere a risipei, a reprezentat o posibilitate de crestere a productivittii si reducere a costurilor de fabricatie. La nceputul anului 2006 s-au fcut primii pasi n familiarizarea si implementarea conceptului de Lean Manufacturing (productie fara risipa). Pe zona pilot constituita din linia de fabricatie piese aerostructuri s-a efectuat analiza comenzilor pe fluxuri si localizarea zonelor generatoare de intarzieri. Sa facut analiza fluxului valorilor (VSM- Value Stream Mapping). In urma analizei fluxului existent si a identificarii factorilor de risipa, s-au luat masuri pentru eliminarea lor, s-a trecut la trasarea fluxului imbunatatit si s-au stabilit masurile pentru realizarea noului flux, cu responsabilitati si termene. S-a actionat pentru reducerea treptata a principalelor forme de risip, determinate de pierderile de timp, de materiale, provenind de la echipamentele nencrcate, din stocuri, operational. 19 productie neterminata, din activitatile de remediere a defectelor i din transport

Activitatile au fost organizate pe celule de productie, s-a asigurat un control vizual mai bun, ordine, curatenie, scurtarea traseelor tehnologice si eliminarea deplasarilor inutile. In plin proces de modificare a culturii organizationale, s-a actionat pentru ca salariatii sa participe la acest proces in mod continuu, sa adere la eforturile de imbunatatire, de reducere a risipei, si sa inteleaga ca participarea efectiva este importanta pentru cresterea eficientei si randamentului pe fiecare linie tehnologica. Activitatile din cadrul programului de reducere a risipei- lean manufacturing au fost conjugate cu investitiile in mijloace de productie moderne, cu masuri organizatorice, cu programe de instruire, angrennd practic intreg colectivul din zona pilot. S-a pornit de la o zona pilot si s-au desfasurat activitati pentru generalizarea experientei si obtinerea adeziunii salariatilor la aceste obiective. In anul 2006, AEROSTAR S.A. nu a fost implicata in nici un proces de fuziune si nici de reorganizare . Societatile la care AEROSTAR S.A. detine participatii la capitalul social nu au fost implicate in nici un proces de fuziune sau reorganizare in anul 2006. In anul 2006 AEROSTAR a inceput afaceri noi. In domeniul intretinerii de avioane civile compania a extins gama serviciilor oferite la avioane BOEING 737 din noua generatie (seriile 600-900). Alte programe au ajuns la sfirsitul vietii lor, asa cum este programul de fabricatie IAK-52. S-au alocat resurse pentru dezvoltarea programelor noi, dar si pentru prezervarea capabilitatilor din programele stopate daca evolutia pietei ce poate fi cistigata ,o va cere. Pentru sustinerea afacerilor care s-au derulat in anul 2006, societatea a efectuat investitii de 3.920.784 lei, reprezentand 2,78 % din cifra de afaceri. Principalele obiective de investitii realizate s-au concretizat in achizitii si modernizari de capacitati de productie, astfel: o achizitii de mijloace fixe in valoare de 2.534.180 lei, din care achizitii importante : strung Hyunday Hit 18, masina de brazat, boroscop PXLM630D, sursa de alimentare pentru aeronave, microdurimetru ZHV, etc. o retehnologizarea sectiei trenuri de aterizare si agregate; 20

o extindere vopsitorie electrodepunere; o retehnologizarea sectiei constructii avioane ; o modernizarea laboratorului; o dotari pentru imbunatatirea conditiilor de munca si a mediului; o reabilitare sector tratament termic; o securizarea perimetrala a societatii; o amenajare retele termice si cai de acces. Pentru anul 2007, compania a previzionat realizarea unui volum de investitii de 6,5 milioane lei (5% din cifra de afaceri previzionata a se realiza).

2 2.1 Evaluarea activitaii societaii n anul 2006

Elemente de evaluare generala In anul 2006, societatea a realizat un profit brut de 17.396.720 lei si un profit net de 13.450.668 lei. Comparat cu profitul net realizat in anul 2005, profitul net realizat in anul 2006 a fost de aproximativ 2 ori mai mare .Volumul de vanzari realizat in anul 2006 a fost de 140.976.614 lei. Repartizarea cifrei de afaceri realizata in anul 2006, pe principalele produse si servicii, comparativ cu anul 2005, se prezinta astfel:

21

Nota: repartizarea cifrei de afaceri pe produse si servicii este reprezentata procentual, respective ca pondere a produselor/serviciilor in volumul total de vanzari (%)

Din cifra de afaceri realizata, societatea a vandut pe piata interna 96.023.760 lei, iar la export 44.952.854 lei, reprezentand 31,89 % din total vanzari. Valorificnd buna cunoastere a pietei specifice, conjunctura economica, evaluarea starii concurentiale a pietei potentiale de desfacere externa, in anul 2006, exportul realizat a fost de cca 1,3 ori mai mare, comparativ cu anul 2005. Cheltuielile totale cu care s-au realizat produsele si serviciile in anul 2006 au fost de 129.028.797 lei.

22

In anul 2006, lichiditatea societatii s-a situat la un nivel optim, superior anului 2005, fapt datorat in principal, cash-flow-lui generat din activitatea de exploatare.

Societatea detinea, in conturile bancare, la finalul exercitiului financiar 2006, 48.157.505 lei si echivalent lei.

2 2.2 Evaluarea nivelului tehnic al S.C. AEROSTAR S.A.

Operatiunile principale ale AEROSTAR S.A. se desfasoara in domeniul productiei, compania realizndu-si obiectul de activitate conform statului si actului constitutiv si continuind sa indeplineasca misiunea pentru care a fost creata in 1953, la un nivel tehnic si competitiv care ii permit sa actioneze cu succes pe pietele pe care se desfasoara afacerile societatii. Dezvoltarea afacerilor AEROSTAR are la baza mentinerea si dezvoltarea domeniilor de excelenta: reparatii si modernizari de avioane; fabricatia de avioane usoare si sportive; fabricatia si modernizarea de sisteme de artilerie terestre; fabricatia de echipamente pentru aviatie sau de uz militar: trenuri de aterizare si agregate hidropneumatice, echipamente electronice; fabricatia de recipienti GPL. Programele de dezvoltare, la nivel tehnic si al resursei umane, au ca scop asimilarea de noi tehnologii si competente in domeniile principale de activitate. In anul 2006, societatea a vandut pe piata de desfacere civila 24% din produsele si serviciile sale (34.353.595 lei) si pe piata militara 106.623.019 lei. Serviciile furnizate in domeniul reparatiilor, intretinerii si modernizarii de avioane sunt destinate att pietei din domeniul apararii, ct si pietei civile. 23

Capabilitatile acopera toate procesele specifice: reparatii structuri, motoare, echipamente electrice, electronice, avionica si comunicatii, echipamente si agregate hidraulice, cablaje, avionica, etc. Principalul client pe piata interna este Ministerul Apararii. Principalii clienti de pe piata externa sunt marile companii de aviatie, operatorii aerieni, ministerele apararii din diverse tari. Compania si-a impus ca obiectiv furnizarea acestor servicii pina laepuizarea resursei acestor platforme. Pe piata militara Aerostar furnizeaza aceste servicii in special pentruplatformele MiG-21, toate variantele si L-29, L-39, pentru majoritatea avioanelor aflate in dotarea Fortelor Aeriene Romane, sau a altor forte aeriene. Prin imbunatatiri continui ale proceselor tehnologice, dar si prin crearea unor retele de furnizori alternativi, Aerostar asigura servicii competitive, prompte si de inalta valoare adaugata pentru clientii sai. Avantajul competitiv al AEROSTAR in raport cu concurenta straina : calitatea, pretul, respectarea clauzelor contractuale, a termenelor de livrare. Pe piata militara marea majoritate a contractelor se obtin prin licitatii internationale sau selectii de oferte iar mentinerea pe pietele unde a patruns sa datorat nivelului tehnic, raportului bun cost-performanta dar si asigurarea valorii pentru client si a satisfacerii tot mai bune a nevoilor clientilor. In ceea ce priveste activitatile de intretinere avioane civile, o activitate noua pentru societate, AEROSTAR este autorizata sa execute lucrari la tipurile de avioane SAAB 340 si BOEING 737, clasic si noua generatie. Extinderea acestor servicii pentru avioanele B737 din noua generatie s-a realizat in anul 2006. Aerostar Maintenance International Ltd., compania mixta cu sediul in Marea Britanie, constituita impreuna cu Aviation Group Intl Limited realizeaza servicii de brokeraj pe linie de intretinere avioane civile pentru AEROSTAR S.A.Bacau. Aceste activitati au avut o crestere semnificativa in 2006, de aproape 135% fata de volumul vnzarilor din anul anterior. Sunt necesare in continuare eforturi pentru formarea si instruirea personalului si cresterea bazei 24

materiale. In domeniul constructiilor de avioane, de piese, aerostructuri, subansamble si echipamente de aviatie, compania urmeaza programe majore de aliniere la standardele aplicabile in aviatia civila si inceperea activitatilor de productie de piese/subansamble in regim de subfurnizor, aceasta constituind o directie importanta de extindere a activitatilor in domeniul aviatiei civile. Cresterea cifrei de afaceri pe piata civila are ca element de sustinere fabricatia de aerostructuri si componente in regim de subcontractant autorizat Part-21 subpartea G cf. reglementarilor Autoritatii Europene de Siguranta Zborului EASA. S-a creat treptat posibilitatea de ofertare a unui pachet complex si competitiv de servicii in tehnologii conventionale si s-a realizat deja accesul in lantul de subfurnizori pentru programele internationale din industria de aviatie. AEROSTAR a reusit in anul 2006 sa faca parte din lantul de furnizori pentru programe derulate de Stork Fokker, EADS si a trecut de la etapa de fabricatie piese primare in regim de autorizare Part 21G la livrarea primelor ansambluri, cum este cel de la trapa tren de aterizare Gulfstream IV/V. Aceste programe noi vor inlocui treptat programele aflate la sfirsitul perioadei de viata, asa cum este programul de fabricatie IAK-52. Dupa fabricarea a peste 1800 avioane usoare IAK-52, un produs aflat la sfrsitul ciclului de viata, s-au realizat programe noi. In aceasta categorie intra produsele pentru domeniul aviatiei sportive, avionul Festival fiind autorizat conform acestor reglementari in SUA si in Canada. Urmarim dezvoltarea pietei externe pentru avionul Festival si in acest context urmarim cu interes evolutiile in UE la categoria avioane ultrausoare. In domeniul componentelor pentru aviatie, Aerostar este singurul fabricant de hidraulica de aviatie din Romnia pentru toate tipurile de aparate de zbor fabricate in tara, lucrind in licenta sau in regim de dezvoltare proprie al acestor echipamente. Prin omologarea, calificarea si autorizarea proceselor specifice se planifica cresterea accesului pe piata echipamentelor hidro-pneumatice de aviatie. In prezent, AEROSTAR a dobindit statutul de furnizor major pentru Messier Dowty si continua dezvoltarile si investitiile pentru cresterea contributiei societatii la programele majore din aceasta zona. 25

AEROSTAR a cstigat o pozitie importanta de furnizor de echipamente hidraulice si si-a extins oferta in domeniul dezvoltarii si fabricarii de echipamente hidraulice de dubla utilizare . Capabilitatile Companiei in domeniul echipamentelor de bord: - echipamente de radiocomunicatii, echipamente de radionavigatie - radiolocatie; interogatoare si transpondere IFF, - pupitre de comandapentru interogatoare si transpondere IFF se materializeaza in integrarea echipamentelor respective pe diverse platforme terestre si aeriene. Lucrand in programe de colaborare internationala, AEROSTAR a dobandit noi capabilitati in domeniul echipamentelor de bord ,de mentionat in mod special cele legate de dezvoltarea, calificarea si testarea produselor conform normelor si procedurilor militare NATO. Programele de dezvoltare, la nivel tehnic si al resursei umane, au ca scop asimilarea de noi tehnologii si competente in domeniile principale de activitate: reparatii, intretinere si modernizare avioane si motoare; constructii avioane, de piese, aerostructuri, subansamble si echipamente de aviatie; sisteme de artilerie terestre; alte produse si servicii: recipienti GPL, produse pentru industria energetica, servicii tehnologice, etc. In domeniul sistemelor de artilerie terestre AEROSTAR are capabilitati complete si este prezenta pe piata cu reparatii si modernizari a intregii game de sisteme de lansatoare de tip estic- GRAD/BM21, furniznd servicii complete de reparatii a lansatorului si platformei auto, inclusive instalarea partii artileristice pe alt sasiu in functie de cererea clientului, cu asigurarea de piese de schimb, documentatie si instruire, service si testare in teren. Sistemele de comanda a focului pot fi modernizate in variante clasice sau computerizate. Cu o contributie majora in portofoliul de capabilitati al companiei, Programul LAROM realizeaza un sistem de artilerie integrat, fiind o modernizare si dezvoltare plecnd de la produsele 40APRA 122mm, fabricate in anii anterior de Aerostar si existente in dotarea Ministerului Apararii din Romania. Subsistemul de asigurare cu date, subsistemul de conducere, subsistemul mijloacelor de lovire si subsistemul de sustinere logistica sunt integrate prin Sistemul de Comanda si Control al Focului. 26

LAROM inglobeaza un sistem modern de Comanda si Control al Artileriei (ACCS) de tip C3I (Comanda, Control, Comunicatii si Informatii). Detinnd o gama larga de capabilitati si facilitati, AEROSTAR abordeaza o diversitate de piete care pot fi deservite prin servicii si produse aflate in competenta companiei si menite sa creasca vinzarile, dintre care cu o contributie semnificativa in realizarea cifrei de afaceri este productia de recipienti GPL. Din pozitia de unic furnizor pe piata romna inainte de 1990, Aerostar S.A. si-a mentinut pozitia de lider prin calitatea tehnica a produselor oferite, chiar si atunci cind au aparut si alti producatori dupa 1990, asimilind tipuri noi de produse conform normelor si standardelor UE, dar si pentru aplicatii noi, cum sunt recipientii cu destinatie auto.

Evolutia ponderii principalelor produse si servicii in veniturile si in cifra de afaceri realizata de companie in ultimii trei ani, se prezinta astfel:

27

2 2.3Evaluarea activitaii de aprovizionare tehnico-material

Asigurarea materiilor prime, materialelor, pieselor de schimb si echipamentelor necesare desfasurarii activitatii se face de la furnizorii din tara si strainatate. Acordarea statutului de furnizor acceptat al AEROSTAR este urmarea parcurgerii unui proces de selectie si evaluare , dupa criterii comerciale, cat si a unei proceduri de asigurare a calitatii. Necesarul de aprovizionat este definit in Planul Anual de Cumparari, iar activitatile de aprovizionare se realizeaza: o In baza contractelor cadru (pe comenzi de cumparare) cu pret fix stabilit pe perioada de derulare a contractelor (usual un an); o In baza contractelor de cumparare , cu furnizori care formeaza pretul in baza unei formule clar definite, pret care depinde de diverse cotatii internationale; o Pentru restul furnizorilor, pe baza de comenzi, furnizorii fiind selectati prin licitatii, selectii de oferte, negociere competitiva/negociere directa.

In cazul furnizorilor unici, analiza periodica a performantelor comerciale se efectueaza trimestrial, perioada mult mai scurta comparativ cu cea de 2 ani pentru alti furnizori. In cadrul procesului de evaluare a furnizorilor unici, se analizeaza, in fiecare caz, oportunitatea constituirii in AEROSTAR, a unui stoc tampon minimal din produsele livrate de furnizorul respectiv. In paralel, se realizeaza o cercetare de piata pentru identificarea unor furnizori alternativi, astfel incat numarul furnizorilor unici sa fie cat mai redus. Aplicatia informatica de gestionare a resurselor contribuie la optimizarea stocurilor de materii prime si materiale si a costurilor aferente.

28

2 2.4 Evaluarea activitaii de vanzare `

Afacerile principale ale societatii se desfasoara atat pe piata interna, cat si pe piata externa.

Evolutia vanzarilor , pe piata interna , a principalelor afaceri care sauderulat in anul 2006, comparativ cu anul 2005, se prezinta astfel:

Nota: evolutia este prezentata procentual, ca pondere a principalelor produse/servicii in total vanzari efectuate pe piata interna

29

Pe piata externa, afacerile s-au derulat pe urmatoarele piete de desfacere (situatie comparativa 2006/2005):

Certificarea sistemului calitatii si autorizarea activitatilor atesta preocuparea permanenta a conducerii societatii pentru a raspunde asteptarilor si necesitatilor de calitate a clientilor .
In aceasta directie s-au derulat activitatile esentiale ale sistemului de management al calitatii (SMQ) si in anul 2006, rezultatele fiind concretizate in: o alinierea la directivele europene prin initierea procesului de implementare a Sistemului de Management de Mediu si a Sistemului de Management al Sanatatii si Securitatii Ocupationale; o imbunatatirea proceselor tehnologice si a proceselor speciale, prin alinierea la cerintele NADCAP (agentie SUA pentru acreditarea proceselor speciale);

30

o asigurarea unui feed-back a sistemului prin activitatile de audit intern si extern; Activitatile de certificare a Sistemului de Management Calitate si autorizare a activitatilor in domeniul aviatiei civile s-au concretizat in obtinerea: o certificatelor de Sistem Management Calitate cu DQS Germania, in conformitate cu ISO 9001:2000, respectiv AS 9100, revizia B; o acreditarii NADCAP a proceselor de tratament termic aliaje de aluminiu (agentie SUA pentru acreditarea proceselor speciale), masurarea duritatii Vickers si Webster; o extinderii dommeniului de autorizare Part 21 pentru organizatia de productie; o extinderii domeniului de autorizare Part 145 pentru organizatia de mentenanta avioane BOEING 737 NG. Prin investitiile care s-au efectuat in aceasta perioada, a crescut capabilitatea laboratorului de incercari fizico-mecanice si a laboratorului de incercari nedistructive. Orientarea economica a sistemului de management al calitatii din societate in sensul asigurarii calitatii proceselor interne si combaterii costurilor noncalitatii a dus la reducerea numarului de rebuturi raportat la numarul de neconformitati de la 37% la 29%, comparat cu anul 2005. Societatea functioneaza in baza Autorizatiei de mediu nr.3/01.01.2005, care are anexat un Program de Conformare, cu masuri care au fost realizate integral pana in prezent. Pentru desfasurarea activitatii tratarea suprafetelor metalice utilizand procedee chimice si electrochimice,compania a obtinut, in anul 2006, UTORIZATIA INTEGRATA DE MEDIU. Preocuparea AEROSTAR pentru implementarea Sistemului Managerial de Mediu s-a concretizat, in anul 2006, prin integrarea preocuparilor de mediu cu cele legate de calitate, prin elaborarea unor proceduri specifice si a unui Program intern de calitate-mediu. In anul 2006, nu s-au inregistrat incidente de mediu si nici poluari ale apelor uzate sau aerului peste valorile maxim admise de legislatia in vigoare.

31

Sistemul managerial de mediu, conform ISO 14001 a initiat o serie de proceduri specifice aspectelor de mediu care sa dezvolte un grad sporit de constientizare pe linia protectiei mediului, dar si o prevenire a incalcarii legislatiei, pentru a nu determina organele abilitate de control sa declanseze procedurile de infringement.

2 2.5 Evaluarea activitaii de cercetare i dezvoltare

Volumul cheltuielilor de cercetare si dezvoltare realizat in anul 2006, a reprezentat 2,64 % din cifra de afaceri realizata de societate. Din surse proprii, AEROSTAR a finantat 39,0% din volumul acestor cheltuieli. Programul de cercetare si dezvoltare , derulat pe parcursul anului 2006, a fost structurat pe 2 mari capitole: Capitolul 1-Programul de dezvoltare , prin care s-au abordat 13 teme, pentru care s-au alocat si cheltuit 2.094.159 lei, societatea finantand din surse proprii 967.777 lei ; Capitolul 2-Programul de cercetare, prin care s-au abordat 11 teme pentru care s-au alocat si cheltuit 1.636.123 lei, societatea finantand din surse proprii 505.923 lei . Pentru anul 2007, societatea a alocat 2% din cifra de afaceri pentru activitatea de cercetare si dezvoltare. Evaluarea activitaii privind managementul riscului Afacerile S.C.AEROSTAR se deruleaza in principal pe piata produselor si serviciilor din domeniul apararii. Starea de fapt si analizele effectuate indica contractia acestei piete pentru tipurile de platforme aflate in zona de expertiza a AEROSTAR, ca si pentru companiile care nu sunt operatori globali. Schimbarea strategiilor de aparare si schimbarile geopolitice de la nivel global sunt factori cu o influenta majora asupra predictibilitatii pietei pe care operam. Principalul mijloc de contracarare al acestei categorii de risc este dezvoltarea afacerilor pe linia aviatiei civile, si deja au fost facuti pasi semnificativi in 32

fabricatia de piese si aerostructuri de aviatie si mentenanta avioane civile, activitati prevazute sa aiba o crestere anuala constanta incat sa contribuie major la realizarea cifrei de afaceri pe termen mediu a societatii. Prin natura activitatilor desfasurate, societatea este expusa si altor riscuri variate care includ : riscul de pret, de credit ,de lichiditate si de cash-flow. Conducerea societatii urmareste identificarea, cuantificarea si reducerea efectelor potentiale adverse asociate acestor factori de risc asupra performantei financiare. Riscul de credit, care include toate riscurile generate de posibilitatea neindeplinirii obligatiilor contractuale ale partenerilor de afaceri (furnizori si clienti), a fost administrat pe durata de valabilitate a contractelor. Astfel, societatea a evaluat periodic solvabilitatea si bonitatea partenerilor contractuali . In plus, riscul de credit a fost minimizat prin mentinerea unei legaturi permanente cu partenerii de afaceri. Totodata, in principal in activitatea de export, sunt solicitate garantii bancare de la clientii nostri. Riscul de lichiditate i de cash-flow Politica societatii cu privire la lichiditati este de a mentine suficiente resurse lichide pentru a-si indeplini obligatiile pe masura ce acestea devin scadente. Societatea urmareste zilnic (prin intermediul situatiilor previzionate de cashflow) evolutia nivelului lichiditatilor pentru a-si putea achita obligatiile la data exigibilitatii lor. Coeficientul de lichiditate este monitorizat permanent si este mai mare decat 1. Riscul de pret este legat de costurile de productie (atat ca marime , cat si in structura), ale societatii. Acestea conduc la obtinerea unui pret de vanzare care trebuie corelat cu pretul pietei. In acest sens s-a urmarit asigurarea flexibilitatii si rentabilitatii activitatilor societatii prin analizarea pozitiei cifrei de afaceri fata de pragul de rentabilitate. Un risc asociat riscului de pret este si riscul aferent cursului de schimb valutar generat de tranzactiile cu valute straine.

33

Pentru a minimiza pierderile financiare ce decurg din evolutiile nefavorabile de curs valutar, societatea aplica in prezent o politica de plasare a excedentelor de lichiditati in depozite bancare pe termen scurt. Conducerea societatii nu anticipeaza pierderi semnificative , altele decat cele inregistrate in situatiile financiare, asociate acestui risc.

2 2.6 Activele corporale ale societaii

Capacitatile de productie ale S.C. AEROSTAR S.A. sunt amplasate la sediul social din Bacau, strada Condorilor nr.9. La sediul social sunt construite toate tipurile de facilitati necesare bunei desfasurari a activitatii de productie, conform obiectului de activitate. Spatiile de productie cuprind hale industriale de productie, iar fiecare hala are anexe construite pe un nivel sau doua nivele pentru desfasurarea activitailor de proiectare, de pregatire ,programare, lansare si urmarire a productiei, activitati economice si de alta natura. Halele de productie, birourile si utilajele de productie sunt in stare operationala si sunt intretinute in conformitate cu programele de intretinere si reparatii anuale. In ceea ce priveste gradul de uzura a proprietatilor societatii, situatia , la data de 31.12.2006,se prezinta astfel:

Categorie active Active necorporale Instalatii tehnice si masini Alte inst.,utilaje si mobilier

Grad de amortizare 90,95 55,70 76,58

Societatea nu are probleme legate de dreptul de proprietate asupra activelor corporale.

34

2.2.7 Tipul de management aplicat

Realizarea de catre intreprinderi a unei ridicate performante economice si financiare, a unei inalte si durabile competivitati impune existenta unui management eficient . Eficienta managerilor este data de rezultate. Sistemul de management practicat de societatea comerciala a permis in timp o dezvoltare a celor doua subsisteme: - organizatoric, informational. Asigurarea unui management performant este condijionata in primul rand de existenta unui sistem informational. Sistemul informational cuprinde fluxuri si circuite informationale care asigura

conexiunea informationala dintre sistemul decizional (de conducere) si cel operational (condus). In cadrul procesului de organizare, stabilirea, modului in care oamenii lucreaza impreuna, aportul fiecaruia la activitatea de ansamblu are o importanta deosebita in definirea functiilor si in precizarea elemente privind: pozitia ierarhica, rolul, atributiile, relatiile interumane. Sistemul organizatoric se defineste prin cele doua laturi ale sale: - organizarea formala, - organizarea structurala: Organizarea formala trebuie sa asigure un nivel corespunzator a celor patru functii ale sale: functia activitatii de baza- cu atribufiile sale privind programarea, lansarea si urmarirea procesului de desfasurare, precum si activitatea de intretinere; functia comerciala; functia financiar contabila; organizare - personal. Fiecare functie componenta a structurii organizatorice se caracterizeaza prin mai multe elemente: obiective, activitati, atributii, sarcini, responsabilitati, competence si autoritate. ,,Structura organizatorica a oricarui agent economic reprezinta ansamblul persoanelor si subdiviziunilor organizatorice astfel constituite, incat sa asigure conditiile realizarii obiectivelor previzionate" . In cadrul structurii organizatorice se deosebesc doua componente principale: structura de conducere cuprinde cadre cu studii superioare aflate in fruntea unor compartimente care adopta si pregatesc decizii; - structura de productie sau operationala.- cuprinde personal de executie pentru produse, lucrari, servicii. Procesul de concepere si proiectare a structurii organizatorice cuprinde urmatoarele etape: analiza obiectivelor firmei, a principalelor sale caracteristici (profil, dimensiune, calitatea resursei umane etc.) precum si a trasaturilor mediului exterior; definirea si detalierea activitatilor necesare pentru realizarea obiectivelor firmei; conceperea structurii de organizare, adecvata particularitatii 35

firmei; analiza eficientei structurii concepute. Structura organizatorica a societatii este determinata de complexitatea activitatii si este proiectata astfel incat sa asigure premisele realizarii obiectului de activitate. De-a lungul existen|ei societatii structura organizatorica a fost inbunatatita permanent urmarindu-se in principal : - cresterea flexibilitatii si dinamismul structurii; - cresterea rolului si importantei compartimentelor.

2.2.8

Resurse umane

Organizare i control Ca nucleu al unei structuri de Grup, Aerostar - alaturi de partenerii si asociatii sai- au pus bazele unui Grup, care prin sinergia competentelor specializate individuale este capabil sa promoveze o linie de dezvoltare si consolidare a afacerilor in consonanta cu tendintele de pe piata mondiala. Programele de asociere, att in tara, ct si in strainatate, au ca scop dezvoltarea de capabilitati complementare pentru nevoile de functionare proprii, ct si pentru a satisface cerinte complexe ale clientilor pentru produse, lucrari sau servicii din domeniul sistemelor de aparare sau al sistemelor industriale. Adaptata la mediul macroeconomic AEROSTAR are o structura organizationala de tip divizionar, care cuprinde la nivel operational, Divizia Sisteme, Divizia Produse Aeronautice, Divizia Produse Speciale, Divizia Tehnologica, Divizia Logistica. Pentru eficientizarea folosirii resurselor de care dispune, in cadrul companiei s-au implementat metode si instrumente moderne de management: - Organizarea diviziilor pe centre tehnologice si de profit, cu fluxuri financiare proprii; - Conducerea prin Obiective si prin Bugete de venituri si cheltuieli, prin programe si proiecte ; - Imbunatatirea continua a sistemului calitatii; - Instruirea organizata a personalului si managementul carierei. 36

In domeniul Tehnologiei Informatiei , AEROSTAR culege roadele investitiilor din anii anteriori, in sistemul informatic integrat de Gestionare si Planificare a Resurselor societatii sistem de tip ERP. Evaluarea aspectelor legate de personalul societaii

La data de 31.12.2006, societatea avea un numar de 1.687 salariati. In perioada 1 ianuarie 2006-31 decembrie 2006, au plecat din societate un numar de 42 salariati si au fost angajati 33 de salariati. Structura de personal se prezenta astfel, comparativ cu anul 2005:

In anul 2006, S.C. AEROSTAR S.A. a beneficiat de serviciile a 130 de salariati angajati ai societatii comerciale AIRPRO CONSULT S.R.L. Bacau (agent temporar de forta de munca), cu urmatoarea structura de personal: Muncitori 84 salariati Salariati cu studii superioare 42 salariati Alte categorii 4 salariati

Referitor la nivelul de pregatire si specializare a personalului,situatia se prezinta astfel: o 397 salariati au studii superioare , iar din acestia : -absolventi doctorat 2

37

-doctoranzi 8 -masteranzi 20 o 30 salariati au studii postliceale o 806 salariati au studii liceale o 449 salariati sunt absolventi de scoli profesionale o 5 salariati au studii gimnaziale I n cursul anului 2006 au participat la diferite programe de formare profesionala un numar de 1.570 salariati. Cea mai mare pondere in activitatea de formare profesionala au avut-o programele de instruire in vederea atestarii personalului pe diferite tipuri de activitati conform cerintelor tehnice specifice . S.C. AEROSTAR a organizat cursuri de perfectionare a salariatilor, in urmatoarele domenii: utilizarea sistemului informatic integrat ERP pentru inspectorii de calitate, intretinere aeronave civile BOEING 737, program CAM/Sistem de programare cu comanda numerica, managementul calitatii, atestarea interna pe tipuri de activitati, limba engleza comerciala pentru salariatii Diviziei Logistica si cursuri de formare profesionala pentru persoanele noi angajate, dezvoltarea sistemelor de management al mediului si al securitatii industriale, protectia informatiilor clasificate . 14 salariati ai societatii au participat la programe de specializare in Olanda, pentru programul Gulfstream. Un numar de 8 salariati urmeaza studii de doctorat in diferite domenii stiintifice. Gradul de sindicalizare al societatii este de 95,13 %. Dezvoltarea Resursei Umane este o preocupare majora si sunt elaborate planuri de dezvoltare a culturii organizationale si de schimbare a mentalitatilor in paralel cu integrarea personalului in programe de instruire si perfectionare profesionala continua pentru cresterea performantei profesionale si adaptarea la cerintele noi legate de domeniul aviatiei civile indeosebi. S-au elaborat sisteme de motivare a personalului si programe de crestere a atractivitatii pentru tinerii angajati, care sa raspunda nevoilor de dezvoltare a companiei in programe noi. Raporturile dintre manager si angajati sunt raporturi de conducere asa cum rezulta din Actul Constitutiv al societatii. Se monitorizeaza climatul socio-profesional, este in vigoare un sistem de comunicare interna care permite sa nu existe elemente conflictuale ce caracterizeaza aceste raporturi.

Intreprinderea, indiferent de profil si dimensiune, precum si de spatiul in care activeaza, trebuie sa-si probeze permanent viabilitatea, capacitatea de concurenfa, adaptare si performanta economico-financiara.

38

2.2.10 Piaa de desfacere

In exercitiul financiar 2006, AEROSTAR a realizat cresteri deosebite pe linia afacerilor de baza si a facut eforturi in continuare de integrare in fluxurile globalizate ale industriei de profil. Firma de varf pe piata romaneasca de profil, marca AEROSTAR este prezenta pe piete civile si militare din Europa, Asia, America, Orientul Mijlociu. Afacerile societatii s-au derulat sub semnul continuitatii si consolidarii rezultatelor dobindite. AEROSTAR a furnizat o mare diversitate de produse si servicii, a dezvoltat colaborarile pentru cistigarea de afaceri pe piete cu potential de crestere, a exploatat eficient oportunitatile de pe piata traditionala si a deschis noi ferestre de oportunitate pentru dezvoltarea afacerilor. Acestea s-au facut sub semnul aprofundarii schimbarilor care afecteaza toate nivelurile majore pentru societate: piete si clienti, tehnologii si dotari, resurse umane, remodelarea culturii organizationale si a identitatii de piata a firmei. In 2006 AEROSTAR s-a angajat la eforturi de SCHIMBARE profunde si intense, a caror reusita este cheia succesului companiei in noile medii si in noile conditii in care operam pe piata.

Structura afacerilor derulate in anul 2006, pe principalele piete de desfacere , comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent,se prezinta astfel:

39

2.2.11 Organizarea i funcionarea compartimentului financiar-contabil

La S.C. AEROSTAR SA. BACAU activitatea contabila se desfasoara in cadrul compartimentului financiar contabil. Procesele decizionale din economic au la baza informatia contabila. Aceasta dispune de urmatoarele atribute: gradul de certitudine si relevanta al informatiei in cadrul intregului sistem de informare economica este fara indoiala eel mai ridicat; exprimarea in etalon valoric, proprie contabilitatii, ofera posibilitatea unei comensurari relativ exacte a ansamblului fenomenelor si proceselor consemnate al intregului univers; permite efectuarea unor analize comparative in timp si spatiu, inclusiv o apreciere obiectiva a eficientei realizate ; - confirma sau infirma caracterul profitabil al oricarei activitati economice; asigura prin mijloace specifice (cont, calculatie, balante si conturi anuale) o cunoastere globala, generala, dar si analitica a perimetrelor studiate ; este produsul inregistrarii sistematice si cronologice a tuturor modificarilor intervenite in structura unui patrimoniu determinat in cursul unui exercitiu financiar ; gradul de corelare, agregare si verificare a veridicitatii informatiei contabile este superior, realizandu-se pe principiul activ = pasiv si a altor procedee specifice: inventariere, calculatie, evaluate; utilizarea unor mijloace si procedee specifice de cunoastere contabila (cont, balante de verificare, cost, bilant anexa), confera informatiei contabile un caracter credibil complet si integrat; prin calcule complexe permite stabilkea periodica a rezultatelor financiare, a patrimoniului si a situatiei financiare. De aici si posibilitatea elaborarii strategiilor economice viitoare a intreprinderii; prin structura si natura ei tinde in permanenta spre obiectivul de performanta a contabilitatii - imaginea fidela. Sistemul informational de care dispun SC AEROSTRA BACAU SA este de tip ERP, respectiv, un pachet de aplicaii software integrat, ce include baze de date relaionale2 a celor de la Siveco Solutions.

Jelassi, T., Enders, A., Strategies for e-Business Creating value through Electronic and Mobile Commerce Concept and Cases, Pearson Rducation Limited, 2005, p., 278

40

Aceste sisteme informaionale sunt privite ca i un vis mplinit i sunt, n majoritatea cazurilor, adoptate pentru a eficientiza activitile organizaiei i de a reduce costul integrrii i al implementrii prin utilizarea de soluii furnizate de acelai productor. Conform unui studiu realizat de e-Week n 2005, organizaiile nregistreaz n urma implementrii unei soluii ERP3:

creterea profitului prin reducerea stocurilor cu circa 18%; reducerea costurilor cu materiale cu 5%; reducerea costurilor adiionale/salarii - 8%; creterea vnzrilor i a satisfaciei clienilor cu 12%, mbuntirea controlului financiarcontabil cu 16%. Serviciul contabilitate are in vedere organizarea si evidenja cronologica a miscarilor de valori si

a relatiilor economico juridice cu tertii. Acesta raspunde de organizarea si functionarea in bune conditii a contabilitatii patrimoniului, asigurarea efectuarii corecte si la timp a inregistrarii contabile privind fondurile fixe , calculul amortizarii acestora, mijloacelor circulante, cheltuieli de productie si de circulatie, mijloace banesti, imprumuturi bancare, fonduri proprii si alte fonduri, debitori si creditor!, investitii, etc. Obiectivul situatiilor financiare este de a furniza informatii privind pozitia financiara a intreprinderii, utile unui mare numar de utilizatori in luarea deciziilor economice. Pentru obtinerea informatiilor contabile sunt utilizate procedee si instrumente intr-o succesiune logica in ce priveste documentarea, evaluarea, calculatia, gruparea si ordonareaa centralizarea si verificarea, inventarierea, generalizarea si sintetizarea.Acest proces de prelucrare a datelor contabile sunt reprezentate in etapele ciclului de lucrari contabile. Fluxurile informationale desemneaza traiectul pe care-1 parcurg informatiile contabile intre emitator si prelucrator, intre emitator sau prelucrator si destinatar si implicit returul lor. Fluxurile informa|ionale contabile se realizeaza sub forma transmiterii documentelor

justificative de la emitator la prelucrator, prin situatiile financiar-contabile folosite pentru transmiterea informatiilor de cunoastere si gestiune necesare intreprinzatorilor ca gestionari de

ERP - dezvoltare rapida n cinci ani, http://www.comunic.ro/stiri.php/ERP_dezvoltare_rapida_ %C3%AEn_cinci_ani/1/15178/ accesat n 23.04.2007

41

Patrimoniu, proprietarilor (asociatilor si altor persoane fizice sau juridice), creantierilor ca parteneri de afaceri, precum i aparatului fiscal pentru activitatea de impunere. (figura 1.2)

Figura.1.1 Exemplu de configurare modulara a unui sistem ERP (sursa: Lixndroiu, R., Tehnologii informatice aplicate n economie, Bucureti 2006, publicat pe www.biblioteca.ase.ro)

Fluxul informational (documentele si circulatia documentelor) in organizarea contabilitatii tertilor poate fi influientata de factori ca: -natura relatiilor de decontare, -formele de decontare, -instrumentele de decontare, 42

-sistemul de creditare, -reducerile si momentul acordarii lor. Informatia contabila se formeaza in mod succesiv, pe masura derularii activitatii firmei, in timp ce managementul, sub toate formele de manifestare, are nevoie de un portofoliu de date in decursul activitatii si chiar si inainte de derularea efectiva a operatiunilor firmei, urmarindu-se luarea de decizii in sensul directionarii activitatii de productie, comerciale, inclusiv financiare, functie de conjunctura prezentului, de noile realitati formate sau in curs de fonnare. In cadrul structurii functionale, compartimentul financial - contabil ocupa un loc central, avand rolul de colector, centralizator, si sintetizator a informatiilor privind operatiunile economice desfasurate prelucrate in prealabil in celelalte compartimente functionale, si este direct subordonat directorului economic. Atributiile personalului care ii desfasoara activitatea in domeninl financiar-contabil sunt: a) In domeniul financiar 1. Efecrueaza calculele de fundamentare a indicatorilor economica si financiari privind serviciile vandute si incasate, veniturile, rentabilitatea, beneficiile, impozitele, viteza de rotatie a mijloacelor circulante. 2. Analizeaza activitatea economico-financiara pe baza de bilant si stabileste masuri de recuperare a pierderilor. 3. Asigura introducerea subsistemelor informatice din domeniul de activitate si raspunde de corectitudinea datelor furnizate. 4. 5. Controleaza periodic modul cum se respecta instructiunile de specialitate, de catre celelalte compartimente, prezinta propuneri de imbunatatire a activitatii financiare. Intocmete graficul de circulatie a docvimentelor si se preocupa de perfectionarea sistemului informational. 6. Urmareste permanent circulatia documentelor de decontare cu unitati bancare. 7. Raspunde de realizarea integrala si la termen a bugetului de venituri si cheltuieli, sesizeaza si propune in timp util masuri de inlaturare a situatiilor nefavorabile. 8. Organizeaza evidenta actelor normative cu caracter financiar (instructiuni, norme, legi) si raspunde de respectarea acestora. b) In domeniul contabil 1. Raspunde de organizarea si functionarea in bune conditii a contabilitatii valorilor patrimoniale si asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile privind: cheltuielile aferente obiectului de activitate si calculul costurilor, investitii, rezultate financiare. 43

2. Asigura aplicarea dispozitiilor legale referitoare la intocmirea actelor justificative, a documentelor contabile, angajarea cheltuielilor si justa lor inregistrare, organizarea documentelor de evidenta necesare inregistrarilor contabile. 3. 4. Organizeaza si coordoneaza inventarierea periodica a tuturor valorilor patrimoniale si urmareste definitivarea potrivit legii a rezultatelor inventarierii. Intocmeste lunar balanja de verificare pentru conturile sintetice si analitice, urmareste concordanta dintre acestea si intocmeste situatia principalilor indicatori economico-financiari lunari, bilanturile trimestriale si anuale si coordoneaza intocmirea raportului explicativ al acestora. 5. Exercita conform competentelor acordate, controlul financiar preventiv privind legalitatea, necesitatea, oportunitatea si economicitatea operatiunilor. Indeplinirea acestor atributiuni este posibila datorita relatiilor compartimentului contabil-financiar cu celelalte compartimente, asa cum reiese din anexa.2. ,,Diagrama de relatii"

CAPITOLUL III

44

CONTABILITATEA I GESTIUNEA DATORIILOR SI CREANELOR COMERCIALE LA S.C. ,,AEROSTAR S.A BACAU

3.1. Sistemul purttoriior primari de informaii privind datoriile i creanele comerciale

Inregistrarea operatiilor economice si financiare in conturi se face dupa consemnarea prealabila a acestora in documente corespunzatoare oparatiilor respectice. Intrucat aceste documente preced si fundamenteaza datele cuprinse in ele , aceste documente se mai numesc si documente justificative. Documentele justificative reprezinta unul din elementele componente ale metodei contabilitatii, fara ele contabilitatea neputand face dovada efectuarii operatiilor respective. ,,Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Ele angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, ori inregistrat in contabilitate. Intre obiectivele generale ale conducerii si organizarii fiecarui agent economic, exercitarea functiei financiar - contabile presupune si reorganizarea moderna, rationalizarea si simplificarea sistemului si circuitului documentatiei primare corespunzator specificului unitatii. In afara functiei informationale a documentelor justificative ce consta in suportul material al inregistrarii operatiilor economice si financiare in contabilitate , documemntele justificative indeplinesc si o functie gestionara. Ele fac dovada infaptuirii operatiilor si angajeaza raspunderi, drepturi si obligatii cu privire la existenta si miscarea elementelor patrimoniale. Inregistrarea creantelor si a datoriilor se face in baza documentelor justificative (factura, chitanta, stat de plata, decont, lista de avans etc.(Legea contabilitatii nr. 82 din 1991, art. 6)

Factura fiscala - ( anexa nr. 3) este un formular tipizat si cu regim special in format personalizat 45

pentru fiecare societate in parte in blocuri de 150 de file (50de seturi cu cate 3 exemplare in culori diferite, fiecare descrie in termeni generali tranzactiile de vanzare cumparare efectuate intre doi agenti economici unul denumit furnizor, pentru care operatiunea reprezinta o vanzare, iar celalalt client pentru care aceeasi operatiune reprezinta o cumparare. Se intocmeste de catre fumizor, normal sau cu ajutorul tehnicii de calcul in trei exemplare, pe baza Cuprinde informatii privind: denumire furnizorului, sediul, forma juridica, nr.de inmatriculare in Reg. Comertului, cod. Fiscal, contul si banca acestuia; - seria si nr. de factura, data; - denumirea produselor sau a serviciilor, U.M., cantitatea, pretul unitar (fara TVA), valoarea, valoare TVA.,totalul facturii exclusiv TVA, totalul TVA si totalul de plata; documentelor tipizate care atesta executarea lucrarilor sau prestarea de servicii. document pe baza caruia se intocmesc instrumentele de decontare a serviciilor prestate; document de insotire pe timpul transportului; documemt de incarcare in gestiunea patrimoniului; - document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorilor si cumparatorilor. Factura proforma: Acest document confine obligatoriu urmatoarele informatii: data facturii; - numele cumparatorului si al vanzatoruli; calitatea si descrierea marfii; costurile marfurilor - costurile de ambalare si transport, taxe postale, prime de asigurare; conditii de vanzare si plata. Aceasta este trimisa de exportator si este certificata de o persoana cu functie executiva in cadrul firmei. Poate fi solicitata inainte de expedierea marfurilor pentru: - obtinerea de licente pentru import; deschiderea unui acreditiv; regim de consignatie" dupa caz. In alte situatii decat cele prevazute mai sus se face mentiunea cauzei pentru care s-a intocmit avizul de insotire al marfii. Circulara furnizor: - la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evidentele acestorai pentru intocmirea acestora si pentru intocmirea facturii (emeplarul 2si 3); La cumparator: la magazie pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale primite, dupa efectuarea receptiei ce catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor (exemplarul 1); - la compartimentul aprovizionare, pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate in evidenta ecestuia; 46 dispozitiei de livrare, a avizului de insotire ,CMR (Scrisoare de trasura)- specific firmelor de transport, (anexa nr. 3).

la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasat la factura; Se arhiveaza la furnizor: la compartimentul desfacere (exemplarul 2); la compartimentul financiar-contabil, atasat la exemplarul 3 al facturii; Se arhiveaza la cumparator: la compartimentul financiar-contabil; Dispozitia de plata incasare catre casierie: Serveste ca: dispozitie pentru casierie in vederea achitarii in numerar a unor sume, potrivit dispozitiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuielile de deplasare precum si a diferentei de incasat de catre titularul de avans in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit pentru procurarea de materiale de catre personalul unitatii sau de persoane din afara unitatii; - document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate, in cazul platilor in numerar efectuate fara alt document justificativ. Se intocmeste intr-un singur exemplar de compartimentul financiar in urmatoarele cazuri:

- ca dispozitie de plata cand nu exista alte documente prin care se dispune plata; - ca dispozitie de plata a avansurilor pentru cheltuielile de procurare a materialelor, de deplasare etc.; Se semneaza de intocmire de catre biroul financiar- contabil. Circula: - la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv, pentru viza in cazurile prevazute de lege; - la persoanele autorizate sa aprobe plata sumelor respective; - la casierie, pentru efectuarea operatiei de plata si se semneaza de catre casier si de persoana care a primit suma; - la biroul contabilitate, anexa la registrul de casa, pentru contabilitatea sintetica si analitica; Se arhiveaza la compartimentul contabilitate, anexata la registrul de casa.

Dispozitia de livrare: document pentru eliberarea din magazie, a materialelor, marfurilor, produselor ; document justificativ de 47

descarcare a gestiunii magaziei predatoare; document de baza la intocmirea avizului sau a facturii. Se intocmeste in 2 exemplare de catre compartimentul desfacere. Circula - un exemplar la magazie pentru evidenta magaziei si exemplarul 2 la compartimentul desfacere pentru inregistrarea cantitatilor livrate si intocmirea avizului sau facturii. Nota recepjie si constatare de diferente: Serveste ca: document pentru receptia valorilor materiale, utilajelor si instalatiilor pentru investitii care necesita montaj, precum si a materialelor refolosibile din dezmenibrare, rezultate la receptie; document justificativ pentru incarcarea in gestiune; act de proba in litigii cu furnizori si caraui, pentru diferentele constatate la contabilitate.

Se intocmeste in trei exemplare, pe masura receptiei valorilor materiale, de catre gestionarul de magazie (depozit), in cazul utilajelor si instalatiilor pentru investitii care necesita montaj, aprovizionate, nota de receptie se intocmeste de catre comisia de receptie intocmita in acest scop in trei exemplare. Circula: la magazia (depozitul) unde se efectuiaza receptia materialelor aprovizionate , semnandu-se de predare de catre caraus, sau furnizor. La receptie participa o comisie formata din gestionar, reprezentantul compartimentului C.T.C., reprezentantul compartimentului aprovizionare, care semneaza toate exemplarele documentului.; la comisia de receptie a utilajelor si instalatiilor pentru investitii care necesita montaj, aprovizionate, formata din reprezentantii atelierului mecanic, inginerul sef (un exemplar); la contabilitate pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica. Se arhiveaza: - la biroul contabilitate exemplarul 1; - la magazia unde s-a efectuat receptia si se depoziteaza materialele exemplarul 2; - la biroul mecanic pentru utilaje ce necesita montaj exemplarul 3.

Jurnal pentru vanzari: Serveste ca: - registru jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii; - document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata; 48

- document de control a operatiunilor inregistrate in contabilitate; Se intocmeste intr-un singur exemplar, in care se inregistreaza zilnic elementele determinarii corecte a T.V.A. colectata. Se completeaza pe baza documentelor tipizate (facturi sau documente inlocuitoare) privind vanzarile de valori materiale si a prestarilor de servicii; Jurnalul pentru cumparari: Serveste ca: - registru jurnal pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii; - document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila; - document de control a operatiunilor inregistrate in contabilitate; - baza de date o reprezinta documentele tipizate privind cumpararile de valori materiale sau a prestari de servicii; Se intocmeste intr-un singur exemplar, in care se inregistreaza zilnic elementele determinarii corecte a T.V.A. deductibila.

Protocol de compensare Obiectul compensarii il constituie stingerea datoriilor, cu creantele reflectate in contabilitatea persoanelor juridice pe baza ordinelor de compensare. Compensarea se face fara numerar si consta in stingerea obligatiilor de plata reciproce intre doua sau mai multe persoane juridice, pana la nivelul eel mai mic al datoriilor si creantelor reciproce, prin ordine de compensare. Agentii economici care mtra in compensare unul se numeste initiator iar celalalt destinatar. Initiatorul este agentul care solicits stingerea obligatiilor reciproce prin intermediul unui act de compensare. Destinatarul este agentul economic care accepta compensarea unei creante prin datoria sa catre initiator. Atat initiatorul cat si destinatarul completeaza cate un ordin de compensare cu facturile si sumele care le achita. Exemplarul 1 (originalul) de la ordinul de compensare ramane la initiator iar exemplarul al doilea (copia) o ia destinatarul. Data stingerii datoriilor si a creantelor este data semnarii ordinului de compensare. Ordinul de compensare reprezinta document justificativ de inregistrare in contabilitate Acest document este intocmit de catre intreprindere si serveste la: - evidentierea circuitului de compensare intre una sau mai multe unitati economice 49

participante la compensare; stabilirea sumelor supuse compensarii intre parti; - contabilitatea compensarilor intre unitatile participante la circuitul de compensare . Se intocmeste intr-un numar de exemplare egal cu numarul participantilor la circuitul de compensare. Operatiunea de incasare / plata fara numerar consta in lichidarea drepturilor / obligatiilor banesti prin utilizarea unor instrumente si mijloace de plata, fara miscarea efectiva a sumelor banesti. Intocmirea documentelor justificative are loc, de regula la locul unde se produce operatiunea economica si financiara. Dupa intocmire, documentele justificative se supun verificarii si prelucrarii, care consta in: - verificarea formei prin care se urmareste daca s-au completat toate datele obligatorii din formular,daca ele corespund cu cele din anexe, daca exista semnaturile necesare si daca sunt intocmite in numarul de exemplare prevazut; - verificarea aritmetica se urmareste daca calculele aritmetice sunt bine facute; - verificarea de fond ce presupune urmarirea legalitatii, necesitatii, realitatii, oportunitatii si economicitatii operatiilor economice si financiare pentru care s-au intocmit. Dupa intocmirea, verificarea si inregistrarea lor, documentele justificative sunt supuse operatiei de clasare. Clasarea documentelor are ca scop sa asigure identificarea cu usurinta a acestora atunci cand sunt cautate pentru fiirnizarea informatiilor necesare organelor de evidenta,conducere si control. Ea trebuie sa fie simpla, elastica si adaptabila specificului unitatii.

Documentele justificative ca si cele de alta natura trebuie pastrate in conditii care sa asigure integritatea lor pentru o anumita perioada de timp. Pastrarea documentelor se face prin arhivarea lor, care poate fi de doua feluri: - arhivarea curenta a fiecarui sector sau serviciu care permite consultarea documentelor in cursul anului de gestiune; - arhivarea generala, organizata la nivel de unitate, unde se predau documentele la expirarea anului de gestiune. Documentele justificative care au stat la baza inregistrarilor in contabilitate, ca si registrele de contabilitate se pastreaza in arhiva generala a agentilor economici timp de 10 ani, cu incepere de la data inchiderii exercitiului in cursul caruia au fost intocmite.

50

3.2 Contabilitatea curent a datoriilor si creanelor comerciale

Contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale precum si a operatiilor asimilate acestora se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 4 "Conturi de terti" mai precis grupele: - grupa 40 "Furnizori si conturi asimilate" care cuprinde conturi cu ajutorul carora se face evidenta datoriilor si creantelor legate de procesul cumpararii de bunuri si servicii; grupa 41 ..Clienti i conturi asimilate" care cuprinde conturile de creante provenite din vanzari de bunuri si servicii.

3.2.1 Contabilitatea datoriilor comerciale

Cumpararile de bunuri si servicii genereaza datorii catre furnizor, a caror stingere urmeaza sa se faca in perioadele urmatoare. Derularea operatiior de cumparare de bunuri si servicii pentru activitatea curenta a intreprinderii presupune selectia furnizorilor in functie de o serie de parametri cum sunt: preturile si tarifele practicate de furnizori, termene de livrare, mod de livrare, conditii de plata, capacitatea de productie pentru a face fata cererii, calitatea produselor, garantiile de buna executie etc.

3.2.1.1. Sistemul de conturi folosit privind datoriile comerciale

Pentru reflectarea decontarilor cu furnizorii si a operatiiior asimilate acestora se folosesc conturile din grupa 40 "Furnizori si conturi asimilate", si anume: 401 "Furnizori" 403 "Efecte de platit" 404 "Furnizori de imobilizari" 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" 408 "Furnizori-facturi nesosite" 409 ,,Furnizori-debitori" - 4091 ",Furnizori-debitoripentru cumparari de bunuri de natura stocurilor" 4092 "Furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari" Contul401 "Furnizori"fine evidenta datoriilor si a decontarilor in relatiile cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate sau serviciile prestate. Dupa functia contabila este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza : > valoarea la pret de cumparare sau prestabilita (standard) a materiilor prime si materialelor consumabile, 51

materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor tinere si la ingrasat; > a marfurilor si ambalajelor intrate in patrimoniu, achizitionate cu titlu oneros de la terti pe baza de facturi (301, 302, 303, 341, 346, 351, 354, 356. 357, 358, 361, 371, 381), precum si diferentele de pret nefavorabile aferente in cazul in care evidenfa acestora se tine la preturi prestabilite (303, 34.8, 36S. 378, 388); > diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea soldului in valuta (665 ); > valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori (409); > valoarea lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de terti (611 la 626. 628,471); > valoarea factulilor primite in cazul in care acestea au fost evidentiate anterior ca facturi nesosite (403); > taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor (4426,4428); > valoarea timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si calatorie si a altor valori achizitionate (532). In debitul contului se inregistreaza: > platile efectuate catre furnizori (162,512,531,541,542); > valoarea la pret de inregistrare a produselor cuvenite unitatilor prestatoare ca plata in natura potrivit prevederilor contractuale (345); > valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit (403); > diferentele favorabile de curs valutar aferente datorilor catre furnizori la decontare sau evaluare la sfarsitul exercitiului (765); > valoarea avansurilor acordate furnizorilor cu ocazia regularizarii platilor cu acestia (409); > datorii prescrise sau anulate (758); > sumele neteachitate colaboratorilor si impozitul retinut(512, 531,444); > valoarea sconturilor obtinute de la furnizori (767); > valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire predate furnizorului (409); Soldul contului, creditor, reprezinta sumele datorate furnizorilor. Contul se dezvolta in analitic pe furnizori si eventual pe facturi ale acestora. In func|ie de moneda in care se evalueaza cumpararile in facturile furnizorilor, vom distinge: - datorii fata de furnizorii interni, a caror exprimare valorica se face in lei(RON); datorii fafa de furnizorii externi, a caror exprimare valorica se face in devize, dar in contabilitate, alaturi de consemnarea lor in valuta, ele se exprima in lei folosindu-se cursul valutar de la data 52

intocmirii facturii. Contul 403 "Efecte de platit" Tine evidenta obligator de plata stabilite pe baza de efecte comerciaie (bilet la ordin, cambie etc.). Dupa functia contabila este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza: > valoarea acceptata a cambiilor sau a biletelor la ordin subscrise (401); > diferentele nefavorabile de curs valutar la inchiderea exercitiului din evaluarea soldului in valuta (665). In debitul contului se inregistreaza: > diferenfele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor comerciale de platit sau evaluarea acestora la sfarsirul exercitiului (765); > platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale (512). Soldul contului, creditor, reprezinta valoarea efectelor de platit. Contul se dezvolta in analitice deschise pe furnizori si efecte de platit.

Contul 404 "Furnizori de imobilizari" Tine .evidenta obligatiilor de plata fata de furnizorii de imobilizari corporate sau necorporale. Dupa functia contabila este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza: > valoarea imobilizarilor facturate de furnizori, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate de terti pentru realizarea unor imobilizari (201, 203, 203, 211, 212, 213. 214,231,233); > obligatia de plata a ratelor de leasing fmanciar pe baza facrurilor emise de locator (167); > valoarea dobanzilor datorate si facturate potrivit prevederilor contractuale, in cazul leasingului financiar(168); > taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor de imobilizari (4426, 4428); > diferen|ele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului la sfarsitul exercitiului (665). T

In debitul contului se inregistreaza: > diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizorii de imobilizari la decontare sau evaluate la sfarsitul exercitiului (765); > sumele achitate furnizorilor de imobilizari, precum si valoarea avansurilor decontate 53

furnizorilor de imobilizari (162, 512. 531,541,232,234); > valoarea efectelor comerciale subscrise, acceptate de catre furnizorii de imobilizari (405); > valoarea sconturilor obtinute de la furnizorii de imobilizari (767); > datorii prescrise sau anulate (758). Soldul contului, creditor, reprezinta sumele datorate furnizorilor de imobilizari. Se dezvolta in analitic pe furaizori de imobilizari si eventual pe facturi ale acestora. ContuI 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" Tine evidenfa obligatiilor de plata fafa de furnizorii de imobilizari stabilite pe baza de efecte comerciale (biletul la ordin, cambia). Dupa functia contabila este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza: > valoarea acceptata de catre furnizorii de imobilizari a cambiilor sau a biletelor la ordin subscrise (404); > diferentele nefavorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului din evaluarea soldului in valuta (665). In debitul contului se inregistreaza: > diferentele favorabile de curs valutar constatate la decontare sau evaluare la sfarsitul exerci|iului (765); > platile efectuate catre furnizorii de imobilizari pe baza de efecte comerciale, la scadenta acestora (512). Soldul contului, creditor, reprezinta valoarea efectelor de platit pentru imobilizarile achizitionate. Se dezvolta pe analitice deschise pe furnizori de imobilizari si efecte de platit. ContuI 408 "Furnizori-facturi nesosite" Tine eviden|a datoriilor pentru aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate si prestarile de servicii, pentru care nu s-au primit facturi. Dupa functia contabila este un cont de pasiv. In creditul contuilui se inregistreaza: > valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de catre furnizori (301, 302, 303, 361, 371, 381,4428, 604,605, 611 la 626, 628); > diferentele nefavorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente datoriilor catre furnizori, pentru care nu s-au primit facturile (665). In debitul contului se inregistreaza: > valoarea facturilor sosite (401); > diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului aferente datoriilor catre 54

furnizorii pentru care nu s-au primit facturile (765). Soldul contului, creditor, reprezinta sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi. Contul se dezvolta in analitic pe furnizori si pe loturi de bunuri si servicii cumparate. Contul 409 "Furnizori-debitori" Tine evidenta avansurilor acordate furnizorilor pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau pentru executari de lucrari si prestari de servicii. Dupa continutul economic este deci cont de creante. Dupa functia contabila este cont de activ. In debitul contului se inregistreaza: > valoarea avansurilor achitate in contul unor livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari (512, 531); > diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente avansurilor acordate furnizorilor (765); > valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate la furnizori (401). In creditul contului se inregistreaza: > diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor in devize acordate furnizorilor la decontarea acestora sau la inchiderea exercitiului financiar (665); > valoarea avansurilor regularizate cu furnizorii la primirea bunurilor, lucrarilor sau serviciilor (401); > valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire inapoiate furnizorilor precum si inregistrarea degradarilor de ambalaje (401, 608); > valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, rejinute in stoc(381). Soldul contului, debitor, reprezinta avansuri acordate furnizorilor, nedecontate. Contul se dezvolta in analitice pe persoane juridice carora li s-au acordat avansuri si respectiv, de la care s-au primit ambalaje restituibile.

3.2.1.2. Reflectarea n contabilitate a operaiilor privind datoriile comerciale

1. Piese cumparate de la S.C. "AEROSTAR" S.A.. Bacau conform facturii 0528827, evaluate la cost de achizitie si achitate ulterior cu ordin de plata in valoare de 20.000.000 lei, TVA 19%: receptia pieselor auto:

55

56

% 3024 Piese de schimb 4426 TVA deductibila

401 Furnizori

20000 16807 3193

achitarea datoriei catre furnizori:

401 Furnizori

5121 Conturi la banci in lei

20.000

daca furnizorul accepta sa-i acorde clientului un credit comercial, pe trei luni, primind in acest sens de la client, un bilet la ordin, in contabilitatea clientului se va face inregistrarea: 401 Furnizori = 403 Efecte de platit 20000

la scadenta se achita valoarea biletului la ordin de posesorul acestuia prin viramen

403 Efecte de platit

5121 ,,Conturi la banci in lei"

20000

daca furnizorul, posesor al biletului la ordin, solicita, achitarea inainte de scadenta a contravalorii efectului de comert, consimtind, in acest scop, la o reducere de 6%, inregistrarea va fi: = 403 ,,Efectede platit" % 5121 "Conturi la band in lei" 767 "Venituri din sconturi obfinute " 57 29750 50500 56525

2. In cazul achizitionarii de piese auto de la furnizorii externi se vor efectua urmatoarele inregistrari: se cumpara piese in valoare de 10.000 $. Cursul valutar la data cumpararii este de 32lei/$.

% 3024 Piese de schimb 4426 TVA colectat

401 Furnizori

380800 320000 60800

se achita datoria de 10.000 $, insa la data platii cursul de schimb este de 32,5 lei /$, in acest caz se

realizeaza o diferenta de curs valutar nefavorabila, de 5 lei /$ deci in total o cheltuiala de 5.00lei. Din totalul de 380.80 lei, taxa pe valoare adaugata este datorata bugetului de stat si daca plata ei se face cu ocazia formalitatilor vamale, vom inregistra, de exemplu:

58

401 "Furnizori" Furnizor

= banci in lei"

5121 Conturi la

60 800

% 401 Furnizori 665

5124 Conturi la banci in devize

325000 320000 5000

Venituri din diferente de curs valutar presupunem ca la data achitarii datoriei cursul valutar ar fi de 31 lei / $, in acest caz vom inregistra o diferenta favorabila de curs valutar de 1 lei /$, deci in total un venit financiar de 1.000lei: 401 Furnizori = % 5124 conturi la banci in devize 765 Venituri din diferente de curs valutar 1000 32.000 31.000

sa presupunem insa ca pana la sfarstul anului (sau la data intocmirii bilantului) datoria de

10.000 $ nu a fost achitata, iar cursul la acea data este de 32,2lei$.Deci datoria totala evaluata la cursul zilei este de 322.000 lei, iar din comparatia cu valoarea contabila a aceleiasi datorii rezulta o diferenta de curs valutar de 2.000.000 lei, in acest caz pentra obtinerea fidelitatii bilantului va trebui sa inregistram cresterea datoriei astfel:

59

665

401

2000

Cheltuieli din diferente de curs valutar

Furnizori sa

Ca urmare, datoria fata de furnizor va fi inscrisa in bilant la valoarea de 322.000.000 lei.

presupunem ca la data intocmirii bilantului cursul valutar va fi de 31.500 iei /$, in acest caz datoria de 10.000 $ evaluata la cursul zilei de 315.000.000 lei, iar din comparative cu valoarea contabila a datoriei rezulta un venit din diferente de curs valutar de 5.000 lei care se va inregistra astfel:

60

= 401 "Furnizori"

765

5.000

Venituri din diferente de curs valutar

2.

achizitia de la S.C,,SAVO" S.A.. Bucuresti a unui mijloc fix (utilaj) in valoare de 350.000lei urmand ca factura sa fie emisa ulterior, receptia mijlocului fix achizitionat. % 2122 Echipamente tehnologice 4428 "TVA neexigibila" primirea facturii de la furnizor: 408 = 404 416500 66500 = 408 Furnizori facturi nesosite 416500 350000

Furnizori facturi nesosite

4426 TVA deductibila

4428 TVA neexigibila

66500

4. acordarea unui avans catre S.C. ,,ELECTRICA" S.A., in valoare de 20.000 lei, care se regularizeaza ulterior, diferenta de plata se achita printr-un bilet la ordin. acordarea avansului catre S.C. ELECTRICA" SA % 409 Cheltuieli cu energia si apa 4426 3800 = 5121 Conturi la banci in lei 23800 20000

TVA deductibila energia electrica furnizata, conform facturii 0285278: 61

% 605 Cheltuieli cu energia si apa 4427 TVA deductibila regularizarea avansului acordat: % 401 Furnizori 4426 TVA colectat

401 Furnizori

47600 40000 7600

409 Furnizori debitori

20000 23800 3800

acceptarea de catre furnizor a unui bilet la ordin pentru decontarea diferentei de plata: 401 Furnizori = 403 Efecte de platit 36200

decontarea la scadenta a biletului la ordin: 403 Efecte de plata = 5121 Conturi la banci in lei 36200

3.2.2 Contabilitatea creanelor comerciale

Vanzarile de bunuri si servicii genereaza creante fata de cumparatori, considerati clienti din operatii comerciale, a caror incasare urmeaza sa se faca in perioadele urmatoare.

3.2.2.1. Sistemul de conturi folosit privind creanele comerciale

Pentru evidenta decontarilor cu clientii si a operatiilor asimilate acestora se folosesc urmatoarele conturi din grupa 41 ,,Clenti si conturi asimilate", respectiv : 411 "Clienti" 62

> 4111 ,,Clienti" > 418 nClienti incerti sau in litigiu" > 413 ,Efecte de primit de la clienti" > 418,,Clienti-facturi de intocmit"

419 Cleni-creditori" Contul 411 "Clienti" Tine evidenta creantelor si decontarilor in relatiile cu clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate pe baza de facturi, inclusiv a clientilor incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu. Dupa functia contabila este cont de activ. In debitul contului se inregistreaza: > valoarea la pret de vanzare a marfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrarilor efectuate si serviciilor prestate. precum si taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta (701 la 708, 4427,4428); > valoarea bunurilor, livrate sau serviciilor prestate, evidentiate anterior in contul ,,Clientifacturi de intocmit" (418); > diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor exprimate in devize, la inchiderea exercitiului financiar (765); > valoarea creantelor reactivate (754); > valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate clientilor (419), venituri inregistrate in avans sau de realizat aferente perioadelor sau exercitiilor financiare urmatoare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta (472,4428); > valoarea avansurilor facturate clientilor (419,4427); > valoarea dobanzii facturate de locator in cazul leasing-ului financiar (267). In creditul contului se inregistreaza > sumele incasate de la clienti in conturile de disponibilitafi bancare sau in numerar (512,531); > diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creanjelor in valuta la inchiderea exercitiului (665); > diferenfele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor incasate (665); > valoarea cecurilor si efectelor comerciale acceptate (511,413); > valoarea sconturilor acordate clientilor (667); 63

> sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu; > valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, primite de la clienti (419); > decontarea avansurilor incasate de la clienti (419). Soldul contului, debitor, reprezinta. sumele datorate de clienti. Contul se dezvolta in analitic pe clienti si eventual si pe facturi. Contul 4118 ,,Clienti incerti sau in litigiu" tine evidenta clientilor incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu. Se considera clienti incerti acele creante care nu prezinta siguranta ca vor fi incasate, clienti rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu. > clientii devin incerti atunci cand creantele nu se incaseaza la termenul fixat si cand exista conditii care duc la o lipsa de incredere in solvabilitatea lor; > clientii sunt litigiosi in situafia in care s-au deschis actiuni jundice pentru recuperarea creantelor. Concomitent cu constatarea starii de incertitudine a creantelor si inregistrarea lor in conrul 4118 ,,Clienti incerfi sau in litigiu" se va proceda la constituirea de provizioane pentru deprecierea creantelor in conditiile prevazute de lege. Dupa functia contabila este cont de activ. In debitul contului se inregistreaza: > valoarea bunurilor livrate, prestatiilor efectuate sau a lucrarilor executate clientilor care se dovedesc rau platnici, dubiosi, incerti sau in litigiu (411); > diferentele favorabile de curs valutar aferente clientilor incerti sau in litigiu, la inchiderea exercitiului (765). In creditul contului se inregistreaza: > diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente clientilor incerti sau in litigiu (665); > sumele incasate in conturile de disponibilitati sau in numerar de la clientii incerti sau in litigiu (512, 531); > sumele trecute pe pierderi cu priletul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta (4427, 654). Soldlul contului, debitor, reprezinta sumele datorate de clientii incerti sau in litigiu. Contul se dezvolta in analitic pe clienti incerti.

ContuI 413 ,,Efecte de primit de la cliei" 64

Tine evidenta drepturilor de creanta stabilite pe baza de efecte comerciale pentru livrarile de bunuri si servicii. Dupa functia contabila este cont de activ. In debitul contului se inregistreaza: > sumele datorate de clienti reprezentand valoarea efectelor comerciale acceptate (411); > diferentele favorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale de incasat la inchiderea exercitiului (765). In creditul contului se inregistreaza: > efectele comerciale primite de la clienti (511); > diferentele nefavorabile de curs valutar, la primirea efectelor comerciale (665); > diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente creantelor datorate de clientii externi a caror decontare se face pe baza de efecte comerciale, la inchiderea exercitiului (665): > sumele incasate de la clienti prin conturile curente (512). Soldul contului, debitor, reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit. ContuI se dezvolta pe analitice deschise pe clienti si efecte de primit. ContuI 418 ,,Clienti- facturi de intocmit" Tine evidenta livrarilor de bunuri, prestarile de servicii sau executarile de lucrari, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, pentru care nu s-au intocmit facturi. Dupa functia contabila este cont de activ. In debitul contului se inregistreaza: > valoarea livrarilor de bunuri, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate catre clienti, aferente exercitiului in curs, pentru care nu s-au intocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta (4428, 701 la 708); > diferentele favorabile de curs valutar, aferente creanfelor in devize, inregistrate la inchiderea exercitiului, pentru care nu s-au primit facturi (765). In creditul contului se inregistreaza: > valoarea facturilor intocmite catre clienti (411); > diferentele nefavorabile de curs valutar aferente clientilor - facturi de intocmit la decontare si la inchiderea exercitiului (665).

Soldul contului, debitor, reprezinta valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate, pentru care nu s-au intocmit facturi. Contul se dezvolta in analitic pe clienti si loturi de bunuri livrate. 65

Contui 419 "Clienti- creditori" Tine evidenta clientilor-creditori, reprezentand avansurile incasate de la clienti. Deci dupa continutul economic este cont de datorii pe termen scurt. Dupa functia contabila este cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza: > sumele facturate clientilor reprezentand avansuri pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari (411); > valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate clientilor (411); > diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor in valuta primite de la clienti, la inchiderea exercitiului (665). In debitul contului se inregistreaza: > diferentele favorabile de curs valutar aferente avansurilor decontate, precum si cele aferente datoriilor in valuta catre clienti la inchiderea exercitiului financiar (765); > valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire primite de la clienti (411); > decontarea avansurilor incasate de la clienti (411); > valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, nerestituite de clienti (708). Soldul contului, creditor, reprezinta sumele datorate clientilor.

3.2.2.2. Reflectarea n contabilitate a operaiilor privind creanele comerciale

1. Efectuarea unui lucrari pentru S.CAIRSPACEconf facturii 052788, in valoare de 250.000 lei: 411 = % 704 4427 "TVA colectata" 250000 210084 39915

"Venituri din lucrari executate si servicii pr estate "

incasarea contravalorii facturii prin contul de la banca conform ordinului de plata nr. 1052: 5121 = 411 Clienti 250000

Conturi la banci in lei

66

in situatia in care unitatea prestatoare ar acorda clientului un credit comercial pe trei luni, acceptind, in acest sens, un bilet la ordin, emis de catre client in contabilitatea unitatii prestatoare se inregistreaza: 413 Efecte de primit = 411 Clienti 250000

cu prilejul primirii de la client a efectului de comert anterior acceptat, se face inregistrarea contabila:

5113 Efecte de incasat

413 Efecte de primit

250000

la scadenta, se incaseaza efectul de comert depus, in acest scop, la banca:

5121 Conturi la banci in lei

5113 Efecte de incasat

250000

daca intreprinderea detinatoare a efectului de comert solicita incasarea inainte de scadenta a

valorii efectului, consimtand pentru acesta o reducere de 6%, reprezentand scontul acordat platitorului, inregistrarea va fi: % 5121 Conturi la banci in lei 667 15.000 = 5113 Efecte de incasat 250.000 235.000

2. Se efectueaza 0 lucrare internationala conform facturii 0275266 in valoare de 100000 $. Cursul 67

dolarului este de 2,9lei /$.- sunt scutite de TVA conf. Legii 571/2003, livrarile de bunuri tranportate in afara tarii: 704 411 Clienti = Venituri din lucrdri executate si servicii prestate " 290000

la incasare cursul dolarului este de 3,0lei /$si e inregistreaza in total o diferenta favorabila de 1.000lei 5124 Conturi la banci in devize = % 411 Clienti 765 Venituri din diferente de curs valutar 1.000 300.000 29.000

la incasare cursul dolarului este de 2,8lei /$ i se inregistreaza in total o diferenta nefavorabila de l.000 lei % 5124 Conturi la banci in devize 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar 1.000 = 411 Clienti 290.000 280.000

3. La inchiderea exercrfiului apare urmatoarea situatie: creanta de 10 000 dolari: la facturare cursul era de 2.9 lei /$, la inchiderea exercitiului cursul este de 3,05lei /$. (apare o diferenta favorabila de 15.000 lei, adica 1,5 lei / $x 10.000$): 68

411 "Clienti"

765

15000

" Venituri din diferente de curs valutar"

o creanta de 10.000 dolari: la facturare cursul era de 2,9 lei /$, la inchiderea exercitiului cursul este de 2,85 lei /$. (apare o diferenta nefavorabila de 5.000lei, adica 0,5 lei / Sx 10.000$):

665 Cheltuieli din diferente curs valutar

411 Clienti

5.000

conform principiului prudentei se va inregistra si constituirea de provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 681 si provizioanele" = 491 creanfelor clienfi" 5.000

"Cheltuieli de exploatare privind amortizdrile Provizioane pentru deprecierea

4. Se constata ca din valoarea totala a unei creante de 238.000 lei, (TVA inclusa) un client va plati doar 60%: se separa creanta in contul de clienti incerti, pentru suma totala;

4118 Clienti incerti

411 Clienti

238.000

se constitute provizioane pentru diferenta de 40% pentru care nu exista siguranta incasarii:

" Cheltuiei de exploatare privind amortizarile si provizioanele " 681 = 69

491

80.000

Provizioane pentru deprecierea creantelor-clienti" incasarea se face in exercitiul urmator in proportie de 80% din creanta. Diferenta constituie o pierdere: % 5121 Conturi la banci in lei 654 Pierderi din creante si debitori diversi 4427 TVA colectata 7.600 40.000 = 4118 Clienti incerti sau in litigiu 238.000 190.400

se inregistreaza consumarea partiala a provizionului de 40.000 lei si anularea diferentei de provizion devenit fara obiect de 40.000 lei: 491 ,,Provizioane pentru deprecierea creantelor-clienti" = 781 Venituri din provizioane pentru activitatea de exploatare 80.000

5. Se presteaza o lucrare pe baza de deviz fara a se intocmi factura in valoare de 250.000 lei, urmand a se intocmi intr-o perioada viitoare, TVA 19%: inregistrarea creantei neexigibile: 418 Clienti facturi de intocmit = % 704 Venituri din lucrari executate Si servicii prestate 4428 TVA neexigibila 47.500 ' 297.500 250.000

creanta devine exigibila cu ocazia intocmirii facturii nr. 0632766: = 418 = 70 297500

411 "Clienti" 4428 TVAneexigibila

Clienti -facturi de intocmit" 4427 "TVA colectata" 47 500

3.2.3. Contabilitatea avansurilor intersocieti

Conturile utilizate pentru reflectarea avansurilor intersocietati in contabilitate sunt situatii frecvente in care clientii acorda furnizorilor avansuri banesti. Clientii isi creeaza in acest mod, creante fata de furnizori, evidentiate la contul de activ 409 ,,Furnizori debitori" iar furnizorii iti creeaza fata de clienti obligatii evidentiate la contul de pasiv 419 ,,Clenti creditori" . Contul 409 ,,Furnizori debitori evidentiaza in debit valoarea avansurilor sau aconturilor achitate in contul unor livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari, iar in creditul sau valoarea avansurilor sau aconturilor regularizate cu furnizorii la primirea bunurilor sau serviciilor pentru care acestea au fost acordate. Soldul contului reprezinta creantele fata de furnizori, pentru avansurile acordate acestora si inca nedecontate. Contul 419 Clienfi creditori" evidentiaza in credit sumele incasate de la clienti, reprezentand avansuri sau aconturi pentru livrarile de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari viitoare in debitul sau se inregistreaza valoarea avansurilor incasate de la clienti, decontarea cu acestea pentru livrarile de bunuri. prestarile de servicii si lucrarile executate. Soldul contului reprezinta sumele datorate clienjilor. S.C. AEROSTAR" S.A. Bacau , in vederea achizitionarii unor piese , incheie contract cu S.C. Tracorom S.R.L. Bacau in valoare de 50.000. lei, acordand suma de 20.000 lei ca acont. Ulterior, dupa aprovizionarea piselor comandate S.C. Tracorom S.R.L. Bacau livreaza si factureaza catre S.C. AEROSTAR". Bacau piese auto in valoare de 40.000 lei cu TVA in valoare de 7 600 lei deci total 47 600 lei. Se deconteaza avansul acordat si se mai achita diferenta de 27 600lei. Plata sumei de 20.000 lei de catre S.C." AEROSTAR" S.R.L. Bacau catre . S.C. " Tracorom" S.R.L.. Bacau ca avans pentru livrari de piese: % = 409 " Furnizori-debitori" 4426 "TVAcolectata" 3.193 5121 Conturi la banci in lei 20.000 16.807

71

facturarea productiei livrate de catre S.C.Tracorom" S.R.L catre S.C."AEROSTARSA

% 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibila

401 Furnizori

47.600 40.000 7.600

decontarea acontului platit de client furnizorului:

401 Furnizori

% 409 Furnizori debitori 4427 TVA colectata

20.000 16.807 3.193

achitarea diferentei de 27 600 000 lei: 401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la banci in lei 276.000

In contabilitatea societatii S.C. "Tracorom "S.R.L.. Bacau se inregistreaza urmatoarele: plata sumei de 20.000.000 lei de catre S.C. ,,AEROSTARSABacau catre S.C. "Tracorom"S.R.L. Bacau ca avans de livrari piese ;

72

73

5121 ,,Conturi la banci in lei

% 419 Client-creditori" 4427 "TVA colectata"

20.000 16 807 3 193

facturarea pieselor livrate : 411 Clienti = % 707 Venituri din vanz marfurilor 4427 7.600 47.600 40.000

decontarea acontului platit de client furnizorului:

411 Clienti"

% 419 " Clienti-creditori" 4427 ,,TVA colectata"

220.000 16.807 3.193

achitarea diferentei de 27.600.000 lei: 5121 ,,Conturi la band in lei" = 411 Clienti" 27.600

3.2.4. Contabilitatea reducerilor de pre efectuate n relaiile comerciale

In derularea relatiilor comerciale dintre agentii economici pot aparea situatii in care furnizorul sa acorde clientului fata de valoarea totala a facturii diferite reduceri de natura comerciala si de natura financiara. Reducerile cu caracter comercial imbraca urmatoarele forme: 74

> rabaturi, care se acorda pentru calitatea nesatisfacatoare a marfii sau in unele ocazii cum sunt: vanzarea produselor la sfarsit de serie, pentru a grabi reducerea stocurilor de produse vechi, vanzari aniversare (aniversarea deschiderii unui magazin), vanzari promotionale cu ocazia lansarii pe piata a produselor noi; > remizele, acordate pentru vanzari superioare volumului convenit si pentru pozitia preferentiala a cumparatorului; > risturnurile, acordate de furnizori clientilor la finele unei perioade, asupra ansamblului de operatii efectuate cu acelasi tert, pentru a recompensa fidelitatea acestora fata de produsele vanzatorului. Reducerile cu caracter financiar se acorda pentru achitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate si se numesc sconturi de decontare. Sub aspect metodologic trebuie avute in vedere anumite reguli: > mai intai se calculeaza reducerile comerciale in ordinea: rabaturi - remize si apoi se calculeaza reducerile financiare, suma absoluta a fiecarei categorii de reduceri se determma in functie de "netul" anterior, deci sub forma de cascada; > reducerile comerciale se contabilizeza numai daca acestea se acorda ulterior printr-o factura distincta si nu prin factura initiala, in care caz ele se au in vedere in sensul ca in contabilitate se inregistreaza "netul" comercial; > risturnurile, fiind reduceri calculate asupra ansamblului operatiilor efectuate intr-o perioada determinata, se acorda, de regula, prin facturi distincte si, deci, se contabilizeaza. S.C. AEROSTAR" S.A. Bacau se aprovizioneaza cu motorina pentru utilaje de la S.C. "Rafo"S.A. Onesti dupa cum urmeaza: motorina rabat 10% 400 000 lei 40.000lei

75

360.000 lei 18 000 lei 342.000lei 6 840 lei 335.160 lei 63 680 ,4lei 398 840 ,4 lei remiza 5% ,,net "commercial scont decontare 2 % net de plata TVA19% TOTAL DE PLATA inregistrarea facturii nr. 0168252: % 3022 "Combustibili" 4426 " TV A deductibila" 63 680 ,4 = 405 680 ,4 342 000

401 "Furnizori"

achitarea facturii nr.0168252:

401 Furnizori

% 767

405.680,4 6.840 398.840,4

Venituri din sconturi acordate 5121 Conturi la banci in lei

76

3.2.5 Contabilitatea efectelor de comert

Vanzarile pe credit presupun un decalaj important intre momentul livrarii si data platii. Acest decalaj e intre livrare si plata dintre partenerii comerciali constituie creditul comercial, in aceasta forma, creditul comercial prezinta anumite limite intre care si pericolul de a transfera de la o intreprindere la alta dificultatile de trezorerie si, in caz de criza economica, provocate de reactii in lant de insolvabilitate. De aceea, in derularea tranzactiilor comerciale, furnizorii cauta anumite garantii recurgand, cel mai adesea, la utilizarea efectelor comerciale. Efectele comerciale reprezinta titiuri de valoare, negociabile pe terrnen scurt sau imediat, care atesta, dupa caz, datorii create in cadrul relatiilor comerciale cu furnizorii si clientii. Ele circula sub diferite denumiri generice cum ar fi: iscrisuri, polite, cambii, instrumente de plata si credit. Fiind negociabile pot fi cedate, vandute ori transmise. Daca intreprinderea a vaindut produse unui client si doreste confirmarea in scris a capacitatii de plata a acestuia, va solicita semnarea de catre client a unei trate sau va primi sub semnatura acestuia un bilet la ordin, in continuare, aceste efecte pot fi decontate la termenul de scadenta inscrise in cadrul lor, pot fi scontate imediat la banca, caz in care banca devine, la randul sau, proprietara efectului si va incasa la scadenta creanta de la client, pot fi valorificate ca titiuri de valori la burse sau transferate altei persoane cu dreptul de creanta. Discutate din punct de vedere financiar, efectele comerciale pot fi tratate ca: > instrumente de mobilizare - reprezinta o modalitate de transformare a datoriilor-creantelor in valori negociabile sub forma titlurilor de valoare disponibile pentru activitatea de trezorerie;

>

instrumente de decontare - sunt folosite pentru plata datoriilor fata de terfi sau incasarea creantelor. Avand in vedere numarul de persoane care intervin in momentul crearii efectelor comerciale, acestea se

clasifica in: > > efecte care solicita interventia a doua persoane : biletul la ordinl; efecte care presupun interventia a trei persoane: cambia si cecul Cambia (numita si trata) este obligatia scrisa de a plati sau de a face sa se plateasca, la scadenta, o suma de bani determinata; ea este un inscris prin care creditorul numit tragator, da ordin unei altei persoane, numita tras sa plateasca o suma determinata, la vedere sau la o anumita data, unei terte persoane numita beneficiar. Ordinul tragatorului poate sa prevada si plata unei sume de catre tras, la ordinul beneficiarului. Pentru a fi valabila, o cambie trebuie sa contina mentiunile obligatorii standardizate. O cambie emisa de tragator (furnizor) este transmisa spre acceptare trasului (clientului). > acceptarea este angajamentul luat de catre tras, fata de orice posesor legitim de a plati cambia la 77

. Cele mai intalnite efecte comerciale sunt cambia si biletul la ordin.

scadenta. Trasul nu este obligat prin lege sa accepte, dar, daca accepta, el devine debitorul (obligatul) principal. > Scadenta este termenul la care cambia trebuie platita; ea trebuie sa rezulte cu precizie din textul cambiei care trebuie sa contina ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte la plata. Scadenta poate fi: la vedere, la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii, la o data fixa. Cambia indeplineste o tripla functionalitate: > functia de instrument de measure la initiativa creditorului (tragatorului): tragatorul remite cambia, de obicei, bancii sale care, dupa ce ii va achita sumele cuvenite (in cadrul operatiei de scontare), va prezenta efectul comercial trasului, la scadenta, in vederea incasarii; > funcfia de instrument de credit, ceea ce in limbaj financiar, poarta nurnele de mobilizare a creantelor comerciale; > finctia de instrument de plata atunci cand posesorul cambiei prezinta cambia ca mijloc de decontare (plata) unui creditor al sau. Biletul la ordin este efectul comercial prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati, la o anumita data, o suma determinata beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al efectului. Spre deosebire de cambie care este creata la initiativa creditorului, biletui la ordin este creat la initiativa debitorului care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar, aflat in calitate de creditor. Pentru a fi valabil un bilet la ordin trebuie sa contina mentiunile obligatorii prescrise de lege, cum sunt: demumirea titlului, promisiunea pur si simplu de a plati o suma determinata, indicarea scadentei, locul platii, numele beneficiarului, data si locul emiterii, numele si adresa emitentului, etc.

Fig.3.3. Relaiile dintre tragtor i beneficiar In contabilitate, crearea efectelor comerciale genereaza inregistrariie: in contabilitatea tragatorului (beneficiarului), pentru valoarea nominala de 150.000.000 lei:

413 "Efecte deprimit"

411 "Clienti"

150.000.

78

in contabilitatea trasului (platitorului), pentru valoarea nominala de 150.000 lei:

401 "Furnizori"

403 150.000.

"Efecte de plata"

in cazul in care au fost incasate-platite in mod direct, fara interventia bancilor, in contabilitatea tragatorului:

5311 ,,Casa in lei"

413

,,Efecte de primit "

150.000.

in contabilitatea trasului:

403 ,,Efecte deplatit "

5311 Casa in lei" 150.000

In cazul in care decontarea se efectueaza prin intermediul bancilor sau alte institutii financiare, se plateste un comision pentru serviciul bancar efectuat, se presupune de 6%. in contabilitatea tragatonilui:

% 512 " Conturi curente la banci" 627 "Cheltuielile cu serviciile bancare si asimilate "

413.

150.000 141.000.

,,Efecte de primit de la clienti"

9.000.

in contabilitatea trasului: 79

512 403 "Efecte de plata = " Conturi curente la banci

150.000.

Fiind titluri de credit negociabile, efectele de comert incorporeaza creante transmisibile, odata cu trecerea acestora din proprietatea unei persoane in proprietatea alteia.

3.3 Informaia de bilan privind datoriile i creanele comerciale

Analiza situatiei financiare patrimoniale se bazeaza in principal pe date din ultimul bilant s i contul de profit si pierdere care constitute documentele oficiale de gestiune a fiecarei intreprinderi. Pe baza acestor date se formuleaza concluzii referitoare la pozitia particulara a firmei in raport de situatia generala a ramurii din care face parte si a concurentei. Rezultatele economico financiare ale intreprinderii au o structura complexa, datorita faptului ca sunt expresia unor ample si variate fenomene economico- financiare ce caracterizeaza activitatea sa si care , la randul lor, se desfasoara dupa legi economice bine determinate. Organizarea activitatii de analiza economico - financiara este diferita in functie de subiect si de scopul urmarit. Activitatea de reparatii si constructii urmareste cu ajutorul unor factori specifici,pe sectorul de activitate (venituri brute din reparatii, volumul marfurilor reparate sau construite(to),coeficient de utilizare a utilajelor si a fortei de munca , productia medie zilnica,etc) . Acesti indicatori permit atat cuantificarea volumului de transport cat si caracterizarea gradului de folosire a parcului de autovehicule intr-o perioada de timp (luna, trimestru, an).

3.3.1. Situaiile financiare privind datoriile i creanele comerciale

Analiza economica este o dimensiune a autonomiei agentului economic prin faptul ca urmareste permanent maximizarea veniturilor si minimizarea cheltuielilor de productie. A In acesta directie, analiza economica urmareste sa previna, descopere si lichideze, cauzele generatoare de rezultate negative. Performantele analizei economico financiare depind in mare masura de cantitatea si calitatea informatiilor folosite.

80

Rezultatele economico-financiare ale intreprinderii au o structura complexa, datorita faptului ca sunt expresia variatelor procese si fenomene-financiare ce caracterizeaza activitatea sa si care la randul lor, se desfasoara dupa legi economice bine determinate. Analiza pe baza de bilant are ca obiectiv sa stabileasca un diagnostic asupra situatiei financiare si rentabilitatii intreprinderii in mod corespunzator, analiza se structureaza pe doua categorii de probleme:
1.

analiza situatiei patrimoniului prin prisma echilibrului financiar, lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii;

2. analiza rezultatelor. Acestea sunt elemente ale diagnosticului financiar care formeaza tabloul pe baza caruia se pot trage concluzii asupra valorii unitatii si a perspective! acesteia.

3.3.1.1. Analiza lichiditaii i solvabilitaii de plata a ntreprinderii

Situatia financiara a creantelor si datoriilor se determina cu ajutorul unor indicatori economico- financiari ca de exemplu lichiditatea. Problematica lichiditatii si solvabilitatii firmei este destul de complexa: ,,Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani,aceasta putand fi si un criteriu de grupare a posturilor in bilant."9 Transformare necesara pentru a onora obligatiile pe termen scurt. Aceasta reprezinta capacitatea reala de plata a obligatiilor exigibile si se apreciaza prin cash-flow. Se exprima prin rapoarte intre elementele de activ in sensul ca se poate stabili cat din valoarea activului se afla sub forma lichida in conturile de disponibilitati banesti si cat pot sa devina lichide imediat ( ex. creantele, stocurile de produse finite etc.) Principalii indicatori calculati pentru aflarea lichiditatii sunt: Lichiditatea globala sau generala a intreprinderii (LG) - se determina ca raport intre total active circulante si total datorii sau obliga|ii de plata pe termen scurt.

81

LG =_ACTIVE CIRCULANTE

DATORII PE TERMEN SCURT

100

Lg= 68937272 / 28355332 *100= 243.11% sau 2.43

Indicatorul lichiditatii globale (,,curent ratio" in literatura anglo- saxona) reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente ale unei intreprinderi de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati, pentru a satisface obligajiile de plata exigibile. Unul din principiile fundamentale de echilibru financier a intreprinderii este acela potrivit caruia activele curente trebuie sa aiba o valoare mai mare decat obligatiile curente, ceea ce inseamna o valoare a lichiditatii globale supraunitara. Lichiditatea generala este satisfacatoare daca marimea acesteia este intre 1,2 si 1,8. Potrivit standardelor internationale, se apreciaza favorabila o lichiditate globala cuprinsa intre 2 si 2,5 . Valoarea indicatorului pentru SC RAD TRANS este sub limita acceptabila, viteza de rotatie a stocurilor, durata incasarii creantelor avand influenta asupra ei. Lichiditatea curenta sau imediata (Lc) : se determina ca raport intre activele circulante disponibile (lichiditati efective din creante clienti, alte creante si plasamente pe termen scurt sau la vedere) si obligatii curente (furhizori, sold salarii, datorii sociale, datorii fiscale, credite bancare pe termmen scurt). Lc = (ACTIVE CIRCULANTE STOCURI) / DATORII PE TERMEN SCURT * 100

Lc = (68937272 13197420) \ 28355332 *100= 96.57% sau 0.96

Lichiditatea curenta ia in considerare doar activele patrimoniale care pot fi transformate imediat in moneda. Se apreciaza de catre specialisti ca acest indicator poate atinge minim val. de 0,5 %, iar valoarea optima trebuie sa fie egala cu 1. Este ceea ce se numeste regula prudentei financiare" Lichiditatea imediata (LI) se determina ca raport intre trezoreria activa (casa, disponibilitati bancare si plasamente de scuta durata) si datoriile pe termen scurt ale intreprinderii, 82

Li = TREZORERIA ACTTVA DATORH PE TERMEN SCURT

100

Li =48157505 /28355332 * 100= 169.83% sau 1.69

Aceasta rata masoara partea de datorii pe termen scurt care ar putea fi rambursata instantaneu, pe baza valorilor disponibile. O cunoastere mai buna a lichiditatii necesita un studiu mai detaliat a ciclului de exploatare, precum si calcularea coeficientilor de rotafie a stocurilor, clientilor, furnizorilor. Aprecierea lichiditatii globale pe baza de bilant se face cu ajutorul fondului de rulment. Fondul de rulment. - Este un concept foarte utilizat de analiza financiara, el serveste masurarii conditiilor echilibrului financiar. Reprezentat de capitalul permanent pentru finantarea activelor circulante, intereseaza nu numai intreprinderea ci si creditorii acesteia, care vad in fondul de rulment posibilitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt. Prin urmare fondul de rulment este un indicator care mascheaza riscul de lichiditate.

FR = ACTIVE CIRCULANTE - DATORII PE TERNMEN SCURT

Acesta metoda de calcul evidentiaza mai bine pentru ce foloseste fondul de rulment. Accentuiaza asupra finalitatii fondului de rulment, acea finantare a activelor circulante. Mai este cunoscuta si sub forma de analiza interna. FR = 68937272 28355332 = 40581940

Daca activele circulante ar fi fost inferioare datoriilor pe termen scurt, atunci ar fi fost o situatie de disconfort financiar al firmei. Marimea fondului de rulment nu are insa o semnificatie absoluta ca indicator de lichiditate. El trebuie interpretat si in functie de alte variabile, indeosebi de natura activita|ii, rentabilitate. Solvabilitatea - reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale la termenele 83

scadente, adica a obligatiilor pe termen mediu si lung. Aici intervine comparatia intre elementele de activ si pasiv (disponibilitati si obligatii) Aprecierea solvabilitatii unui agent se face cu urmatorii indicatori:

Rata solvabilitatii patrimoniale (Sp):

84

Sp =

CAPITAL PROPRIU CAPITAL PROPRIU + CRADITE PE TERMEN LUNG

1 00

Sp= 66823961 / (66823961 +1178995) *100 = 98.26?% sau 0.98

Nivelul minim al acestei rate trebuie sa se incadreze intre 0,3- 0,5. O situatie normala, este atunci cand marimea acestuia depaseste 0,5 Rata solvabilitatii generate (Sg)

Sg =

ACTIVE TOTALE

100 DATORII TOTALE

Sg=

107993624 / 29534327 *100 = 365.65 %sau 3.65 Cu cat valoarea acesteia este mai mare decat 1 cu atat situatia financiara a intreprinderii

este mi buna.

3.3.2. Analiza gestiunii creditului client

Ratele de gestiune a creantelor curente exprima durata medie in zile de incasare a contravalorii creantelor curente. Practic, indica decalajul mediu in zile intre data lucrarilor si serviciilor prestate si data incasarii contravalorii acestora. Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii creantelor clienti este de 8 rotatii, care corespunde unei durate medii de incasare a creantelor de 45 zile. Valoarea optima ar fi de maximum 30 de zile. Daca are loc o diminuare a creditului client, adica reducerea duratei medii a unei rotatii inseamna o inbunatatire a destiunii clientilor. In dinamica, este de preferat ca durata in zile sa se reduca, respectiv sa creasca numarul de rotatii

Analiza gestiunii creantelor din exploatare Ratele de gestiune a creantelor din exploatare exprima durata medie in zile de incasare a 85

contravalorii creantelor legate de activitatea de exploatare. Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii creanfelor din exploatare este de eel putin 6 rotatii, care corespunde unei durate medii de incasare a creantelor de 60 de zile. Valoarea optima ar fi de maximum 30 de zile. In dinamica, este de preferat ca durata in zile sa se reduca, respectiv sa creasca numarul de rotatii. Rata de gestiune a clientilor (viteza de rotatie a creantelor clienti) ne arata in cate zile firma isi incaseaza contravaloarea serviciilor efectuate clientilor, putandu-se aprecia fie prin numarul de rotatii, fie prin durata de incasare in zile a creditului comercial acordat. Rata de gestiune a clientilor exprima creditul client acordat de firma, adica durata medie in zile de incasare a contravalorii serviciilor de la beneficiari. Valoarea optima ar fi de maximum 30 de zile. Marimea acestui indicator este influentata de pozitia firmei pe piata comparativ cu concurentii ei, de relatiile stabilite cu clientii, de specificul activitatii care influenteaza durata ciclului economic, conjunctura economica si politica de credit practicata pe piata. Practica de credit comercial a firmei trebuie sa urmareasca cresterea ,,vanzarilor" in masura in care aceste vanzari contribuie la cresterea profitului. Daca are loc o diminuare a creditului client, adica reducerea duratei medii a unei rotatii, inseamna ca are loc o imbunatatire a gestiunii clientilor ca urmare a schimbarii politicii de credit comercial. O durata mare de rotatie in zile inseamna ca resursele financiare ale firmei sunt utilizate de catre clienti o perioada de timp mai mare. Daca durata in zile a unei rotatii depaseste 30 de zile, exista semnale ca intreprinderea se confrunta cu greutati in incasarea facturilor emise. Daca durata in zile a rotatiei are tendinta de crestere, se impune analiza clientilor rau platnici. Daca are loc o crestere a creditului client fara a exista o crestere a vanzarilor, acesta este semnalul inrautatirii situatiei firmei care va fi nevoita sa-si modifice politica de credit pentru a-si pastra clientela. De asemenea, poate sa insemne ca beneficiarii au dificulta|i de piata ca urmare a conjuncturii nefavorabile. Daca durata creditului-client este mai mare decat durata creditului furnizor, atunci se creeaza un deficit de resurse financiare. Prelungirea (cresterea) duratei medii de recuperare a creantelor-clienti poate fi rezultatul politicii de expansiune pe piata a firmei. Ca o concluzie finala: o crestere a duratei de recuperare a creantele, are o influenfa negativa asupra trezoreriei firmei, care devine problematica atunci cand aceasta durata o depaseste pe cea a platii furnizorilor. 86

Viteza de rotaie a creanelor curente

Nr crt. 1. 2. 3. 4. Specificate Cifra de afaceri Creante curente Numar de rotafii Durata unei rotatii Valoarea minima UM mii lei mii lei rot zile rot Perioada de analiza 2004 2005 44.575 57.756 6.355 9.297 7,014 6,21 52,03 58,75 4 4 Simbol 2006 86.063 8.330 10,33 35,32 4 Vt Cr Nrot=Vt/Ct Dz = 365*(Cr/Vt) Min

3.3.3. Analiza gestiunii datoriilor curente

Ratele de gestiune a datoriilor curente exprima durata medie in zile de plata a contravalorii datoriilor pe termen scurt. Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii datoriilor curente este de 4 rotatii, care corespunde unei durate medii de plata de maximum 90 zile. Valoarea optima a perioadei de decontare ar fi de maximum 30 de zile. In dinamica, este de preferat ca numarul de rotatii sa scada, adica sa creasca durata in zile. Se recomanda ca durata medie de plata a datoriilor sa fie mai mare decat durata de incasare a creantelor curente.

Analiza gestiunii datoriilor din exploatare Ratele de gestiune a datoriilor din exploatare exprima durata medie in zile de plata a contravalorii datoriilor de exploatare.

Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii datoriilor din exploatare este de eel putin 6 rotatii, care corespunde unei durate medii de plata a datoriilor de 60 de zile. Valoarea optima ar fi de maximum 30 de zile. In dinamica, este de preferat ca nuniarul de rotatii sa 87

scada, adica sa creasca durata in zile. Este de recomandat ca durata medie de plata a datoriilor curente din exploatare sa fie mai mare decat durata de incasare a creantelor. Marirea duratei medii de achitare a datoriilor genereaza efecte pozitive asupra trezoreriei, in sensul relaxarii termenelor de plata.

Viteza de rotaie a datoriilor curente

Nr crt. 1. 2. 3. 4.

Specificate Chelruieli totale Datorii pe termen scurt Numar de rotatii Durata unei rotatii Valoarea minima

UM mil lei mil lei rot zile rot

Perioada de analiza 2004 2005 42,265 63.414 6.432 11.406 6,57 5,55 55,54 65,65 4 4

Simbol 2006 89.005. 9.785 9,09 40,12 4 Cht Dts Nrot-Cht/Dts Dz = 365* (Dts /Cht) Min

3.3.4. Analiza gestiunii creditului furnizor

Rata de gestiune a furnizorilor (viteza de rotatie a furnizorilor) ne arata in cate zile firma isi achita obligatiile sale fata de furnizori. Rata de gestiune a furnizorilor exprima creditul furnizor primit de firma, adica durata medie in zile de plata a contravalorii bunurilor achizitionate de la furnizori. Practic, indica decalajul mediu in zile intre data facturarii si data platii contravalorii bunurilor cumparate. Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii datoriilor fata de furnizori este de eel putin 8 rotatii, care corespunde unei durate medii de plata a facturilor de 45 zile. Valoarea optima ar fi de maximum 30 de zile. Marimea acestui indicator este influenjata de pozitia firmei furnizoare pe piata comparativ cu concurentii ei, de relatiile stabilite cu furnizorul, de specificul activitatii care influenteaza durata ciclului economic, conjunctura economics si de politica de credit practicata pe piata. O viteza de rotatie mica (durata in zile mare) inseamna ca firma foloseste resursele necesare funnizoruluii, cu toate ca reflecta o situatie favorabila, poate conduce la inrautatirea relatiilor comerciale daca durata in zile a unei rotatii este mai mare de 30 de zile si nu este efectul unei intelegeri prealabile (firma trebuie in acest caz sa-si analizeze conditiile de plata si cauzele lipsei de lichiditate). In situatia in care 88

cumparatorul se gaseste in pozitie dominanta fata de furnizor, el poate negocia credite - furnizor avantajoase. Daca tendinta vitezei de rotate (durata in zile) este in crestere, exista semnale ca firma se confrunta cu greutati la plata. Daca durata creditului furnizor este mai mare decat durata creditului client, atunci se creeaza un excedent de resurse financiare. Concluzionand, creditul client mai mare decat creditul furnizor este nefavorabil pentru trezoreria firmei, in timp ce situatia inversa creditul furnizor mai mare decat creditul client avantajeaza firma din perspectiva resurselor atrase fara nici un cost.

3.3. 5. Analiza corelaiei creane - datorii

Pentru activitatea financiara a firmei este importanta cunoasterea evolutiei corelatiei dintre creante si obligatii, deoarece acestea influienteaza capacitatea de plata. In cadrul diagnosticului financiar se cerceteaza evolutia creantelor si obligatiilor in raport cu cifra de afaceri, pentru a pune in evidenta raportul dintre imobilizarea capitalului firmei si eel ce priveste folosirea surselor atrase. Creantele S.C. AEROSTAR S.A., la data de 31.12.2006, sunt de 7.582.347 lei (valoare neta), reprezentand 11,00 % din totalul activelor circulante si au urmatoarea componenta:

89

Datoriile totale ale societatii S.C. AEROSTAR S.A., la data de 31.12.2006 sunt de 29.534.327 lei . Datoriile exigibile intr-un termen mai mic de un an sunt de 28.355.332 lei (96% din total datorii), iar datoriile exigibile intr-un termen mai mare de un an sunt de 1.178.995 lei.

Comparativ cu 2005, in 2006 se inregistreaza diminuarea creantelor cu 594.788 lei ca urmare a aplicarii reglementarilor contabile conform OMFP 94/2001. Aceste aspecte pot fi evidentiate si cu ajutorul indicatorilor: 90

- Durata de imobilizare a creantelor (Di)

Di = SdX 360 Rd sau Ca Sd soldul mediu al creantelor; Rd- rulajul debitor al conturilor de creante.

Di2005 = 7.582.347 x360 = 19.36 140976614 Di2006 = 9.297 x360 = 57,94 57.756

D i2 004 = 8.330 x360 = 34,84 86.063 Durata de folosire a resurselor atrase (Df) Sc 360 Df =Re sau Ca Sc - sold mediu creditor al conturilor de obligatii; Re- rulajul creditor al conturilor respective;

Df20o2 = 6.432 X360 =51,94 44.575 Df2003 =11.406 X36Q = 71,09 57.756 Df2004 = 9.785 X360 = 40,93 86.063

91

Calculul s-a facut pe baza cifrei de afaceri. Cunoasterea acestor aspecte este necesara pentru a putea previziona necesarul de surse pentru finantarea exploatarii, in perioadele viitoare. Creantele si obligatiile sunt analizate si sub aspectul gradului de vechime. In mod normal ar trebui ca acestea sa fie de pana la 30 zile, intre 30 si 90 zile si peste 90 zile. Incasarea si respectiv plata la un interval de 90 zile constituie cauze ale blocajelor financiare ale multor societati comerciale.

CAPITOLUL IV. POSIBILITAI DE EXTIXDERE A UTILIZARII MIJLOACELOR MODERNE DE CALCUL LA S.C ,,AEROSTAR S.A.
4.1 Prezentarea sistemului cu care se opereaza
Orice intreprindere prestatoare de servicii desfasoara o activitate profitabila pe termen lung daca utilizeaza vehicule, utilaje si tehnologii adecvate in scopul satisfacerii cererii clienfilor, in cadrul unor restricfii de resurse productive. Sistemul reprezinta "un ansambln de componente inter condifionate ce urmaresc un obiectiv comun in procesul organizat de transformare a resurselor in iesiri". Un asemenea sistem poseda trei componente aflate in interactiune: Intrarile - sunt elemente ce provin din mediul extern sistemului, pentru a fi supuse exploatarii. Prelucrarile - sunt reprezentate de procesele care permit transformarea resurselor (intrarilor) in rezultate. Iesirile - sunt elementele rezultate din prestari servicii si executare de lucrari (rapoarte).

92

sunt supuse acestea si a informatiilor rezultate din prelucrarile realizate in cadrul sistemului. Un sistem se gaseste intr-un mediu care cuprinde si alte sisteme. Cand un sistem face parte din alt sistem, el se numeste subsistem, iar sistemul din care face parte reprezinta mediul sau. Un sistem este separat de mediul sau prin frontiera, iar relatia sistemului cu mediul sau se realizeaza prin intermediul intrarilor si a iesirilor. Sistemul informational reprezinta ansamblul datelor i informatiilor, fluxurilor i circuitelor informationale, procedurilor i mijloacelor de tratare a informatiilor menite sa contribuie la realizarea obiectivelor socio-economice. Misiunea sistemului informational este de a sprijini procesele decizionale si operational cu informatii corecte si in timp real, asigurand o buna comunicare intre diferitele niveluri ierarhice de supervizare, atat pe orizontala cat si pe verticala si, prin toate acestea, contribuind la imbunatatirea activitatii firmei, a calitatii si performantei produselor realizate. Obiectivele sistemului informational fn cadrul societatii pot fi sintetizate astfel: o furnizarea de informatii corecte, utile si la timp celor care le solicita, in vederea sustinerii procesului decizional; o perfectionarea procesului de prelucrare a datelor obtinute din mediul intern si extern, cu scopul obtinerii in timp optim a informatiilor solicitate dar, si mai important, de sprijinire a planificarii si controlului organizatiei; o rationalizarea circuitului informational in cadrul unitatii; o eficientizarea activitatilor desfasurate in cadrul sistemului informational; o introducerea noilor tehnologii informationale pentru obtinerea avantajelor competitive; o asigurarea flexibilitatii sistemului pentru adaptarea la modificarile care pot interveni in cadrul firmei sau in exteriorul ei. Informatia economica reprezinta ansamblul de fapte, notiuni, cunostinte sau decizii de care se dispune la un moment dat despre un subiect determinat (fenomen sau proces economic) si care face obiectul unei comunicari, unei interpretari sau a unei judecati a omului ca unic factor rational. Caracteristicile esentiale care afecteaza in mod direct gradul de influenta al informatiei intr-un proces decizional sunt: acuratetea (calitatea, corectitudinea) informatiei; momentul producerii (vechimea) si durata de valabilitate a informatiei; natura (sfera de aplicativitate) a informatiei.

93

informatie poate proveni din surse diferite (situatie in care se poate verifica informatia) sau informatia poate proveni dintr-un lant de surse. In cazul in care informatia provine dintr-un lant de surse este recunoscut faptul ca fiecare sursa adauga un oarecare grad de prelucrare, ce poate altera continutul original al acesteia, In aceste cazuri informatia primara este de o importanta covarsitoare, pierderea ei ducand la imposibilitatea determinarii gradului de acuratete a informatieifinale si a celor intermediare.

Vechimea informatiei i durata de valabilitate sunt doua elemente care determina in Mod direct gradul de acuratete si eel statistic al unei informatii la un moment dat, altfel spus, aceasta caracteristica determina gradul in care o informatie poate raspunde la un moment de timp bine definit, unei anume necesitati informationale Privite din acest punct de vedere, informatiile se pot clasifica in: informatii in timp real (cea mai proaspata informatie posibila); informatii operative necesare in procesul decizional (recente); informatii sintetice si statistice necesare in planiflcare (strategice).

Sfera de aplicabilitate a informatiilor reprezinta gradul de "criptare" a datelor utile dintr-o informatie in cadrul unui proces decizional definit. Aceasta caracteristica este dependent de factorul uman care foloseste si interpreteaza informatia, pentru ca depinde de abilitatea acestuia de a intelege si a extrage sensul ei corect. Din acest motiv aceasta caracteristica este destul de greu de formalizat si de eliminat. Singurul element care poate reduce factorul de rise aferent acestei caracteristici este prezenta unui dictionar de date eficient si mentinerea informatiilor intr-o forma clara, concisa si coerenta pe tot parcursul producerii si prelucrarii lor.

Aceste trei caracteristici trebuie cunoscute intotdeauna cand se foloseste o informatie, pentru ca ele determina gradul de rise in utilizarea acelei informatii intr-un proces decizional.

La nivel strategic, informatiile trebuie sa satisfaca dorinta factorilor de decizie de a cunoaste evolutia pietei.

94

Ce informatii ofera sistemul informational

Ce informatii sunt necesare

- valoarea rezultatelor financiare ale repartizare a profitului; curenta ~si din perioadele trecute, pentru bugetareape termen lung a activitatilor; pentru angajarea acesteia in investitii de valoare mare sipe perioade lungi; - informatii despre vanzarile de servicii pe zone geografice.

- despre concurenta sidespre cererile - tendintele existente pe piata pentru o - noile piete de desfacere pe care poate pdtrunde firma si despre pretarile evolutia actiunilor pe piat

firmei, in vederea stabilirii modului de de servicii not; - informatii despre starea financiara eventuala modificare a ofertei de servicii;

- prognoza evolutiei viitoare a firmei, practicate de concurenta;

La nivel tactic, informatiile trebuie sa vina in sprijinul luarii deciziilor ce privesc planificarea activitatilor pe termen mediu si scurt.

transportului la gol.

Ce informatii ofera sistemul informational Ce informatii sunt necesare: - privind creantele si datoriile firmei, pentru determinarea gradului de acoperire a necesarului definantare; - despre cash-flow-ul firmei; - privind planul de afaceri pe termen mediu si volnmul serviciilor; - privind costnl serviciilor si preturile practicate de piatd; media cererilor de servicii, pentru stabilirea activitatii viitoare si evitarea 95

- privind nivelul de performantd al firmei prin analiza indicatorilor previzionati si a celor efectiv realizati;

- abaterile de la rezultatele prevazute; - cauzele ce determina abaterile.

La nivel operational, sistemul informational ofera informatii necesare desfasurarii activitatilor curente ale intreprinderii, referitoare la traseele vehiculelor, aprovizionare si cereri noi de prestari servicii.

- privind cererea de transport si aprovizionare cu motorind sipiese auto; - situatia decontdrilor cu furnizorii si a incasdrilor de la clienti; - registrul ordinelor de platd, cecurilor emise; - volumul serviciilor prestate mtr-o perioada de timp; structura creantelor restante, a intrdrilor si iesirilor; - alte informatii oferite de contabilitatea fmanciard (bilant, balantd) - situatia comenzilor primite de la clienti, a obligatiilor de platd cdtre furnizori, cu termenul de scadentd deposit._ - situatia veniturilor si cheltuielilor pe componente organizatorice; - situatiile financiare comparative cu rezultatele din perioadelor anterioare

96

4 1.1 Sistemul informational economic

Sistemul informational economic este ansamblul organizat si integral de principii, metode si mijloace de culegere, inregistrare, prelucrare si transmitere a informatiilor de orice natura, din domeniul economic, necesare desfasurarii optime a procesului de conducere la toate nivelurile economiei nationale. La baza unui sistem informational modern sta sistemul informatic, ca parte components esentiala i cu o pondere in continua cretere. SC AEROSTAR BACAU SA a optat pentru implementarea unui sistem de gestiune a resurselor integrat cu scopul de a obtine informatii corecte, in timp real prin automatizarea proceselor din cadrul organizatiei.

4.2. Prezentarea actualului sistem informatic - parte integrant a sistemului informaional economic

n acest capitol ne propunem s prezentm, n detaliu, caracteristicile soluiei ERP, SIVECO , cu privire la funcionaliti, modaliti de implementare, resursele necesare, beneficii obinute n urma implementrii, precum i domeniile n care se obin cele mai fructuoase implementri. La baza alegerii acestui produs romnesc de gestionare a resurselor ntreprinderii au stat urmtoarele argumente: este un sistem software matur, de calitate; poate fi implementat n diverse domenii printre care amintim: construcii de maini i confecii

metalice, prelucrarea metalelor, prelucrarea lemnului i fabricarea mobilei, utilaj tehnologic, piese i maini agricole, piese, echipamente i accesorii auto, mase plastice, porelan i ceramic, aparate i echipamente electrice/ electronice, materiale de construcii, etc; firma productoare se afl pe locul 5 n Romnia , dar este prezent i pe piaa internaional.

4 2.1 Module i funcionaliti ale produsului informatic Siveco

Sistemul ERP Siveco cuprinde module care rezolv principalele probleme ale oricrei organizaii, iar dezvoltarea componentelor din pachetul integrat s-a realizat pe baza cerinelor exprimate de utilizatori fr cunotine informatice, dar experi n domeniile lor de activitate. Astfel, structura propus de compania Siveco Solutions este urmtoarea: Planificarea produciei; Producia discret; Producia de proces; Gestiunea stocurilor; Aprovizionare; Desfacere; Comerul cu amnuntul; Contabilitate financiar; Analiz financiar; Imobilizri; Obiecte de inventar; Contabilitate de gestiune; Salarizare & Resurse umane; Tablou de bord; Managementul bugetelor; Date de baz; ISO DMS; Mentenana.

Figura nr. 4.1. Componena soluiei Siveco (surs: www.siveco.ro) Planificarea produciei permite construirea unui numr nelimitat de scenarii deplanificare a comenzilor de secie nregistrate n modulul de producie, precum i obinerea informaiilor legate de planificarea acestora n timp i spaiu, mpreun cu gradul de ncrcare a locurilor de munc i a utilajelor acestora. Modulul prevede urmtoarele opiuni:

1.

Planificarea produciei are n vedere ntocmirea scenariilor de planificare a produciei,

prezentat in Anexa 12, i presupune nregistrarea caracteristicilor tehnologice ale produselor finite, subansamblelor, reperelor. n realizarea scenariile de planificare se pornete de la informaiile existente la nivelul calendarul de ntreprindere, planul de lucru, locurile de munc, operaiile tehnologice, fia tehnologic a produsului. Rezultatele planificrii se pot vizualiza grafic sau sub form de raport, cu posibilitatea de a fi exportate n fiiere Excel; se poate observa desfurarea n timp a operaiilor, pe comenzi de secie sau locuri de munc cu posibilitatea de detaliere a reprezentrii pn la nivel de operaie. 2. Programarea i lansarea produciei presupune consultarea programului de pregtire a

fabricaiei; consultarea comenzilor privind producia contractat; consultarea Centralizatorului de timpi i manoper/ operaii; consultarea Centralizatorului de timpi i manoper/ comand; consultarea Centralizatorului manopera lansat/ clase de locuri de munc; consultarea Centralizatorului manopera lansat/ ateliere; consultarea Programului de producie la nivel de secie. Lansarea i urmrirea efectiv a produciei se face prin intermediul comenzilor interne pe faze, care au i rolul de a crea legturile ntre faze. Aceste comenzi interne permit nregistrarea i evidenierea consumurilor de materii prime i materiale auxiliare, precum i a predrilor de produse finite/ semifabricate, nregistrarea i urmrirea raportrilor de manoper i colectarea datelor pentru realizarea calculaiei de cost; 3. Urmrirea produciei dispune de opiunile de Raportri manoper pe comenzi i pe servicii i

Rapoarte de urmrire a consumului efectiv sau a realizrii efective pe comand, pe secie.

Producia discret. Modulul este dedicat asistrii ntregului ciclu de producie (avnd ca date de intrare comenzile clienilor sau planificrile de producie pe stoc) i ofer multiple faciliti cu privire la fazele de pregtire, programare/ lansare i urmrire a produciei. Urmrirea produciei cu ajutorul acestui modul permite controlul i mbuntirea calitii produsului finit, contribuind la eliminarea timpilor mori i la reducerea rebuturilor. Modulul prevede urmtoarele opiuni:

1. Pregtirea fabricaiei presupune definirea calendarului de ntreprindere, a planului de lucru sptmnal, introducerea locurilor de munc, a operaiilor tehnologice, a caracteristicilor tehnologice, a normelor de timp i a tarifelor, definirea componentelor echivalente, introducerea fielor tehnologice. Dispune de urmtoarele tipuri de rapoarte: Nomenclator n care se afieaz componentele i normele de consum pentru fiele tehnologice Repere tehnologice n care se afieaza componenetele i planul de lucru pentru fiele selectate; tehnologice selectate. 2. Urmrirea produciei ofer posibilitatea de a observa stadiul fiecarui flux al produciei,

detaliat la nivel de repere/ subansamble/ produs finit sau strict doar la nivel de produs, evideniindu-se att realizrile conforme ct i cele neconforme.

Rapoartele care permit urmrirea realizrii produciei sunt: Urmrire comenzi secie; Urmrire comenzi interne; Consumuri efective pe comand; Realizri efective pe comand; Manopera pe comand; Producia marf realizat; Centralizator timpi i manoper/ operaii; Centralizator timpi i manoper/ comand; Program de producie la nivel de secie; Raport timpi i manoper la nivel de secie; Urmrire comenzi de prelucrare la teri; Producia neterminat.

Productia de proces. Acest modul permite gestiunea produciei n ntreprinderile al cror specific

productiv nu se poate modela eficient cu ajutorul modulului Produciei discrete. Utiliznd acest modul se determin cu uurin operaiile i reetele necesare a fi aplicate asupra unui semifabricat ale crui caracteristici se cunosc, aflat ntr-o anumit etap a procesului productiv. Opiunile disponibile n cadrul acestui modul sunt: 1. finite; 2. Lansarea i urmrirea produciei permit nregistrarea i evidenierea consumurilor de materii prime i materiale auxiliare, precum i a predrilor de produse finite/semifabricate, nregistrarea i urmrirea raportrilor de manoper i colectarea datelor pentru realizarea calculaiei de cost. Pregtirea produciei presupune definirea reetelor i planurilor de operaii, stabilirea

necesarului de materii prime, materiale auxiliare i a operaiilor necesare pentru obinerea produselor

Gestiunea stocurilor are ca scop principal satisfacerea necesitilor de urmrire i informare legate de fluxul fizic al bunurilor stocabile n cadrul unitii i vine n sprijinul utilizatorilor cu interfee dedicate generrii i urmririi documentelor de gestiune, stocurilor curente pe depozite, gestionrii cataloagelor de articole, depozite, destinaii de consum, uniti de msur, precum i cu o serie de rapoarte parial definibile de ctre utilizator. De asemenea, componenta gestioneaz toate operaiile de modificare a stocului din magazii, ceea ce ofer posibilitatea de a se lucra cu informaii corecte, n timp real, referitoare la cantitile existente n stoc. Utilizarea modulului de Gestiune a stocurilor conduce la: eliminarea neconcordanelor ntre evidenele cantitative i valorice aferente gestiunii stocurilor; reducerea cheltuielilor cu gestiunea stocurilor; reducerea imobilizrilor n stocuri; reducerea stocurilor supranormative; actualizarea zilnic a situaiei stocurilor, att cantitativ ct i valoric i urmrirea corect a stabilirea necesarului de aprovizionare i realizarea aprovizionrii pe baza unui model optim,

micarii de stocuri (integrat cu evidene contabile) - astfel deciziile se pot lua n timp mult mai scurt;

oferit de sistem; integrarea ntre modulele dedicate gestiunii contabile i gestiunii stocurilor i generarea automata a documentelor aferente micrilor de stocuri. Tranzaciile de stoc avute n vedere sunt: intrri; rezervri; ieiri; transferuri i ajustri; inventare.

Rapoarte prezentate sunt: Fia de magazie; Fia cont analitic pentru valori materiale; Balana analitic de materiale; Centralizator intrri/ ieiri materiale care reprezint o centralizare pe conturi corespondente a Descrcare de gestiune - fereastra permite vizualizarea, listarea i transmiterea prin email a Lista de inventariere; Urmrire stocuri permite surprinderea legturilor ntre intrrile i ieirile de bunuri; Evoluie stocuri, grafic ce prezint evoluia stocurilor pentru articolele, perioada i depozitele Vechime stocuri permite vizualizarea vechimii stocurilor; Documente de gestiune permite vizualizarea, listarea i transmiterea prin email a documentelor

intrrilor/ ieirilor de materiale; documentelor de ieire din perioada i pentru articolele selectate;

selectate;

de gestiune pe tipuri de documente, grupate/ filtrate n funcie de o serie de criterii selectate de utilizator; Stocuri critice, raport ce scoate n eviden articolele pentru care cantitatea existent se afl sub Rapoarte stocuri/ vnzri grupare de rapoarte care surprind legtura ntre vnzare stocuri cantitatea de siguran stabilit de utilizator; achiziii

Modulul Aprovizionare din cadrul sistemului integrat Clarvision este orientat ctre satisfacerea necesitilor de urmrire i informare legate de procesul de aprovizionare, venind n sprijinul utilizatorilor cu interfee dedicate generrii i urmririi contractelor furnizori, comenzilor ferme, cererilor de ofert i a ofertelor, gestionrii cataloagelor de furnizori, a documentelor de intrare (facturi, avize), precum i cu o serie de rapoarte parial definibile de ctre utilizator. Aceasta component este specializat n: gestiunea furnizorilor; analiza achiziiilor i istoricul acestora folosind cererile de ofert, ofertele furnizorilor, istoricul evidena automat a cererilor de achiziie, a cererilor de ofert, a ofertelor furnizorilor i a optimizarea activitii de aprovizionare, compania realiznd aprovizionarea n timp i la un

acestora i valorile realizate fa de buget; comenzilor de achiziie; nivel calitativ nalt. Modulul dispune de urmtoarele opiuni: 1. Operaiuni de aprovizionare din structura creia fac parte operaiuni de aprovizionare la intern

sau la extern, nsoite de documentele specifice, definirea furnizorilor i a contractelor, a comenzilor primite i a ofertelor de la furnizor; 2. 3. Rapoarte dinamice care ofer informaii cu privire la situaia achiziiilor, a contractelor, Cataloage ce prevd condiiile de plat, respectiv scadene, discount-uri acordate clienilor, comenzilor, ofertelor, precum i situaii comparative pe perioade determinate, prezentate n Anexa 6; referina, respectiv documentele n care sunt prevzute datele aferente operaiei de vnzare/achiziie (factura/contract). Avantajele obinute n urma implementrii acestui modul: stabilirea necesarului de aprovizionare;

realizarea aprovizionrii cu alegerea celui mai bun pre, cantitii optime i a condiiilor de economie maxim prin realizarea unei aprovizionri de calitate superioar; asistarea personalului din departamentul Aprovizionare n activitatea desfurat, pentru

aprovizionare;

asigurarea unei activiti eficiente.

Modulul Desfacere din cadrul sistemului integrat Clarvision este orientat ctre satisfacerea necesitilor de urmrire i informare legate de procesul de vnzare. Astfel, sistemul vine n sprijinul utilizatorilor cu interfee dedicate generrii i urmririi contractelor clieni, comenzilor ferme, cererilor de ofert i a ofertelor, gestionrii cataloagelor de clieni, a documentelor de ieire (facturi, avize), precum i cu o serie de rapoarte parial definibile de ctre utilizator. Componenta Desfacere permite: central; exacte; gestiunea valoric a stocurilor scriptic i faptic. posibilitatea diminurii stocului lent i excedentar prin cunoaterea n timp real a situaiei evidena oricrui tip de tranzacie de stoc fcut n scop de vnzare (rezervri, ieiri, eliminarea redundanelor; omogenizarea datelor; disciplinarea activitii profesionale; reorganizarea fluxurilor de activiti; transmiterea direct a datelor financiar-contabile, n vederea consolidrii informaiilor la nivel

transferuri, retururi de marf);

Structura modulului const din: 1. Operaiuni de desfacere, att la intern ct i la export, definirea clienilor, a contractelor de

planificare a livrrilor, a comenzilor ct i a ofertelor ctre clieni, elemente de antecalculaie;

2. 3. 4.

Politici comerciale referitoare la preurile practicate n funcie de client; Rapoarte, cu posibilitatea personalizrii acestora, cu privire la situaia livrrilor, contracte, Cataloage ce prevd informaii referitoare la condiiile de plat, delegaii, mijloacele de

comenzi, statistici vnzri, situaii comparative vnzri, prezentate n Anexa 7; transport, agenii de vnzri. Principalele avantaje pentru activitatea de desfacere deriv din: posibilitatea de a avea evidena online privind vnzrile structurate pe: produse, grupe de evidena i urmrirea clienilor; analiza rezultatelor financiare, raportat la fiecare client, pe mai multe componente, i anume: gestiunea i urmrirea mrfurilor aflate n regim de custodie; imprimarea automat a documentelor emise, n concordan cu reglementrile n vigoare listarea automat a documentelor de informare i sintez cerute de legislaia n vigoare; asigurarea confidenialitii, proteciei i securitii mpotriva accesului neautorizat la date. asigurarea procedurilor de salvare pentru realizarea copiilor de siguran a datelor i produse, structur organizatoric, clieni, perioad, zone;

rezervri, livrri de marf, retururi, facturri, ncasri;

privind coninutul informaional al acestora;

Securitatea se asigur la nivel de utilizator i la nivel de funcionalitate; programelor. Modulul "Comerul cu amnuntul" este destinat evidenei i desfacerii mrfurilor i produselor finite la pre cu amnuntul, precum i evidena furnizorilor i clienilor specifici comerului cu amnuntul. Componenta se detaliaz astfel: 1. 2. 3. 4. Aprovizionare, respectiv documentele pe baza cruia au intrat n gestiune mrfurile i Desfacere, respectiv documentele care au stat la baza scoaterii din gestiune a mrfurilor i Majorri/diminuri de preuri nregistrate/acordate; Inventarierea stocurilor pe articole i depozite, cu evidenierea plusurilor sau minusurilor

produsele finite; produselor, borderou de vnzri pe anumite perioade;

nregistrate; 5. Rapoarte referitoare la comerul cu amnuntul, respectiv: lista de preuri-magazin, raport gestiune-magazin, balana analitic de materiale, fia de magazie, stocuri curente, stocuri pe depozite prezente in Anexa 4.

Contabilitate financiara este la zi cu modificrile legislative i respect att reglementrile romneti de organizare i conducere a contabilitii financiare a agenilor economici, ct i Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS), i asigur: evidena contabil care se ine att n moneda de baz, precum i n moneda paralel, moned ofer posibilitatea lucrului cu conturi analitice; definirea monografiei contabile; gestionarea cursurilor valutare ; gestionarea tipurilor de documente; gestionarea metodelor de descrcare de gestiune folosite pentru fiecare grup de articole definirea regulilor de contare automat: formule contabile i conturi din planul de conturi; contarea automat; nchiderea perioadelor financiare; operarea notelor contabile diverse; posibilitatea de a crea abloane de note contabile diverse nchiderea automat a conturilor de venituri i cheltuieli; regularizarea facturilor parteneri existente n sold la un moment dat; actualizare creane i datorii n valut cu generare automat de note contabile diverse de centralizarea din punct de vedere financiar-contabil a datelor nregistrate n toate celelalte Rapoarte contabile: Balana de verificare sintetic i analitic; Balana analitic de furnizori i clieni; care se poate seta de ctre utilizatori;

stocabile;

pentru formulele care se repet de la o perioad la alta;

diferene de curs valutar; modulele ale soluiei n urmtoarele rapoarte, o parte prezentate in Anexa 2:

Fia de cont sintetic i analitic; Situaie facturi cu sold; Situaia plilor/ ncasrilor lunare; Situaia facturi parteneri; Situaia solduri parteneri; Fia ah; Jurnal de cumprri/ vnzri; Registru Jurnal; Situaia soldurilor; Nota centralizatoare; Rapoarte de trezorerie: Registru de Cas/ Banc; Situaia datoriilor n funcie de termenul de exigibilitate; Situaia creanelor n funcie de termenul de lichidare; Rapoarte Direcia Financiar: Decont de TVA ; Declaraie de obligaii de plat la bugetul statului; Declaraie rectificativ;

Prin implementarea Componentei de Contabilitate financiar, utilizatorii fimelor adoptatoare au constatat o reducere a volumului de munc manual pentru realizarea evidenelor contabile i emiterea documentelor cu circa 25%, respectiv creterea productivitii muncii administrative cu 25%. De asemenea, s-a remarcat o cretere deosebit a dinamicii n colectarea veniturilor prin cunoaterea operativ a sumelor datorate de clieni i adoptarea msurilor necesare pentru colectarea la timp a veniturilor ceea ce mbuntete performana companiei. S-au eliminat erorile de facturare a prestaiilor i erorile de ncadrare i gestiune a mijloacelor fixe, au declarat clienii EBS ROMANIA. Toate aceste mbuntiri conduc la informaii corecte, prezentate centralizat, n funcie de doleanele conducerii, i ajut managerii n luarea unor decizii la timp, bazate pe informaii reale i exacte. Analiz financiar este destinat ntocmirii Situaiilor finale conform ORD.1752/2005, i prezint

urmtoarele opiuni, posibil de vizualizat i in Anexe: 1. 2. 3. 4. 5. Bilan; Cont de profit i pierdere; Situaia fluxurilor de trezorerie; Note explicative: Active imobilizate; Provizioane pentru riscuri i cheltuieli; Repartizarea profitului; Analiza rezultatului de exploatare; Situaia creanelor i datoriilor; Principii, politici i metode contabile; Aciuni i obligaiuni; Informaii privind salariaii, administratorii i directorii; Principalii indicatori economico financiari. Situaii anuale precum Balana anual.

Un element caracteristic modulului Analiza financiara al soluiei Clarvision l reprezint posibilitatea ntocmirii de note explicative i statistici referitoare la o serie de elemente economicofinanciare, personalizate, n funcie de necesitile utilizatorilor, fapt ce ajut la o mai bun evaluare i analiz a situaiei i evoluiei firmei.

Modulul Imobilizri ine evidena tuturor elementelor care se ncadreaz n aceast categorie, conform legislaiei n vigoare, n funcie de sursa de provenien i natura sa, nregistreaz amortizrile aferente, diferenele din reevaluare, utilizarea acestor diferene din reevaluare, i n plus, permite realizarea de configurri, precum definirea claselor de imobilizri, definirea articolelor, a locurilor de folosin, a partenerilor, planificarea amortizrilor pentru imobilizrile cu valoare rezidual. Componenta se desfoar pe urmtoarele operaiuni: gestionarea mijloacelor fixe pe ntreaga durat de utilizare, de la achiziionare i punere n

funciune, pn la scoaterea din funciune; nregistrarea automat n contabilitate a cheltuielilor cu amortizarea; listarea situaiilor specifice mijloacelor fixe: intrri, ieiri, fia mijlocului fix, balana scoaterea din eviden a unui mijloc fix prin diferite modaliti : casare, vnzare, donaie, lips realizarea reevalurii mijloacelor fixe pe baza unui procent stabilit de reglementrile urmrirea amortizrii n alt mod dect cel fiscal (amortizare intern), n vederea fundamentrii realizarea unui istoric al mijlocului fix din punct de vedere cronologic de la intrarea n

amortizrii etc.; la inventar; legislative; indicatorilor de performan; patrimoniu i pn la ieirea din patrimoniu. Structura acestei componente const n: 1. 2. 3. 4. 5. Imobilizri; Operaii imobilizri, respectiv intrri (prin achiziie, aport, cu titlu gratuit, din producie nregistrare amortizare, a metodei de amortizare (liniara, accelerata sau degresiva), a cotelor de nregistrare diferene din reevaluare, i repartizarea acestora; Rapoarte prezentate n Anexa 8: lista de inventariere, fia mijlocului fix, balana imobilizrilor,

proprie, leasing, constatat plus la inventar), ieiri, schimbarea locaiei; amortizare, innd cont de facilitile fiscale;

situaia valoric a imobilizrilor, registrul numerelor de inventar, situaia imobilizrilor intrate / ieite, situaia amortizrilor; 6. Cataloage cuprinznd clasificarea imobilizrilor, locurile de folosinta, parteneri, configurarea numerelor de inventar, parteneri. Spre deosebire de alte soluii soft de acest gen (ex: SIVECO), Clarvision trateaz difereniat acest element patrimonial, ncorporndu-l ntr-un modul propriu. Un alt atu l constituie rapoartele care admit personalizri.

Modulul Obiecte de inventar asigur o eviden exact asupra acestei categorii de active, pentru care se evideniaz numrul de inventar, tipul activului, descrierea, codul de clasificare, data intrrii n eviden, departamente i locuri de munc, data descrcrii din gestiune, informaii detaliate legate de uzura obiectelor de inventar, tipul acesteia i forma de ealonare a uzurii (integral sau ealonat). Modulul are n componena sa urmtoarele opiuni: 1. Operaii obiecte de inventar referitoare la evidenta acestor active, tratamentul contabil pentru procesul de dare n folosin a materialelor de natura obiectelor de inventar, uzura obiectelor de inventar; 2. Rapoarte detaliate asupra situaiei obiectelor de inventar, prezentate n Anexa 13. Exist soluii care au preferat s combine modulele de imobilizari cu modulul prezentat anterior, ns, tratarea lor n mod distinct, creaz o imagine mai clara asupra situaiei reale a activelor prezentate i o structur de date complet i complex din punct de vedere financiar-contabil.

Contabilitate de gestiune interacioneaza foarte strns cu celelalte componente ale sistemului informatic integrat pentru nregistrarea i urmrirea din punct de vedere contabil a produciei prin activiti de colectare a costurilor de producie, nregistrarea produciei finite, repartizarea cheltuielilor indirecte, decontarea produciei marf i a produciei subunitate, determinarea rezultatelor, raportarea costurilor i a rezultatelor, pentru a obine o imagine corect asupra rezultatelor, profitabilitii i eficienei pe anumite zone de interes (divizii, departamente, secii, linii de lucru etc.). De asemenea, permite organizarea i conducerea contabilitii manageriale cu ajutorul conturilor din clasa 9, a Planului de conturi. Sistemul permite definirea conturi i n afara acestui plan. Componenta de Contabilitate de gestiune permite: colectarea cheltuielilor directe, indirecte i generale pe articole de calculatie i pe elemente de colectarea veniturilor; repartizarea automata a cheltuielilor indirecte i a cheltuielilor generale de administraie; deducerea cheltuielilor marf; cheltuial;

stabilirea rezultatelor.

Se delimiteaz urmtoarele opiuni n cadrul acestui modul: 1. nregistrari Contabilitate de gestiune ce se refera la colectarea cheltuielilor n costuri, operarea

costurilor supletive, repartizare, decontare i translocare de costuri i contarea acestora, nchiderea conturilor; 2. 3. 4. 5. 6. nchidere de lun presupune construirea i salvarea Balanei de Verificare, verificarea Reguli de contare automat a operaiilor de repartiie primar, a operaiilor de repartiie Indicatori presupune definirea indicatorilor pe obiecte de cost i editarea formulelor de calcul, Rapoarte precum: Balana de verificare, Fia Cont Analitic, Jurnal de nregistrare, Fia de Cataloage cuprind definirea tipurilor de cost pentru postcalcul, calculul costului real i analiza corelaiilor dintre Contabilitatea de Gestiune i Contabilitatea Financiar; secundar , a operaiilor de nchidere de conturi; operarea sau calculul automat al valorilor indicatorilor definii; Postcalcul pe comenzi si pe faze, analiza costurilor, o parte prezente n Anexa 3; costurilor, construirea i gestionarea ierarhiei de centre de cost, de procese tehnicoeconomice, construirea i gestionarea purttorilor de cost (produse finite, semifabricate), atribuirea automat sau manual a obiectelor de cost, configurarea planului de conturi, configurarea nregistrrilor contabile financiare exceptate la postcalcul. Contabilitatea de gestiune are rolul de a furniza o radiografie clar i veridic asupra profitabilitii pe care o are sau nu orice zon sau subsistem din cadrul companiei - indiferent c aceasta este o sucursal, un departament, o secie, o formaie de lucru sau chiar un produs sau o comand intern de producie.

Resurse umane urmrete creterea eficienei i profitabilitii activitii desfurate de personalul organizaiei printr-o mai bun utilizare a competenelor existente, prin urmrirea progreselor nregistrate i folosirea eficient a resurselor financiare dedicate perfecionrii personalului. Responsabilii de resurse umane au posibilitatea s coordeneze eficient activitile din cadrul Departamentului de Personal, s urmreasc tendinele de evoluie ale angajailor i, nu n ultimul

rnd, s realizeze o analiz diagnostic a resurselor gestionate. Componenta este conceput astfel nct s permit: selecia i recrutarea personalului; evidena salariailor cu numeroase detalii personale i profesionale; evidena i participarea angajailor la evenimentele de pregtire profesional; urmrirea carierei individuale; realizarea unei metodologii de evaluare a eficienei salariailor bazate pe indicatori cantitativi i raportare statistic a diferiilor indicatori.

calitativi;

Meniul acestui modul are urmtoarea structur: 1. 2. Modul de baz care cuprinde date organizatorice referitoare la structura departamentelor, date Rapoarte n centrul crora se afl angajaii i rezultatele acestora, i permite personalizarea

de identificare a angajatilor i istoric al activitii desfurate de angajai; rapoartelor datorit componentei Editare rapoarte. O serie de astfel de rapoarte prezente i n Anexa 11 sunt: Centralizator salarii negociate; Centralizator pe sexe ; Centralizator pe studii; Centralizator pe vechime; Centralizator date angajai; Centralizator salarii modificate; Date personale angajai; Contract de munc; Centralizator funcii; Centralizator concedii medicale; Persoane crora le expir contractul; Istoric modificri; Centralizator persoane n ntreinere;

 3. 4.

Centralizator situaie medical; Centralizator sanciuni; Planificare concedii. Statistici reprezentate sub forma unor grafice referitoare la salariai: Situaia micrii personalului; Costul forei de munc, cu opiuni pentru IND TS i S3 anual; Locuri de munc, cu opiuni pentru vacane i statistic pe vrste; Salarii pe ocupaii n octombrie; Structura personalului pe studii i funcii. Adeverine desfurate pe urmtoarele categorii: Adeverine contribuii, cu opiuni pentru omaj, CAS i zile fr plat; Adeverine pentru medic; Adeverin salar; Centralizator venituri angajat; Decizii, cu opiuni pentru Acordul prilor, Pensionare i Demisie.

Utilizarea componentei Resurse Umane n cadrul ntreprinderilor contribuie semnificativ la: reducerea costurilor i eficientizarea activitii n cadrul Departamentului de Resurse Umane; diminuarea eforturilor depuse n activitile curente privind managementul resurselor umane; monitorizarea performanelor angajailor; securitatea i protecia informaiilor; acces rapid la diferite informaii i aciuni; pstrarea datelor istorice on-line; integrarea transparent a noilor sisteme cu cele actuale; efectuarea tuturor calculelor n conformitate cu legislaia n vigoare i actualizarea permanent managementul datelor de personal ale angajatilor existeni la un moment dat n companie, cu managementul salariailor n cadrul structurii organizatorice a companiei; posibilitatea de simulare a multiple variante de modificri salariale pentru alocarea

a legislaiei fr a afecta lunile precedente; acces imediat la date consistente de istoric;

corespunzatoare a bugetului;

ncrcarea automat a proiectelor cu cheltuielile salariale i cu alte cheltuieli generate de meninerea istoricului privind activitatea fiecrui salariat i a beneficiilor materiale primite; urmrirea eficienei activitii angajailor i a progreselor nregistrate de acetia; aplicaia poate funciona att pe reea local ct i la distan (LAN, WAN); interfaa cu utilizatorul este consistent, unitar la nivelul ntregului produs; proceduri de salvare i restaurare sigure, capabile s asigure integritatea i consistena datelor.

activitatea angajailor;

Modulul Salarizare repezint un instrument special conceput pentru rezolvarea tuturor problemelor de calcul salarial, conform legislaiei muncii n vigoare. Asigur monitorizarea costului forei de munc cu respectarea standardelor internaionale de calcul al salariilor. Componenta asigur: ordonarea i ritmicizarea activitii, impus de folosirea unor aplicaii integrate ntr-un sistem gestionarea integrat a tuturor informaiilor de interes referitoare la angajai; reducerea timpului de calcul a drepturilor salariale i a obinerii diverselor situaii cerute de diminuarea eforturilor depuse de ctre departamentul Salarizare la realizarea activitilor posibiliti de realizare de simulri de tipul "what if" privind evoluia fondului de salarii i a meninerea istoricului privind activitatea salariatului i a beneficiilor materiale primite; realizarea calculului de salarii, att pentru salarii care pleac de la un salariu de baz tarifar securitatea i protecia informaiilor - accesul n sistem se realizeaz prin intermediul unui informatic;

legislaia n vigoare; privind calculul salariilor; taxelor pltite de ctre companie, pentru alocarea corespunztoare a bugetului;

brut, ct i pentru salarii care pleac de la un salariu net stabilit ntr-o valut oarecare. nume de utilizator i a parolei, permitnd accesul controlat la date. Se pot efectua salvri on-line, fr s fie nevoie de prevenirea utilizatorilor. acces rapid la diferite informaii i aciuni; pstrarea datelor istorice on-line; efectuarea tuturor calculelor n conformitate cu legislaia i nregistrarea oricrei modificri a

legislaiei fr a afecta lunile precedente;

managementul datelor de personal ale angajailor existeni la un moment dat n companie, cu managementul avansurilor, primelor, sporurilor, deducerilor i reinerilor; urmrirea activitii salariailor (concedii de odihn, concedii medicale, ore suplimentare, generarea de fiiere n diverse formate pentru plata salariilor pe card bancar; generarea diferitelor declaraii cerute de legislaia n vigoare (Declaraie CAS, Declaraie generarea notelor contabile; generarea de rapoarte ante i post calcul.

acces imediat la date consistente de istoric;

absene, ore noapte etc);

Somaj, Declaraie CASS, Fie Fiscale);

Din meniul acestui modul se poate opta pentru: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Pontaj pe o anumita perioad (zilnic, lunar, pe proiecte); Avansuri acordate; Penalizri; Concedii de odihn; Concedii medicale; Sporuri; Reineri; Prime; Calcul salarii, nregistrnd nivelul salariului negociat, norma pe zi, ore suplimentare, dac este Tichete de mas; Note contabile salarii n care sunt centarlizate pensia alimentar, avansuri acordate salariailor,

cazul, contribuiile datorate statului, sporuri, etc;

contribuiile ctre stat, garanii, impozite i sindicat, pe total salariai cu posibilitatea importrii de date din alte documente, dect cele existente n modul; 12. 13. 14. nchidere lun marcheaz momentul din care nu se mai nregistreaz cheltuieli cu salariile pe o Rapoarte cu privire la avansuri acordate personalului, salarii, prezena personalului, concedii, Raportri referitoare la Fie fiscale, Stat de plat, Registru anagajai, Declaraii asigurri anumit lun i prezint situaia centralizat a acestor cheltuieli, pe categorii; tichete, contribuii ctre stat, i rapoarte personalizate cu ajutorul componentei Editare rapoarte;

sociale de sntate i asigurri sociale, o parte dintre acestea existente n Anexa 10; 15. Cataloage care conin urmtoarele configurri: Grila de impozitate lunar, cotele pentru deduceri, definirea indicatorilor referitori la salarii, constante lunare, etc. Avantajele modulelor Salarizare i Resurse Umane n cadrul soluiei CLARVISION: este un software romnesc, dezvoltat pentru piaa romneasc, aadar nu are inconvenientele actualizarea aplicaiei n funcie de modificrile legislative i transmiterea acestora ctre client uzuale ale aplicaiilor strine adaptate pentru piaa romneasc; se face n timp util, mpreun cu instruciunile de utilizare pentru noile funcionaliti, preciznd inclusiv temeiul legal; securitate maxim i protecie riguroas a datelor din sistem, prin configurarea pe nivele a drepturilor de acces ale utilizatorilor (modificare i/ sau vizualizare) asupra proceselor din sistem, ceea ce mpiedic deteriorarea i accesul necontrolat la datele introduse; sistem de help integrat n aplicaie i consultan telefonic asigurat prin serviciul de Hotline; protejarea datelor n timp prin proceduri automatizate de salvare (back-up automat); interfa ergonomic, prietenoas, uor de utilizat i configurat; editor de rapoarte pentru generarea de rapoarte personalizate care pot fi salvate pentru utilizare modul de calcul al salariilor parametrizabil n funcie de specificul fiecrei firme; poate fi folosit att n reea, ct i pe un singur calculator; sistem multicompanie, care permite gestionarea individual a mai multor companii (filiale,

ulterioar;

sucursale) cu posibilitatea centralizrii datelor pe toate companiile n vederea ntocmirii statului de plat, a declaraiilor lunare i a altor rapoarte personalizate. Tablou de bord managerial ofer suportul decizional pentru conducerea unitii. Tabloul de bord dezvoltat n cadrul sistemului ofer posibilitatea prezentrii situaiilor/ rapoartelor manageriale n format grafic (graficul evoluiei vnzrilor, graficul evoluiei exporturilor, ponderea vnzrilor la export din total vnzri, graficul evoluiei aprovizionrilor pe furnizori, graficul evoluiei creanelor si datoriilor, graficul evoluiei importurilor, exporturilor, etc) sau tabele multidimensionale (evoluia vnzrilor pe depozite i clieni, evoluia stocurilor n magazine, evoluia cifrei de afaceri, a cheltuielilor/ veniturilor, a datoriilor).

Graficele i tabelele mai sus amintite se pot combina n fereastra Tablou de bord astfel nct, ntr-o singur fereastr conducerea unitii s dispun de toate informaiile necesare formulrii deciziilor. Structura Tabloului de bord: 1. Tablou de bord unde se pot analiza diverse situaii (evoluie stocuri, graficul evoluiei importurilor, exporturilor, aprovizionrilor, vnzrilor, etc.) prezentate sub form de grafice, utiliznd fie date prezente n celelalte modul, fie date importate din alte surse; 2. Desfacere cu situaiile aferente acestei activiti, precum Evoluia vnzrilor pe depozite i pe client, Graficul evoluiei vnzrilor, Evoluia valoric a exporturilor, Ponderea vnzrilor la export din totalul vnzrilor; 3. Aprovizionare cu urmtoarele situaii: Evoluia aprovizionrilor cu materii prime/ materiale pe furnizori, Graficul evoluiei importurilor, Evoluia valoric a serviciilor facturate, ponderea importurilor din total aprovizionri; 4. Producie dispune de urmtoarele centralizri: Evoluia consumurilor pe comenzi, pe destinaii, Graficul evoluiei predrilor pe comenzi, pe destinaii, Graficul evoluiei consumurilor pe comenzi, pe destinaii; 5. 6. Stocuri cuprinde: Evoluia stocurilor cantitativ-valoric pe grupe de articole, Evoluia Financiar dispune de situaii de analiz a evoluiei unor indicatori economici i financiari stocurilor n magazine, ponderea stocurilor din magazine n total stocuri; precum: cifra de afaceri, elemente de venituri i cheltuieli, solduri facturi clieni/furnizori, elemente de datorii/creane cu ajutorul crora se pot determina rentabilitatea i eficiena activitii desfurate de firma utilizatoare a sistemului ERP; 7. Contabilitate prezint la cererea utilizatorului situaia unor conturi a cror evoluie este necesar a fi cunoscut pentru aprecierea strii de fapt a firmei sau luarea unor decizii la nivel managerial. Anexa 15 cuprinde exemple de grafice specificate anterior, aferente modulelor Contabilitate i Desfacere. Faciliti pe care le ofer aceast component utilizatorilor: reprezentarea datelor poate fi grafic sau tabelar. Utilizatorul i poate alege modul de reprezentare innd cont de avantajele fiecruia (reprezentarea grafic este uor de interpretat, explorat

i analizat iar cea tabelar este mai exact). posibilitatea definirii oricrui indicator pentru care exist suport de date pe un mediu relaional accesarea informaiile din bazele de date n timp real, organizate n subseturi corespunztoare selectarea datelor de interes pentru analize i sinteze, ntr-o manier grafic, prietenoas; stabilete tipurile de relaii i dependene ntre informaii i selecteaz modul de prezentare a efectueaz analize complexe ale activitii, att la nivelul ntregii companii ct i la orice nivel asist n realizarea de scenarii de tip "WHAT IF?", simulri i previziuni ale dinamicii sau sub forma unor fiiere text de format fix sau variabil; criteriilor de filtrare specificate prin interogri dinamice i flexibile ale bazelor de date;

setului de date extras, fiind posibil editarea i formatarea informaiei de ieire; de subdiviziune administrativ; indicatorilor economico-financiari, obinndu-se astfel o informaie coerent att pentru decizii manageriale pe termen scurt i mediu, ct i pentru stabilirea politicii i strategiei pe termen lung. Un mare avantaj pe care il ofera acest modul este acela ca permite efectuarea de analize avnd ca suport date ce pot proveni din orice tip de sisteme informatice, iar informaiile obinute din prelucrrile anterioare vor fi pstrate i valorificate, indiferent de natura i de tehnologia folosit n stocarea acestora.

Managementul bugetelor constituie un instrument de control al cheltuielilor i veniturilor prin compararea previziunilor cu realizrile pe o perioad selectat (luni, trimestru, an), respectiv previzionarea veniturilor i cheltuielilor pe perioada dorit i compararea acestora cu veniturile i cheltuielile realizate din aceeai perioad. Modulul cuprinde urmtoarele opiuni: 1. Bugetul de venituri i cheltuieli n cadrul cruia se definesc indicatorii (respectiv categoria din

care fac parte, responsabilul, tipul indicatorului, formula de calcul) i se prezint bugetele prezivionat i realizat pe baza crora se poate determina msura n care au fost sau nu ndeplinite obiectivele propuse de firm;

2.

Rapoarte previzionale i comparative, dinamice, care permit realizarea de analize comparative

pe diferite perioade de activitate pentru determinarea eventualelor abateri, pe responsabili, cu posibilitatea listrii sau trimiterii pe e-mail. Se pot previziona mai multe variante de buget pentru aceeai perioad, previzionarea se poate face n moneda mandantului sau n valuta paralel, fiind exemplificate n Anexa 14.

n modulul Date de baz se configureaz informaiile cu caracter general ale firmelor pentru care se va asigura stocarea i prelucrarea datelor prin intermediul sistemului integrat de gestiune Clarvision . Se poate ine evidena a orict de multe firme- sucursale, filiale, puncte de lucru, etc. denumite mandani , n sistem, pentru fiecare firm n parte configurndu-se utilizatorii, grupele de utilizatori i drepturile de acces n sistem. Meniul modulului dispune de urmtoarele opiuni: 1. 2. Datele de identificare ale fiecrei firme, respectiv, nume, adres, cod fiscal, cod Registrul Setari unitate economic ce const n marcarea unor opiuni caracteristice fiecrei firme n

Comerului, conturi bancare i informaii de contact; parte (spre exemplu: se permite modificarea fiei tehnice care are comenzi interne, cu opiunile TRUE sau FALSE; alegerea numrului de zecimale ce vor fi afiate pentru preul n RON sau n valut); 3. Configurare coduri const n definirea prefixului corespunztor fiecrui tip de articol, numrul de caractere necesar nregistrrii codului, limitele/valorile inferioare i superioare pe care le poate lua articolul; 4. Angajai cuprinde datele de identificare ale fiecrui angajat (nume i prenume, cod numeric personal, seria i numrul crii de identitate, numele de utilizator) i marca (in funcie de departamentul n care lucreaz i funcia ocupat); 5. 6. 7. Localiti ce cuprinde cmpurile: localitate, jude i ara de apartenen; Grupe de teri n care se bifeaz caliatatea terului, respectiv client intern, extern sau magazin, Migrare date reprezint o opiune pentru preluarea datelor din vechile sisteme informatice n

furnizor intern sau extern; care se gsesc stocate;

8. 9.

Import documente se utilizeaz pentru a prelua diverse date localizate n documentele din Personalizri ofer posibilitatea adaptrii rapoartelor la necesitile utilizatorilor.

modulele sistemului integrat;

Modulul Date de baz al celor de la Siveco este relativ unic, deoarece nici o alt soluie de top studiat nu dispune de o astfel de component cu ajutorul creia s se gestioneze datele sucursalelor sau filialelor, motiv pentru care tindem s considerm Siveco un produs ERP conceput pentru orice companie, indiferent de talie. Anexa 16 ilustreaz Fereastra de preluare a datelor unitatilor economice din cadrul acestui modul.

4 .2.3 Beneficiile implementrii produsului ERP Siveco

Implementarea unui sistem de asemenea anvergur este dorit pentru schimbrile benefice pe care acesta le provoac. Astfel, cele mai importante beneficii ale utilizrii sistemului, constatate de Aerostar sunt: 1. Siguran n manevrarea informaiilor Caracteristicile tehnice ale Clarvision asigur protecia maxim a datelor din sistem. Existena mai multor niveluri de acces a utilizatorilor garanteaz sigurana manipulrii datelor; fiecare angajat din ntreprindere are anumite drepturi de citire, scriere sau tergere, ceea ce nu permite deteriorarea i accesul necontrolat la informaiile diferitelor departamente. 2. Sortarea calitativ a informaiei Informaia, cea mai important surs a competitivitii organizaiei, trebuie utilizat eficient. ntr-un mediu de lucru tot mai dinamic, caracterizat printr-un timp de reacie sczut i prin creterea responsabilitii individuale, accesul la informaiile utile n cel mai scurt timp reprezint garania reaciei imediate, n timp real, la schimbare. Sistemul d posibilitatea localizrii instantanee exact a informaiei necesitate, fr a pierde timp preios cu cutarea dosarelor n cadrul mai multor departamente.

3. Promptitudine i reacie imediat Sistemul asigur procesarea rapid a datelor introduse, permind cunoaterea n orice moment a rezultatelor i monitorizarea stadiului de evoluie a proceselor din ntreprindere. Permite managerilor de la orice nivel ierarhic s reacioneze n timp real la informaiile semnalate de sistem i la cererile din partea clienilor prin luarea deciziilor potrivite. 4. Flexibilitate i trasabilitate Sistemul se adapteaz perfect necesitilor de schimbare ale ntreprinderii, impuse de dinamica mediului concurenial n care evolueaz aceasta. Modificrile legislative survenite ulterior sunt uor de nglobat n sistem, precum i extinderea ulterioar a funcionalitilor la cererea expres a utilizatorilor. 5. Alocarea resurselor umane i de timp pentru activiti direct generatoare de plusvaloare. Clarvision asigur prelucrarea automat a multor informaii, genernd liste i rapoarte, sarcini care sunt consumatoare de timp i resurse dac sunt ncredinate spre executare personalului din ntreprindere. 6. Reducerea substanial a erorii umane Prin automatizare, sistemul asigur acurateea datelor. Angajaii nu vor fi mai fi nevoii s introduc aceleai date de mai multe ori (toate documentele i informaiile sunt introduse o singur dat n sistem), ceea ce nseamn implicit diminuarea considerabil a erorilor datorate neglijenei, nepriceperii sau neateniei acestora. 7. Reducerea costurilor Prin corect gestiune a resurselor productive se pot simplifica i mbunti activitile din ntreprindere, iar calculaiile de costuri realizate de sistem ofer posibilitatea de a monitoriza ndeaproape procesele mari consumatoare de resurse. Fluxurile aprovizionrii i produciei se vor desfura dup modelul Just In Time. Preluarea de ctre sistem a multor sarcini dificil de realizat de ctre angajai genereaz economisirea resurselor (materiale, timp, mn de lucru) i reorientarea acestora spre acele activiti unde sunt strict necesare.

8. Creterea productivitii i a eficienei Repartizare eficient a sarcinilor de munc i economisirea de resurse se vor concretiza n sporuri de productivitate. Prin interpretarea semnalelor din partea sistemului, managerii vor fi capabili s identifice procesele deficitare i s acioneze n direcia eficientizrii pe termen mediu i lung a acestora. 9. Optimizarea i integrarea proceselor din ntreprindere Centralizarea datelor din toate departamentele ntreprinderii ntr-o singur baz de date duce la accesarea operativ i facil a informaiilor. Gestionarea atent a fluxului de informaii att n interiorul ct i n exteriorul companiei i operativitatea n luarea deciziilor sunt consecine directe ale integrrii proceselor i a mbuntirii funcionale a lor n urma implementrii sistemului informatic integrat. 10. Funcionarea afacerii la parametri ridicai de competitivitate Avantajele enumerate mai sus se concretizeaz n creterea competitivitii ntreprinderii. Sistematizarea activitilor productive i auxiliare permite managerilor focalizarea ateniei spre identificarea de noi oportuniti pe pia, n direcia extinderii sau a diversificrii portofoliului de clieni, i spre gsirea de noi avantaje competitive.

PROGRAM

Private Sub Command1_Click() an1 = Text1.Text an2 = Text2.Text an3 = Text3.Text

ca1 = Text6.Text ca2 = Text7.Text ca3 = Text8.Text creantecurente1 = Text11.Text creantecurente2 = Text12.Text creantecurente3 = Text13.Text nrot1 = ca1 / creantecurente1 nrot2 = ca2 / creantecurente2 nrot3 = ca3 / creantecurente3 dz1 = 365 * (creantecurente1 / ca1) dz2 = 365 * (creantecurente2 / ca2) dz3 = 365 * (creantecurente3 / ca3) Form2.Show End Sub Private Sub Command1_Click() an1 = Text1.Text an2 = Text2.Text an3 = Text3.Text ca1 = Text6.Text ca2 = Text7.Text ca3 = Text8.Text creantecurente1 = Text11.Text creantecurente2 = Text12.Text

creantecurente3 = Text13.Text nrot1 = ca1 / creantecurente1 nrot2 = ca2 / creantecurente2 nrot3 = ca3 / creantecurente3 dz1 = 365 * (creantecurente1 / ca1) dz2 = 365 * (creantecurente2 / ca2) dz3 = 365 * (creantecurente3 / ca3) Form2.Show End Sub Private Sub Label1_Click() End Sub Private Sub Text11_Change() End Sub creantecurente1 = Text11.Text creantecurente2 = Text12.Text creantecurente3 = Text13.Text nrot1 = ca1 / creantecurente1 nrot2 = ca2 / creantecurente2 nrot3 = ca3 / creantecurente3 dz1 = 365 * (creantecurente1 / ca1) dz2 = 365 * (creantecurente2 / ca2)

dz3 = 365 * (creantecurente3 / ca3) Form2.Show End Sub Private Sub Label1_Click() End Sub Private Sub Label2_Click() End Sub Private Sub Text1_Change() End Sub Private Sub Text11_Change() End Sub Private Sub Text2_Change() End Sub dz1 = 365 * (creantecurente1 / ca1) dz2 = 365 * (creantecurente2 / ca2) dz3 = 365 * (creantecurente3 / ca3) Form2.Show

End Sub Private Sub Label1_Click() End Sub Private Sub Label2_Click() End Sub Private Sub Text1_Change() End Sub Private Sub Text11_Change() End Sub Private Sub Text12_Change() End Sub Private Sub Text2_Change() End Sub Private Sub Text3_Change() End Sub dz1 = 365 * (creantecurente1 / ca1)

dz2 = 365 * (creantecurente2 / ca2) dz3 = 365 * (creantecurente3 / ca3) Form2.Show End Sub Private Sub Label1_Click() End Sub Private Sub Label2_Click() End Sub Private Sub Text1_Change() End Sub Private Sub Text11_Change() End Sub Private Sub Text12_Change() End Sub Private Sub Text2_Change() End Sub

Private Sub Text3_Change() End Sub

Private Sub Form_Load() MSFlexGrid1.Rows = 5 MSFlexGrid1.Cols = 4 MSFlexGrid1.ColWidth(0) = 1300 'MSFlexGrid1.ColWidth(1) = 800 'MSFlexGrid1.ColWidth(2) = 800 MSFlexGrid1.FixedRows = 1

MSFlexGrid1.TextMatrix(0, 0) = "Indicator" MSFlexGrid1.TextMatrix(1, 0) = "Cifra de afaceri" MSFlexGrid1.TextMatrix(2, 0) = "Creante curente" MSFlexGrid1.TextMatrix(3, 0) = "Numar de rotatii" MSFlexGrid1.TextMatrix(4, 0) = "Durata unei rotatii" MSFlexGrid1.TextMatrix(0, 1) = an1 MSFlexGrid1.TextMatrix(0, 2) = an2 MSFlexGrid1.TextMatrix(0, 3) = an3 MSFlexGrid1.TextMatrix(1, 1) = ca1 MSFlexGrid1.TextMatrix(1, 2) = ca2 MSFlexGrid1.TextMatrix(1, 3) = ca3 MSFlexGrid1.TextMatrix(2, 1) = creantecurente1 MSFlexGrid1.TextMatrix(2, 2) = creantecurente2

MSFlexGrid1.TextMatrix(2, 3) = creantecurente3 MSFlexGrid1.TextMatrix(3, 1) = FormatNumber(nrot1, 4) MSFlexGrid1.TextMatrix(3, 2) = FormatNumber(nrot2, 4) MSFlexGrid1.TextMatrix(3, 3) = FormatNumber(nrot3, 4) MSFlexGrid1.TextMatrix(4, 1) = FormatNumber(dz1, 4) MSFlexGrid1.TextMatrix(4, 2) = FormatNumber(dz2, 4) MSFlexGrid1.TextMatrix(4, 3) = FormatNumber(dz3, 4)

'aici pentru grafic MSChart1.chartType = VtChChartType2dLine MSChart1.ShowLegend = True MSChart1.ColumnCount = 2 MSChart1.RowCount = 3 MSChart1.Row = 1 MSChart1.RowLabel = an1 MSChart1.Row = 2 MSChart1.RowLabel = an2 MSChart1.Row = 3 MSChart1.RowLabel = an3 MSChart1.Column = 1 MSChart1.ColumnLabel = "Durata unei rotatii" MSChart1.Column = 2 MSChart1.ColumnLabel = "Numarul de rotatii"

MSChart1.Row = 1 MSChart1.Column = 1 MSChart1.Data = dz1 MSChart1.Row = 2 MSChart1.Column = 1 MSChart1.Data = dz2 MSChart1.Row = 3 MSChart1.Column = 1 MSChart1.Data = dz3 'aici e pentru numarul de rotatii MSChart1.Row = 1 MSChart1.Column = 2 MSChart1.Data = nrot1 MSChart1.Row = 2 MSChart1.Column = 2 MSChart1.Data = nrot2 MSChart1.Row = 3 MSChart1.Column = 2 MSChart1.Data = nrot3 MSFlexGrid1.Width = 4285 MSFlexGrid1.Height = 1350 End Sub

Private Sub MSFlexGrid1_Click() End Sub

Private Sub Form_Load() MSFlexGrid1.Rows = 5 MSFlexGrid1.Cols = 4 MSFlexGrid1.ColWidth(0) = 1300 'MSFlexGrid1.ColWidth(1) = 800 'MSFlexGrid1.ColWidth(2) = 800 MSFlexGrid1.FixedRows = 1

MSFlexGrid1.TextMatrix(0, 0) = "Indicator" MSFlexGrid1.TextMatrix(1, 0) = "Cifra de afaceri" MSFlexGrid1.TextMatrix(2, 0) = "Creante curente" MSFlexGrid1.TextMatrix(3, 0) = "Numar de rotatii" MSFlexGrid1.TextMatrix(4, 0) = "Durata unei rotatii" MSFlexGrid1.TextMatrix(0, 1) = an1 MSFlexGrid1.TextMatrix(0, 2) = an2 MSFlexGrid1.TextMatrix(0, 3) = an3 MSFlexGrid1.TextMatrix(1, 1) = ca1 MSFlexGrid1.TextMatrix(1, 2) = ca2 MSFlexGrid1.TextMatrix(1, 3) = ca3 MSFlexGrid1.TextMatrix(2, 1) = creantecurente1 MSFlexGrid1.TextMatrix(2, 2) = creantecurente2 MSFlexGrid1.TextMatrix(2, 3) = creantecurente3

MSFlexGrid1.TextMatrix(3, 1) = FormatNumber(nrot1, 4) MSFlexGrid1.TextMatrix(3, 2) = FormatNumber(nrot2, 4) MSFlexGrid1.TextMatrix(3, 3) = FormatNumber(nrot3, 4) MSFlexGrid1.TextMatrix(4, 1) = FormatNumber(dz1, 4) MSFlexGrid1.TextMatrix(4, 2) = FormatNumber(dz2, 4) MSFlexGrid1.TextMatrix(4, 3) = FormatNumber(dz3, 4)

'aici pentru grafic MSChart1.chartType = VtChChartType2dLine MSChart1.ShowLegend = True MSChart1.ColumnCount = 2 MSChart1.RowCount = 3 MSChart1.Row = 1 MSChart1.RowLabel = an1 MSChart1.Row = 2 MSChart1.RowLabel = an2 MSChart1.Row = 3 MSChart1.RowLabel = an3 MSChart1.Column = 1 MSChart1.ColumnLabel = "Durata unei rotatii" MSChart1.Column = 2 MSChart1.ColumnLabel = "Numarul de rotatii"

MSChart1.Row = 1 MSChart1.Column = 1 MSChart1.Data = dz1 MSChart1.Row = 2 MSChart1.Column = 1 MSChart1.Data = dz2 MSChart1.Row = 3 MSChart1.Column = 1 MSChart1.Data = dz3 'aici e pentru numarul de rotatii MSChart1.Row = 1 MSChart1.Column = 2 MSChart1.Data = nrot1 MSChart1.Row = 2 MSChart1.Column = 2 MSChart1.Data = nrot2 MSChart1.Row = 3 MSChart1.Column = 2 MSChart1.Data = nrot3 MSFlexGrid1.Width = 4285 MSFlexGrid1.Height = 1350 End Sub Private Sub MSChart1_OLEStartDrag(Data As MSChart20Lib.DataObject, AllowedEffects As

Long) End Sub Private Sub MSFlexGrid1_Click() End Sub Public an1 As Integer Public an2 As Integer Public an3 As Integer Public nrot1, nrot2, nrot3 As Double Public dz1, dz2, dz3 As Double Public ca1, ca2, ca3 As Double Public creantecurente1, creantecurente2, creantecurente3 As Double

BIBLIOGRAFIE
1..Andone,I., Dezvoltarea sistemelor inteligente in economie. Metodologii i studii de caz, Editura Economic, Bucureti, 2001, 2..Andone, I. Ioan, Tabr, N., Neculai, Contabilitate, tehnologie i competitivitate, Editura Academiei Romne, Bucureti, 2006 3. Bontas. D., Management, Editura Tehnopress, lasi, 1999; 4. Brezeanu P., Gestiunea financiar a, a intreprinderii, Cavallioti, 2002; 5. Cisca, V., Contabilitate, Editura Moldavia, Bacau, 2003; 6. Cocic, A., ABC-ul ERP-ului, Soluii IT&C pentru IMM, editia a II a, iulie, 2006 7.Chorafas, N. Dimitris, Integrating ERP, CRM, Supply Chain Management and Smart Materials, CRC Press LLC, Austria, 2001

8. Deaconu A., Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Editia a Il-a revizuita. si actualizata, Editura Intelcredo, Deva, 2000; 9. Isfanescu A., Stanescu C., Baicusi A.-Analiza economica, a intreprinderii- Editia a Il-a revizuita si adaugita, Editura Economica, Bucuresti, 1999; 10.Manolescu, Gh., Managementul financiar - concepte, instrumente, studii de caz, Editura Economica, Bucuresti, 1995; 11. Melnic, A., Bucsa, R., Bazele informaticii economice, Editura Moldavia, Bacau, 2003; 12. Nicolescu O., Strategii manageriale de firma, Editura Economica, Bucuresti, 1998; 13. Niculescu Q."Managementul intreprinderilor maris si mijlocii",Ed. Economica, Bucuresti, 2001 14. Oprea C., s.a., Bazele contabilitdtii, Editura National, Bucuresti, 2000; 15.Oprea, D., Meni, G.,Dumitriu, F., Analiza sistemelor informaionale, Editura Universitii Alexandru Ioan Cuza, Iai, 2005 16. Paraschivescu D. M., Contabilitate financiar a, Editura Moldavia, Bacau, 2003; 17.Paraschivescu D. M., Modele de Contabilitate si analiza financiara, Editura Vrantop, Focsani, 1997; 18.Paraschivescu D. M., Pavaloaia W., Contabilitatea si dezvoltarea economico-sociala, Editura Tehnopress, lasi, 1999; 19.Paraschivescu D.M., s.a., Contabilitatea si sistemele informationale, Editura Sedcom Libris, lasi, 1998; 20. Patrut V., Rotila A., Contabilitatea intreprinderii, Editura Alma Mater, Bacau, 2002; 21.Patrut V., Rotila A., Drehuta E., Gorbanescu C., Darie V., Manualul expertului contabil si al contabilului autorizat, Editia aVI-a actualizata, Editura Agora, 2002; 22. Pavaloaia W., Pavaloaia D., Evaluarea intreprinderii, Editura Moldavia, Bacau, 2001; 23. Ristea M, Contabilitatea societatilor comerciale, Vol I ,Editura CECCAR, Bucuresti, 1995; 24. Ristea M, Metode si politici contabile de intreprindere, Editura Tribuna economica, Bucuresti, 2000; 25. Ristea M., Dima M., Contabilitatea societatilor comerciale, Editura Universitara, Bucuresti, 2002; 26. Ristea M., s.a., Contabilitatea intreprinderii, vol. I , editie revizuita, Editura Margaritar, Bucuresti, 2001; 27.Sandu, L., Lipan,R., Potenialul pieei de ERP, revista E-Week , nr. 159, 31 mai 2006 28. Tatar I, s.a.,'''Manualul operatorului de transport rutier",Ed. Institurul de formare profesionala in transp. Rutier, Miercurea Ciuc, editia 2004. 29. *** Legea contabilitatii nr.82/1991, Monitorul Oficial nr.629/27.08.2002; 30. *** Ordinul 178/2005, pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a

a Comunitdtii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, Monitorul Oficial nr. 85/20.02.2001; 31.Referine Internet

www.afaceri.net www.bnro.ro www.biblioteca.ase.ro www.bizcity.ro www.cio.com www.entrepreneur.com www.crito.uci.edu www.crisoft.ro www.computerworld.ro www.comunic.ro www.comunicatedepresa.ro www.ebsromania.ro www.economist.com