Licenta Creante Si Datorii Comerciale

INTRODUCERE
Contabilitatea ca ştiinţă şi practică, a evoluat şi şi-a perfecţionat continuu atât baza sa

teoretică cât şi maniera de realizare practică a obiectivului de studiu. Caracterul evolutiv al
contabilităţii în demersul de perfecţionare se concentrează în conceptualizarea ei pe baza unui
sistem coerent de obiective şi principii fundamentale de natură să ducă la formularea de norme
care să asigure rezolvarea cât mai completă şi eficientă a problemelor de gestiune şi conducere a
întreprinderilor.
Unul din principalele rezultate ale perfecţionării bazei conceptuale a contabilităţii îl
constituie modernizarea concepţiei de organizare a sistemului conturilor în vederea reflectării
patrimoniului, situaţiei financiare şi a rezultatului întreprinderii creându-se sisteme de
contabilitate cu un singur circuit şi cu două circuite.
Sistemul de contabilitate cu un singur circuit (monist, integrat) organizează conturile într-
un singur flux în cadrul circuitului economic: capital – aprovizionare – fabricaţia – vânzare –
realizare, atât pentru operaţiile ce privesc relaţiile cu terţii (funcţii externe), cât şi pentru cele ale
gestiunii interne (funcţiile interne).
Sistemul de contabilitate cu dublu circuit (dualist) organizează conturile astfel încât
delimitează în circuite distincte pe cele care au ca obiect înregistrarea elementelor şi operaţiilor
patrimoniale legate de schimburile şi relaţiile cu terţii, precum şi rezultatele financiare, şi într-un
alt circuit conturile care înregistrează producţia, costurile şi rentabilitatea produselor, lucrărilor şi
serviciilor executate. Se formează astfel circuitul contabilităţii financiare, sau generale, şi
circuitul contabilităţii interne de gestiune.
Pentru a-şi desfăşura activitatea, agenţii economici intră în relaţii în amonte cu furnizorii
de materii prime, materiale, energie şi în aval cu clienţii pentru desfacerea produselor,
mărfurilor, lucrărilor ce formează obiectul lor de activitate, cu investitorii de capital (asociaţii,
acţionari) pentru constituirea şi utilizarea eficientă a capitalului investit şi a profilului obţinut,
precum şi cu statul, care stabileşte legislaţia pe care se formează aceste relaţii.
Caracterul acestor relaţii cu mediul exterior este frecvent contractual sau legislativ,
concretizându-se în schimburi monetare imediate sau la termen: cumpărări, vânzări, credite,
impozite, etc. Informaţiile din acest circuit privesc ansamblul unităţii patrimoniale, datele sunt
exprimate valoric, caracterul lor fiind financiar, de aceea sunt oglindite de contabilitatea
financiară.
1
CAPITOLUL 1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII
1.1. Scurt istoric şi obiectul de activitate

Înfiinţata în 1999, societatea S.C. MICROMET S.A., având ca profil produse ce necesită
multă manoperă de precizie ridicată şi produse consumabile pentru marea industrie, în special pe
metalurgie, a reuşit să aibă o producţie în creştere şi cu un nivel de competitivitate ridicat.
Ca obiect de activitate (Operaţiuni de mecanică generală) firma se înscrie în sfera
microproducţiei pentru industrie şi populaţie :
• Scule cu plăcuţe schimbabile;
• Echipamente hidraulice;
• Accesorii pentru maşini unelte;
• Diverse produse industriale.
Firma şi-a început activitatea imediat după revoluţie, în anul 1991 (pe atunci era înglobată
în S.C. PRESTCOM S.A.), cu un profil foarte divers pe structura unei societăţi comerciale
desprinse dintr-o regie autonomă. Între 1991 şi 1998 firma s-a restructurat foarte mult renunţând
la o serie de activităţi pe care le desfăşura până în acel moment. Având în vedere experienţa
conducerii firmei, activitatea s-a canalizat pe profilul construcţiilor de maşini.
Pe parcursul perioadei 1991 – 1998, s-a conturat ca obiect principal de activitate
prelucrarea metalelor, firma căpătând din ce în ce mai mult un caracter de sculărie.
Structura diversă a acţionariatului, precum şi strategia de dezvoltare a firmei a impus
necesitatea unei divizări a vechii societăţi (S.C. PRESTCOM S.A.) la 31.12.1998, ianuarie 1999
fiind luna în care a apărut denumirea de S.C. MICROMET S.A.
Încă de la înfiinţare a existat un acţionar majoritar în persoana D-lui STAN GHEORGHE
care actualmente deţine peste 99% din acţiunile societăţii fiind director general.
Până în prezent, firma s-a dezvoltat şi a adunat in jurul ei un număr de aproximativ 20
specialişti în domeniu. Aceste modificări efectuate pe parcursul dezvoltării, au permis firmei
evitarea problemelor financiare, mărirea cifrei de afaceri, impunerea numelui pe piaţă şi
ocuparea la nivel naţional în Topul IMM-urilor a locului 1 la profilul propriu de activitate
conform codului CAEN 2562 - Operaţiuni de mecanică generală şi a mărimii firmei. La aceste
performanţe s-a ajuns prin reinvestirea întregului profit.
Denumirea societăţii este S.C. MICROMET S.A., are sediul social în judeţul Vrancea,
localitatea Focşani, str. Republicii, nr. 93.
Conform art. 5 din statutul societăţii, denumirea societăţii figurează în toate actele
întocmite de către societate – facturi fiscale, extrase cont, situaţii financiare şi alte documente
oficiale – sub denumirea de ,,S.C. MICROMET S.A”.
2
Societatea comercială MICROMET S.A. este persoană juridică română, organizată ca
societate pe acţiuni, conform dispoziţiilor Legii nr. 31/1990, modificată şi actualizată.
Conform statutului, la înfiinţare capitalul social al societăţii este subscris şi vărsat integral
şi este înregistrată pentru o durată de funcţionare nelimitată.
Societatea comercială a fost înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Focşani sub
nr. J39/10/1999.
Societatea comercială are certificatul de înregistrare fiscală RO 11359469 şi este
înregistrată în scopuri de TVA.
În cadrul obiectului principal de activitate societatea asigură o gamă foarte diversificată de
produse care pot fi cuprinse în următoarele mari grupe :
- duze de răcire, destunderizare şi stropire;
- dispozitive de ungere cu unsori consistente;
- piese de schimb pentru industria constructoare de maşini şi industria confecţiilor;
- pachete de servicii cu statut de mecanic şef pentru o serie de firme din industria
alimentară, confecţii, materiale de construcţii. Pachetele de servicii ale firmei sunt dezvoltate în
acord cu nevoile fiecărui partener şi implicit cu bugetul acestuia.
1.2. Structura capitalului social şi structura organizatorică

La data de 01 iunie 2011 capitalul social al societăţii este de 122.557,58 lei divizat în
24.030 acţiuni cu valoarea nominală a 5,1 lei fiecare.
Acţiunile sunt deţinute de un număr de 2 acţionari persoane fizice.
Structura acţionariatului este prezentată astfel :
Număr
Valoare Pondere
Nume şi prenume Adresa completă de
(lei) (%)
acţiuni
Focşani, B-dul Unirii, Nr. 28,
STAN GHEORGHE 24.025 122.532,09 99,9792
Ap.15
Focşani, Str. Unirea

STAN ZAMFIRICA 5 25,49 0,0208
Principatelor, Nr. 27, Ap.10
TOTAL 24.030 122.557,58 100
Tabelul nr. 1.1 Structura capitalului social
3
Societatea îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu propriu situat în Focşani, str. Republicii
nr. 93, în suprafaţă totală de 189 mp. ca sediu social şi un spaţiu de producţie situat în Focşani,
Str. N. Titulescu, nr. 11 ca atelier de producţie, în suprafaţă totală de 787 mp.
Bunurile de patrimoniu ale societăţii au fost obţinute la înfiinţarea societăţii (prin divizare
din S.C. PRESTCOM S.A.) şi prin achiziţii directe.
În cadrul S.C. MICROMET S.A., datorită specificului activităţii şi culturii organizaţionale,
investiţiile în educaţia şi formarea personalului sunt cel puţin tot atât de importante ca investiţiile
în capitalul fizic sau cel financiar. Elementul uman este privit ca o componentă fundamentală,
care se asimilează componenţei cunoştinţa şi cărei i se alocă resursele cuvenite.
Avantajul competitiv al societăţii se bazează în mare parte pe combinarea şi utilizarea
cunoștințelor, abilităților, capacităţilor şi potențialului creativ şi inovator al salariaților.
Societatea este alcătuita dintr-o echipă de specialiști documentați în timp real asupra
tendințelor pieței, creativi, orientați spre rezultate şi dedicaţi respectării calităţii, termenelor şi
bugetelor.
Structura organizatorică ierarhică şi funcţională este sintetizată în organigrama societăţii şi
totalizează un număr de 37 de salariaţi, funcţiile şi ierarhia fiind clar delimitate.
Numărul şi structura personalului la data de 01 iunie 2011 :
CATEGORIA DE PERSONAL NUMĂR PONDERE
TOTAL, DIN CARE : 37 100%
CONDUCERE 1 3%
ADMINISTRATIV 1 3%
COMERCIAL 2 5%
RESURSE UMANE 1 3%
TEHNIC 3 8%
MUNCITORI CALIFICAŢI 29 78%
Tabelul nr. 1.2 Structura personalului şi ponderea
4
Figura nr. 1.1 Organigrama S.C. MICROMET S.A.
DIRECTOR COMISIA DE CENZORI
Reprezentantul SMC Laborator de testare

şi etalonare
ATELIER PRODUCŢIE
CONTABILITATE INSPECTOR
PERSONAL
DEPARTAMENTUL
AUXILIARI
SCHIMB A
SCHIMB B
GESTIUNI
TEHNIC
Structura personalului întreprinderii pe categorii se prezintă astfel :
2008 2009 2010

Nr.
Categorii de personal
Crt.
B F B F B F
1. Personal operativ 14 5 14 2 20 3
2. Personal auxiliar 5 5 5 10 8 5
3. Personal de conducere 1 0 1 0 1 0
4. TOTAL 20 10 20 12 29 8
Tabelul nr. 1.3 Structura personalului pe categorii
5
Analizând această situaţie se observă că primează numărul bărbaţilor, dat fiind şi obiectul
de activitate al societăţii.
Structura personalului întreprinderii pe categorii de vârstă se prezintă după cum urmează :
2008 2009 AN 3
Nr.
Grupe de vârstă
crt.
B F B F B F
1. Personal până în 30 ani 3 1 6 2 13 2
2. Personal între 31-40 ani 12 5 12 8 12 6
3. Personal între 41-50 de ani 2 3 1 1 3 0
4. Personal între 51-60 ani 2 1 0 1 0 0
5. Personal peste 61 ani 1 0 1 0 1 0
6. TOTAL 20 10 20 12 29 8
Tabelul nr. 1.4 Structura personalului pe categorii de vârstă
Analizând structura personalului pe grupe de vârstă, societatea are un personal tânăr, cu o

medie de vârstă de 35 de ani, aspect pozitiv deoarece legislaţia prevede o serie de facilităţi pentru
angajarea personalului tânăr, de asemenea societatea organizează permanent cursuri de
perfecţionare a personalului, considerând mai eficientă angajarea personalului tânăr fără
experienţă şi modelarea lui.
1.3. Pieţe de aprovizionare şi principalii furnizori

Societatea MICROMET S.A. a înregistrat un ritm pozitiv de creştere a cifrei de afaceri în
perioada 2008 – 2010 care a fost destul de grea pentru întreaga industrie mondială, dar ca urmare
a diversificării în mod continuu a portofoliului de servicii oferite a reuşit să înregistreze profit în
fiecare an.
2008 Profit brut = 722.151 lei Profit net = 605.444 lei
6
800,000 lei
700,000 lei
600,000 lei
500,000 lei
400,000 lei PROFIT BRUT

300,000 lei PROFIT NET
200,000 lei
100,000 lei
0 lei
2008 2009 2010
PROFIT BRUT 722,151 lei 18,996 lei 403,184 lei
PROFIT NET 605,444 lei 10,976 lei 339,391 lei
Figura nr. 1.2 Evoluţia profitului în perioada 2008 – 2010
Cei mai importanţi furnizori de servicii şi produse (materii prime, materiale, etc.) în
perioada 2008 - 2010 folosiţi de firma S.C. MICROMET S.A. în activitatea desfăşurată sunt
următorii :
% DIN
NR.
DENUMIRE FURNIZORI VALOARE RON APROVIZIONĂRI
CRT.
ÎN ANUL 2008
MIRAS INTERNAŢIONAL
1. 414.876 25,33%
BUCUREŞTI
2. EUROLASER BUCUREŞTI 332.972 20,33%
3. BODY COTE BRAŞOV 318.276 19,43%

ITALINOX ROMÂNIA
4. 425.694 25,99%
TÂRGOVIŞTE
METALINOX IMPORT
5. 130.617 8,00%
EXPORT BUCUREŞTI
6. DIVERŞI 15.192 0,92%
TOTAL 2008 1.637.627 100,00%
Tabelul nr. 1.5 Principalii furnizori şi ponderea acestora în anul 2008
7
% DIN
NR.
CRT.
ÎN ANUL 2009
2. LAUREX PROD 32.750 3,30%

METALINOX IMPORT
3. 62.349 6,27%
EXPORT BUCUREŞTI
4. MIRAS 356.702 35,90%
5. MICROMET 2001 186.555 18,77%
6. LAROMET 33.227 3,34%
7. ALLMETECH CIPRU 115.526 11,63%
8. DIVERŞI 117.562 11,83%
TOTAL 993.717 100,00%
% DIN
NR.
CRT.
ÎN ANUL 2010
2. LAUREX PROD 41.773 1,47%

METALINOX IMPORT
3. 124.617 4,38%
EXPORT BUCUREŞTI
4. MIRAS 83.878 2,95%
5. MICROMET 2001 157.679 5,54%
6. LAROMET 29.773 1,05%
7. ALLMETECH CIPRU 1.156.124 40,60%
8. DIVERŞI 1.193.448 41,92%
TOTAL 2.847.264 100,00%
8
2% 1%
3%
4% EUROLASER BUCUREŞTI
6% 1%
LAUREX PROD
42%
METALINOX
MIRAS
41% MICROMET 2001

LAROMET
ALLMETECH CIPRU
DIVERŞI
Figura nr. 1.3 Ponderea principalilor furnizori în anul 2010
Date despre principalii furnizori ai S.C. MICROMET S.A. :

1. EUROLASER BUCUREŞTI (firma-mamă : Bretagne Laser)
Istoric : în anul 2005 crearea entităţii juridice S.C. EUROLASER S.R.L., capital social
10.000 Euro, demarajul proiectului, 2006 - 2008 construirea uzinei în comuna Ciorogârla,
judeţul Ilfov. Suprafaţa teren 20.000 m², birouri 600 m², atelier 900 m². Instalarea parcului de
utilaje necesar producţiei. Un Laser TRUMPF 3040, cu o masă de 4.000 x 2.000 şi o putere a
rezonatorului de 4 KW, constituirea stocului de materiale, în august 2008 demararea activităţii.
Euro Laser este în ziua de astăzi un partener recunoscut pentru reactivitatea şi fiabilitatea
cu care tratează cerinţele clienţilor. Resursele principale ale societăţii comerciale Eurolaser sunt
potenţialul uman asociat cu potenţialul tehnic în continuă inovaţie. „Calitatea Absolută” este
exigenţa cotidiană de la luarea de comandă până la livrare.
2. LAUREX PROD
Laurex Prod S.R.L. a fost înfiinţată în anul 1994 şi este situată în Râmnicu Sărat, judeţul
Buzău. Compania Laurex Prod S.R.L. pune la dispoziţie produse de calitate ca exemplu :
produse şi piese turnate din bronz, alamă şi aluminiu, lingouri. Firma are un personal de 30
angajaţi.
Noi verificam constant dacă produsele şi serviciile oferite aduc satisfacţii beneficiarilor,
dacă sunt perfect adaptate profilului acestora, dacă răspund fidel cerinţelor şi aşteptărilor lor. În
9
cadrul companiei Laurex Prod S.R.L. se desfăşoară activităţi specifice de instruire şi formare
profesională.
3. METAL INOX IMPORT-EXPORT
Este o companie cu capital privat, înfiinţată în anul 2000, înregistrata la Registrul
Comerţului J40/11877/2000, cod fiscal 13612737. Obiectul principal de activitate este importul
şi comercializarea pe piaţa românească a laminatelor plate şi lungi din inox. Din anul 2002
societatea este lider de piaţă în comerţul cu oţeluri inoxidabile, cu vânzări de peste 150 tone/lună
şi cu un stoc de aproximativ 2.000 tone. Cifra de afaceri este de 8.000.000 euro/an. Societatea
dispune de utilaje proprii : MOTOSTIVIUTOARE, PODURI RULANTE, MACARA şi oferă
servicii de transport cu auto proprii, debitare.
4. MIRAS INTERNAŢIONAL
A fost înfiinţată în 1994 ca societate comercială pe acţiuni cu capital integral privat
românesc, având sediul în România. În anul 2009 societatea şi-a schimbat statutul din societate
pe acţiuni, în societate cu răspundere limitată, acţionariatul rămânând acelaşi ca şi înainte de
această schimbare.
Domeniul nostru de activitatea a fost acelaşi pe tot parcursul celor 15 ani de activitate, şi
anume distribuţia produselor metalurgice din oţel. Diversitatea gamei materialelor din stoc ne-a
ajutat ca an de an să ne regăsim în topul primilor 10 distribuitori prezenţi pe piaţa românească.
Activitatea noastră comercială constă în aceea de stock-ist în cea mai mare parte dar şi ca trader
de produse din metal.
Pe tot parcursul celor 15 ani de activitate, managementul a încercat să răspundă cu
promptitudine, seriozitate şi profesionalism oricărei solicitări venite din partea clienţilor. În toţi
aceşti ani s-a încercat ca şi pentru cele mai complicate cereri şi nevoi ale clienţilor să se găsească
soluţii tehnice dintre cele mai variate, de aceea constanta noastră atenţie îndreptată către clienţi
ne-a ajutat să devenim unul dintre furnizorii cu cea mai largă gamă de produse din oţel
comercializate.
Ne-am menţinut un spectru de clienţi larg, tot timpul încercând să onorăm cu
profesionalism atât comenzile foarte mici (niciodată nu am pus restricţii la valoare/cantitate) cât
şi proiectele din cele mai multe domenii ale industriei : construcţii civile, proiecte edilitare,
proiecte de infrastructură până la industria grea cea a construcţiei de maşini şi utilaje.
Viziunea managementului a fost, este şi va fi aceea de a veni în întâmpinarea tuturor
consumatorilor de metal cu o gamă largă de materiale, cu onorarea comenzilor în maxim 48 ore
de la primirea acestora pentru materialele care sunt pe stoc, cu servicii de transport, service
center care au făcut oferta MIRAS să fie una dintre cele mai complexe de pe piaţa distribuitorilor
de produse metalurgice din România.
10
În tot acest timp calitatea materialelor şi serviciilor le-am dorit a fi la cel mai înalt
standard, şi de aceea începând cu anul 2006 MIRAS INTERNATIONAL S.R.L. deţine
certificare ISO 9001:2001, iar din 2009 ne-am recertificat cu ISO 9001:2008. Tot procesul de
certificare a fost unul care să ne ajute în fluidizarea activităţii comerciale dar şi unul care să ne
permită constant ca orice eroare din procesul comercial să poată fi depistată şi corectată în timp
util.
Durata de plată a furnizorilor :
Anul 2008 : CA = 3.063.057 lei
Sold furnizori = 74.588,88 lei;
74.588,88 𝑙𝑒𝑖
Durata medie de plată a furnizorilor = x 360 zile = 8,76 zile
3.063.057 𝑙𝑒𝑖
Anul 2009 : CA = 1.465.534 lei

85.813,24 𝑙𝑒𝑖
1.465.534 𝑙𝑒𝑖
Anul 2010 : CA = 3.037.654 lei

160.620,43 𝑙𝑒𝑖
3.037.654 𝑙𝑒𝑖
Analizând relaţia cu furnizorii se constată că societatea are relaţii „bune” cu toţi partenerii
financiari, nu au existat conflicte cu nici unul dintre furnizori. Societatea şi-a ales bine furnizorii,
majoritatea acestora asigurând transportul gratuit al mărfurilor în condiţii optime şi în termenele
prevăzute pe documente.
1.4. Pieţe de desfacere şi principalii clienţi

Firma este profilată pe prelucrări de precizie, serie mică şi unicate, lucru ce necesită o
gamă foarte mare de aparatură pentru testare şi etalonare. Aparatura clasică folosită până acum,
chiar dacă în mare parte corespunde cerinţelor de calitate impuse de fabricaţie, nu mulţumeşte pe
deplin clienţii potenţiali.
Dotarea actuală permite realizarea unor performanţe deosebite pentru piaţa din
GERMANIA, GRECIA, SUA, SUEDIA, fără să înregistreze reclamaţii de calitate, dar firma
este conştientă că ele pot apărea datorită unor erori de măsurare cu aparatura actuală.
11
Foarte multe aspecte necorespunzătoare cu privire la dotarea actuală au apărut în momentul
implementării sistemului de management al calităţii ISO 9001-2000.
Aceste considerente au determinat înfiinţarea laboratorului de testare şi etalonare la nivelul
societăţii dotat cu aparatură specifică unui atelier de prelucrări mecanice, laborator care să
certifice în acest fel calitatea produselor. S-a înfiinţat acest laborator şi ca un garant al calităţii şi
nu în ultimul rând al imaginii firmei.
Lucrând foarte mult în sistemul de unicate şi serie mică, reparaţii şi recondiţionări, dotarea
cu aparatură de control tridimensional este obligatorie.
S.C. MICROMET S.A. realizează în mod curent :
- sisteme de ungere şi răcire,
- role de picior, inele şi colectoare de răcire,
- colectori de destunderizare,
- sibare pentru închiderea oalelor de turnare,
- produse utile firmelor din domeniul metalurgiei româneşti şi străine.
ArcelorMittal Galaţi şi Roman, Donasid Călăraşi, Mechel Târgovişte, Artrom S.A. Slatina,
Erdemir Târgovişte, sunt deja clienţii interni tradiţionali ai firmei.
Deviza firmei este : “VREM SĂ DEMONSTRĂM CĂ SE POATE”.
Producţia realizată de S.C. MICROMET S.A. în cei 3 ani (din 2008 până în 2010 inclusiv):
Anul 2008 = 3.062.252 lei
Anul 2009 = 1.463.111 lei
Anul 2010 = 3.032.626 lei
3500000
3000000
2500000
2000000
1500000
1000000
500000
0
2008 2009 2010
Figura nr. 1.4 Producţia realizată în perioada 2008 – 2010
12
Date despre principalii clienţi ai S.C. MICROMET S.A. :
1. ARCELORMITTAL GALAŢI : CUI 1639739 este un succesor al Mittal Steel, o
afacere fondată în 1989 de către domnul Lakshmi N. Mittal, preşedintele consiliului de
administraţie. Cea mai mare parte a achiziţiilor şi investiţilor au fost realizate înainte de
declinul puternic al pieţei oţelului începând din septembrie 2008. ArcelorMittal este lider
mondial în toate pieţele majore din oţel, inclusiv, construcţii de automobile, electrocasnice şi
ambalare.
Cu o prezenta industrială în peste 20 de ţări din patru continente, compania acoperă toate
pieţele cheie ale industriei siderurgice.
2. ARCELORMITTAL ROMAN : CUI 2057240, Tubular Products Division a
ArcelorMittal este unul dintre cei mai mari producătorii din lume de produse de ţevi şi tuburi,
având pieţe de desfacere în întreaga lume de la 24 de locaţii de operare diferite în 13 ţări diferite.
ArcelorMittal produce ţevi şi tuburi pe cinci continente : Europa, Asia, Africa, America de Nord
şi America de Sud. Divizia a fost formată din fuziunea activelor ArcelorMittal Ţevi şi Tuburi cu
Dofasco produse tubulare în 2007.
3. DONASID CĂLĂRAŞI : CUI 1511718 este o oţelărie din România, deţinută de Grupul
Tenaris. Are o capacitate de producţie anuală de 470.000 de tone, care include o oţelărie electrică
şi linii de turnare continue, folosind ca materie primă fierul vechi.
Noul proprietar al Donasid, Grupul Tenaris, controlează în România combinatul Silcotub
Zalău, a fost preluat în 2004 prin achiziţionarea firmei Tubman Internaţional, care deţinea
pachetul majoritar la Silcotub.
4. TMK-ARTROM SLATINA : CUI 1510210;
5. TMK-REŞIŢA : CUI 1064207
TMK-ARTROM şi TMK-REŞITA sunt astăzi un întreg complex deţinut de TMK în
România, producătoare de carbon, de joasă şi medie din oţel aliat în vid, aliat continuu turnat în
blocuri şi blumuri rotunde, precum şi de carbon fără sudură, slab aliat şi aliat, tuburi din oţel -
cald şi laminate la rece şi trase, sau aplicaţii industriale, inclusiv pentru inginerie mecanică şi
industria de automobile.
6. MECHEL TÂRGOVIŞTE : CUI 22513589, produce şi comercializează oţeluri sub
forma de produse laminate, forjate sau calibrate. Domeniul principal de activitate conform
CAEN este corespunzător grupei 241 – producţia de metale feroase sub forme primare şi
feroaliaje, în cadrul diviziunii 24 – Industria metalurgică.
7. ERDEMIR ROMÂNIA : CUI 13428573, în calitate de lider în rândul producătorilor de
oţel electric în Europa, a vândut produsele pe pieţele europene şi mondiale. Facilităţile societăţii
sunt aproape de principalele rute de transport către ţările europene. Este o companie
13
producătoare de oţel electric care a integrat sistemul de management conform ISO 9001, ISO
14001 şi OHSAS 18001.
Grupul ERDEMIR în calitate de cel mai mare producător de oţel plat din Turcia este
proprietarul ERDEMIR ROMÂNIA. ERDEMIR ROMÂNIA este parte integrantă a politicii de
dezvoltare şi de afaceri a Grupului ERDEMIR. Acţiunile sinergice rezultate din această
apartenenţă vin în întâmpinarea clienţilor noştri şi au ca scop sporirea beneficiului lor.
În scopul de a satisface cerinţele şi aşteptările viitoare ale clienţilor noştri, suntem mândri
să furnizăm toate tipurile de oteluri electrice.
Cu peste 80% vânzări exportate în întreaga lume şi cu o experienţă tehnică vastă în
fabricaţie, produsele şi serviciile noastre sunt destinate producerii de motoare electrice,
transformatoare de putere, generatoare.
Durata de încasare a clienţilor :
Anul 2008 : CA = 3.063.057 lei

Sold clienţi = 332.309,72 lei;
332.309,72 𝑙𝑒𝑖
Durata medie de încasare a clienţilor = x 360 zile = 39,05 zile
3.063.057 𝑙𝑒𝑖
Anul 2009 : CA = 1.465.534 lei

211.766,99 𝑙𝑒𝑖
1.465.534 𝑙𝑒𝑖
Anul 2010 : CA = 3.037.654 lei
532.516,57 𝑙𝑒𝑖
3.037.654 𝑙𝑒𝑖
14
Ponderea clienţilor principali în producţia S.C. MICROMET S.A. în perioada 2008 – 2010
NR.
CLIENŢI LEI
CRT.
1. ARCELORMITTAL ROMAN 705.677
2. EUROBEND GRECIA 588.909
3. TMK-REŞIŢA 460.246
4. DONASID CĂLĂRAŞI 443.705
5. ARCELORMITTAL GALAŢI 318.215
6. ERDEMIR ROMÂNIA 297.739
7. TMK-ARTROM SLATINA 241.200
8. DIVERŞI 6.561
TOTAL 3.062.252
Tabelul nr. 1.8 Principalii clienţi în anul 2008
PRINCIPALII CLIENTI IN ANUL 2008

800,000
700,000
705,677
600,000
588,909
500,000
400,000 460,246 443,705

300,000
318,215 297,739
200,000 241,200
100,000
6,561
0
Figura nr. 1.5
15
NR.
CLIENŢI LEI
CRT.
4. HERBER ENGINEERING SUEDIA 87.132
5. US VALVE BUCUREŞTI 82.082
6. DIVERŞI 58.816
TOTAL 1.463.111

500,000
450,000
400,000 444,835
350,000
300,000
250,000
200,000
150,000
100,000 134,411
50,000 91,982 87,132 82,082 58,816
0
Figura nr. 1.6
16
NR.
CLIENŢI LEI
CRT.
2. TENARIS SILCOTUB ZALĂU 492.695
5. ERDEMIR ROMÂNIA 296.921
6. ARCELORMITTAL ROMAN 275.415
7. EUROBEND GRECIA 199.528
8. KRAUSE-MAUSER GERMANIA 95.586
9. FGPM FRANTA 87.226
10. URSVIKEN SUEDIA 84.009
11. DIVERŞI 232.989
TOTAL 3.032.626

600,000
500,000
525,341
492,695
400,000
395,293 387,623
300,000
296,921 275,415
200,000 232,989
199,528
100,000
95,586 87,226 84,009
0
Figura nr. 1.7
17
1.5. Concurenţa
Ca în orice domeniu există concurenţă, însă în România piaţa nu este destul de stabilă şi
aşezată.
S.C. MICROMET S.A. se menţine pe piaţă şi are o tendinţă de creştere prin politica pe
care o duce :
- de a se dota cu utilaje de mare performanţă pentru obţinerea calităţii produselor;
- respectarea cu stricteţe a prevederilor manualului calităţii elaborat cu ocazia certificării
firmei ISO 9001-2000;
- de a dota laboratorul de testare şi etalonare cu aparatură corespunzătoare de ultimă
generaţie pentru profilul de producţie.
Societatea este profilată pe produse cu multă manoperă, de precizie ridicată şi pe produse
consumabile pentru marea industrie, în special pentru metalurgie.
Firme concurente
- externe :
- LECHLER GERMANIA;
- SPRAY SISTEM AMERICA.
- interne :
- MECANICA HUŞ;
- ROMSEH TOOLS FOCŞANI;
- HIDROSIB SIBIU;
- IPSAR VĂLENII DE MUNTE.
Deosebirea faţă de concurenţă este :

- gamă mai mare de produse, de mare precizie;
- dotare corespunzătoare segmentului ales;
- politica de preţ : reducerea permanentă a preţurilor printr-o dotare cu utilaje de înaltă
productivitate;
- piaţa ţintă a produselor realizate de firmă : industria metalurgică şi furnizarea de piese de
schimb pentru întreprinderile mici din sectorul alimentar, confecţii, construcţii;
- potenţialul total al pieţei : nu se poate comensura imaginea totală a pieţei, dar acest lucru
nici nu interesează prea mult, important este faptul că o dublare sau chiar o triplare a producţiei
actuale ar pune firma în situaţia de a nu putea încărca corespunzător capacităţile de producţie;
- sigur vor exista schimbări pe piaţă, dar nu semnificative în următorii 5 ani, dar structura
de fabricaţie are un înalt grad de elasticitate şi mobilitate, putând schimba şi 50% din volumul
18
producţiei şi a numărului de parteneri fără ca activitatea firmei să se blocheze, lucru care se
regăseşte parţial şi în activitatea din ultimii 2 ani.
Conducerea firmei este conştientă că :
- va creşte concurenţa internă;
- va creşte şi cererea;
- vor exista modificări legislative, de adaptare la legislaţia Comunităţii Europene, în
special pe reciclarea deşeurilor şi protecţia mediului;
- există şi alţi factori, în special de natură externă şi ca urmare a globalizării tuturor
laturilor economiei.
CE-ŞI PROPUNE MICROMET :

- Achiziţionarea de utilaje industriale;
- Crearea de locuri de muncă;
- Menţinerea locurilor de muncă pentru personalul actual.
FIRMELE CONCURENTE
1. ROMSEH TOOLS este o societate comercială cu capital privat autohton, situată în
Focşani, jud. Vrancea, certificată ISO 9001:2000, care continuă din 2001 activitatea
S.C. ROMSEH S.A. (înfiinţată în 01.07.1971) având o tradiţie de peste 38 de ani în producţia de
scule aşchietoare (cuţite de strung gamă completă, o gamă largă de scule amovibile), elemente
hidraulice (aparatură hidraulică, inclusiv distribuitoare pentru tractoare şi macarale), accesorii
pentru maşini-unelte (mandrine, dornuri, prelungitoare), ştanţe şi matriţe, piese după
documentaţia tehnică a clientului.
2. HIDROSIB SIBIU furnizează o gamă largă de aparatură hidraulică standard precum şi
o gamă de aparatura pneumatică, putând să execute de asemenea componente hidraulice speciale
la solicitarea clientului. Sunt experţi în proiectarea şi execuţia de blocuri şi instalaţii hidraulice
speciale, fiind renumiţi pentru strânsa colaborare cu clientul în vederea găsiri celor mai bune
soluţii la aplicaţii specifice cerute de client.
Din locaţia dispusa în Sibiu, în centrul României, furnizează produse, soluţii, consiliere şi
suport tehnic în întreaga Europă.
Furnizează produse calitative precum şi soluţii în domeniul hidraulic pentru aplicaţii
mobile şi industriale într-o gamă larga de sectoare : energetic, minerit, industria alimentară,
construcţii, agricultură, sectorul maritim, industria de apărare, echipamente industriale şi sectorul
medical.
19
3. MECANICA (TEHNOUTILAJ) Huşi şi-a început activitatea pe 28 noiembrie 1998,
iniţial având forma de organizare „societate cu răspundere limitată” cu obiect principal de
activitate comerţul cu ridicata al „altor produse şi piese de schimb utilizate în industrie”.
Ulterior s-a transformat în “societate pe acţiuni” prin majorarea capitalului social şi
cooptarea de noi asociaţi, începând cu data de 27 aprilie 1999. Din acest moment, firma şi-a
diversificat activitatea, executând produse şi prestând servicii pentru domeniul petrolier,
metalurgic şi alimentar.
Din ianuarie 2000, producţia de piese de schimb şi servicii pentru utilaj petrolier şi
metalurgic deţine ponderea principală în activitatea de producţie. Firma a înregistrat rezultate
deosebite şi în exportul de piese de schimb pentru utilaj petrolier şi alimentar, prin intermediul
unor firme de comerţ exterior.
4. LECHLER este una dintre cele mai importante companii din domeniul tehnologiei cu
jet şi spray cu peste 125 de ani de activitate.
Se bazează pe design şi procese de fabricaţie avansate.
Şi-au dovedit competenţa în atâţia ani iar cunoştinţele lor în materie de duze de pulverizare
sunt (trebuie să recunoaştem) recunoscute de experţi în materie.
Automatizarea în producţie asigură productivitate şi calitate maximă. Astăzi, grupul
LECHELR realizează o cifră de afaceri totală de peste 60 milioane € cu aproape 500 de angajaţi
în întreaga lume. Activităţile de la nivel mondial sunt regrupate sub acoperişul Lechler
International GmbH.
5. PULVERIZARE SYSTEM CO., fondată în 1937 în Chicago, a crescut de la
începuturile sale umile dintr-un garaj şi s-a transformat într-un producător mondial de produse
industriale spray. Au facilităţi de producţie în întreaga America de Nord, America de Sud,
Europa şi Asia. Fabrică duze disponibile în mii de dimensiuni.
AutoJet® Technologies este divizia de control şi automatizare spray de pulverizare System
Co. Duzele lor sunt proiectate pentru: reducerea surplusului de pulverizare cu substanţe chimice;
obţinerea calităţii produselor mai mare; micşorarea timpilor de configurare şi reducerea timpilor
morţi; îmbunătăţirea şi respectarea normelor de reglementare şi pentru a reduce costurile de
întreţinere.
După cum se observă societatea se confruntă cu o concurenţă puternică, fapt care o

încurajează în realizarea de produse cât mai bune şi mai calitative, menţinând în acelaşi timp unu
nivel satisfăcător al preţului.
20
Din punct de vedere al vânzărilor, produsele firmei S.C. MICROMET S.A. sunt destul de
bine vândute, acestea fiind oferite la preţuri mai mici sau cel puţin egale cu cele practicate de
concurenţă, calitatea fiind superioară.
Promovarea produselor societăţii
Societatea îşi propune promovarea produselor prin intermediul mass-media, a pliantelor de
prezentare, dar şi prin participarea la târguri şi expoziţii de profil organizate în ţară, însă cea mai
de preţ publicitate este satisfacerea clienţilor şi promovarea produselor de către aceştia.
Publicitatea cuprinde toate acţiunile care au drept scop prezentarea indirectă a unui mesaj
în legătură cu un produs, serviciu sau firmă, urmărindu-se informarea largă a publicului în
legătură cu oferta întreprinderii. Firma ar trebui să utilizeze publicitatea de informare axată pe
obiective precum :
• Stimularea cererii potenţiale prin informarea publicului în legătură cu apariţia şi prezenţa
pe piaţă a unui nou produs;
• Sugerarea de noi utilităţi ale produsului;
• Cunoaşterea unei schimbări de preţ.
Firma difuzează în presa locală şi naţională anunţuri referitoare la produsele oferite şi
posibilităţile de contactare a firmei.
Televiziunea reprezintă suportul publicitar cu expansiunea cea mai rapidă în societatea
modernă, asigurând o combinaţie unică a sunetului, imagini şi mişcări. Reprezintă unul din cele
mai ofensive mijloace publicitare prin impresia de contact cu destinatarul mesajului,
flexibilitatea satisfăcătoare şi posibilitatea unei difuzări repetate la ore de maximă audienţă.
Catalogul constituie un suport publicitar utilizat ca instrument de prezentare a activităţi, îl
realizează în colaborare cu agenţiile specializate de publicitate care concep şi execută tipăritura.
Prin text şi ilustraţie, catalogul S.C. MICROMET S.A. oferă posibilitatea prezentării
caracteristicilor ofertei largi de produse, grupată pe categorii sau ordine alfabetică. Fiind un
catalog de lucru se caracterizează printr-o descriere detaliată, strict comercială a mărfurilor
oferite spre vânzare, a dimensiunilor şi performanţelor lor. Preţurile sunt prezentate într-o anexă
care poate fi înlocuită ori de câte ori apar modificări.
Politica conducerii se bazează pe faptul că imaginea firmei poate fi promovată prin aportul
tuturor angajaţilor prin ceea ce face fiecare dintre aceştia în parte.
Activitatea de marketing nu este constituită din activitatea unui grup de salariaţi (birou,
compartiment, serviciu), ea fiind de fapt o obligaţie de serviciu pentru fiecare salariat (de la
director la ultimul salariat), aceea de a descoperii potenţiali clienţi.
21
La momentul actual, pentru promovarea produselor realizate, societatea este cuprinsă în
cataloagele naţionale şi anuale din domeniul industrial, periodic se reactualizează oferte
transmise către beneficiari.
Strategia de introducere a produselor şi serviciilor pe piaţă va cuprinde două componente :
a) PREŢUL PRODUSELOR / SERVICIILOR şi
b) CAMPANII DE PROMOVARE.
Societatea va apela la marketingul direct prin intermediul căruia îşi va vinde produsele fără
a apela la intermediari, făcând apel la comunicarea directă cu consumatorii finali.
Promovarea produselor şi serviciilor oferite de S.C. MICROMET S.A. se va face pentru
început sub două forme :
I. vânzarea personală;
II. reclama pe internet prin intermediul site-ului propriu : www.micromet.ro şi pe site-uri
specializate în promovarea firmelor şi a produselor pe care acestea le oferă.
Piaţa produselor de consum şi industriale urmăreşte ritmul rapid de dezvoltare a
tehnologiilor, modelându-se şi adaptându-se cerinţelor momentului. Clienţii sunt în căutare de
produse care să le satisfacă cerinţele din punct de vedere tehnic.
Cantitatea de piese solicitată de fiecare client în parte este din ce în ce mai mare, ceea ce
duce la o nevoie de dotare continuă din partea producătorului, de creştere a capacităţilor de
producţie.
Orientarea viitoare a S.C. MICROMET S.A. se va focaliza pe plan intern şi extern pe
următoarele strategii :
• lărgirea colaborărilor actuale;
• mărirea echipei de lucru;
• atragerea de noi clienţi.
Industria prelucrătoare este puternic influenţată de capacitatea unui producător de a se
adapta la schimbările tehnologice, ca şi la viteza de realizare a unui nou produs.
Comportamentul cumpărătorilor este influenţat în domeniul industriei prelucrătoare de
următoarele aspecte, în această continuă dezvoltare şi globalizare, de un singur cuvânt şi anume:
flexibilitate :
- flexibilitatea maşinilor;
- flexibilitatea procesului de fabricaţie;
- flexibilitatea produselor;
- flexibilitatea rutelor de procesare;
- flexibilitatea volumului;
- flexibilitatea operaţiilor.
22
Toate din cele enumerate mai sus sunt factori importanţi care ajută consumatorii
produselor din domeniul industrial să discearnă şi să aleagă producătorul de astfel de produse şi
servicii, care să le satisfacă toate cerinţele.
Convingerea firmei este că noile echipamente vor ajuta societatea să îndeplinească cât mai
multe din doleanţele clienţilor atât a celor existenţi cât şi a celor viitori.
1.6. Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari în perioada

2008-2010
Patrimoniul net al întreprinderii în perioada analizată a avut următoarea evoluţie :
1.699.272 lei în 2008; 1.710.248 lei în 2009 şi 2.049.639 lei în 2010. Din punct de vedere al
structurii avem :
Structura activelor
Din analiza în evoluţie a structurii activelor reies caracteristicile unei societăţi specializate
în activitatea de producţie.
Ponderea imobilizărilor totale la sfârşitul anului 2010 este de 37,67 %, din total active, din
care :
• 34,35 % mijloace fixe corporale;
• 3,32 % necorporale.
Ponderea stocurilor în total active este mică şi fluctuantă de la o perioadă la alta,
neputându-se stabili o tendinţă. Astfel în 2008, stocurile reprezentau 4,23% din total active
pentru ca în 2009 să crească la 9,82 %, iar în 2010 să ajungă la 2,72%.
Având în vedere specificul societăţii, majoritatea stocurilor reprezintă materii prime şi
materiale destinate procesului de producţie, precum şi semifabricate şi produse finite.
Ponderea creanţelor în total active este de asemenea fluctuantă, astfel că de la 16,28% în
2008, acestea au ajuns în 2009 la 48,12%, iar apoi s-au redus până la 29,45% în 2010.
Indicatori 2008 2009 2010
ACTIVE IMOBILIZATE 610.664 29,91% 459.103 13,76% 1.394.941 37,67%
Imobilizări necorporale 0 0 0 0 122.862 3,32%
Imobilizări corporale 610.664 29,91% 459.103 13,72% 1.272.079 34,35%
Imobilizări financiare 0 0 0 0 0 0
ACTIVE CIRCULANTE 1.430.797 70,08% 2.876.617 86% 2.304.915 62,24%
23
Stocuri 86.518 4,23% 328.664 9,82% 100.852 2,72%
Creanţe 332.433 16,28% 1.609.806 48,12% 1.090.823 29,45%
Disponibilităţi 1.011.846 49,56% 938.147 28,04% 1.113.240 30,06%
ALTE ACTIVE 0 0 9.002 0,26% 3.130 0
TOTAL ACTIV 2.041.461 100.00% 3.344.722 100.00% 3.702.986 100.00%
CAPITAL PROPRIU 1.699.272 83,23% 1.710.248 51,13% 2.049.639 55,35%
Capital social 122.558 6% 122.558 3,66% 122.558 3,30%
Prime legate de capital 0 0 0 0 0 0
Diferenţe din reevaluare 0 0 0 0 0 0
Rezerve 971.270 47,57% 1.576.714 47,14% 1.587.690 42,87%
Profit net al exerciţiului 605.444 29,65% 10.976 0,32% 339.391 9,16%
Repartizarea profitului 0 0 0 0 0 0
Alte fonduri 0 0 0 0 0 0
DATORII TOTALE 342.189 16,76% 1.634.474 48,86% 1.653.347 44,64%
Creditori 0 0 0 0 0 0
Furnizori 179.989 8,81% 130.199 3,89% 270.549 7,30%
Alte datorii 162.200 7,94%% 1.504.275 44,97% 1.382.798 37,34%
TOTAL PASIV 2.041.461 100.00% 3.344.722 100.00% 3.702.986 100.00%
Structura capitalului utilizat

Majoritatea capitalului utilizat este de natura resurselor atrase (datoriile curente au
reprezentat 16,76% în 2008, 48,86% în 2009 şi 44,64 % în 2010 din total pasiv).
Referitor la structura surselor de finanţare a patrimoniului net, se observă faptul că
ponderea capitalului social scade, el rămânând constant totuşi în toţi cei 3 ani, ceea ce arată o
evoluţie normală a activităţii societăţii. O pondere semnificativă în cadrul patrimoniului net o
înregistrează profitul net care rămâne la dispoziţia întreprinderii, chiar dacă în 2009 înregistrează
o scădere bruscă, la nivelul anului 2010 se redresează crescând ponderea cu 8,84%.
24
Analiza corelaţiei FR – NFR
Fond de rulment (FR) 1.250.808 2.746.418 2.043.366
Necesar de fond de rulment (NFR) 238.962 1.808.271 921.126
Cifra de afaceri 3.063.057 1.465.534 3.037.654
Viteza de rotaţie a FR (zile) = FR/CA x 360 zile 147 674,64 242,16
Viteza de rotaţie a NFR (zile) = NFR/CA x 360 zile 28,08 444,19 109,16
CAPITAL PERMANENT 1.699.272 1.710.248 2.049.639
Capital propriu 1.699.272 1.710.248 2.049.639
Capital social 122.558 122.558 122.558
Rezerve, reevaluare, prime de capital 971.270 1.576.714 1.587.690
Profit net 605.444 10.976 339.391
Repartizarea profitului 0 0 0
Fonduri, profit nerepartizat, pierderi neacoperite 0 0 0
Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
ACTIVE IMOBILIZATE 610.664 459.103 1.394.941
Imobilizări necorporale 0 0 122.862
Imobilizări corporale, astfel : 610.664 459.103 1.272.079
Terenuri 4.459 4.459 4.459
Mijloace fixe 606.205 454.644 1.267.620
Imobilizări în curs 0 0 0
Imobilizări financiare 0 0 0
FOND RULMENT net global 1.250.808 2.746.418 2.043.366
25
ACTIVE CIRCULANTE (fără alte creanţe) 1.430.797 2.876.617 2.304.915
Stocuri 86.518 328.664 100.852
Furnizori-debitori 179.989 130.199 48.673,41
Creanţe-clienţi 332.433 1.609.806 532.516,57
DATORII DE EXPLOATARE 179.989 130.199 270.549
Furnizori şi asimilate 496269 1157580 160.620,43
Clienţi-creditori 0 0 0
Alte obligaţii de exploatare 2294151 4368869 1.191.703,59
NECESAR FOND RULMENT al exploatării 238.962 1.808.271 921.126
Active în afara exploatării (alte creanţe + ct. regular) 0 0 0
Datorii în afara exploatării (ct. regularizare) 0 0 0

NECESAR FOND RULMENT în afara
0 0 0
exploatării
TREZORERIA NETĂ = FR – NFR 1.011.846 938.067 1.122.240
Disponibil 1.011.846 938.147 1.113.240
Credite pe termen scurt 0 0 0
TREZORERIA NETĂ 1.011.846 938.067 1.122.240
În perioada 2008 - 2010, societatea a reuşit o uşoară creştere a fondului de rulment, reuşind
să-şi finanţeze activitatea curentă prin fondul de rulment.
Trezoreria netă este constant pozitivă, fondul de rulment acoperind pe toată perioada
analizată necesarul de fond de rulment.
În intervalul analizat, echilibrul economico-financiar cunoaşte o evoluţie favorabilă,
încadrându-se în parametrii ce pot fi consideraţi normali, fapt ce atestă o funcţionare
corespunzătoare a întreprinderii.
În privinţa analizei pe termen lung a situaţiei societăţii cei mai relevanţi indicatori sunt
fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment. Din diferenţa celor doi se obţine trezoreria netă,
care relevă disponibilităţile băneşti de care dispune societatea.
26
Din calculele efectuate reiese o creştere a FR din anul 2008 în anul 2009, ceea ce indică
posibilitatea firmei de a-şi finanţa activele circulante şi capacitatea acesteia de plată.
De asemenea în anul 2010 se poate observa o scădere a NFR datorită dezvoltării activităţii
societăţii.
Trezoreria netă este pozitivă în perioada analizată, ceea ce relevă capacitatea firmei de a-şi
finanţa activitatea.
Analiza corelaţiei creanţe – obligaţii
2008 2009 2010

Indicatori
Lei % Lei % lei %
Cifra de afaceri 3.063.057 100 1.465.534 47,85 3.037.654 207,27
Creanţe 332.433 100 1.609.806 484,25 1.090.823 67,76
Obligaţii 179.989 100 130.199 72,34 270.549 207,79
Raportul creanţe/obligaţii 1,85 12,36 4,03
În anul 2009 creanţele au crescut într-un ritm mult superior celui aferent cifrei de afaceri,
ceea ce influenţează nefavorabil fluxul de disponibilităţi, iar obligaţiile au avut o tendinţă de
scădere. Acest lucru are o influenţă negativă şi asupra Raportului creanţe/obligaţii care are o
valoare de 12,36.
În anul următor se înregistrează o îmbunătăţire a situaţiei, cifra de afaceri având o evoluţie
mult mai accentuată, în sensul creşterii, faţă de creanţe, iar obligaţiile au o creştere de 107%.
Acest lucru va duce la reducerea gradului de imobilizare a capitalului firmei.
Echilibrul financiar pe termen lung apreciat prin gradul de acoperire al necesarului de fond
de rulment cu surse stabile, reflectă o situaţie riscantă, obligaţiile curente reprezentând 100% în
2008, 72,34% în 2009 şi 207,79% în 2010 din activele curente.
Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

Lichiditatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani,
iar solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor sale băneşti,
respectiv de a-şi onora plăţile la termenele scadente.
27
Rata lichidităţii curente (generală) =
7,9 22,09 8,51
Active curente / Datorii curente
Rata lichidităţii intermediare =
7,46 19,56 8,14
(Active curente - Stocuri)/Datorii curente
Rata solvabilităţii patrimoniale =
1 1 1
(Cap propriu/Cap propriu + Credite bancare)
Rata solvabilităţii generale =
11,34 25,62 13,67
Activ total/Datorii totale
Se poate observa că, nivelul lichidităţii curente este satisfăcător, ceea ce evidenţiază
existenţa unui fond de rulment pozitiv.
În ceea ce priveşte rata lichidităţii intermediare, aceasta măsoară câte unităţi monetare de
active aproape lichide revin la o unitate monetară de datorii pe termen scurt. Acest nivel al ratei
de 7,46 în 2008, 19,56 în 2009 şi 8,14 în 2010, este apreciat drept corespunzător, situaţia
permiţând aprecierea pozitivă referitor la abilitatea firmei de a-şi onora obligaţiile scadente.
Solvabilitatea patrimoniala şi cea generală ne arată că situaţia financiară de ansamblu a
întreprinderii este bună, deoarece depăşeşte valoarea de 0,5, evidenţiindu-se de asemenea, un risc
financiar minim.
Analiza Indicatorilor de Gestiune
DURATA DE ROTAŢIE a : 2008 2009 2010
Activului = (Activ Total/CA ) x 360 zile 240 819 438
Activelor circulante = (Active circulante/CA) x 360 zile 168 707 273
Creanţelor = (Creanţe/CA) x 360 zile 39 395 129
Stocurilor = (Stocuri/CA) x 360 zile 10 81 12
Furnizorilor = (Furnizori/CA) x 360 zile 8,76 21,07 19,03
Datoriilor = (Datorii/CA) x 360 zile 21 32 32
Număr rotaţii activ = CA/Active circulante 2,14 0,5 1,31
Analiza vitezelor de rotație a structurilor patrimoniale a societăţii comerciale pe orizontul

de timp analizat evidențiază atât schimbări în politica financiară a societăţii comerciale, cât şi
influenţe date de factorii externi, inclusiv factori legaţi de conjunctura macroeconomică, de
raportul de forţe cu partenerii (furnizori, clienţi).
28
Oscilaţiile cifrei de afaceri comparativ cu evoluţia stocurilor, a asigurat o creştere a
vitezei de rotaţie a stocurilor în perioada 2008 - 2009 de la 10 zile la 81 zile, iar în perioada
2009 - 2010 situaţia a fost inversă viteza de rotaţie scăzând cu 69 zile.
Viteza de încasare a creanţelor înregistrează o dinamică extrem de fluctuantă : de la
39 zile în 2008, la 395 zile în 2009 şi 129 zile în 2010.
Comparând nivelul duratei de achitare a obligaţiilor cu cel de încasare a creanţelor se
constată o durată mai ridicată a primei categorii de decontări, tendinţa fiind ca ciclul comercial
net (bani – marfă – bani) să se situeze la niveluri destul de favorabile firmei.
Achitarea obligaţiilor se face la termene egale, perioada de achitarea a datoriilor fiind în
anul 2008 de circa 21 zile (din care furnizorii 8,76 zile), în 2009 de 32 zile (furnizori 21,07 zile),
iar în 2010 de 32 zile (din care furnizorii 19,03 zile).
Analiza profitului brut şi profitului net

Societatea MICROMET S.A. a înregistrat un ritm pozitiv de creştere a cifrei de afaceri în
perioada analizată care a fost destul de grea pentru întreaga industrie mondială, dar ca urmare a
diversificării în mod continuu a portofoliului de servicii oferite a reuşit să înregistreze profit în
fiecare an.
PROFIT BRUT 722.151 lei 18.996 lei 403.184 lei
PROFIT NET 605.444 lei 10.976 lei 339.391 lei
EVOLUTIA PROFITULUI BRUT

lei800,000
lei700,000 lei722,151
lei600,000
lei500,000
lei400,000 lei403,184
lei300,000 PROFIT BRUT
lei200,000
lei100,000
lei0 lei18,996
2008 2009 2010
ANUL
Figura nr. 1.8
29
EVOLUTIA PROFITULUI NET
lei700,000
lei600,000 lei605,444
lei500,000
lei400,000
lei339,391
lei300,000
PROFIT NET
lei200,000
lei100,000
lei0 lei10,976
2008 2009 2010
ANUL
Figura nr. 1.9
Rentabilitatea comercială (brută) = (Profit Net / CA) x 100 19,76 0,74 11,17
Rentabilitatea financiară = (Profit Net / Capital propriu) x 100 35,62 0,64 16,55
În 2009 se observă o înrăutăţire a activităţii, rentabilitatea comercială fiind subunitara,

deoarece Profitul Net scade mai mult decât CA ceea ce arată o ineficienţă economică. Acelaşi
lucru se poate observa şi în cazul rentabilităţii financiare. În anul 2010 odată cu creşterea cifrei
de afaceri creşte considerabil şi profitul, rentabilitatea comercială atingând un nivel de 11,17, iar
rentabilitatea financiară de 16,55.
30
CAPITOLUL 2. ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA
CREANŢELOR ŞI DATORIILOR COMERCIALE
2.1. Definiţii şi clasificare

În procesul de aprovizionare, întreprinderea cumpără bunuri economice de diverse forme
de la alte persoane juridice şi fizice, bunuri pentru care îşi creează datorii; de asemenea vinde
produsul activităţii sale în cadrul procesului de desfacere, proces în urma căruia rezultă creanţele.
Creanţele pe termen scurt reprezintă active ale întreprinderii rezultate în urma tranzacţiilor cu
persoane juridice sau fizice, relaţii în urma cărora întreprinderea a livrat un bun, a prestat un
serviciu sau a executat o lucrare şi pentru care trebuie să primească un echivalent valoric sau o
contraprestaţie, într-o perioadă de timp de până la un an.
Creanţele reprezintă valorile economice avansate temporar de către titularul de patrimoniu
altor persoane fizice sau juridice şi pentru care urmează să se primească un echivalent valoric.
Acest echivalent poate fi reprezentat de o sumă de bani, de o lucrare sau un serviciu.
Datoria reprezintă sursa de finanţare externă pusă la dispoziţia întreprinderii de instituţii
financiare, furnizori sau terţi.
Conform Standardului Internaţional de Contabilitate IAS 39 Instrumente financiare:
Recunoaştere şi Evaluare, creanţele întreprinderii reprezintă activele financiare create de
întreprindere prin furnizare de bunuri sau prestare de servicii direct unui debitor, altele decât cele
ce sunt iniţiate cu intenţia de a fi vândute imediat sau în termen scurt, care trebuie categorisite ca
reţinute pentru tranzacţionare1.
Datoriile pe termen scurt provin din tranzacţiile cu persoane fizice sau juridice
(cumpărarea de bunuri, lucrări sau servicii, utilizarea forţei de muncă, plata impozitelor şi taxelor
etc.), în care întreprinderea trebuie să efectueze o plată sau o contraprestaţie într-o perioadă de
timp de până la un an.
Potrivit IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”, o datorie trebuie clasificată ca datorie
curentă în următoarele situaţii2 :
- se aşteaptă ca datoria să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al
întreprinderii;
- datoria este exigibilă în termen de 12 luni da la data bilanţului.
Datoriile contingente reprezintă o obligaţie potenţială apărută ca urmare a unor evenimente
trecute, anterior datei bilanţului şi a căror existenţă se confirmă numai de apariţia sau neapariţia
mai multor evenimente.
1
IAS 39 „Instrumente financiare: Recunoaştere şi Evaluare”, www.iasb.org
2
IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare ”, www.iasb.org
31
Creanţele reprezintă valorile economice avansate temporar de către titularul de patrimoniu
altor persoane fizice sau juridice şi pentru care urmează să se primească un echivalent valoric.
Acest echivalent poate fi reprezentat de o sumă de bani, de o lucrare sau un serviciu.
Prin noţiunea de “datorie” se desemnează angajamentul asumat de o anumită persoană de a
plăti o sumă de bani, livra un bun, executa o lucrare sau a presta un serviciu. O persoană fizică
sau juridică care are o datorie este denumită în general debitor. Într-o altă abordare a acestui
termen, datoria reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute şi
prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii
economice. Este vorba de datoriile create în cadrul relaţiilor de decontare ale societăţii cu alte
persoane juridice. Acestea reprezintă o obligaţie curentă a întreprinderii rezultată din evenimente
trecute si prin lichidarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează
beneficii economice.
Ca sursă străină de finanţare, datoriile sunt prezente şi funcţionează din momentul naşterii
angajamentelor şi până în momentul plăţii lor. De multe ori, firma nu dispune de resursele
necesare de a-şi achita obligaţiile faţă de partenerii externi chiar şi la scadenţă. În acest caz
putem sa amintim despre noţiunea de arierat, care reprezintă datorii scadente, ajunse la termenul
de plată, dar încă neachitate.
Evenimentul angajat reprezintă evenimentul care generează o obligaţie legală sau
implicită, astfel încât întreprinderea să onoreze obligaţia respectivă.
Obligaţia legală este cea rezultată din contract, legislaţie sau alt efect al legii.
Obligaţie implicită reprezintă obligaţia rezultată din acţiunile unei întreprinderi bazată pe
practici anterioare, pe politici sau declaraţii prin care indică partenerilor ei, că îşi asumă şi
onorează anumite responsabilităţi.
Obligaţia contingentă este o obligaţie curentă, apărută ca urmare a unor evenimente trecute
şi a cărei existenţă va fi confirmată numai de apariţia sau neapariţia uneia sau mai multor
evenimente viitoare care nu pot fi în totalitate sub controlul întreprinderii.
Realizarea activităţilor specifice activităţii de exploatare impune ca întreprinderea să se
angreneze în mediul economico-social în care activează, să intre în relaţie cu o multitudine de
persoane fizice şi juridice (cunoscute sub denumirea generică de “terţi”), cum sunt:
furnizorii,clienţii,personalul, organisme de asigurări şi protecţie socială, bugetul statului,
unităţile din cadrul grupului, asociaţii, diverşi debitori şi creditori. Legăturile stabilite între
întreprindere şi terţii săi se concretizează în raporturi economico – juridice, cunoscute sub
denumirea generică de „datorii şi creanţe”. Datorită impactului pe care îl au datoriile şi creanţele
asupra mărimii şi structurii patrimoniului, contabilitatea financiară a relaţiilor cu terţii deţine
locul central în sistemul informaţional contabil al fiecărei unităţi. Informaţiile furnizate de
32
această componentă a contabilităţii sunt utile, în egală măsură, conducerii întreprinderilor şi
terţilor cu care aceasta intră în relaţii.
Pentru a-şi realiza obiectul de activitate în vederea obţinerii de profit, orice întreprindere cu
activitate industrială, comercială, de servicii sau de altă natură, efectuează în mod curent
tranzacţii de cumpărări şi vânzări de bunuri şi servicii. În procesul de aprovizionare
,întreprinderea cumpără bunuri economice de diverse forme de la persoane fizice şi juridice din
afara unităţii sau din interiorul ei, bunuri pentru care îşi creează obligaţii (datorii).
Derularea operaţiilor de cumpărări de bunuri şi servicii pentru activitatea curentă a
întreprinderii presupune selecţia furnizorilor în funcţie de o serie de parametri, dintre care
menţionăm: preţurile şi tarifele practicate de furnizori, termenele de livrare, mod de livrare,
capacitate de plată, capacitate de producţie pentru a face faţă cererii, calitatea produselor,
garanţiile de bună execuţie, etc.
Cumpărările de bunuri şi servicii destinate consumului pentru obţinerea de alte bunuri şi
servicii sunt desemnate prin noţiunea economică de consum intermediar (echivalentă cu
denumirea contabilă de “consumaţie provenind de la terţi”).
Clasificarea creanţelor şi datoriilor comerciale
După influenţa pe care relaţiile dintre agenţii economici, o transmit în patrimoniul
întreprinderii se disting două mari categorii de relaţii cu terţii :
- relaţii cu terţii de natura datoriilor, respectiv a obligaţiilor;
- relaţii cu terţii de natura drepturilor de creanţă.
Deci, în funcţie de natura juridică, relaţiile pot fi :
- generatoare de obligaţii (datorii);
- generatoare de drepturi (creanţe).
În majoritatea cazurilor, relaţiile cu terţii sunt drepturi şi obligaţii reciproce, de exemplu, în
relaţiile comerciale cu furnizorii, unitatea patrimonială are obligaţia plăţii contravalorii
bunurilor, lucrărilor sau serviciilor primite, dar şi drepturi asupra acestuia pentru avansul sau
acontul acordat, iar în relaţiile comerciale cu clienţii, unitatea patrimonială are dreptul de a
încasa contravaloarea livrărilor sau prestaţiilor făcute, dar şi obligaţia decontării avansului primit
de la clienţi.
Persoanele fizice şi juridice faţă de care unitatea are obligaţii băneşti sunt denumite generic
creditori. Definit prin această prismă creditorul reprezintă persoana care în cadrul unui raport
patrimonial a avansat o valoare economică şi urmează să primească un echivalent valoric sau o
contraprestaţie.
33
Datoriile se clasifică, după natura operaţiilor ce le generează, astfel :
- datori comerciale generate de aprovizionări de bunuri şi servicii sau din avansuri primite
în contul unor livrări ulterioare;
- datorii financiare care au la origine operaţii de creditare (altele decât primiri de
împrumuturi);
- datorii salariale cauzate de folosirea forţei de muncă de către întreprindere;
- datorii fiscale generate de impozite, taxe, contribuţii şi vărsăminte datorate potrivit
prevederilor legale;
- datorii salariale şi sociale reprezentate prin contribuţii datorate organismelor de asigurări
sociale;
- alte datorii.
După scadenţa sau termenul de plată, acestea se împart în :

- datorii pe termen lung;
- datorii pe termen scurt.
După conţinutul economic şi obiectul acestor datorii, ele au structura :
- datorii faţă de furnizori, provenind din cumpărări cu decontare ulterioară;
- datorii faţă de furnizori, provenind din cumpărări cu decontarea ulterioară prin
intermediul efectelor de comerţ;
- datorii faţă de clienţi pentru avansurile şi aconturile primite de la aceştia, precum şi din
operaţii realizate cu ambalaje care circulă pe sistemul restituirii;
- datorii faţă de buget sau organisme specializate;
- datorii faţă de salariaţi pentru munca prestată de aceştia;
- datorii faţă de organismele de asigurări şi protecţie socială;
- datorii faţă de acţionari şi societăţi din cadrul grupului;
- alte datorii.
Datoriile comerciale trebuie clasificate ca fiind curente, indiferent de scadenţa lor.
Creanţele şi datoriile pe termen scurt pot fi împărţite în următoarele categorii :

• creanţe şi datorii comerciale;
• creanţe şi datorii salariale;
• creanţe şi datorii sociale;
• creanţe şi datorii fiscale;
• creanţe şi datorii diverse.
34
Datoriile reprezintă obligaţiile pe termen scurt (temporare) ale unităţii, respectiv surse
atrase la finanţarea activităţii acesteia.
După natura operaţiilor ce le generează pot fi :
– datorii comerciale;
– datorii financiare;
– datorii fiscale;
– datorii salariale şi sociale;
– alte datorii.
Creanţele denumite şi „active în curs de decontare“ reprezintă drepturile pe termen scurt
ale unităţii, respectiv mijloace în curs de încasare adică drepturi ale creditorilor de a pretinde
anumite sume, bunuri sau lucrări.
După natura operaţiilor care le generează pot fi :
– creanţe comerciale;
– creanţe financiare;
– alte creanţe.
După conţinutul economic şi obiectul creanţelor pot fi :
– creanţe asupra clienţilor pentru produse vândute, lucrări executate şi servicii prestate;
– creanţe asupra furnizorilor generate de avansurile şi aconturile acordate anticipat de către
cumpărător;
– creanţe generate de deţinerea unor bilete la ordin, cupoane, bonuri de tezaur;
– diverse creanţe asupra debitorilor provenite din operaţii necomerciale.
2.2. Operaţiunile ciclului de exploatare – generatoare de creanţe şi datorii

comerciale
Ciclul de exploatare – generator de creanţe comerciale
Principiul continuităţii entităţii economice poate fi asigurat numai în situaţia realizării
echilibrului financiar dintre venituri şi cheltuieli, dintre încasări şi plăţi.
Urmărirea continuă a realizării acestui echilibru presupune, printre altele, controlarea
permanentă a capacităţii de plată a unităţii, a ratei autonomiei financiare etc.
Pentru a se putea organiza un control eficient în acest sens, contabilitatea terţilor are ca
obiective:
• cunoaşterea în orice moment a nivelului creanţelor şi datoriilor agentului economic ce
derivă din relaţiile comerciale cu alte unităţi, precum şi din relaţiile financiare cu bugetul
statului, asigurările sociale etc.;
35
• urmărirea încasării la timp a tuturor sumelor de la clienţi şi debitori precum şi achitarea în
termen a datoriilor faţă de furnizori, creditori, personalul unităţii, bugetul statului etc.;
• cunoaşterea creanţelor şi datoriilor faţă de asociaţi sau acţionari şi urmărirea decontării în
termen a acestora;
• cunoaşterea creanţelor şi datoriilor faţă de unităţile din cadrul grupului şi care derivă din
operaţiunile efectuate cu acestea;
• soluţionarea corectă şi în termen legal a decontărilor din operaţii în curs de clarificare;
• soluţionarea corectă a deprecierilor constatate asupra creanţelor sau datoriilor, precum şi
a creşterilor de valoare a acestora.
Pe parcursul realizării acestor obiective se urmăreşte în permanenţă respectarea
principiului necompensării. Aşa cum nu este admisă compensarea posturilor de cheltuieli cu cele
de venituri, nu este admisă nici compensarea între creanţe şi datorii.
Deci, în principiu, nu se poate opera compensarea între datoriile şi creanţele referitoare la
acelaşi terţ, cu excepţia cazurilor în care a fost perfectat un acord scris de compensare.
Organizarea contabilităţii relaţiilor cu terţii este condiţionată de mai mulţi factori, dintre
care menţionez :
- natura relaţiilor de decontare;
- formele de decontare;
- instrumentele de decontare;
- sistemul de creditare;
- regimul reducerilor şi momentul acordării lor.
Cea mai mare parte a creanţelor agenţilor economici sunt legate direct de exploatare, adică
la acel domeniu care face obiectul principal al funcţionării lor. Creanţele faţă de clienţi rezultă ca
urmare a vânzării producţiei, respectiv realizării lucrărilor sau serviciilor şi au în contrapartidă
venituri din exploatare.
Creanţele întreprinderii faţă de clienţii săi îşi au izvorul în schimbul de consimţământ
concretizat într-o comandă fermă din partea clientului şi acceptată de producător sau având ca
bază contractele încheiate. Creanţele devin certe, sigure, în momentul transferului de proprietate
pentru vânzări şi în momentul realizării lor pentru lucrări şi servicii. Transferul de proprietate se
produce, deci, în momentul livrării bunurilor, respectiv al realizării lucrărilor sau prestaţiilor de
servicii, moment care, în practică, corespunde cu facturarea.
Pe baza facturii, creanţele se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare în
patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominală, adică cu totalul de plată (valoarea în preţ
sau tarif negociat + TVA). În cazul că se acordă reduceri comerciale, valoarea nominală este dată
de netul comercial, la care se adaugă TVA. În situaţia că se acordă clienţilor şi reduceri
36
financiare, valoarea nominală a creanţei este dată tot de netul comercial, scontul acordat
înregistrându-se separat ca şi o cheltuială financiară. Scontul va reduce deci, valoarea creanţei
iniţiale printr-o înregistrare ulterioară.
Reducerile cu caracter comercial îmbracă următoarele forme :
- rabaturi, care se acordă pentru calitatea nesatisfăcătoare a mărfii sau în unele ocazii cum
sunt : vânzarea produselor la sfârşit de serie, pentru a grăbi reducerea stocurilor de produse
vechi, vânzări aniversare (aniversarea deschiderii unui magazin), vânzări promoţionale cu ocazia
lansării pe piaţă a produselor noi;
- remizele, acordate pentru vânzări superioare volumului convenit şi pentru poziţia
preferenţială a cumpărătorului;
- risturnurile, acordate de furnizori clienţilor la finele unei perioade, asupra ansamblului
de operaţii efectuate cu acelaşi terţ, pentru a recompensa fidelitatea acestora faţă de produsele
vânzătorului.
Reducerile cu caracter financiar se acordă pentru achitarea datoriilor înainte de termenul
normal de exigibilitate şi se numesc sconturi de decontare.
Sub aspect metodologic trebuie avute în vedere anumite reguli :
- mai întâi se calculează reducerile comerciale în ordinea : rabaturi - remize şi apoi se
calculează reducerile financiare, suma absolută a fiecărei categorii de reduceri se determină în
funcţie de "netul" anterior, deci sub formă de cascadă;
- reducerile comerciale se contabilizează numai dacă acestea se acordă ulterior printr-o
factură distinctă şi nu prin factura iniţială, în care caz ele se au în vedere în sensul că în
contabilitate se înregistrează "netul" comercial;
- risturnurile, fiind reduceri calculate asupra ansamblului operaţiilor efectuate într-o
perioadă determinată, se acordă, de regulă, prin facturi distincte şi, deci, se contabilizează.
Reflectarea în contabilitate a reducerilor comerciale acordate ulterior pe baza unei facturi
de reducere presupune :
- la furnizor scad creanţele inițiale faţă de clienți
709 „Reduceri comerciale acordate” = 4111 „Clienți”
- la cumpărător scad datoriile inițiale faţă de furnizori
401 „Furnizori” = 609 „Reduceri comerciale primite”
Scontul se înregistrează în contabilitate astfel:
- în contabilitatea furnizorului, ca o cheltuială financiară la ct. 667 „Cheltuieli privind
sconturile acordate”
- în contabilitatea clientului, ca un venit financiar la ct. 767 „Venituri din sconturi
obţinute”.
37
Operaţiile ciclului de exploatare efectuate de o entitate economică se identifică cu
operaţiile cu caracter ordinar şi respectiv pe termen scurt şi care contribuie la realizarea
obiectivului ei de activitate.
Ciclul de exploatare este format dintr-o secvenţă de operaţiuni ce se desfăşoară regulat
între momentul cumpărării de factori de producţie şi vânzarea de bunuri şi servicii pe piaţă.
Fluxul de exploatare, cu cele trei componente: cumpărări şi producţie-vânzări, nu este rupt
de fluxul de finanţare şi de fluxul de investire, ci se află conectat la acestea, aşa cum rezultă din
relaţia pentru creditul acordat clienţilor:
Creanţe – Clienţi + Efecte comerciale de primit

Durata (în zile) = x 360 zile
Cifra de afaceri (inclusiv TVA)
Obţinerea profitului de către orice entitate economică nu este posibilă fără degajarea unor
venituri, care să fie superioare cheltuielilor angajate. Veniturile curente ale unei firme trebuie să
provină, în principal, din vânzări. Potrivit articolului 1294 din Codul civil „Vânzarea este o
convenţie prin care cele două părţi se obligă între ele, una a transmite celeilalte proprietatea unui
lucru, şi aceasta a plăti celei dintâi preţul lui”. Deci, sub raport juridic, vânzarea este un contract
care presupune transferul de proprietate asupra unui bun în schimbul plăţii preţului.
Norma contabilă internaţională IAS 18 precizează că veniturile provenind din vânzarea
mărfurilor sau produselor trebuie să îndeplinească trei condiţii pentru a fi contabilizate3 :
- întreprinderea trebuie să fi transferat cumpărătorului principalele riscuri şi avantaje
inerente proprietăţii bunurilor cedate;
- întreprinderea nu trebuie să fi transferat cumpărătorului principalele riscuri şi avantaje
inerente proprietăţilor bunurilor cedate;
- întreprinderea nu trebuie să conserve controlul efectiv asupra acestor bunuri şi nici să
participe la gestiunea lor;
- costurile operaţiilor trebuie să fie măsurabile de o manieră fiabilă.
Aceeaşi normă internaţională stipulează că, în general, transferul riscurilor şi avantajelor
legate de proprietate coincide cu transferul dreptului de proprietate sau cu livrarea. În schimb,
tranzacţiile nu pot fi considerate drept vânzări şi nu poate fi contabilizat nici un venit atunci
când:
- vânzătorul rămâne obligat din cauza unei execuţii nesatisfăcute şi neacoperite prin clauze
de garanţie;
- obţinerea veniturilor din vânzarea bunurilor este subordonată revânzării acestora de către
cumpărător;
3
N. Feleagă, I. Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară,vol. I, Ed. Economică, 1998, pag. 38
38
- bunurile sunt livrate sub rezerva instalării lor, acestea reprezentând o parte importantă din
contractul încă neexecutat de către vânzător;
- cumpărătorul are dreptul să anuleze cumpărarea datorită unei cauze precizate în
contractul de vânzare, vânzătorul fiind într-o situaţie de incertitudine referitoare la probabilitatea
restituirii bunurilor.
Însă, o tranzacţie este considerată drept o vânzare şi veniturile respective pot fi
contabilizate în situaţia în situaţia când vânzătorul conservă numai o parte nesemnificativă a
riscurilor (cum este situaţia când conservarea proprietăţii bunurilor se face cu singurul scop de
protejare a vânzătorului contra riscului de neplată).
După prevederile normei contabile internaţionale IAS 18, veniturile provenind dintr-o
prestare de servicii trebuie să fie constatate prin referinţă la situaţia execuţiei operaţiei la data
bilanţului, atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii .
- suma veniturilor poate fi evaluată într-un mod fiabil;
- este probabil că avantajele economice asociate operaţiei vor fi în beneficiul
întreprinderii;
- situaţia de execuţie a operaţiei la data bilanţului poate fi evaluată de o manieră fiabilă;
- cheltuielile efectuate pentru această operaţie şi cheltuielile de efectuat pentru finalizarea
operaţiei pot fi măsurate în mod fiabil.
Dacă aceste patru condiţii nu sunt îndeplinite şi dacă este probabil că întreprinderea îşi va
recupera costurile angajate ale operaţiei, valoarea de înregistrare a venitului va fi egală cu costul
operaţiei (astfel supus, atunci când rezultatul unei prestări de servicii nu poate fi estimat de o
manieră fiabilă, veniturile nu sunt contabilizate decât la concurenţa cheltuielilor recuperabile
deja contabilizate).
Evaluarea vânzărilor de bunuri se face plecând de la preţul de vânzare, exclusiv reducerile
comerciale operate, preţ definitiv negociat între cumpărător şi vânzător. Fixarea preţului de
vânzare se bazează pe o politică care trebuie să răspundă obiectivelor strategice ale
întreprinderii, care sunt, între altele.
- supravieţuirea. Atrage atenţia scăderii preţurilor pentru menţinerea unui anumit nivel de
activitate şi asigurarea continuităţii exploatării;
- maximizarea profitului: presupune căutarea unui echilibru între volumul fizic al activităţii
(cantitate) şi preţul care asigură maximizarea profitului;
- maximizarea dezvoltării: întreprinderea caută să se ocupe maximum din segmentele de
piaţă, promovând un preţ descurajant pentru concurenţă (politica preţurilor de tip „dumping”,
adică practicarea unor preţuri mai scăzute decât acelea de pe piaţă în scopul înlăturării
concurenţei şi cucerirea de noi pieţe);
39
- promovarea imaginii: presupune adaptarea nivelului preţului cu imaginea de marcă şi
calitatea produselor (exemplu: politica de preţuri ridicate pentru bunurile de lux).
Acestor strategii le corespund mai multe metode de calcul al preţului de vânzare:
- metoda „cost plus marjă”: presupune stabilirea preţului de vânzare plecând de la costul de
producţie sau de achiziţie, la care se adaugă o marjă, destinată să acopere cheltuielile generale de
administraţie şi cele de distribuţie şi să asigure o anumită profitabilitate;
- „valoarea primită”: preţul depinde de poziţionarea firmei de piaţă şi determină o rată de
rentabilitate care poate să fie sau nu acceptabilă pentru întreprindere;
- preţul pieţei: întreprinderea îşi ajustează preţurile în funcţie de preţurile practicate de
principalii săi concurenţi.
Politica de preţuri influenţează direct nivelul indicatorului „cifra de afaceri” (suma
vânzărilor).
Pentru decontările cu clienţii şi pentru operaţiile asimilate acestora se folosesc următoarele
conturi:
411 „Clienţi"
4111 „Clienţi"
4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu"
413 „Efecte de primit de la clienţi"
418„Clienţi - facturi de întocmit"
419 „Clienţi - creditori"
Contul care ţine evidenţa decontărilor cu clienţii interni sau externi pentru produse
semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, lucrări executate şi servicii prestate pe bază de
facturi este contul 411 „Clienţi". Este un cont de activ. Contul „Clienţi” este deschis pe două
conturi de gradul II : 4111 „Clienţi” şi 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”
Contul 4111 „Clienţi” ţine evidenţa drepturilor de creanţă ale entităţii economice asupra a
terţe persoane pentru livrările de bunuri, servicii şi lucrări executate.
În debitul contului 4111 „Clienţi" se înregistrează:
- preţul de vânzare al mărfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrărilor
executate şi serviciilor prestate, la care se adaugă TVA colectată aferentă, prin creditul
conturilor: 701 „Venituri din vânzarea produselor finite"; 702 „Venituri din vânzarea
semifabricatelor"; 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale"; 704 „Venituri din lucrări
executate şi servicii prestate"; 705 „Venituri din studii şi cercetări"; 706 „Venituri din redevenţe,
locaţii de gestiune, chirii"; 707 „Venituri din vânzări de mărfuri"; 708 „Venituri din activităţi
anexe"; 4427 „TVA colectată" sau 4428 „ TVA neexigibilă" pentru livrări cu plata în rate;
40
- valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior şi care abia acum se fac-turează,
prin creditul contului 418 „Clienţi - facturi de întocmit";
- contravaloarea creanţelor reactivate, prin creditul contului 754 „ Venituri din creanţe
reactivate şi debitori diverşi";
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor, prin creditul
contului 419 „Clienţi - creditori".
În creditul contului 4111 „Clienţi" se înregistrează:
- sumele încasate de la clienţi în conturile de disponibilităţi bancare sau în numerar, prin
debitul conturilor: 512 „Conturi curente la bănci" sau 531 „Casa";
- contravaloarea efectelor comerciale acceptate şi preluate în contul livrărilor sau
prestaţiilor făcute, prin debitul contului 413 „Efecte de primit";
- sumele datorate de către clienţii rău platnici, dubioşi sau cu care unitatea se află în litigiu,
prin debitul contului 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu";
- contravaloarea bunurilor livrate, a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate, decontate
pe seama avansurilor primite de la clienţi, prin debitul contului 419 „Clienţi creditori";
- diferenţe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia încasării creanţelor exprimate
în devize, prin debitul contului 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar";
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite de la clienţi, prin debitul
contului 419 „Clienţi - creditori";
- valoarea sconturilor acordate clienţilor, prin debitul contului 709 „Reduceri comerciale
acordate”.
Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de către clienţi, deci creanţele faţă
de aceştia neîncasate încă.
Contul 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu" este un cont de activ, care ţine evidenţa
clienţilor incerţi, rău platnici, dubioşi sau cu care unitatea se află în litigiu.
Se debitează cu:
- contravaloarea creanţelor faţă de clienţii care se dovedesc rău platnici, dubioşi, încasaţi
sau cu care unitatea este în litigiu, preluate în acest cont, prin creditul contului 4111 „Clienţi";
Se creditează cu:
- sumele recuperate, încasate în conturile de disponibilităţi sau în numerar de la clienţi
incerţi sau în litigiu, prin debitul conturilor 5121 „Conturi la bănci în lei"; 5124 „Conturi la bănci
în devize"; 531 „Casa"; conturilor 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi" şi 4427 „TVA
colectată";
41
- diferenţele de curs valutar nefavorabile rezultate ca urmare a încasării unor creanţe în
devize, ce figurau ca incerte sau litigioase, prin debitul contului 665 „Cheltuieli din diferenţa de
curs valutar".
Soldul debitor reprezintă sumele datorate de clienţii dubioşi, incerţi sau cu care unitatea
patrimonială se află în litigiu.
Concomitent cu constatarea caracterului incert al creanţei şi transferarea ei în contul 4118,
aplicând principiul prudenţei, se va proceda la constituirea unui provizion pentru deprecierea
creanţelor, cu suma probabilă a pierderii. Nivelul acestui provizion se va stabili fără a lua în
calcul TVA şi se va aprecia pentru fiecare creanţă în parte ţinând cont de circumstanţe
Provizionul constituit se va reflecta în contabilitate cu ajutorul contului 491 „Provizioane pentru
deprecierea creanţelor - clienţi".
În decontările cu clienţii, în afară de conturile utilizate în mod regulat la decontările cu

terţii în general, respectiv disponibilul din casierie şi cel din conturile curente la bănci, se mai
utilizează câte conturi specifice, cu ajutorul cărora se înregistrează decontările aferente
creanţelor dintre entitatea economică şi clienţii săi.
Contul 413 „Efecte de primit" reflectă drepturile de creanţă stabilite pe bază de efecte
comerciale pentru livrările de bunuri şi servicii. Aceleaşi efecte comerciale sunt înregistrate în
contabilitatea cumpărătorului la contul 403 „Efecte de plătit". Poate fi caracterizat astfel :
• după conţinutul economic este un cont de creanţe;
• după funcţia contabilă este un cont de activ;
Se debitează cu sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale
acceptate;
Se creditează cu efectele comerciale primite de la clienţi;
Soldul debitor reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit; se dezvoltă pe analitice
deschise pe clienţi şi efecte de primit.
Dacă se constată la sfârşitul exerciţiului că anumite creanţe faţă de anumiţi clienţi devin
incerte sau dubioase, adică încasarea lor în parte sau în totalitate este îndoielnică, ţinând cont de
situaţia financiară nesatisfăcătoare a debitorului, acestea se vor transfera din contul 4111
„Clienţi" în contul 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu". Creanţa se va transfera cu nivelul ei total,
deci inclusiv cu cota de TVA.
În mod obişnuit, livrarea este însoţită de factură, dar nu întotdeauna se întâmplă aşa. De
aceea, trebuie făcute eventualele regularizări care să ţină cont de decalajele existente între livrări
şi facturări. Livrările efectuate sau lucrările executate şi serviciile prestate, inclusiv TVA
42
aferentă, pentru care nu s-au întocmit facturi, dar a căror valoare este bine determinată,
reprezintă venituri ale perioadei în care s-au făcut aceste livrări şi trebuie înregistrate la creanţe
într-un cont distinct 418 „Clienţi - facturi de întocmit".
Situaţii de această natură se întâlnesc mai ales la livrările nestocabile cum ar fi: livrările de
energie de orice fel, de apă, servicii telefonice şi altele. Acestea sunt creanţe neexigibile la data
livrării. Ele devin exigibile odată cu întocmirea facturii şi aducerea ei la cunoştinţa clientului.
Astfel de creanţe pot fi înregistrate şi în cursul exerciţiului însă ele devin absolut necesare
la închiderea lui sau la data întocmirii bilanţului, deoarece în caz contrar s-ar denatura activul
patrimonial şi rezultatul exerciţiului.
De menţionat că nu numai creanţa respectivă este neexigibilă, dar şi TVA aferentă este tot
neexigibilă.
Contul 418 „Clienţi - facturi de întocmit" este cont de activ.
Se debitează cu:
- contravaloarea bunurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate către
clienţi aferente exerciţiului în curs pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv TVA aferentă,
prin creditul conturilor 701 la 708 şi 4428 „TVA neexigibilă";
Se creditează în momentul facturării bunurilor livrate anterior sau a lucrărilor executate şi
serviciilor prestate anterior, prin debitul contului 4111 „Clienţi", precum şi cu:
- diferenţele nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia facturării, prin debitul
contului 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar";
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a
lucrărilor executate pentru care nu s-au întocmit încă facturi.
Contul 419 „Clienţi - creditori" este un cont de pasiv care exprimă obligaţiile unităţilor
patrimoniale faţă de clienţii lor pentru avansurile sau aconturile încasate de la aceştia. Acestea se
vor lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturării livrărilor sau prestaţiilor ulterioare,
urmând a se încasa doar diferenţa între nivelul total al facturii şi avansul sau acontul deja primit.
Se creditează cu:
- sumele încasate de la clienţi, sub formă de avansuri sau de aconturi pentru livrări,
executări sau prestări viitoare, prin debitul conturilor care arată modalitatea de încasare: 512
„Conturi curente la bănci" şi 531 „Casa";
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor prin debitul
contului 4111 „Clienţi";
43
Se debitează cu:
- valoarea avansurilor sau aconturilor primite, decontate clienţilor pe seama livrărilor do
bunuri, a prestărilor de servicii sau executărilor de lucrări, facturate acestora, prin creditul
- diferenţele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontării avansurilor In
devize, prin creditul contului 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar";
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire primite de la clienţi, prin creditul
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de redistribuire nerestituite de clienţi, prin
creditul contului 708 „Venituri din activităţi diverse”.
Soldul creditor al contului reprezintă datoriile unităţii faţă de clienţi pentru avansurile sau
aconturile primite şi nedecontate, încă.4
În sfera valorilor de încasat, prin intermediul cărora decontăm creanţele, intră: cecurile de
încasat, efectele de încasat, efectele remise şi scontate. Organizarea contabilităţii valorilor de
încasat se realizează cu ajutorul contului sintetic cu aceeaşi denumire şi simbol 511, care se
dezvolta în următoarele conturi sintetice de gradul II : 5112 „Cecuri de încasat”, 5113 „Efecte de
încasat” şi 5114 „Efecte remise spre scontare”. Aceste conturi de bilanţ au funcţie contabilă de
activ şi implicit solduri finale debitoare, care reprezintă valoarea cecurilor şi a efectelor
comerciale depuse la banca spre încasare, înscriindu-se la doua posturi bilanţiere, primul la
„Casa şi conturi la bănci”, iar celelalte două la „Investiţii financiare pe termen scurt” şi aceasta
datorită conţinutului lor economic.
Cecurile de încasat sunt documente utilizate în decontările dintre furnizor si cumpărător.
Pentru bunurile cumpărate cumpărătorul completează fila de CEC, o înmânează furnizorului, iar
acesta depune la banca in vederea încasării la data scadenta.
Efectele de încasat descriu acelaşi circuit ca si cecurile de încasat,sumele înscrise in aceste
efecte fiind încasate la scadenta de către furnizor5. Efectele de încasat primite de furnizori de la
clienţi pot fi păstrate in gestiune pana la scadenta si apoi se depun la banca pentru a fi încasate.
Daca furnizorul are nevoie de bani înainte de scadenta, el poate sa decidă vânzarea, operaţie
cunoscuta sub numele de „scontare”
Scontul reprezintă suma de bani sub forma de dobânda la care se adaugă un comision
cuvenit societăţii bancare pentru plata efectului comercial (bilet la ordin, cambie etc.) înainte ca
acesta sa ajungă la scadenta. Scontul se reţine de către banca din valoare a efectului comercial.6
4
OMFP 3055/2009, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.
5
Mihai Ristea – Contabilitatea societăţilor comerciale, vol. 2 – Editura Universitară, Bucureşti, 2009, pag. 140.
6
Mihai Ristea, idem, pag. 141.
44
Ciclul de exploatare – generator de datorii comerciale
Datoriile comerciale se referă la obligaţiile întreprinderii faţă de terţe persoane fizice sau
juridice, rezultate din achiziţia de bunuri sau utilizarea serviciilor. Datoriile comerciale se împart
în mai multe categorii, astfel :
- datorii faţă de furnizorii de stocuri, lucrări şi servicii;
- datorii faţă de furnizorii de imobilizări corporale şi necorporale;
- datorii pentru efecte comerciale.
Datoriile comerciale create în cadrul relaţiilor de decontare cu furnizorii pentru
aprovizionările de bunuri materiale, lucrări şi servicii se delimitează patrimonial sub forma
furnizorilor, efectelor de plătit şi avansurilor acordate furnizorilor.
Aceste datorii se referă la bunurile, lucrările şi serviciile achiziţionate de întreprindere, ce
de exemplu, materii prime, materiale, mărfuri, reparaţii la bunurile de folosinţă îndelungată,
servicii telefonice, poştale etc.
Datoriile comerciale, ca surse de finanţare, sunt prezentate şi funcţionează din momentul
naşterii angajamentelor faţă de terţi şi până în momentul stingerii lor.
Cumpărările de bunuri şi servicii generează datorii către furnizori, a căror stingere urmează
să se facă în perioadele următoare.
Noţiunea generică de furnizori exprimă în contabilitate datoria unei întreprinderi care s-a
aprovizionat cu bunuri şi servicii, plata lor urmând să se facă ulterior. Dacă plata acestor obligaţii
se face prin efecte de comerţ acceptate de furnizor, atunci aceste obligaţii faţă de ei sunt
cunoscute sub denumirea de efecte de plată. Prin aceste efecte, beneficiarii de bunuri şi servicii
recunosc că datorează furnizorilor o contrapartidă pentru livrările făcute.
După natura cumpărărilor efectuate se disting :
- datorii din cumpărări de bunuri şi servicii destinate activităţii de exploatare;
- datorii din cumpărări de imobilizări.
După modalitatea stingerii datoriilor se disting :
- datorii din cumpărări pe credit comercial, a căror stingere se face pe bază de instrumente
de decontare obişnuite;
- datorii din cumpărări pe credit cambial, a căror stingere se face pe bază de efecte de
comerţ de tip cambial.
După scadenţa datoriilor se disting :
- datorii exigibile, al căror termen de plată este indicat în documentele furnizorilor şi
respectiv ale celor de decontare cu aceştia;
- datorii neexigibile pentru cumpărări ce nu sunt însoţite de facturile furnizorilor şi al căror
termen de plată se va preciza ulterior de către furnizori.
45
Pentru decontările cu furnizorii şi pentru operaţiile asimilate acestora se folosesc
următoarele conturi :
Contul 401 "Furnizori"
Contul 403 "Efecte de plătit"
Contul 404 "Furnizori de imobilizări"
Contul 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări"
Contul 408 "Furnizori - facturi nesosite"
Contul 409 "Furnizori - debitori"
Contul 401 "Furnizori"

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa datoriilor şi a decontărilor în relaţiile cu furnizorii,
alţii decât entităţile afiliate şi entităţile legate prin interese de participare, pentru aprovizionările
de bunuri, lucrările executate sau serviciile prestate.
Contul 401 "Furnizori" este un cont de pasiv.
În creditul contului 401 "Furnizori" se înregistrează:
- valoarea la preţ de cumpărare sau standard (prestabilit) al materiilor prime, materialelor
consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite,
produselor reziduale, animalelor şi păsărilor, mărfurilor şi ambalajelor, achiziţionate cu titlu
oneros de la terţi pe bază de facturi (301, 302, 303, 341, 345, 346, 361, 371, 381), precum şi
diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente, în cazul în care evidenţa acestora se ţine la
preţuri standard (308, 368, 388);
- rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul
financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente (117);
- valoarea materialelor achiziţionate, nestocate şi consumul de energie şi apă (604, 605);
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (409);
- valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de
inventar, mărfurilor, ambalajelor etc. achiziţionate, în cazul folosirii metodei inventarului
intermitent (601, 602, 603, 607, 608);
- valoarea lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de terţi (611 la 626, 628, 471);
- valoarea facturilor primite, în cazul în care acestea au fost evidenţiate anterior ca facturi
nesosite (408);
- taxa pe valoarea adăugată aferentă furnizorilor (4426);
- valoarea timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi călătorie şi a altor valori
achiziţionate (532);
- valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate terţilor (658);
46
- diferenţele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului în valută, înregistrate la
finele lunii (665);
- diferenţele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în
funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii (668);
- valoarea avansurilor facturate (409).
În debitul contului 401 "Furnizori" se înregistrează:
- plăţile efectuate către furnizori (512, 531, 541, 542);
- valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit (403);
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia (409);
- sumele nete achitate colaboratorilor şi impozitul reţinut (512, 531, 444);
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor cuvenite unităţilor prestatoare, ca plată în
natură potrivit prevederilor contractuale (345);
- datorii prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758);
- valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (609);
- valoarea sconturilor obţinute de la furnizori (767);
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate furnizorului (409);
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizori, la decontarea
acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii (765);
- diferenţele favorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în
funcţie de cursul unei valute, la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii
(768). Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor.
Contul 403 "Efecte de plătit"

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa obligaţiilor de plătit pe bază de efecte comerciale
(bilet la ordin, cambie etc.).
Contul 403 "Efecte de plătit" este un cont de pasiv.
În creditul contului 403 "Efecte de plătit" se înregistrează:
- valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit (401);
- diferenţele nefavorabile de curs valutar,înregistrate la finele lunii din evaluarea soldului
în valută (665).
În debitul contului 403 "Efecte de plătit" se înregistrează:
- plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale (512);
- diferenţele favorabile de curs valutar constatate la evaluarea, la finele lunii, a efectelor
comerciale de plătit sau la lichidarea acestora (765).
Soldul contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit.
47
Contul 404 "Furnizori de imobilizări"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa obligaţiilor de plată faţă de furnizorii de
imobilizări corporale sau necorporale, alţii decât entităţile afiliate şi entităţile legate prin interese
de participare.
Contul 404 "Furnizori de imobilizări" este un cont de pasiv.
În creditul contului 404 "Furnizori de imobilizări" se înregistrează:
- valoarea imobilizărilor facturate de furnizori, a serviciilor prestate sau a lucrărilor
executate de terţi pentru realizarea acestor imobilizări (201, 203, 205, 208, 211, 212, 213, 214,
231, 233);
- obligaţia de plată a ratelor pe baza facturilor emise de locator, în cazul leasingului
financiar, şi a dobânzii aferente (167, 666);
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări (232, 234);
- taxa pe valoarea adăugată aferentă furnizorilor de imobilizări (4426);
- valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate terţilor (658);
- diferenţele nefavorabile de curs valutar înregistrate la finele lunii din evaluarea soldului
în valută (665);
- diferenţele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în
funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii (668).
În debitul contului 404 "Furnizori de imobilizări" se înregistrează:
- sumele achitate furnizorilor de imobilizări, precum şi valoarea avansurilor decontate
furnizorilor de imobilizări (512, 531, 541, 232, 234);
- valoarea garanţiilor depuse la terţi (167);
- valoarea acceptată a efectelor de plătit pentru imobilizări (405);
- datorii prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758);
- valoarea sconturilor obţinute de la furnizorii de imobilizări (767);
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizorii de imobilizări, la
decontarea acestora sau cu ocazia evaluării (765);
funcţie de cursul unei valute, înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la
finele lunii (768).
Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor de imobilizări.
48
Contul 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa obligaţiilor de plată către furnizorii de imobilizări,
pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc.).
Contul 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări" este un cont de pasiv.
În creditul contului 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări" se înregistrează:
- valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit pentru imobilizări (404);
- diferenţele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului în valută, înregistrate la
finele lunii (665).
În debitul contului 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări" se înregistrează:
- plăţile efectuate către furnizorii de imobilizări pe bază de efecte comerciale, la scadenţa
acestora (512);
- diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia
evaluării lor la finele lunii (765).
Soldul contului reprezintă valoarea efectelor de plătit pentru imobilizările achiziţionate.
Contul 408 "Furnizori - facturi nesosite"

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionările de
bunuri, lucrările executate şi prestările de servicii, pentru care nu s-au primit facturi.
Contul 408 "Furnizori - facturi nesosite" este un cont de pasiv.
În creditul contului 408 "Furnizori - facturi nesosite" se înregistrează:
- valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de către
furnizori, precum şi a altor datorii către aceştia (301, 302, 303, 361, 371, 381, 4428, 604, 605,
611 la 626, 628, 658);
- valoarea stocurilor cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente,
dar care sunt în curs de aprovizionare (321, 322, 323, 326, 327, 328);
- diferenţele nefavorabile de curs valutar înregistrate la primirea facturii sau la finele lunii,
aferente datoriilor în valută către furnizori (665);
- diferenţele nefavorabile înregistrate la primirea facturii sau la închiderea exerciţiului,
aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute
(668).
În debitul contului 408 "Furnizori - facturi nesosite" se înregistrează:
- valoarea facturilor sosite (401);
49
- diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la primirea facturii sau la finele lunii
(765);
funcţie de cursul unei valute, înregistrate la primirea facturii sau la finele lunii (768).
Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi.
Contul 409 "Furnizori - debitori"

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa avansurilor acordate furnizorilor pentru cumpărări
de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestări de servicii şi executări de lucrări.
Contul 409 "Furnizori - debitori" este un cont de activ.
În debitul contului 409 "Furnizori - debitori" se înregistrează:
- valoarea avansurilor facturate (401);
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (401);
- diferenţele favorabile de curs valutar,aferente avansurilor în valută acordate furnizorilor,
înregistrate la finele lunii (765);
- diferenţele favorabile aferente creanţelor exprimate în lei, a căror decontare se face în
funcţie de cursul unei valute, înregistrate la finele lunii (768).
În creditul contului 409 "Furnizori - debitori" se înregistrează:
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia (401);
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, înapoiate furnizorilor, precum şi
valoarea ambalajelor degradate (401, 608);
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, reţinute
în stoc (381);
- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută acordate
furnizorilor, înregistrate la finele lunii (665);
- diferenţele nefavorabile aferente creanţelor exprimate în lei, a căror decontare se face în
funcţie de cursul unei valute, înregistrate la finele lunii (668).
Soldul contului reprezintă avansuri acordate furnizorilor, nedecontate.7
7
OMFP 3055/2009, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
50
2.3. Evaluarea creanţelor şi datoriilor comerciale
Recunoaşterea şi evaluarea creanţelor comerciale
Recunoaşterea elementelor în situaţiile financiare se realizează prin referinţă la două
criterii ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ8 :
- probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor (pentru active) respectiv a unei
ieşiri de resurse purtătoare de beneficii economice (pentru datorii);
- evaluarea să se poată realiza în mod credibil.
Astfel, o creanţă curentă este recunoscută în bilanţ în momentul în care este probabilă
realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere şi creanţa curentă are o valoare
care poate fi determinată în mod credibil.
Evaluarea trebuie să fie înţeleasă ca procesul prin care se determină valorile la care
creanţele curente vor fi recunoscute în situaţiile financiare. Aceasta presupune alegerea unei
anumite baze de evaluare.
În situaţiile financiare întocmite de către entitatea economică sunt utilizate baze de date de
evaluare diverse şi combinaţii ale acestora: costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă (de
decontare), valoarea actualizată.
Potrivit costului istoric, creanţele curente sunt înregistrate la suma în numerar sau
echivalent de numerar care aşteaptă să fie încasată în momentul vânzării bunurilor, executării
lucrărilor sau prestării serviciilor, în cursul normal al afacerilor.
Creanţele curente înregistrate la costul curent au în vedere suma în numerar sau echivalent
de numerar care ar trebui să fie încasată dacă vânzarea bunurilor, executarea de lucrări sau
prestarea de servicii s-ar efectua în prezent.
Valoarea realizabilă (de decontare) presupune înregistrarea creanţelor curente la suma în
numerar sau echivalent de numerar care ar fi obţinută dacă aceste creanţe curente s-ar încasa în
prezent, iar valoarea actualizată are în vedere înregistrarea creanţelor curente la suma
actualizată a intrărilor nete viitoare de numerar care urmează a fi generate în derularea normală a
activităţii întreprinderii şi înregistrarea datoriilor curente la suma actualizată a ieşirilor nete
viitoare de numerar care se aşteaptă să fie necesare pentru a deconta datoriile în cursul normal al
afacerilor.
Creanţele în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb în vigoare la
data efectuării operaţiunilor.
Diferenţele de curs valutar, între data înregistrării creanţelor în devize şi data încasării lor,
se înregistrează ca venituri sau cheltuieli financiare, după cum sunt diferenţele favorabile sau
nefavorabile.
8
OMFP 3055/2009, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
51
În ceea ce priveşte valoarea de bilanţ, creanţele vor figura la valoarea lor din contabilitate,
adică la valoarea lor nominală, însă, aplicând principiul prudenţei se va constitui un provizion
pentru deprecierea creanţelor - clienţi (cont 491) în situaţia în care se prevede o pierdere.
Stingerea creanţelor faţă de clienţi se face prin încasarea contravalorii acestora pe baza
decontărilor cu numerar, fără numerar sau prin efecte comerciale.
Stingerea creanţelor mai poate avea loc, uneori, prin prescripţie sau ca urmare a trecerii la
clienţi incerţi sau litigioşi.
La fel ca şi alte active, creanţele agenţilor economici pot uneori să se deprecieze.

• Când deprecierea creanţelor este ireversibilă, ele se vor înregistra ca pierderi din creanţe;
• Când deprecierea lor este reversibilă, în condiţiile legislaţiei de profil, agentul economic
are posibilitatea de a-şi constitui provizioane pentru deprecieri. în anumite condiţii acesta va
beneficia de un avantaj fiscal generat de provizioanele constituite.
Pot face obiectul provizioanelor următoarele creanţe:
- clienţii, când apare riscul de a nu se încasa ca urmare a insolvabilităţii acestora;.
- creanţele apărute în cadrul decontărilor din cadrul grupului, a unităţii şi cu asociaţii când
acestea se depreciază ca urmare a insolvabilităţii sau falimentului acestora;
- debitorii diverşi, când devin insolvabili ori au dispărut apar alte cauze.
Operaţiile privind provizioanele pentru deprecierea creanţelor sunt:
• constituirea de provizioane, de regulă, la sfârşitul anului, atunci când apar creanţe
neîncasate în termen care reprezintă riscul de a nu fi recuperate integral sau parţial
• anularea provizioanelor, în situaţia în care rămân fără obiect, ca urmare a încasării
creanţelor sau ca urmare a deprecierii lor ireversibile (imposibilitatea încasării lor) prin
insolvabilitate, a dispariţiei sau faliment;
• suplimentarea provizioanelor, când deprecierea reversibilă a creanţelor la sfârşitul anului
curent este superioară celei din anul precedent;
• diminuarea (anularea parţială) provizioanelor, când deprecierea reversibilă a creanţelor la
sfârşitul anului curent este inferioară celei din anul precedent.
Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor se realizează cu ajutorul
conturilor din grupa 49 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor", în care sunt cuprinse trei
conturi de gradul II, diferenţiate în funcţie de natura creanţelor pentru care se constituie
provizioane după cum urmează :
• 491 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor-clienţi"
• 495 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor-decontări în cadrul grupului, unităţii şi cu
asociaţii"
52
• 496 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor-debitori diverşi"
Conturile : 491 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor-clienţi", 495 „Ajustări pentru
deprecierea creanţelor-decontări în cadrul grupului, unităţii şi cu asociaţii" şi 496 „Ajustări
pentru deprecierea creanţelor-debitori diverşi"pot fi caracterizate astfel:
• după conţinutul economic sunt conturi rectificative de creanţe;
• după funcţia contabilă sunt conturi de pasiv;
Se creditează la constituirea şi suplimentarea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor;
Se debitează la anularea sau diminuarea provizioanelor pentru provizioanele rămase fără
obiect ori pentru diminuările din deprecieri ale creanţelor;
Soldul creditor reprezintă provizioanele constituite care se dezvoltă în analitic pe
creanţele depreciate şi feluri de provizioane.9
Recunoaşterea şi evaluarea datoriilor comerciale

Datoriile comerciale se referă la obligaţiile întreprinderii faţă de terţe persoane fizice sau
juridice, rezultate din achiziţia de bunuri sau utilizarea serviciilor.
Prin noţiunea de “datorie” se desemnează angajamentul asumat de o anumită persoană de a
plăti o sumă de bani, livra un bun, executa o lucrare sau a presta un serviciu. O persoană fizică
sau juridică care are o datorie este denumită în general debitor. Într-o altă abordare a acestui
termen, datoria reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute şi
prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii
economice. Este vorba de datoriile create în cadrul relaţiilor de decontare ale societăţii cu alte
persoane juridice. Acestea reprezintă o obligaţie curentă a întreprinderii rezultată din evenimente
trecute si prin lichidarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează
beneficii economice.
Datoriile comerciale se împart în mai multe categorii, astfel:
• datorii faţă de furnizorii de stocuri, lucrări şi servicii;
• datorii faţă de furnizorii de imobilizări corporale şi necorporale;
• datorii pentru efectele comerciale.
Aceste datorii se referă la bunurile, lucrările şi serviciile achiziţionate de întreprindere, ca
exemplu: materii prime, materiale, mărfuri, reparaţii la bunurile de folosinţă îndelungată, servicii
telefonice, poştale etc. Evidenţa acestor datorii se ţine cu ajutorul contului Furnizori, care este un
cont de pasiv, de datorii comerciale pe termen scurt. Contul Furnizori se dezvoltă în analitice pe
fiecare furnizor.
Evaluarea datoriilor se face în momentul apariţiei lor la valoarea nominală, astfel :
9
V. Munteanu, Contabilitatea financiară a întreprinderilor, Editura Lumina Lex, 2003, pag. 125.
53
- la data apariţiei datoriilor, cu sumele în lei, datorate;
- la data apariţiei datoriilor, cu sumele în lei, de încasat ori de decontat.
Valoarea nominală a datoriilor comerciale este dată de suma înscrisă în documentele care
consemnează apariţia lor.
54
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA ŞI
ANALIZA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR COMERCIALE LA
S.C. MICROMET S.A.
3.1. Fluxul documentelor financiar-contabile în cadrul unităţii

Organizarea şi conducerea contabilităţii proprie se realizează prin serviciul financiar
contabil, ca instrument principal de cunoaştere a gestiunii şi controlul patrimoniului, a
rezultatelor, în conformitate cu Legea Contabilităţii nr. 82/1991, a directivelor europene şi
standardelor contabile internaţionale.
Evidenţa contabilă a societăţii comerciale MICROMET S.A. este ţinută la zi, lunar se
întocmeşte balanţa de verificare, declaraţii fiscale, iar la sfârşitul anului bilanţul contabil, contul
de profit şi pierdere împreună cu anexe.
În contabilitate se folosesc, şi se înregistrează în registrele de contabilitate : registrul jurnal,
registrul – inventar, cartea mare şi registrul de evidenţă al profitului.
Compartimentul Contabilitate efectuează analize pentru toate domeniile de activitate şi
răspunde de punerea în valoare a tuturor resurselor materiale şi umane din întreprindere, în
scopul obţinerii unei înalte eficienţe economice. În realizarea atribuţiilor ce îi revin, colaborează
cu celelalte compartimente din întreprindere şi cu instituţii financiar-bancare. Astfel,
compartimentul contabilitate :
- asigură prin planul financiar şi de trezorerie fondurile necesare societăţii comerciale;
- întocmeşte când este cazul planul de credite şi de casă pe care le depune la banca
finanţatoare;
- ia măsuri pentru reducerea costurilor, recalcularea normativului de mijloace circulante şi
posibilitatea de mărire a vitezei de rotaţie a acestor mijloace;
- răspunde de realizarea integrală şi la timp a planului financiar propunând măsuri eficiente
de recuperare a pierderilor;
- asigură plata la termen a sumelor care constituie obligaţia societăţii faţă de bugetul de stat
şi alte obligaţii faţă de terţi;
- urmăreşte şi încasează toate facturile pentru produsele livrate;
- asigură şi răspunde de efectuarea corectă şi la timp a calculului privind drepturile
salariale ale personalului;
- întocmeşte proiectul planului de finanţare-creditare a investiţiilor şi se ocupă de celelalte
operaţiuni financiare în derularea investiţiilor;
- urmăreşte permanent circulaţia documentelor de decontare cu banca;
- asigură desfăşurarea ritmică a operaţiunilor de decontare cu furnizorii şi beneficiarii;
55
- răspunde de calculul veniturilor, rentabilităţii şi beneficiilor, de impozite şi viteza de
rotaţie a mijloacelor circulante;
- analizează activitatea economico-financiară pe bază de bilanţ, ia măsuri pentru înlăturarea
pierderilor;
- formulează decizii economice pe linia lichidităţii şi solvabilităţii;
- organizează şi asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor contabile privind
mijloacele fixe, mijloacele circulante, amortizările, costurile, investiţiile, atât la nivelul
componentelor organizatorice cât şi pe ansamblul societăţii;
- organizează contabilitatea sintetică şi analitică a mijloacelor fixe pe locuri de folosinţă, pe
categorii de mijloace fixe şi pe obiecte de evidenţă distincte potrivit clasificării mijloacelor fixe;
- urmăreşte reparaţiile capitale curente precum şi reviziile periodice;
- asigură respectarea cu stricteţe a prevederilor legale privind integritatea patrimoniului şi
ia toate măsurile necesare pentru reîntregirea acestuia în cazul în care a fost păgubit;
- întocmeşte lunar balanţele de verificare pentru conturile sintetice şi cele analitice şi
asigură corelarea acestora;
- organizează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale, urmăreşte
definitivarea rezultatelor inventarierii, încheie dări de seamă contabile;
- întocmeşte situaţia principalilor indicatori financiari-contabili lunari, bilanţurile
trimestriale şi anuale şi asigură întocmirea raporturilor explicative aferente acestora;
- asigură perfecţionarea sistemului informatic în vederea raţionalizării şi simplificării
lucrărilor de înregistrare, evidenţă şi prelucrare a datelor şi informaţiilor cu caracter financiar-
contabil;
- controlează permanent, la toate nivelele, derularea atribuţiilor contabile şi stabileşte
soluţiile şi măsurile pentru înlăturarea posibilelor deficienţe şi necorelări.
- răspunde de organizarea şi efectuarea, în conformitate cu prevederile legii, a controlului
financiar preventiv atât la nivelul societăţii cât şi la nivelul fiecărei componente organizatorice în
parte;
- asigură instruirea şi coordonarea metodologică a salariaţilor şi compartimentelor care
sunt mandatate să exercite controlul financiar preventiv;
- răspunde direct de respectarea legalităţii şi certificarea eficienţei a operaţiunilor privind:
încheierea contractelor cu partenerii; încasările şi plăţile în lei şi valută de orice natură, efectuate
în numerar şi prin operaţiuni bancare, cu persoane juridice sau fizice; trecerea pe cheltuieli,
fonduri sau rezultate a unor sume care duc la diminuarea profitului sau capitalului social;
gajarea, închirierea sau concesionarea bunurilor societăţii; solicitarea de credite bancare şi
cererile pentru deschiderea finanţării şi decontarea investiţiilor; stabilirea preţurilor şi tarifelor;
56
lansarea în fabricaţie a produselor; eliberarea în consum a materiilor prime, materialelor şi altor
bunuri din depozite şi magazii; stabilirea manoperei pe produs; determinarea, fundamentarea şi
executarea reparaţiilor capitale a modernizărilor şi reviziilor generale ale mijloacelor fixe;
- sesizează repetabilitatea unor deficienţe şi/sau evoluţia dezavantajoasă a eficienţei în
unele operaţii sau sectoare şi iniţiază acţiuni detaliate de control preventiv pentru identificarea şi
atenuarea cauzelor care le produc.
În contabilitate clienţii se înregistrează, în general, pe baza facturilor, astfel :
• după încheierea contractului cu clientul "X", la data livrării se întocmeşte, conform
normelor în vigoare, factura fiscală, în trei exemplare. Un exemplar va însoţi marfa, două
rămânând în cadrul unităţii emitente. Pe baza unuia din exemplare se vor efectua înregistrările în
contabilitate, cel de-al doilea fiind utilizat de către compartimentul contabilitate, în vederea
urmăririi încasării aferente. Facturile către clienţi se aprobă de către director alături de alte
documente, cum ar fi : contract, comanda pentru livrare de produs.
În ceea ce priveşte clienţii cărora nu li s-au întocmit facturi, înregistrarea contabilă se va
efectua pe baza avizului de expediţie a mărfii, urmând ca în termenul legal să se elaboreze şi să
se trimită către clienţi factura fiscală.
Figura nr. 3.1
CONTRACT
MICROMET LANSARE S.C. CLIENT S.A.

COMANDĂ
Contabilitate
Financiar
Circuitul
Desfacere
intern
al documentelor
DIRECTOR Factură
fiscală
Înregistrarea clienţilor creditori se va efectua pe baza extrasului de cont, prin intermediul

căruia societatea comercială are siguranţa virării în cont a avansului convenit prin contract. Acest
avans, din punct de vedere al tabloului de finanţare al unităţii, reprezintă şi o sursă de finanţare,
nu numai o garanţie a unui contract ferm.
57
Facturile de cumpărare - vânzare comportă adesea majorări datorate cheltuielilor de
transport adăugate la preţul bunurilor cumpărate (în varianta suportării lor de către client).
În contabilitatea clientului (cumpărătorului) aceste cheltuieli pot fi înregistrate în debitul
contului 624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal" respectându-se în acest caz
necesitatea evidenţierii acestor cheltuieli după natura lor.
În contabilitatea furnizorului (vânzătorului) aceste cheltuieli pot fi înregistrate fie în contul
708 "Venituri din activităţi diverse" cu mărimea cheltuielilor recuperate sau facturate, fie în
creditul contului 624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de persoane", atunci când
vânzătorul recuperează mărimea cheltuielilor externe de transport pe care însuşi a trebuit să le
plătească.
Vânzările pe credit presupun un decalaj important între momentul livrării - facturării, şi
data plăţii. Aceste decalaje dintre livrare şi plata între partenerii comerciali constituie creditul
comercial. În această formă creditul comercial prezintă anumite limite, între care şi pericolul de a
transfera de la o firmă la alta dificultăţile de trezorerie şi în caz de criză economică, provocarea
de reacţii în lanţ de insolvabilitate. De aceea, în derularea tranzacţiilor comerciale furnizorii
caută anumite garanţii, recurgând cel mai adesea, la utilizarea efectelor comerciale.
Efectele de comerţ sunt titluri negociabile care reprezintă creanţe decontabile la vedere,
sau pe termen scurt, în beneficiul persoanelor care le posedă. Sub aspectul patrimonial efectul
comercial încorporează o creanţă transmisibilă o dată cu trecerea acestuia din proprietatea unei
persoane, în proprietatea alteia. Deoarece iniţial un astfel de înscris nu era utilizat decât în
contextul comercial, el a primit numele de efect de comerţ.
Atunci când practica le-a creat, (secolul al 15-lea) efectele comerciale aveau rolul de
transfer de fonduri. Astăzi rolul lor se leagă îndeosebi de poziţia de instrumente de mobilizare a
creditelor, şi instrumente de plată.
Efectele comerciale sunt titluri care reprezintă un drept de creanţă şi se deosebesc faţă de
alte titluri (valori mobiliare) care reprezintă de asemenea, un drept de creanţă sau faţă de
bancnotele emise de bancă şi care îndeplinesc funcţia de instrument de plată.
În practica ţărilor cu economie de piaţă, gama de efecte comerciale e diversă: cel mai vechi
este cambia, care prin forma sa este un act de comerţ; biletul la ordin semnat de un comerciant
este supus unei reglementări foarte apropiate cambiei; cecul deşi nu este un act de comerţ prin
forma sa (fiind tratabil în contextul operaţiilor de bancă) se bucură de o legislaţie actuală copiată
după cea referitoare la cambie.
Având în vedere numărul de persoane care intervin în momentul creării efectelor
comerciale acestea se clasifică în:
- efecte care solicită intervenţia a trei persoane : cambia şi cecul;
58
- efecte care solicită intervenţia a două persoane : biletul la ordin.
Crearea unui efect comercial transformă o creanţă ordinară într-o creanţă mobilizată care
are caracteristici juridice diferite. Drept urmare este normal să se facă distincţia între
angajamentele ordinare şi efectele comerciale, atât la creditor cât şi la debitor.
La unitatea creditoare decontarea poate să se facă prin intermediul unei cambii emise de
creditor asupra debitorului sau în urma primirii unui bilet la ordin emis de către debitor. Creanţa
imobilizată va fi înregistrată în contul de activ 413 "Efecte de primit".
Urmărirea efectelor de primit se poate face printr-un jurnal specializat fie de o manieră
extracontabilă (scadenţar) fie de o manieră contabilă (jurnal auxiliar al efectelor de primit) care
trebuie să conţină: numele şi simbolul contului clientului în cauză, natura şi numărul efectului
comercial, scadenţa, locul de plată, valoarea nominală, ieşirea efectului pentru încasare sau
scontare. Furnizorul poate de asemenea, să tragă o cambie al cărei beneficiar, este în acelaşi timp
unul din proprii creditori. În acest caz special sunt decontate două datorii prin intermediul
aceluiaşi efect comercial. Deoarece furnizorul nu este beneficiarul cambiei, nu mai apare
necesară intervenţia contului 413 "Efecte de primit". Creanţa faţă de clienţi este deci direct
decontată asupra datoriei faţă de furnizori. Nu este vorba despre încălcarea principiului
necompensării, deoarece cele două angajamente, au fost, în prealabil înregistrate distinct.
Derularea operaţiilor de cumpărare de bunuri şi servicii pentru activitatea curentă a firmei
presupune selecţia furnizorilor în funcţie de o serie de parametrii cum sunt: preţurile şi tarifele
practicate de furnizori, termene de livrare, mod de livrare, condiţii de plată, calitatea produselor,
buna execuţie.
Cumpărările de bunuri şi servicii destinate consumului pentru obţinerea de alte bunuri şi
servicii sunt desemnate prin noţiunea economică de consum intermediar (echivalentă cu
denumirea contabilă de "consumaţie provenind de la terţi")
Cumpărările curente de bunuri şi servicii care formează consumul intermediar se pot
delimita în :
- cumpărări de bunuri stocabile : mărfuri, materii prime, materiale, etc.;
- cumpărări de bunuri nestocabile şi servicii : consumul de energie electrică, gaze naturale
şi apă, lucrările şi serviciile executate de terţi.
Orice cumpărare de bunuri sau servicii dă naştere unei datorii din partea cumpărătorului de
a plăti contravaloarea mărfurilor primite. Persoanele fizice şi juridice faţă de care unitatea are
obligaţii băneşti sunt denumite generic creditori. Definit din această prismă, creditorul,
reprezintă persoana care într-un raport patrimonial a avansat o valoare economică şi urmează să
primească un echivalent valoric sau o contraprestaţie.
59
Datoriile, ca surse străine de finanţare sunt prezente şi funcţionează din momentul naşterii
angajamentelor faţă de terţi şi până în momentul plăţii lor.
Factura fiscală de cumpărare, care este de asemenea vizată de Director împreună cu avizul
de expediere în original este îndosariată la serviciul financiar, circulă :
- un exemplar este pentru gestiunea de produse;
- un exemplar este pentru compartimentul contabilitate unde se realizează evidenţa
materialelor şi pentru efectuarea înregistrărilor contabile.
- un exemplar este pentru serviciul financiar pentru realizarea evidenţei furnizorilor.
La scadenţa, serviciul financiar execută plata către furnizor în general prin una din
modalităţile următoare :
- prin fila CEC pe baza facturii dar şi a altor documente (cererea de amânare sau refuz
la plată), se întocmeşte dispoziţia de plată cu CEC. Acesta se supune aprobării Directorului.
După obţinerea vizei necesare fila de CEC se înaintează furnizorului. Aceasta este modalitatea
de decontare cel mai frecvent folosită de către S.C. MICROMET S.A.
- plata se mai poate executa şi prin ordin de plată sau prin bilet la ordin.
Schematic acest flux de documente se mai poate reprezenta astfel :
CONTRACT
Lansare
S.C MICROMET S.A

comandã
Factura + expediere marfă S.C FURNIZOR S.R.L
Plată furnizor (CEC)
Contabilitate
NRCD
Factură Gestiune
Circuitul intern
fiscală al documentelor
Financiar
CEC
Director
Figura nr. 3.2
60
3.2. Monografie contabilă privind creanţele şi datoriile comerciale
Creanţe din vânzări pe credit comercial – clienţi interni
Vânzările pe credit comercial către clienţii interni se înregistrează în contul sintetic şi în
conturi analitice deschise pe clienţi prin debitarea lor cu preţul negociat al bunurilor şi serviciilor
şi cu alte cheltuieli efectuate ce se facturează acestora (cheltuieli de transport prin CFR,
transporturi cu mijloace proprii).
Contul 411 ”Clienţi” – se ţine evidenţa creanţelor şi datoriilor în relaţiile cu clienţii interni
şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, lucrări executate şi
servicii prestate, pe bază de facturi, inclusiv a clienţilor incerţi, rău platnici, dubioşi sau aflaţi în
litigiu.
Debitarea contului 411 ”Clienţi” se face cu ajutorul următoarelor operaţii posibile şi a
formulelor contabile corespunzătoare : vânzarea pe baza facturii a bunurilor, lucrărilor şi
serviciilor, operaţie ce face posibilă corespondenţa cu conturile de venituri în funcţie de natura
vânzărilor, a conturilor privind ambalajele consignate şi a conturilor privind TVA colectată.
411 = %
„Clienţi” 70 „Venituri din vânzări de produse,
servicii prestate şi din alte activităţi” (gr. 701-708)
419 „Clienţi - creditori”
4427 „TVA colectată”
Refuzul de către clienţi de a plăti bunurile livrate datorită calităţii necorespunzătoare,
cantităţii necomandate şi livrate în plus sau din alte cauze, duc la stornarea înregistrării de mai
sus.
Reducerile de preţuri acordate de furnizor (rabat, remiză, risturn) clienţilor săi, se
înregistrează în contabilitate asemănător refuzurilor cu deosebirea că valoarea stornată este egală
cu valoarea reducerilor, iar TVA este proporţională cu aceste sume.
Creanţele devenite exigibile după întocmirea facturilor :

4111 = 418
„Clienţi” „Clienţi-facturi de întocmit”
Creanţe reactivate :
4111 = %
„Clienţi” 754 „Venituri din creanţe reactivate
şi debitori diverşi”
61
Creanţele reprezentând vânzări în rate :
4111 = 472
„Clienţii” „Venituri înregistrate în avans”
Creditarea contului 4111”Clienţi” se face cu ajutorul următoarelor operaţii posibile şi a

formularelor contabile corespunzătoare:
Decontarea creanţei prin virament bancar sau în numerar:
% = 4111
5121 „Conturi la bănci în lei” „Clienţi”
5311 „Casa în lei”
Valoarea cecurilor sau efectelor primite :
% = 4111
5112 „Cecuri de încasat” „Clienţi”
5113„Efecte de încasat”
Acceptarea efectelor comerciale, pe baza înţelegerii între părţi, care nu au fost efectiv
primite :
413 = 4111
„Efecte de primit de la clienţi” „Clienţi”
Creanţe neîncasate în termen de la clienţii incerţi, dubioşi, rău platnici sau aflaţi în litigiu :
4118 = 4111
„Clienţi incerţi sau în litigiu” „Clienţi”
Valoarea sconturilor acordate clienţilor pentru încasarea înainte de termen a creanţelor :
% = 4111
5121”Conturi la bănci in lei” „Clienţi”
667„Cheltuieli privind sconturile acordate”
Alte înregistrări semnificative privind decontările cu clienţii şi formulele contabile aferente
acestora sunt :
Avansuri primite de la clienţi
5121 = %
„Conturi la bănci în lei” 419 „Clienţi creditori”
Scoaterea din patrimoniu a clienţilor insolvabili
654 = %
„Pierderi din creanţe” 4118 „Clienţi – incerţi”
62
Vânzarea pe bază de aviz de însoţire a mărfurilor, factura urmând să se întocmească
ulterior
418 = %
„Clienţi - facturi de întocmit” 70 „Venituri din vânzări de produse,
mărfuri, servicii şi din alte activităţi”(gr.701 – 708)
4428 „ TVA neexigibilă”
Creanţe din vânzări pe credit comercial – clienţi externi

Vânzările pe credit comercial către clienţii externi, denumite generic exporturi, reprezintă
totalitatea operaţiunilor comerciale prin care o parte din mărfurile produse sau prelucrate într-o
ţară se vând în alte ţări, preţul de vânzare fiind negociabil şi stipulat în contractele economice
încheiate între părţi.
Acest tip de vânzări se înregistrează în debitul contului 4111 ”Clienţi”, în corespondenţă cu
conturile de venituri din vânzări, după ce, în prealabil s-a făcut transformarea devizelor în
monedă naţională pe baza cursului valutar de la data tranzacţiei.
Principalele operaţii privind contabilizarea creanţelor din vânzarea pe credit comercial
către clienţii externi sunt:
Livrarea mărfurilor la extern
4111 = 70
„Clienţi” „Venituri din vânzări de produse, mărfuri,
servicii prestate şi din alte activităţi”
Încasarea de la extern a mărfurilor livrate

Datorită fluctuaţiilor cursului valutar al monedei convertibile în care sunt evaluate bunurile
livrate la export, creanţele faţă de clienţii externi se pot situa când pe panta crescătoare, când pe
cea descrescătoare a acestuia, la momentul încasării lor, de aici rezultând diferenţele de curs
valutar.
Cursul valutar al devizelor la încasarea creanţelor externe este mai crescut decât cel din
momentul facturării, rezultă un venit din diferenţe de curs valutar sau diferenţe favorabile de curs
valutar :
5124 = %
„Conturi la bănci în valută” 4111 „Clienţi”
765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”
63
Cursul valutar al devizelor la încasarea creanţelor externe este mai scăzut decât cel din
momentul facturării, rezultă o pierdere din diferenţe de curs valutar sau diferenţe nefavorabile de
curs valutar :
% = 4111 „Clienţi”
5124 „Conturi la bănci în valută”
656 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
Creanţe neexigibile
Datorită unor forme de decontare specifice, există situaţii în care unele vânzări au loc, deşi
nu este întocmită factură, acest caz al facturilor ulterioare având loc mai ales la livrările
nestocabile.
La data livrării, creanţele de acest tip sunt denumite creanţe neexigibile, care devin
exigibile odată cu întocmirea facturii şi aducerea ei la cunoştinţa clientului.
Acest tip de operaţie se evidenţiază cu ajutorul contului 418” Clienţi-facturi de întocmit”,
în debitul căruia se evidenţiază facturile de întocmit. În această situaţie taxa pe valoarea adăugată
capătă calitatea neexigibilă, până în momentul în care se întocmeşte factura.
Operaţiile semnificative privind creanţele neexigibile şi formulele contabile
corespunzătoare sunt :
Vânzarea de mărfuri pe bază de aviz de însoţire a mărfii, factura urmând a se întocmi la o
dată ulterioară (creanţă neexigibilă) :
418 = %
„Clienţi-facturi de întocmit” 70 „Venituri din diverse produse,
mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi”
4428 „TVA neexigibilă”
Întocmirea facturii la o dată ulterioară (creanţă exigibilă)
4111 = 418
„Clienţii” „Clienţi-facturi de întocmit”
concomitent: 4428 = 4427
„TVA neexigibilă” „TVA colectată”
Creanţe privind clienţii incerţi

Creanţele neîncasate la termen atrag unele daune datorită neintrării acestor valori în
circuitul economic al furnizorilor, unele dintre aceste creanţe reprezentând riscul de nu putea fi
recuperate, încasarea lor devenind astfel incertă.
64
Astfel de operaţii sunt evidenţiate cu ajutorul contului 4118” Clienţi incerţi şi în litigiu” în
debitul căruia se evidenţiază valorile neîncasate la scadenţă de la clienţi care devin astfel incerţi,
dubioşi, rău platnici.
Delimitarea informaţiilor privind creanţele din vânzări cu un anumit grad de incertitudine,
de cele referitoare la creanţele în termen este necesară pentru ca situaţia patrimonială să se
reflecte în mod fidel, în contabilitate (principiul fidelităţii), astfel, creanţele constatate la inventar
ca dubioase sau litigioase sunt virate în contul 4118 ”Clienţi incerţi sau în litigiu” la valoarea
devenită incert de recuperat sau aflată în litigiu, inclusiv TVA.
4118 = 4111
„Clienţi incerţi sau în litigiu” „Clienţi”
concomitent:
Odată cu constatarea caracterului incert al creanţei şi transferarea ei în contul 4118 se va
proceda şi la constituirea unui provizion pentru deprecierea creanţelor, cu suma probabilă a
pierderii :
6814 = 491
„Cheltuieli de exploatare privind ajustările „Ajustări pentru deprecierea
pentru deprecierea activelor circulante” creanţelor – clienţi”
Dacă la inventarierea de la sfârşitul anului se constată deprecieri mai mari decât cele
estimate se poate suplimenta provizionul existent, iar dacă deprecierile sunt mai mici decât cele
estimate, provizioanele se pot diminua prin virarea la venituri cu o cotă corespunzătoare astfel :
491 = 7814
„Ajustări pentru deprecierea „Venituri din ajustări pentru
creanţelor – clienţi” deprecierea activelor circulante”
Caracterul de irecuperabilitate al creanţelor poate rezulta din dispariţia clientului,

renunţarea voluntară a întreprinderii de urmărire a creanţei, starea avansată de insolvabilitate a
clientului, hotărârea judecătorească sau alte cauze, la sfârşitul exerciţiului putându-se constitui
un provizion.
Dacă din diferite acţiuni se ajunge la o recuperare a sumelor aferente clienţilor incerţi,
diferenţa se apreciază ca irecuperabilă.
% = 4118
5121 „Conturi la bănci în lei” „Clienţi incerţi sau în litigiu”
654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”
65
Creanţele nerecuperabile sunt scoase din activ şi înregistrate într-un cont în afara
bilanţului, contul 8034 ”Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare”, unde se menţin atâta
timp cât mai există o speranţă de recuperare sau până la îndeplinirea termenului de prescriere,
apoi apare posibilitatea de recuperare, creanţa se reactivează, inclusiv TVA aferentă care fusese
diminuată, înregistrându-se ca venit.
4111 = %
„Clienţi” 754 „Venituri din creanţe reactivate
şi debitori diverşi”
Avansurile primite de la clienţi

În vederea livrării unor bunuri, lucrări sau servicii, furnizorul poate să beneficieze, în baza
înţelegerii cu clienţii săi, de avansuri băneşti de la aceştia şi, ca urmare devine dator faţă de
clienţi.
De asemenea, furnizorul devine debitor şi în cazul în care odată cu bunurile livrate
facturează şi ambalajele care circulă pe baza sistemului restituirii, îmbrăcând forma ambalajelor
consignate. Datoria furnizorului este de a accepta ambalajele restituite şi de a micşora creanţa cu
valoarea restituirilor.
Contabilitatea acestor categorii de datorii ale furnizorilor se ţine cu ajutorul contului
419”Clienţi – creditori”.
Contul 419”Clienţi – creditori” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se evidenţiază
avansurile primite de la clienţi, precum şi ambalajele consignate facturate de furnizori odată cu
bunurile livrate clienţilor.
Avansuri primite de la clienţi prin conturile de trezorerie, inclusiv TVA :
5121 = %
„Conturi la bănci în lei” 419 „Clienţi creditori”
Regularizarea avansurilor primite odată cu livrarea bunurilor şi TVA încasată anterior :
% = 4111 „Clienţi”
419„Clienţi-creditori”
66
Datorii din cumpărări pe credit comercial - furnizori interni
Cumpărările pe credit comercial de la furnizorii interni se înregistrează în contul sintetic şi
în conturi analitice deschie pe furnizori prin creditarea lor cu preţul de achiziţie al bunurilor şi
serviciilor şi cu orice alte cheltuieli efectuate (cheltuieli de transport, cheltuieli de încărcare –
descărcare, comisioane privind cumpărările, etc.”).
Înregistrarea datoriilor faţă de furnizori prin contul 401 „Furnizori” se face diferenţiat în
funcţie de metoda de inventar folosită de către unitatea patrimonială pentru evidenţierea
stocurilor. Astfel există următoarele situaţii :
Inventarul permanent – costuri efective de achiziţie : contul 401 ”Furnizori” se
creditează, pe baza facturilor, în corespondenţă cu conturile de stocuri, inclusiv TVA aferentă
pentru bunurile supuse unei astfel de impozitări.
% = 401 „Furnizori”
3xx „Conturi de stocuri şi
producţie în curs de execuţie”
4426 „TVA deductibilă”
Inventarul permanent – costuri prestabilite : contul 401”Furnizori” se mai creditează cu
conturile de diferenţe de preţ aferente fiecărei categorii de stocuri, pentru diferenţele în plus
(costul efectiv > costul standard).
3xx „Conturi de stocuri şi
Inventarul intermitent – stocuri : contul 401”Furnizori” se creditează prin conturile de
cheltuieli care reflectă consumurile de bunuri de natură stocabilă (materii prime, materiale,
mărfuri, etc.), inclusiv TVA aferentă.
60 „Cheltuieli privind stocurile”
Inventarul intermitent – lucrări şi servicii : contul 401”Furnizori” se creditează prin
conturile de cheltuieli care reflectă consumurile de bunuri de natură nestocabilă (lucrări
executate, servicii prestate, etc.), inclusiv TVA aferentă.
61 „Cheltuieli cu lucrările şi
serviciile executate de terţi”
67
Contul 401”Furnizori” se mai creditează cu avansul acordat şi cu ambalajele care circulă în
sistem de restituire, facturate de aceştia. Înregistrarea contabilă este următoarea :
409 „Furnizori-debitori”
Decontarea sau reducerea datoriilor se realizează prin debitarea contului 401”Furnizori”

diferenţiat în funcţie în funcţie de căile prin care se produce, precum şi stornarea unor operaţiuni
înregistrate anterior în creditul contului (refuzuri de plată, restituiri, etc.) după cum urmează :
Reţinerea avansului acordat anterior, din datoria totală inclusiv TVA aferentă
401 = %
„Furnizori” 409 „Furnizori-debitori”
Plata datoriilor prin virament, în numerar, prin acreditiv, prin efecte comerciale, prin
avansuri de trezorerie sau din împrumuturi :
401 = %
„Furnizori” 403 „Efecte de plătit”
5121 „Conturi de bănci în lei”
5311 „Casa în lei”
541 „Acreditive”
542 „Avansuri de trezorerie”
162 „Credite bancare pe termen lung”
Refuzurile de plată cauzate de calitatea necorespunzătoare a bunurilor sau primirea altor

bunuri decât cele comandate şi care conduc la restituiri de materii prime, materiale, mărfuri se
înregistrează prin stornarea formulei contabile privind cumpărarea, astfel :
401 = %
„Furnizori” 3xx „Conturi de stocuri şi
Datorii din cumpărări pe credit comercial - furnizori externi

Cumpărările pe credit comercial de la furnizorii externi, denumite generic importuri,
reprezintă totalitatea operaţiunilor comerciale prin care se achiziţionează din străinătate mărfuri
68
necesare economiei naţionale pentru consum productiv sau individual, preţul de achiziţie fiind
negociabil şi stipulat în contractele economice între părţi.
Acest tip de cumpărări se înregistrează, pe baza facturilor, în creditul contului
401”Furnizori” în corespondenţă cu conturile de bunuri importate, după ce, în prealabil, s-a făcut
transformarea devizelor în monedă naţională pe baza cursului valutar de la data tranzacţiei, suma
obţinută reprezentând datoria faţă de furnizorul extern.
Pe lângă preţul bunurilor, negociat cu furnizorii externi în anumite condiţii de livrare,
importatorul va trebui să mai achite şi cheltuieli de transport şi asigurare externă, cheltuielile de
încărcare, descărcare şi manipulare pe parcurs extern, comisioane externe (intermediere, control
al mărfurilor, etc.), taxe şi comisioane vamale, accize, TVA în vamă, etc.
Principalele operaţii privind contabilizarea datoriilor din cumpărarea pe credit comercial de
la furnizori externi şi formulele contabile aferente acestora sunt :
Înregistrarea importului de mărfuri conform facturii externe

şi declaraţiei vamale de import
Nr. crt. Elemente de calcul
1. Valoarea externă FBO
2. Transport extern
3. Valoarea externă CIF
4. Taxe vamale (pct. 3 x %)
5. Comision vamal (pct. 3 x %)
6. Cost de achiziţie în vamă (3+4+5)
7. TVA deductibilă (6 x 24%)
371 = %
„Mărfuri” 401 „Furnizori”
446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
447 „Fonduri speciale, taxe şi vărsăminte asimilate”
Plăţi făcute în vamă cu ordine de plată emise conform declaraţiei vamale de import
% = 5121 „Conturi la bănci în lei”
446„Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
447 „Fonduri speciale, taxe şi vărsăminte asimilate”
69
Plata furnizorului extern
Datorită fluctuaţiilor cursului valutar al monedei convertibile în care sunt evaluate bunurile
importate, datoriile faţă de furnizorii externi se pot situa când pe panta crescătoare, când pe panta
descrescătoare a acestuia, la momentul plăţii lor, de aici rezultând diferenţele de curs valutar.
Cursul valutar al devizelor la plata datoriilor externe este mai scăzut decât cel din
momentul facturării, rezultă un venit din diferenţe de curs valutar sau diferenţe favorabile de curs
valutar.
401 = %
„Furnizori” 5124 „Conturi la bănci în valută”
765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”
Cursul valutar al devizelor la plata datoriilor externe este mai mare decât cel din momentul
facturării, rezultă o pierdere din diferenţe de curs valutar sau din diferenţe nefavorabile de curs
valutar.
% = 5124 „Conturi la bănci în valută”
401„Furnizori”
665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
Datorii neexigibile
Se întâlnesc situaţii în care unele bunuri sosesc de la furnizori fără factură, iar unele
servicii prin natura lor, se facturează cu un anumit decalaj în timp.
Pentru acest tip de operaţie s-a creat o structură distinctă evidenţiată cu ajutorul contului
408 „Furnizori – facturi nesosite”, în creditul căruia se evidenţiază „facturile de sosit”. În această
situaţie şi TVA capătă calitatea neexigibilă, până în momentul în care se primeşte factura.
Operaţiile semnificative privind datoriile neexigibile şi formulele contabile
corespunzătoare sunt :
Achiziţia de mărfuri pe bază de aviz de însoţire a mărfii, factura urmând a sosi la o dată
ulterioară (datorie neexigibilă).
% = 408
3xx „Costuri de stocuri şi „Furnizori-facturi nesosite”
4428 „TVA neexigibilă”
Primirea de la furnizori a facturii la o dată ulterioară (datorie exigibilă).
408 = 401
„Furnizori – facturi nesosite” „Furnizori”
70
concomitent:
4426 = 4428
„TVA deductibilă” „TVA neexigibilă”
Studiu de caz privind contabilitatea creanţelor şi datoriilor comerciale

la S.C. MICROMET S.A.
Contabilitatea creanţelor comerciale

1. Vânzări la intern
Se înregistrează factura nr. 708021/05.05.2011 prin care se vând produse finite, clientului
său ERDEMIR ROMÂNIA, în valoare de 14.550 lei, TVA 24%, pe credit comercial.
4111 = % 18.042 lei
„Clienţi” 701 „Venituri din vânzarea
produselor finite” 14.550 lei
4427 „TVA colectată” 3.492 lei
2. Vânzări la export
S.C. MICROMET S.A. vinde produse finite în data de 07.05.2011 societăţii FGPM Franţa,
în condiţia de livrare FOB, în valoare de l .000 €, cursul valutar la data facturării fiind de
4,1 lei/€. MICROMET acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de
client. Ulterior, MICROMET îl depune la bancă spre scontare. Taxa scontului percepută de
bancă, respectiv dobânda aferentă împrumutului sunt de 10%. La data încasării efective a
efectului comercial scontat, cursul valutar este de 4,2 lei/€.
- vânzarea mărfurilor (1.000 € x 4,1 lei/€ = 4.100 lei) :
4111 = 701„Venituri din vânzarea 4.100 lei
„Clienţi” produselor finite”
- acceptarea biletului la ordin :
413 = 4111 4.100 lei
„Efecte de primit „Clienţi”
de la clienţi”
- depunerea efectului comercial la bancă spre scontare :
5114 = 413 4.100 lei
„Efecte remise „Efecte de primit
spre scontare” de la clienţi”
71
- încasarea efectului comercial :
% = %
420 lei 627 „Cheltuieli cu serviciile 5114 „Efecte remise spre scontare” 4.100 lei
bancare şi asimilate” 765 „Venituri din diferenţe
3780 lei 512 „Conturi curente la bănci” de curs valutar” 100 lei
3. Creanţe neexigibile
În ziua de 09.05.2011 S.C. MICROMET S.A. vinde produse finite clientului său
S.C. TMK-REŞIŢA, factura fiind întocmită pe data de 02.06.2011. Valoarea produselor estimate
la 18.000 lei este confirmată ulterior de factură.
Înregistrarea livrării de produse la 09.05.2011 :
418 = % 22.320 lei
„Clienţi – facturi de întocmit” 701 „Venituri din vânzarea 18.000 lei
produselor finite”
4428 „TVA neexigibilă” 4.320 lei
Înregistrarea facturii emise pe data de 02.06.2011 :
4111 „Clienţi” = 418 „Clienţi – facturi de întocmit” 22.320 lei
şi concomitent :
4428 „TVA neexigibilă = 4427 „TVA colectată” 4.320 lei
Totuşi, există situaţii când apar diferenţe în plus sau în minus, care se înregistrează la
întocmirea facturii, urmând exemplul de mai sus, presupunem că factura prevede o valoare de :
- Varianta I – 18.600 lei
- Varianta II – 17.400 lei
Varianta I : valoarea produselor finite este de 18.600 lei
Există 2 posibilităţi de înregistrare în contabilitate a acestei facturi :
Se stornează înregistrarea făcută la vânzarea fără factură
% = 418 „Clienţi-facturi de întocmit” 22.320 lei
701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 18.000 lei
4428 „TVA neexigibilă” 4.320 lei
- Înregistrarea facturii întocmite :
4111 = % 23.064 lei
„Clienţi” 701 „Venituri din vânzarea 18.600 lei
produselor finite”
72
Se anulează creanţa neexigibilă cu ocazia întocmirii facturii :
27.384 lei % = % 27.384 lei
23.064 lei 4111 701 600 lei
„Clienţi” „Venituri din vânzarea produselor finite”
4.320 lei 4428 4427 4.464 lei
418 22.320 lei
„Clienţi – facturi de întocmit”
Varianta II. Valoarea produselor finite livrate este de 17.400 lei

În această situaţie, prezintă interes doar cea dea doua posibilitate, a cărei aplicare conduce
la efectuarea înregistrării :
26.496 lei % = % 26.496 lei
21.576 lei 4111 418 22.320 lei
„Clienţi” „Clienţi – facturi de întocmit”
4.320 lei 4428 4427 4.176 lei
600 lei 701
„Venituri din vânzarea produselor finite”
4. Avansuri acordate
Se acordă un avans pentru materiale consumabile furnizorului METALINOX, în valoare
de 4.960 lei (TVA 24% inclusiv). Se primeşte factura cu materialele aferente, iar totalul facturat
este de 24.800 lei (TVA inclusiv). Pentru diferenţa rămasă de plată se emite un cec către
furnizor.
Plata avansului către furnizor
% = 5121 „Conturi la bănci în lei” 4.960 lei
4091 4.000 lei
„Furnizori-debitori pentru cumpărări de
bunuri de natura stocurilor”
4426 „TVA deductibilă” 960 lei
Se face recepţia produselor şi înregistrarea acestora în evidenţele contabile
% = 401 „Furnizori” 24.800 lei
302 „Materiale consumabile„ 20.000 lei
4426 „TVA deductibilă” 4.800 lei
73
Înregistrează plata furnizorului şi închiderea avansului acordat
401 = % 24.800 lei
„Furnizori” 4091 4.000 lei
„Furnizori-debitori pentru cumpărări
de bunuri de natura stocurilor”
4427 „TVA colectată” 960 lei
403 „Efecte de plătit” 19.840 lei
Contabilitatea datoriilor comerciale

1. Datorii din cumpărări de la furnizori interni
Achiziţionarea de materiale consumabile de la LAREX PROD poate fi exemplificată prin
factura cu numărul 745126/06.05.2011, a cărei înregistrare contabilă este următoarea :
% = 401 43.400 lei
302 „Materiale consumabile” „Furnizori” 35.000 lei
4426 „TVA deductibilă” 8.400 lei
Se pot cumpăra şi unele categorii de bunuri, care prin natura lor sunt nestocabile.
Aprovizionarea cu materiale nestocabile, energie, se include direct pe cheltuieli, conform
facturilor primite de la furnizori.
% = 401 1.488 lei
605 „Cheltuieli privind energia şi apa” „Furnizori” 1.200 lei
2. Datorii din cumpărări de la furnizori externi

S.C. MICROMET S.A. importă materii prime pe data de 22.05.2011 în valoare de
17.000 € de la furnizorul ALLMETECH CIPRU.
Cursul din ziua emiterii facturii este de 4,15 lei / €.
Plata facturii s-a făcut în data de 25.05.2011 la cursul de schimb de 4,10 lei / €.
17.000,00 € x 4,15 lei / € = 70.550,00 lei
70.550,00 lei x 24% = 16.932,00 lei
301 „Materii prime” = 401.10 „Furnizori externi” 70.550

Concomitent :
4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 16.932
74
Decontarea obligaţiei faţă de furnizorul extern şi înregistrarea diferenţei favorabile de curs
valutar :
- curs înregistrare datorie – 4,15 lei / €;
- curs plată datorie – 4,10 lei / €.
17.000 € x 4,10 lei / € = 69.700 lei
401.10 „Furnizori externi” = % 70.550
5124 Conturi la bănci în valută 69.700
765 „Venituri din diferenţe de curs valutar” 850
3. Datoriilor neexigibile
Se primesc pe data de 12.05.2011 de la MICROMET 2001 5 robinete de siguranţă BM
733, care se înregistrează la un preţ unitar estimat de 50 lei/buc. (fără TVA).
% = 408 „Furnizori - facturi nesosite” 310 lei
302 „Materiale consumabile” 250 lei
4428 „TVA neexigibilă” 60 lei
În momentul sosirii facturii pe data de 14.05.2011 se constată că, preţul unitar este de
60 lei/buc. (inclusiv TVA), fapt pentru care, în contabilitate se va înregistra :
% = 401 „Furnizori” 372 lei
408 „Furnizori - facturi nesosite” 310 lei
302 „Materiale consumabile” 50 lei
Concomitent pentru anularea TVA neexigibilă se face înregistrarea :
4426 = 4428 60 lei
„TVA deductibilă” „TVA neexigibilă”
Se înregistrează la data de 01.06.2011 consumul de energie în valoare de 1.860 lei ce se

facturează de către S.C. ELECTRICA S.A. pe luna mai.
În aceasta situaţie, cheltuielile vor fi reflectate mai întâi sub forma unor datorii neexigibile
până la sosirea facturii furnizorului:
% = 408 „Furnizori-facturi nesosite” 1.860 lei
605 „Cheltuieli cu energia şi apa” 1.500 lei
În momentul sosirii facturii din data de 07.06.2011 se constată un consum de energie pe
luna mai de 2.300 lei.
75
Astfel în contabilitate se va înregistra :
Stornarea înregistrării de mai sus
408„Furnizori-facturi de întocmit” = % 1.860 lei
4428 „ TVA neexigibilă” 360 lei
Înregistrarea facturii furnizorului :
% = 408 „Furnizori-facturi nesosite” 2.852 lei
4. Avansurile primite
S.C. MICROMET S.A. primeşte de la un client, pe baza facturii fiscale emise şi a
extrasului de cont, un avans în sumă de 10.000 lei cu TVA 24% (2.400 lei).
Înregistrarea avansului primit
5121 „Conturi la bănci în lei” = % 12.400 lei
419 „Clienţi creditori” 10.000 lei
Se înregistrează factura pentru produsele finite vândute şi livrate clientului în valoare de
20.000 lei cu TVA 24%.
4111 „Clienţi” = % 24.800 lei
701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 20.000 lei
Creanţa faţă de beneficiar de 24.800 lei se va diminua cu avansul încasat anterior în sumă
de 10.000 lei şi TVA aferentă încasată anterior de 2.400 lei. Pentru diferenţa de 12.400 lei s-a
depus cu numerar suma de 3.000 lei, s-a achitat din „Contul curent„ suma de 5.000 lei şi s-a
primit şi a fost acceptat un bilet la ordin pentru suma de 4.400 lei.
% = 4111 „Clienţi” 24.800 lei

419 „Clienţi creditori” 10.000 lei
4426„TVA deductibilă” 2.400 lei
5121 „Conturi la bănci în lei„ 5.000 lei
5131 „Casa în lei” 3.000 lei
413 „Efecte de primit de la clienţi” 4.400 lei
76
3.3. Analiza activităţii de exploatare a S.C. MICROMET S.A.
Societatea comerciala MICROMET S.A. are în patrimoniul său mijloace fixe pentru
desfăşurarea activităţii în bune condiţii. Mijloacele fixe sunt aprobate în vederea achiziţiei de
directorii de departament şi sunt încadrate de şefii de secţie conform Catalogului privind
clasificarea si duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.
Sediul social al societăţii comerciale MICROMET S.A. este amplasat în zona de nord a
Municipiului Focşani (Bd. Republicii, nr. 93), având în vecinătatea de est, vest şi nord trei
societăţi cu alt profil. Intrarea în sediul social al firmei se poate face pe partea de sud şi vest.
Accesul se face pietonal prin cele doua intrări care acced din trotuarul străzii direct în clădire. De
obicei funcţionează o singură intrare pietonală şi anume cea dinspre sud.
Clădirea societăţii este în stare bună de funcţionare. Construcţia a fost prevăzută din
construcţie la un risc seismic de 8 grade. Accesul este supravegheat de paznicii unei firme cu
care S.C. MICROMET S.A. a încheiat contract de prestări servicii.
Suprafaţa totală pe care este amplasată firma este de 7.754,97 mp, teritoriul fiind împărţit
astfel :
 suprafaţa ocupată de firma S.C. “MICROMET” S.A. (SEDIU SOCIAL = 189,00 mp
 suprafaţa secţiei de producţie = 833,00 mp
 suprafaţa magazin desfacere = 20,50 mp
 suprafaţa arabilă = 6.712,47 mp
S.C. "MICROMET" S.A. are posibilităţi de extindere.
De asemenea în cadrul firmei există catalogul mijloacelor fixe, fiecare mijloc fix primind
un număr de intrare, o durată normală de utilizare şi o locaţie. Mijloacele fixe sunt folosite
conform normelor tehnice astfel încât să nu se uzeze într-un ritm mai rapid decât durata normală
de utilizare. Toate mijloacele fixe sunt folosite în cadrul activităţii de producţie, în condiţii
normale de utilizare.
Societatea nu are în dotare utilajele necesare pentru desfăşurarea activităţii în bune condiţii
în ceea ce priveşte competitivitatea, de aceea se impune achiziţionarea de utilaje şi aparatură de
măsură şi control de ultima generaţie care să vină în completarea celor existente.
77
Valori nete fără amortizare
2008 2009 2010
- LEI -
Grupa 1. CONSTRUCŢII 35.096,91 39.545,30 100.967,06
Grupa 2. TERENURI 4.458,86 4.458,86 4.458,86
Grupa 3. ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE 803.203,98 816.310,14 1.667.889,40

Grupa 4. APARATE ŞI INSTALAŢII
202.378,15 202.378,15 202.378,15
DE MĂSURARE, CONTROL ŞI REGLARE
Grupa 5. MIJLOACE DE TRANSPORT 273.585,33 273.585,33 273.585,33
Grupa 6. MOBILIER, APARATURĂ
BIROTICĂ, SISTEME DE PROTECŢIE A 14.056,24 14.056,24 14.056,24
VALORILOR UMANE
TOTAL 1.332.779,47 1.350.334,02 2.263.335,04
Tabelul nr. 3.1 Mijloace fixe – Evoluţia structurii capitalului fix
Valoarea construcţiilor a avut o evoluţie normală ţinând cont de faptul că societatea a

investit în renovare şi alte îmbunătăţiri, având de profitat în acelaşi timp şi de bunul
amplasament al clădirii. Valoarea terenurilor a rămas constantă de la an la an.
Valoarea echipamentelor tehnologice a înregistrat creşteri de la an la an, în 2009 creşterea
fiind de 1,63%, urmând ca apoi să crească în 2010 cu 104,32%. Această creştere este datorată
achiziţiilor de echipamente, utilaje şi instalaţii de lucru necesare desfăşurării activităţii în bune
condiţii şi îmbunătăţirii capacităţii de producţie.
Mijloacele de transport au rămas constante din punct de vedere valoric de la an la an, de
asemenea, o valoare constantă au avut-o şi mijloacele fixe din categoria “Mobilier, aparatură
birotică, sisteme de protecţie a valorilor umane”.
Valoarea totală a mijloacelor fixe a crescut întâi cu 1,31% în 2009, urmând ca apoi să
crească în 2010 cu 67,61%.
Tehnologiile utilizate şi etapele ciclului de producţie
Parametrul tehnologic foarte important care la rândul său însoţeşte desenul de execuţie sau
orice documentaţie tehnologică este programul de producţie. Cunoscut şi sub denumirea de
volum de fabricaţie, acesta impune la un moment dat structura procesului tehnologic.
Caracterul semifabricatului tipul maşinilor-unelte, al S.D.V-urilor, tipul producţiei etc.
depind în cea mai mare măsură de programul de producţie. Justificarea alegerii unei variante
tehnologice trebuie privită direct prin prisma programului de producţie.
78
Etapele proiectării proceselor tehnologice
Proiectarea proceselor tehnologice, în general, trebuie să parcurgă următoarele etape :
a. Studiul documentaţiei tehnice, al piesei finite şi al semifabricatului;
b. Alegerea justificativă a semifabricatului;
c. Stabilirea succesiunii şi conţinutului operaţiilor şi a fazelor;
d. Calculul erorilor de prelucrare în baza schemelor de aşezare şi fixare, dând posibilitatea
alegerii judicioasă a variantei;
e. Indicarea echipamentului tehnologic adecvat variantei alese (inclusiv S.D.V.-urile);
f. Calculul adaosurilor de prelucrare şi a dimensiunilor intermediare;
g. Determinarea regimurilor de prelucrare (inclusiv al regimului optim de aşchiere);
h. Calcul preciziei de prelucrare;
i. Normarea tehnică;
j. Sincronizarea operaţiilor şi ridicarea diagramei de încărcare a utilajelor;
k. Întocmirea planului de asamblare al echipamentelor tehnologice, a schemelor de
transport operaţional-traseul semifabricatelor;
l. Alegerea justificativă a celor mai bune soluţii, definirea variantei tehnico-economice
optime;
m. Întocmirea documentaţiei tehnologice (plan de operaţii, fişa tehnologică, purtătorul de
program - banda perforate, memoriu justificativ de calcul etc.) pentru varianta adoptată în final.
Succesiunea etapelor în proiectarea proceselor tehnologice are un caracter general. Ele se
pot utiliza atât în producţia individuală cât şi în cea de serie şi de masă, înglobând sau eliminând
una din etape în funcţie de specificul fabricaţiei.
În prezent societatea îşi desfăşoară activitatea într-un regim de lucru normal de 8 ore / zi în
două schimburi.
Obiective privind calitatea
 Atingerea unui nivel de prezenţă pe piaţă concurenta a sporit în anul 2010, şi creşterea
cotei de piaţă prin promovarea mai accentuată a produselor;
 Reducerea numărului de reclamaţii de la clienţi prin creşterea calităţii produselor;
 Creşterea nivelului de motivare, instruire, conştientizare şi competenţă a personalului;
 Dezvoltarea activităţii de service prin diversificarea serviciilor către terţi.
Obiective privind mediul
 Asigurarea unui management performant al deşeurilor;
 Reducerea consumurilor de resurse energetice;
 Reducerea efectelor aplicării vechilor tehnologii în organizaţie
79
 Creşterea nivelului de competenţă şi expertiză al personalului cu responsabilităţi şi
autorităţi în domeniul evaluării performanţei de mediu;
 Îmbunătăţirea managementului global al organizaţiei;
Echipamentul tehnologic este relativ nou, de aceea nu se poate vorbi de uzura fizică a
acestuia, însă acesta este supus uzurii morale datorită evoluţiei tehnologiei. De asemenea, întreg
echipamentul tehnologic este folosit la capacitatea maximă.
Puncte tari ale activităţii de exploatare

 Nivel tehnologic relativ modern;
 Grad optim de folosire a mijloacelor fixe şi a capacităţilor de producţie;
 Organizarea corespunzătoare a producţiei - fluiditatea fluxului tehnologic;
 Existenţa activităţii de service garanţie şi post-garanţie;
 Raport calitate – preţ bun;
 Reducerea numărului de reclamaţii.
Puncte slabe ale activităţii de exploatare

 Consum ridicat de energie;
 Echipament tehnologic supus uzurii morale.
3.4. Sistemul informatic de evidenţă şi urmărire a creanţelor şi datoriilor

comerciale
Sistemul informaţional reprezintă ansamblul datelor şi informaţiilor, fluxurilor şi
circuitelor informaţionale, procedurilor şi mijloacelor de tratare a informaţiilor menite să
contribuie la realizarea obiectivelor socio-economice.
Misiunea sistemului informaţional este de a sprijini procesele decizionale şi operaţional cu
informaţii corecte şi în timp real, asigurând o bună comunicare între diferitele niveluri ierarhice
de supervizare, atât pe orizontală cât şi pe verticală şi, prin toate acestea, contribuind la
îmbunătăţirea activităţii firmei, a calităţii şi performanţei produselor realizate.
Obiectivele sistemului informaţional în cadrul societăţii pot fi sintetizate astfel :
 furnizarea de informaţii corecte, utile şi la timp celor care le solicită, în vederea susţinerii
procesului decizional;
 perfecţionarea procesului de prelucrare a datelor obţinute din mediul intern şi extern, cu
scopul obținerii în timp optim a informațiilor solicitate dar, şi mai important, de sprijinire a
planificării şi controlului organizației;
80
 raționalizarea circuitului informațional în cadrul unităţii;
 eficientizarea activităților desfășurate în cadrul sistemului informațional;
 introducerea noilor tehnologii informaționale pentru obținerea avantajelor competitive;
 asigurarea flexibilității sistemului pentru adaptarea la modificările care pot interveni în
cadrul firmei sau în exteriorul ei.
Sistemul informațional economic este ansamblul organizat şi integral de principii,

metode şi mijloace de culegere, înregistrare, prelucrare şi transmitere a informațiilor de orice
natura, din domeniul economic, necesare desfăşurării optime a procesului de conducere la toate
nivelurile economiei naţionale.
La baza unui sistem informaţional modern stă sistemul informatic, ca parte componentă
esenţială şi cu o pondere în continuă creştere.
S.C. MICROMET S.A. a optat pentru implementarea unui sistem de gestiune a resurselor
integrat cu scopul de a obţine informaţii corecte, în timp real prin automatizarea proceselor din
cadrul organizaţiei.
În acest subcapitol mi-am propus să prezint, în detaliu, caracteristicile soluţiei
ERP – SIVECO, cu privire la funcţionalităţi, modalităţi de implementare, resursele necesare,
beneficii obţinute în urma implementării, precum şi domeniile în care se obţin cele mai
fructuoase implementări.
La baza alegerii acestui produs românesc de gestionare a resurselor întreprinderii au stat
următoarele argumente :
• este un sistem software matur, de calitate;
• poate fi implementat în diverse domenii printre care amintim : construcţii de maşini şi
confecţii metalice, prelucrarea metalelor, prelucrarea lemnului şi fabricarea mobilei, utilaj
tehnologic, piese şi maşini agricole, piese, echipamente şi accesorii auto, mase plastice, porţelan
şi ceramică, aparate şi echipamente electrice/electronice, materiale de construcţii, etc.;
• firma producătoare se află pe locul 5 în România, dar este prezentă şi pe piaţa
internaţională.
Sistemul ERP Siveco cuprinde module care rezolvă principalele probleme ale oricărei
organizaţii, iar dezvoltarea componentelor din pachetul integrat s-a realizat pe baza cerinţelor
exprimate de utilizatori fără cunoştinţe informatice, dar experţi în domeniile lor de activitate.
Astfel, structura propusă de compania Siveco Solutions este următoarea :
• Planificarea producţiei;
• Producţia discretă;
81
• Producţia de proces;
• Gestiunea stocurilor;
• Aprovizionare;
• Desfacere;
• Comerţul cu amănuntul;
• Contabilitate financiară;
• Analiză financiară;
• Imobilizări;
• Obiecte de inventar;
• Contabilitate de gestiune;
• Salarizare & Resurse umane;
• Tablou de bord;
• Managementul bugetelor;
• Date de bază;
• ISO DMS;
• Mentenanţa.
Figura 3.3 Componenţa soluţiei Siveco (sursă : www.siveco.ro)
82
Planificarea producţiei permite construirea unui număr nelimitat de scenarii de
planificare a comenzilor de secţie înregistrate în modulul de producţie, precum şi obţinerea
informaţiilor legate de planificarea acestora în timp şi spaţiu, împreună cu gradul de încărcare a
locurilor de muncă şi a utilajelor acestora.
Modulul prevede următoarele opţiuni :
1. Planificarea producţiei are în vedere întocmirea scenariilor de planificare a producţiei şi
presupune înregistrarea caracteristicilor tehnologice ale produselor finite, subansamblelor,
reperelor.
În realizarea scenariile de planificare se porneşte de la informaţiile existente la nivelul
calendarul de întreprindere, planul de lucru, locurile de muncă, operaţiile tehnologice, fişa
tehnologică a produsului.
Rezultatele planificării se pot vizualiza grafic sau sub formă de raport, cu posibilitatea de a
fi exportate în fişiere Excel; se poate observa desfăşurarea în timp a operaţiilor, pe comenzi de
secţie sau locuri de muncă cu posibilitatea de detaliere a reprezentării până la nivel de operaţie.
2. Programarea şi lansarea producţiei presupune consultarea programului de pregătire a
fabricaţiei; consultarea comenzilor privind producţia contractată; consultarea Centralizatorului
de timpi şi manoperă / operaţii; consultarea Centralizatorului de timpi şi manoperă / comandă;
consultarea Centralizatorului manopera lansată / clase de locuri de muncă; consultarea
Centralizatorului manopera lansată / ateliere; consultarea Programului de producţie la nivel de
secţie. Lansarea şi urmărirea efectivă a producţiei se face prin intermediul comenzilor interne pe
faze, care au şi rolul de a crea legăturile între faze. Aceste comenzi interne permit înregistrarea şi
evidenţierea consumurilor de materii prime şi materiale auxiliare, precum şi a predărilor de
produse finite / semifabricate, înregistrarea şi urmărirea raportărilor de manoperă şi colectarea
datelor pentru realizarea calculaţiei de cost;
3. Urmărirea producţiei dispune de opţiunile de Raportări manoperă pe comenzi şi pe
servicii şi Rapoarte de urmărire a consumului efectiv sau a realizării efective pe comandă, pe
secţie.
Modulul “Aprovizionare” din cadrul sistemului integrat Clarvision este orientat către
satisfacerea necesităţilor de urmărire şi informare legate de procesul de aprovizionare, venind în
sprijinul utilizatorilor cu interfeţe dedicate generării şi urmăririi contractelor furnizori,
comenzilor ferme, cererilor de ofertă şi a ofertelor, gestionării cataloagelor de furnizori, a
documentelor de intrare (facturi, avize), precum şi cu o serie de rapoarte parţial definibile de
către utilizator.
83
Aceasta componentă este specializată în :
• gestiunea furnizorilor;
• analiza achiziţiilor şi istoricul acestora folosind cererile de ofertă, ofertele furnizorilor,
istoricul acestora şi valorile realizate faţă de buget;
• evidenţa automată a cererilor de achiziţie, a cererilor de ofertă, a ofertelor furnizorilor şi a
comenzilor de achiziţie;
• optimizarea activităţii de aprovizionare, compania realizând aprovizionarea în timp şi la
un nivel calitativ înalt.
Modulul dispune de următoarele opţiuni :
1. Operaţiuni de aprovizionare din structura căreia fac parte operaţiuni de aprovizionare la
intern sau la extern, însoţite de documentele specifice, definirea furnizorilor şi a contractelor, a
comenzilor primite şi a ofertelor de la furnizor;
2. Rapoarte dinamice care oferă informaţii cu privire la situaţia achiziţiilor, a contractelor,
comenzilor, ofertelor, precum şi situaţii comparative pe perioade determinate;
3. Cataloage ce prevăd condiţiile de plată, respectiv scadenţe, discount-uri acordate
clienţilor, referinţa, respectiv documentele în care sunt prevăzute datele aferente operaţiei de
vânzare/achiziţie (factura/contract).
Avantajele obţinute în urma implementării acestui modul :
• stabilirea necesarului de aprovizionare;
• realizarea aprovizionării cu alegerea celui mai bun preţ, cantităţii optime şi a condiţiilor
de aprovizionare;
• economie maximă prin realizarea unei aprovizionări de calitate superioară.
Modulul “Desfacere” din cadrul sistemului integrat Clarvision este orientat către
satisfacerea necesităţilor de urmărire şi informare legate de procesul de vânzare. Astfel, sistemul
vine în sprijinul utilizatorilor cu interfeţe dedicate generării şi urmăririi contractelor clienţi,
comenzilor ferme, cererilor de ofertă şi a ofertelor, gestionării cataloagelor de clienţi, a
documentelor de ieşire (facturi, avize), precum şi cu o serie de rapoarte parţial definibile de către
utilizator.
Componenta Desfacere permite :
• evidenţa oricărui tip de tranzacţie de stoc făcută în scop de vânzare (rezervări, ieşiri,
transferuri, retururi de marfă);
• eliminarea redundanţelor;
• omogenizarea datelor;
• disciplinarea activităţii profesionale;
84
• reorganizarea fluxurilor de activităţi;
• transmiterea directă a datelor financiar-contabile, în vederea consolidării informaţiilor la
nivel central;
• posibilitatea diminuării stocului lent şi excedentar prin cunoaşterea în timp real a situaţiei
exacte;
• gestiunea valorică a stocurilor scriptică şi faptică.
Structura modulului constă din :
1. Operaţiuni de desfacere, atât la intern cât şi la export, definirea clienţilor, a contractelor
de planificare a livrărilor, a comenzilor cât şi a ofertelor către clienţi, elemente de antecalculaţie;
2. Politici comerciale referitoare la preţurile practicate în funcţie de client;
3. Rapoarte, cu posibilitatea personalizării acestora, cu privire la situaţia livrărilor,
contracte, comenzi, statistici vânzări, situaţii comparative vânzări;
4. Cataloage ce prevăd informaţii referitoare la condiţiile de plată, delegaţii, mijloacele de
transport, agenţii de vânzări.
Principalele avantaje pentru activitatea de desfacere derivă din :
• posibilitatea de a avea evidenţa online privind vânzările structurate pe: produse, grupe de
produse, structură organizatorică, clienţi, perioadă, zone;
• evidenţa şi urmărirea clienţilor;
• analiza rezultatelor financiare, raportat la fiecare client, pe mai multe componente, şi
anume: rezervări, livrări de marfă, retururi, facturări, încasări;
• gestiunea şi urmărirea mărfurilor aflate în regim de custodie;
• imprimarea automată a documentelor emise, în concordanţă cu reglementările în vigoare
privind conţinutul informaţional al acestora;
• listarea automată a documentelor de informare şi sinteză cerute de legislaţia în vigoare;
• asigurarea confidenţialităţii, protecţiei şi securităţii împotriva accesului neautorizat la
date. Securitatea se asigură la nivel de utilizator şi la nivel de funcţionalitate;
• asigurarea procedurilor de salvare pentru realizarea copiilor de siguranţă a datelor şi
programelor.
Modulul "Comerţul cu amănuntul" este destinat evidenţei şi desfacerii mărfurilor şi

produselor finite la preţ cu amănuntul, precum şi evidenţa furnizorilor şi clienţilor specifici
comerţului cu amănuntul.
Componenta se detaliază astfel :
1. Aprovizionare, respectiv documentele pe baza căruia au intrat în gestiune mărfurile şi
produsele finite;
85
2. Desfacere, respectiv documentele care au stat la baza scoaterii din gestiune a mărfurilor
şi produselor, borderou de vânzări pe anumite perioade;
3. Majorări/diminuări de preţuri înregistrate/acordate;
4. Inventarierea stocurilor pe articole şi depozite, cu evidenţierea plusurilor sau minusurilor
înregistrate;
5. Rapoarte referitoare la comerţul cu amănuntul, respectiv : lista de preţuri-magazin,
raport gestiune-magazin, balanţa analitică de materiale, fişa de magazie, stocuri curente, stocuri
pe depozite.
Implementarea unui sistem de asemenea anvergură este dorită pentru schimbările benefice
pe care acesta le provoacă. Astfel, cele mai importante beneficii ale utilizării sistemului,
constatate de Aerostar sunt :
1. Siguranţă în manevrarea informaţiilor
Caracteristicile tehnice ale Clarvision asigură protecţia maximă a datelor din sistem.
Existenţa mai multor niveluri de acces a utilizatorilor garantează siguranţa manipulării datelor;
fiecare angajat din întreprindere are anumite drepturi de citire, scriere sau ştergere, ceea ce nu
permite deteriorarea şi accesul necontrolat la informaţiile diferitelor departamente.
2. Sortarea calitativă a informaţiei
Informaţia, cea mai importantă sursă a competitivităţii organizaţiei, trebuie utilizată
eficient. Într-un mediu de lucru tot mai dinamic, caracterizat printr-un timp de reacţie scăzut şi
prin creşterea responsabilităţii individuale, accesul la informaţiile utile în cel mai scurt timp
reprezintă garanţia reacţiei imediate, în timp real, la schimbare. Sistemul dă posibilitatea
localizării instantanee exact a informaţiei necesitate, fără a pierde timp preţios cu căutarea
dosarelor în cadrul mai multor departamente.
3. Promptitudine şi reacţie imediată
Sistemul asigură procesarea rapidă a datelor introduse, permiţând cunoaşterea în orice
moment a rezultatelor şi monitorizarea stadiului de evoluţie a proceselor din întreprindere.
Permite managerilor de la orice nivel ierarhic să reacţioneze în timp real la informaţiile
semnalate de sistem şi la cererile din partea clienţilor prin luarea deciziilor potrivite.
4. Flexibilitate şi trasabilitate
Sistemul se adaptează perfect necesităţilor de schimbare ale întreprinderii, impuse de
dinamica mediului concurenţial în care evoluează aceasta. Modificările legislative survenite
ulterior sunt uşor de înglobat în sistem, precum şi extinderea ulterioară a funcţionalităţilor la
cererea expresă a utilizatorilor.
86
5. Alocarea resurselor umane şi de timp pentru activităţi direct generatoare de
plusvaloare.
Clarvision asigură prelucrarea automată a multor informaţii, generând liste şi rapoarte,
sarcini care sunt consumatoare de timp şi resurse dacă sunt încredinţate spre executare
personalului din întreprindere.
6. Reducerea substanţială a erorii umane
Prin automatizare, sistemul asigură acurateţea datelor. Angajaţii nu vor fi mai fi nevoiţi să
introducă aceleaşi date de mai multe ori (toate documentele şi informaţiile sunt introduse o
singură dată în sistem), ceea ce înseamnă implicit diminuarea considerabilă a erorilor datorate
neglijenţei, nepriceperii sau neatenţiei acestora.
7. Reducerea costurilor
Prin corectă gestiune a resurselor productive se pot simplifica şi îmbunătăţi activităţile din
întreprindere, iar calculaţiile de costuri realizate de sistem oferă posibilitatea de a monitoriza
îndeaproape procesele mari consumatoare de resurse. Fluxurile aprovizionării şi producţiei se
vor desfăşura după modelul “Just In Time”. Preluarea de către sistem a multor sarcini dificil de
realizat de către angajaţi generează economisirea resurselor (materiale, timp, mână de lucru) şi
reorientarea acestora spre acele activităţi unde sunt strict necesare.
8. Creşterea productivităţii şi a eficienţei
Repartizare eficientă a sarcinilor de muncă şi economisirea de resurse se vor concretiza în
sporuri de productivitate. Prin interpretarea semnalelor din partea sistemului, managerii vor fi
capabili să identifice procesele deficitare şi să acţioneze în direcţia eficientizării pe termen mediu
şi lung a acestora.
9. Optimizarea şi integrarea proceselor din întreprindere
Centralizarea datelor din toate departamentele întreprinderii într-o singură bază de date
duce la accesarea operativă şi facilă a informaţiilor. Gestionarea atentă a fluxului de informaţii
atât în interiorul cât şi în exteriorul companiei şi operativitatea în luarea deciziilor sunt
consecinţe directe ale integrării proceselor şi a îmbunătăţirii funcţionale a lor în urma
implementării sistemului informatic integrat.
10. Funcţionarea afacerii la parametri ridicaţi de competitivitate
Avantajele enumerate mai sus se concretizează în creşterea competitivităţii întreprinderii.
Sistematizarea activităţilor productive şi auxiliare permite managerilor focalizarea atenţiei spre
identificarea de noi oportunităţi pe piaţă, în direcţia extinderii sau a diversificării portofoliului de
clienţi, şi spre găsirea de noi avantaje competitive.
87
CONCLUZII
Echilibrul economico-financiar al societăţii reprezintă un sistem de corelaţii prin care se

stabilesc anumite proporţionalităţi în cadrul şi dintre diferite fluxuri financiare, el constituind o
premiză, dar şi o consecinţă a desfăşurării normale a activităţii societăţii.
Pentru asigurarea echilibrului economico-financiar trebuie optimizate toate componentele
activităţii începând cu aprovizionarea, depozitarea, vânzarea produselor, metodele de evidenţă şi
control şi terminând cu marchetingul şi managementul. Fiecare verigă a sistemului funcţional
furnizează informaţii necesare procesului decizional, însă date despre situaţia patrimonială la
sfârşit de exerciţiu financiar şi despre rezultatele obţinute în cadrul acestuia sunt furnizate doar
cu ajutorul sistemului contabil.
Structurile de creanţe şi datorii comerciale nu sunt numeroase, însă practica a demonstrat
că activitatea contabilă, sub aspect analitic, cunoaşte o paletă foarte întinsă de acţiune, acest
lucru fiind argumentat de conturile analitice de clienţi şi furnizori care permit o cunoaştere
detaliată a raporturilor individuale cu partenerii de afaceri.
Prin diferite măsuri trebuie eliminate toate datoriile şi creanţele comerciale mai vechi de un
an, pentru eliberarea resurselor imobilizate sau evitarea penalităţilor de întârziere, de aceea
anumite eforturi trebuie canalizate în direcţia soluţionării relaţiilor cu terţii, care din diferite
motive afectează activitatea întreprinderii, mai ales sub aspectul trezoreriei.
Fiecare client incert trebuie analizat individual pentru a determina gradul de
recuperabilitate.
Situaţia economico-financiară existentă la S.C. MICROMET S.A. se află în faza de
creştere, în care profitabilitatea este în creştere, dar creşterea este aşa de lentă încât necesită o
injecţie periodică de resurse financiare externe.
Posibilitatea de a face rost de bani se limitează la creşterea profitului reinvestit şi la noi
împrumuturi. Aceste surse la un loc alcătuiesc rata de susţinere a creşterii şi exprimă dependenţa
creşterii faţă de resursele financiare.
S.C. MICROMET S.A. a respectat anumite limite în ceea ce priveşte dorinţa de creştere
atât cât i-au permis condiţiile de piaţă, societatea având ca principali beneficiari ai produselor
sale agenţi economici din sectorul siderurgic, sector care trece printr-o perioada de declin, fiind
totodată nevoită să satisfacă cerinţele tot mai mari ale clienţilor in ceea ce priveşte raportul
calitate – preţ, pentru a-şi menţine piaţa de desfacere şi a nu pierde clienţii.
S.C. MICROMET S.A. se preocupă permanent să atragă cât mai mulţi bani prin luarea
unor importante decizii. Societatea are nevoie de bani pentru producţie, desfacere, bani pe care-i
88
investeşte în cele necesare desfăşurării activităţii de producţie, în : echipamente, utilaje, maşini,
materii prime, materiale, energie, stocuri, vânzări pe credit, în manoperă.
Pentru rezolvarea acestei probleme managerul societăţii trebuie să ia şi să urmărească tot
timpul : Decizia de investiţie şi Decizia de finanţare.
Cele două decizii se condiţionează una pe cealaltă, dacă banii sunt investiţi profitabil,
finanţatorii (acţionari, creditori) vor fi fericiţi şi vor dori să reinvestească cel puţin o parte din
câştiguri în continuare, pe de altă parte excesul de capital stimulează proiecte de creştere şi
dezvoltare tot mai ambiţioase care atrag resursele financiare respective. De aceea felul în care
banii sunt folosiţi, investiţi, gestionaţi, respectiv mărimea profiturilor şi viteza obţinerii lor
influenţează decisiv volumul şi uşurinţa procurării resurselor necesare.
Trezoreria netă pe parcursul anilor 2008 – 2010 a fost pozitivă (FR >NFR) excedentul de
finanţare se regăseşte sub forma de disponibilităţi băneşti plasată în depozite bancare. Această
situaţie favorabilă se concretizează într-o îmbogăţire a trezoreriei, întrucât întreprinderea dispune
de lichidităţi care-i permit atât rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cât şi efectuarea
diverselor plasamente eficiente şi în deplină siguranţă pe piaţa monetară sau financiară.
Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor exerciţii succesive,
demonstrează că S.C. MICROMET S.A. are rentabilitate economică şi posibilitatea plasării
rentabile a disponibilităţilor băneşti sub formă de depozite bancare pentru întărirea poziţiei pe
piaţă.
89
BIBLIOGRAFIE
1. Mihai Ristea – Contabilitatea societăţilor comerciale, vol. 2 – Editura Universitară, Bucureşti,

2009;
2. N. Feleagă, I. Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară,vol. I, Editura Economică, 1998;
3. V. Munteanu, Contabilitatea financiară a întreprinderilor, Editura Lumina Lex, 2003;
***Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată, modificată şi actualizată;
***OMFP mr. 3055/2009, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene;
***IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”, www.iasb.org;
***IAS 39 „Instrumente financiare: Recunoaştere şi Evaluare”, www.iasb.org;
***www.siveco.ro.
90

Licenta Creante Si Datorii Comerciale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta Creante Si Datorii Comerciale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE

Contabilitatea ca ştiinţă şi practică, a evoluat şi şi-a perfecţionat continuu atât baza sa

1.1. Scurt istoric şi obiectul de activitate

1.2. Structura capitalului social şi structura organizatorică

Focşani, Str. Unirea

TOTAL 24.030 122.557,58 100

Tabelul nr. 1.1 Structura capitalului social

CATEGORIA DE PERSONAL NUMĂR PONDERE

TOTAL, DIN CARE : 37 100%

MUNCITORI CALIFICAŢI 29 78%

Tabelul nr. 1.2 Structura personalului şi ponderea

DIRECTOR COMISIA DE CENZORI

Reprezentantul SMC Laborator de testare

Structura personalului întreprinderii pe categorii se prezintă astfel :

2008 2009 2010

Tabelul nr. 1.3 Structura personalului pe categorii

Structura personalului întreprinderii pe categorii de vârstă se prezintă după cum urmează :

1. Personal până în 30 ani 3 1 6 2 13 2

2. Personal între 31-40 ani 12 5 12 8 12 6

3. Personal între 41-50 de ani 2 3 1 1 3 0

4. Personal între 51-60 ani 2 1 0 1 0 0

5. Personal peste 61 ani 1 0 1 0 1 0

Tabelul nr. 1.4 Structura personalului pe categorii de vârstă

Analizând structura personalului pe grupe de vârstă, societatea are un personal tânăr, cu o

1.3. Pieţe de aprovizionare şi principalii furnizori

400,000 lei PROFIT BRUT

Figura nr. 1.2 Evoluţia profitului în perioada 2008 – 2010

3. BODY COTE BRAŞOV 318.276 19,43%

TOTAL 2008 1.637.627 100,00%

Tabelul nr. 1.5 Principalii furnizori şi ponderea acestora în anul 2008

2. LAUREX PROD 32.750 3,30%

5. MICROMET 2001 186.555 18,77%

6. LAROMET 33.227 3,34%

7. ALLMETECH CIPRU 115.526 11,63%

8. DIVERŞI 117.562 11,83%

TOTAL 993.717 100,00%

Tabelul nr. 1.6 Principalii furnizori şi ponderea acestora în anul 2009

2. LAUREX PROD 41.773 1,47%

5. MICROMET 2001 157.679 5,54%

6. LAROMET 29.773 1,05%

7. ALLMETECH CIPRU 1.156.124 40,60%

8. DIVERŞI 1.193.448 41,92%

TOTAL 2.847.264 100,00%

Tabelul nr. 1.7 Principalii furnizori şi ponderea acestora în anul 2010

41% MICROMET 2001

Figura nr. 1.3 Ponderea principalilor furnizori în anul 2010

Date despre principalii furnizori ai S.C. MICROMET S.A. :

Anul 2009 : CA = 1.465.534 lei

Anul 2010 : CA = 3.037.654 lei

1.4. Pieţe de desfacere şi principalii clienţi

Figura nr. 1.4 Producţia realizată în perioada 2008 – 2010

Durata de încasare a clienţilor :

Anul 2008 : CA = 3.063.057 lei

Anul 2009 : CA = 1.465.534 lei

2. EUROBEND GRECIA 588.909

4. DONASID CĂLĂRAŞI 443.705

5. ARCELORMITTAL GALAŢI 318.215

6. ERDEMIR ROMÂNIA 297.739

7. TMK-ARTROM SLATINA 241.200

Tabelul nr. 1.8 Principalii clienţi în anul 2008

PRINCIPALII CLIENTI IN ANUL 2008

400,000 460,246 443,705

Figura nr. 1.5