CONTABILITATEA DECONTARILOR CU FURNIZORII SI CLIENTII

1. Generalitati

Pentru a-si putea desfasura activitatea, orice unitate economica efectueaza in mod curent
tranzactii de cumparari si vanzari de bunuri si servicii. Derularea acestor operatii economice
presupune existenta a doi agenti economici: unul numit furnizor, pentru care operatia reprezinta
o vanzare de bunuri sau servicii, iar celalalt numit client, pentru care operatia reprezinta o
cumparare de bunuri sau servicii.

Furnizorii (vanzatorii) inregistreaza in contabilitate valoarea creantelor fata de clienti

privind livrarile de bunuri si serviciile executate precum si datoriile pentru avansurile primite de
la clienti.

Clientii (cumparatorii) inregistreaza in contabilitate valoarea datoriilor fata de furnizori

privind livrarile de bunuri si serviciile executate precum si creantele pentru avansurile acordate
furnizorilor.

In contabilitatea analitica, furnizorii si clientii se grupeaza astfel: interni si externi, iar in

cadrul lor pe termene de plata respectiv de incasare, precum si pe fiecare persoana fizica sau
juridica. Documentul aferent este Situatia incasarii achitarii facturilor (cod 14-6-7) utilizat
pentru evidenta analitica a clientilor, respectiv a furnizorilor; el se intocmeste lunar sau pe
masura efectuarii operatiilor, fie pentru toti clientii sau furnizorii, fie separat pe feluri de clienti
sau de furnizori. Serveste ca jurnal auxiliar pentru tinerea contabilitatii analitice a clientilor sau
furnizorilor la unitatile care aplica forma de inregistrare pe jurnale respectiv, pentru
prezentarea situatiei soldurilor contului 4111 Clienti sau a contului 401 Furnizori. Acest
document nu circula, arhivandu-se la compartimentul financiar contabil.

Datoriile si creantele aferente livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii pentru care nu

s-au intocmit facturi pana la sfarsitul lunii, se inregistreaza distinct in contabilitate. De acelasi
regim beneficiaza si creantele incerte. Separarea creantelor incerte de restul creantelor se poate
realiza in urmatoarele momente: fie la expirarea termenului contractual de incasare a creantei
comerciale, fie la aparitia incertitudinii incasarii creantei datorita incapacitatii de plata sau starii
de insolvabilitate a clientului.

In functie de momentul decontarii vanzarilor - cumpararilor de bunuri sau servicii pot fi

intalnite doua cazuri:

- vanzarea - cumpararea cu decontarea imediata;

- vanzarea - cumpararea care se efectueaza pe credit comercial.

In functie de natura creditelor si de documentele ce stau la baza inregistrarii lor

distingem:
- creditul comercial clasic care presupune existenta unui interval de timp pana la decontarea
facturii, moment in care se utilizeaza instrumentele clasice (ordin de plata, cec, chitanta);

- creditul comercial cambial care are la baza existenta unui efect comercial (bilet la ordin sau
cambie) prin care se amana plata unei datorii, stipulandu-se in el, printre altele, suma de plata,
scadenta si banca la care se va face decontarea.

In functie de natura activelor vandute respectiv cumparate se disting:

- datorii sau creante provenite din comercializarea stocurilor si serviciilor;

- datorii sau creante provenite din comercializarea imobilizarilor.

intr-un mediu de piata concurential, existenta reducerilor de preturi care se pot acorda de
catre furnizori clientilor cuantifica printre altele increderea existenta intre cei doi parteneri,
volumul afacerilor, calitatea bunurilor. Astfel, in literatura de specialitate intalnim doua categorii
de reduceri de pret:

- reduceri comerciale: rabatul, remiza, risturnul;

- reduceri financiare: scontul.

Rabatul reprezinta reducerea aplicata de catre furnizor asupra pretului de vanzare pentru
calitatea inferioara a bunurilor livrate.

Remiza reprezinta reducerea pe care furnizorul o acorda pentru importanta

cumparatorului in clientela vanzatorului, fidelitatea clientului, volumul mare al unor comenzi.

Risturnul este o reducere ce poate fi acordata pentru depasirea unui plafon valoric anual
al cumpararilor stabilit prin contract.

Scontul este reducerea financiara de care poate beneficia clientul, daca acesta isi plateste
inainte de scadenta datoria.

Toate aceste reduceri de pret trebuie sa fie convenite intre parti si prevazute in contact ca
si clauze contractuale.

Metodologia de calcul a reducerilor:1[1]

- reducerile comerciale premerg reducerile financiare;

- reducerile se aplica asupra netului anterior;

 - se opereaza intai rabaturile, apoi remizele;

- in baza de calcul a TVA nu se includ reducerile comerciale si financiare, indiferent daca

acestea sunt acordate la facturarea bunurilor sau ulterior.

2 Conturi utilizate

Reflectarea contabila a operatiilor economice privind obligatiile fata de furnizori se

realizeaza cu ajutorul grupei 40 Furnizori si conturi asimilate care cuprinde urmatoarele
conturi sintetice de gradul I:

Contul 401 Furnizori este utilizat pentru evidenta de catre clienti a datoriilor fata de
furnizorii de stocuri si servicii. Dupa continutul economic, este un cont de datorii pe termen
scurt, iar dupa functia contabila, este un cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea bunurilor si
serviciilor achizitionate cu titlu oneros pe baza de facturi. Se debiteaza cu ocazia achitarii
datoriilor fata de furnizori. Soldul creditor reprezinta sumele datorate furnizorilor.

Contul 403 Efecte de platit este utilizat pentru evidenta obligatiilor de platit fata de furnizorii
de stocuri si servicii pe baza de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc). Dupa continutul
economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila, este un cont de
pasiv. Se crediteaza cu valoarea efectelor comerciale de platit acceptate de furnizor. Se debiteaza
cu platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale. Soldul creditor reprezinta valoarea
efectelor comerciale de platit.

Contul 404 Furnizori de imobilizari este utilizat pentru evidenta de catre clienti a datoriilor
fata de furnizorii de imobilizari corporale si necorporale. Dupa continutul economic este un cont
de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv. Se crediteaza cu
valoarea imobilizarilor si a lucrarilor de investitii pe baza de facturi. Se debiteaza cu ocazia
achitarii datoriilor fata de furnizori. Soldul creditor reprezinta sumele datorate furnizorilor de
imobilizari.

Contul 405 Efecte de platit pentru imobilizari este utilizat pentru evidenta obligatiilor de
platit fata de furnizorii de imobilizari corporale si necorporale pe baza de efecte comerciale (bilet
la ordin, cambie etc.). Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa
functia contabila este un cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea efectelor comerciale de platit
acceptate de furnizorii de imobilizari. Se debiteaza cu platile efectuate la scadenta pe baza de
efecte comerciale. Soldul creditor reprezinta valoarea efectelor comerciale de platit.

Contul 408 Furnizori-facturi nesosite este utilizat pentru evidenta de catre clienti a datoriilor
fata de furnizorii de stocuri si servicii pentru care nu s-au primit facturi. Dupa continutul
economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv.
Se crediteaza cu valoarea bunurilor si serviciilor achizitionate cu titlu oneros pentru care nu s-au
primit facturi. Se debiteaza cu ocazia sosirii facturilor cand datoriile fata de furnizori devin certe.
Soldul creditor reprezinta sumele datorate furnizorilor aferente facturilor nesosite.
Contul 409 Furnizori-debitori este utilizat pentru evidenta avansurilor acordate furnizorilor
si a ambalajelor care circula pe principiul restituirii, facturate de catre furnizori. Se detaliaza pe
doua conturi de gradul II:

4091 Furnizori - debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor;

4092 Furnizori - debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari

Dupa continutul economic este un cont de creante, iar dupa functia contabila este un cont de
activ. Se debiteaza cu avansurile acordate furnizorilor si cu valoarea ambalajelor (restituibile
facturate de furnizori. Se crediteaza cu ocazia regularizarii avansurilor acordate furnizorilor si cu
valoarea ambalajelor restituite .furnizorilor, degradate sau retinute in stoc. Soldul debitor
reprezinta avansurile acordate furnizorilor si neregularizate, precum si valoarea ambalajelor
nerestituite furnizorilor.

Reflectarea contabila a operatiilor economice privind decontarile cu clientii se realizeaza

cu ajutorul grupei 41 Clienti si conturi asimilate care cuprinde urmatoarele conturi sintetice
de gradul I:

Contul 4111 Clienti este utilizat pentru evidenta de catre furnizori a creantelor aferente
livrarilor de bunuri si servicii pe baza de facturi. Dupa continutul economic este un cont de
creante comerciale, iar dupa functia contabila este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea la
pret de vanzare a bunurilor si serviciilor livrate, inclusiv cu taxa pe valoarea adaugata aferenta,
conform facturii. Se crediteaza cu ocazia incasarii creantelor. Soldul debitor reprezinta creantele
de incasat de la clienti.

Contul 4118 Clienti incerti sau in litigiu este utilizat pentru evidenta de catre furnizori a
creantelor aferente livrarilor de bunuri si servicii devenite incerte. Dupa continutul economic este
un cont de creante comerciale, iar dupa functia contabila este un cont de activ. Se debiteaza cu
valoarea creantelor devenite incerte. Se crediteaza cu valoarea creantelor incerte incasate sau
trecute la pierderi. Soldul debitor reprezinta creantele de incasat de la clienti incerti sau in litigiu.

Contul 413 Efecte de primit de la clienti este utilizat pentru evidenta creantelor de incasat de
la clienti pe baza de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc). Dupa continutul economic este
un cont de creante comerciale, iar dupa functia contabila este un cont de activ. Se debiteaza cu
valoarea efectelor comerciale acceptate de catre furnizori. Se crediteaza cu ocazia primirii sau
incasarii efectelor comerciale. Soldul debitor reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit.

Contul 418 Clienti-facturi de intocmit este utilizat pentru evidenta de catre furnizori a
creantelor aferente livrarilor de bunuri si servicii pentru care nu s-au intocmit facturi. Dupa
continutul economic este un cont de creante comerciale, iar dupa functia contabila este un cont
de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de vanzare a bunurilor si serviciilor livrate, inclusiv cu
taxa pe valoarea adaugata aferenta, pentru care nu s-au intocmit facturi. Se crediteaza cu ocazia
intocmirii facturilor. Soldul debitor reprezinta creantele aferente bunurilor si serviciilor pentru
care nu s-au intocmit facturi.
Contul 419 Clienti - creditori este utilizat pentru evidenta sumelor facturate clientilor
reprezentand avansuri pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari,
respectiv a ambalajelor care circula in sistem de restituire. Dupa continutul economic este un
cont de datorii comerciale, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv. Se debiteaza cu
avansurile primite de la clienti si cu valoarea ambalajelor restituibile, facturate de furnizori
clientilor. Se crediteaza cu ocazia regularizarii avansurilor primite de la clienti si cu valoarea
ambalajelor primite, degradate sau retinute de clienti. Soldul debitor reprezinta avansurile
primite de la clienti si neregularizate, precum si valoarea ambalajelor nerestituite de catre clienti.

3 Operatii contabile

Vanzari cumparari de bunuri pe credit comercial clasic

Intreprinderea X (vanzator) livreaza intreprinderii Y (cumparator) produse finite

(ambalaje pentru cumparator) la pretul de facturare fara TVA de 80.000 LEI si TVA 19%, plata
facandu-se ulterior cu ordin de plata. Pretul de inregistrare la furnizor a produselor finite este
de 68.000 LEI.

A. In contabilitatea vanzatorului:

- inregistrarea livrarii produselor finite:

4111 Clienti = % 95.200

701 Venituri din vanzarea 80.000

produselor finite
15.200
4427 TVA colectata

- inregistrarea descarcarii de gestiune pentru produsele finite vandute:

711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite 68.000

- inregistrarea incasarii creantei prin banca:

5121 Conturi la banci in lei = 4111 Clienti 95.200

B. In contabilitatea cumparatorului:

- inregistrarea receptiei ambalajelor:

% = 401 Furnizori 95.200

381 Ambalaje 80.000

4426TVA deductibila 15.200

- inregistrarea achitarii datoriei prin banca:

401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 95.200

Vanzari - cumparari de bunuri pe credit comercial cambial

Intreprinderea X (producator) livreaza intreprinderii Y (cumparator) un calculator

avand pretul de facturare fara TVA de 20.000 LEI si TVA 19%. In vederea decontarii clientul
emite un bilet la ordin acceptat de furnizor. Dupa primirea biletului la ordin, furnizorul il
depune la banca urmand a se incasa la scadenta prin viramente bancare. Valoarea de
inregistrare a calculatorului in contabilitatea producatorului este de 17.000 LEIi.

A. In contabilitatea producatorului:

- inregistrarea livrarii produsului finit:

4111 Clienti = % 23.800

701 Venituri din vanzarea 20.000

produselor finite
3.800
4427 TVA colectata

- inregistrarea descarcarii de gestiune pentru produsul finit vandut:

711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite 17.000

- inregistrarea acceptarii biletului la ordin:

413 Efecte de primit de la clienti = 4111 Clienti 23.800

- inregistrarea primirii biletului la ordin si depunerea lui la banca:

5113 Efecte de incasat = 413 Efecte de primit de la clienti 23.800

- inregistrarea incasarii biletului la ordin la scadenta:

5121 Conturi la banci in lei = 5113 Efecte de incasat 23.800

B. In contabilitatea cumparatorului:

- inregistrarea receptiei calculatorului achizitionat:

% = 404 Furnizori de imobilizari 23.800

214 Mobilier, aparatura birotica, 20.000

echipamente de protectie a valorilor
umane si materiale si alte active 3.800
corporale

4426 TVA deductibila

- inregistrarea emiterii biletului la ordin:

404 Furnizori de imobilizari = 405 Efecte de platit pentru 23.800

imobilizari

- inregistrarea platii biletului la ordin prin banca:

405 Efecte de platit pentru = 5121 Conturi la banci in lei 23.800

imobilizari

Vanzari - cumparari de bunuri pe

credit comercial in valuta

1. Intreprinderea X (vanzator) exporta marfuri in valoare de 15.000 euro la cursul

de 4 LEI/euro. Costul de achizitie a marfurilor exportate este de 42.500 LEI. Decontarea se
face la cursul de 4,1 LEI/euro.

- inregistrarea livrarii marfurilor la export:

4111 Clienti = 707 Venituri din vanzarea 60.000

marfurilor

- inregistrarea descarcarii de gestiune pentru marfurile vandute:

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 42.500

- inregistrarea incasarea creantei externe prin banca:

- valoarea nominala a creantei 60.000 LEI

- valoarea actuala a creantei 61.500 LEI

- diferenta favorabila de curs valutar 1.500 LEI

5124 Conturi la banci in valuta = % 61.5000

 4111 Clienti 60.000

765 Venituri din diferente de curs 1.500

valutar

2. Intreprinderea Y (cumparator) importa materii prime in valoare de 9000 euro la

cursul de 4 LEI/euro. Pentru decontare, cumparatorul emite un bilet la ordin in favoarea
furnizorului extern in valoare de 9000 euro la cursul de 4,1 LEI/euro. La scadenta in cursul
aceluiasi exercitiu financiar, cursul valutar este de 4,2 LEI/euro. TVA se achita prin banca.

- inregistrarea receptiei materiilor prime importate:

301 Materii prime = 401 Furnizori 36.000

- inregistrarea achitarii TVA aferente materiilor prime importate prin banca:

4426 TVA deductibila = 5121 Conturi la banci in lei 6.840

- inregistrarea emiterii biletului la ordin in favoarea furnizorului extern:

- valoarea nominala a datoriei 36.000

- valoarea nominala a biletului la ordin emis 9.000 4,1 = 36.900

- diferenta nefavorabila de curs valutar 900

% = 403 Efecte de platit 36.900

401 Furnizori 36.000

665 Cheltuieli din diferente de 900

curs valutar

- inregistrarea achitarii la scadenta a biletului de ordin emis:

Cheltuieli din diferente de curs = 403 Efecte de platit 36.900

valutar
36.000

900

- inregistrarea achitarii la scadenta a biletului de ordin emis:

- valoarea nominala a biletului de ordin 36.900

 - valoarea actuala a biletului de ordin 37.800

- diferenta nefavorabila de curs valutar 900

% = 5124 Conturi la banci in valuta 37.800

403 Efecte de platit 36.900

665 Cheltuieli din diferente de 900

curs valutar

Vanzari cumparari de bunuri avand la baza practica avansurilor comerciale

Intreprinderea Y (cumparator) acorda intreprinderii X (vanzator) im avans

comercial de 5.000 LEI fara TVA si TVA 19% in vederea achizitionarii unor piese de schimb
care pentru furnizor reprezinta marfuri. Pretul de facturare a marfurilor livrate ulterior este de
12.000 LEI fara TVA si TVA 19% iar pretul de inregistrare a lor in contabilitatea furnizorului
este de 9.500 LEI. Se deconteaza avansul comercial precum si restul de plata, prin virament
bancar.

A. In contabilitatea cumparatorului

- inregistrarea acordarii avansului prin banca:

% = 5121 Conturi la banci in lei 5.950

409 Furnizori debitori 5.000

4426 TVA deductibila 950

inregistrarea achizitionarii pieselor de schimb:

% = 401 Furnizori 14.280

3024 Piese de schimb 12.000

4426 TVA deductibila 2.280

- inregistrarea decontarii avansului acordat:

% = 409 Furnizori debitori 5.000

401 Furnizori 5.950

4426 TVA deductibila - 950

 - inregistrarea achitarii datoriei ramase:

401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 8.330

B. In contabilitatea vanzatorului

- inregistrarea incasarii avansului prin banca:

5121 Conturi la banci in lei = % 5.950

419 Clienti creditori 5.000

4427 TVA colectata 950

- inregistrarea livrarii marfurilor:

4111 Clienti = % 14.280

707 Venituri din vanzarea 12.000

marfurilor
2.280
4427 TVA colectata

- inregistrarea scoaterii din gestiune a marfurilor vandute:

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 9.500

inregistrarea decontarii avansului primit:

419 Clienti creditori = % 5.000

4111 Clienti 5.950

4427 TVA colectata - 950

- inregistrarea incasarii creantei ramase:

5121 Conturi la banci in lei = 4111 Clienti 8.330

Vanzari cumparari de bunuri pentru care nu s-a intocmit facturi

1. Intreprinderea X (vanzator) livreaza pe baza de aviz de insotire a marfii

intreprinderii Y (cumparator) produse finite pe care clientul urmeaza sa le comercializeze ca
si marfuri la pretul de facturare fara TVA de 10.000 LEI, TVA 19%. In luna urmatoare, se
intocmeste factura fiscala care se deconteaza prin virament bancar. Costul de productie al
produselor finite este de 8.500 LEI.

A. In contabilitatea vanzatorului:

- inregistrarea livrarii produselor finite pe baza avizului de insotire a marfii:

418 Clienti facturi de intocmit = % 11.900

701 Venituri din vanzarea 10.000

produselor finite
1.900
4428 TVA neexigibila

- inregistrarea descarcarii de gestiune pentru produsele finite vandute:

711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite 8.500

- inregistrarea emiterii facturii fiscale:

4111 Clienti = 418 Clienti facturi de intocmit 11.900

- inregistrarea transformarii TVA-ului neexigibil in TVA colectat:

4428 TVA neexigibila = 4427 TVA colectat 1.900

- inregistrarea incasarii facturii fiscale:

5121 Conturi la banci in lei = 4111 Clienti 11.900

B. In contabilitatea cumparatorului l

- inregistrarea receptiei marfurilor pe baza avizului de insotire a marfii:

% = 408 Furnizori facturi nesosite 11.900

371 Marfuri 10.000

4428 TVA neexigbila 1.900

- inregistrarea primirii facturii fiscale:

408 Furnizori - facturi nesosite = 401 Furnizori 11.900

- inregistrarea transformarii TVA-ului neexigibil in TVA deductibil:

4426 TVA deductibila = 4428 TVA neexigibila 1.900

- inregistrarea platii facturii fiscale:

401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 11.900

Reduceri acordate de catre furnizor clientului

Intreprinderea X (producator) livreaza intreprinderii Y (cumparator) produse finite

considerate de catre client materiale pentru ambalat la pretul din facturare fara TVA de 9.000
LEI, TVA 19%. Pe factura se inregistreaza un rabat de 6% si o remiza de 10%. Ulterior, clientul
primeste un scont de 2% pentru achitarea facturii inainte de termenul stabilit. Costul de
inregistrare a produselor finite la furnizor este de 7.000 LEI.

Metodologia de calcul

Valoarea rabatului 9.000 6% = 540

Valoarea actuala a produselor finite 9.000 540 = 8.460

Valoarea remizei 8.46010%= 846

Valoarea actuala a produselor finite 8.460 846= 7.614

Valoarea TVA calculata la ultimul net 7.61419%= 1.446,66

Totalul facturii 7.614+ 1.446,66 = 9.060,66

Valoarea scontului 9.060,66 2% =181,21

A. In contabilitatea producatorului

- inregistrarea livrarii produselor finite, dupa deducerea reducerilor de pret acordate in

momentul facturarii:

4111 Clienti = % 9.060,66

701 Venituri din vanzarea 7.614

produselor finite
1.446,66
4427 TVA colectata

- inregistrarea descarcarii gestiunii de produse .finite vandute;

711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite 7.000

 - inregistrarea incasarii facturii, mai putin scontul acordat:

% = 4111 Clienti 9.060,66

5121 Conturi la banci in lei 8.879,45

667 Cheltuieli privind sconturile 181,21

acordate

Reglementarile fiscale2[2] in vigoare precizeaza ca sconturile acordate nu se cuprind in

baza de impozitare a TVA-ului; deci, se impune intocmirea unei facturi privind regularizarea
TVA-ului adica pentru suma de: 181,21 19% = 34,43

- inregistrarea facturarii scontului acordat:

667 Cheltuieli privind sconturile = 4427 TVA colectata 34,43

acordate

B. In contabilitatea cumparatorului

- inregistrarea receptiei materialelor pentru ambalat:

% = 401 Furnizori 9.060,66

3023 Materiale pentru ambalat 7.614

4426 TVA deductibila 1.446,66

- inregistrarea achitarii facturii, mai putin scontul primit:

401 Furnizori = % 9.060,66

5121 Conturi la banci in lei 7.614

767 Venituri din sconturi obtinute 1.446,66

- inregistrarea regularizarii TVA-ului aferent scontului primit:

4426 TVA deductibila = 767 Venituri din sconturi obtinute 34,43

Vanzari de bunuri care au determinat ulterior aparitia de creante incerte.

2[2] Legea 571/2003 privind Codul Fiscal.

 Intreprinderea X (vanzator) vinde intreprinderii Y (cumparator) semifabricate la
pretul de facturare fara TVA de 7.500 LEI, TVA 19%, care au fost inregistrate in contabilitate
la costul de productie de 6.000 LEI. Ulterior, se declara starea de insolvabilitate a clientului,
existand in acest sens o hotarare judecatoreasca, si apare astfel incertitudinea incasarii
creantei.

- inregistrarea livrarii semifabricatelor:

4111 Clienti = % 8.925

702 Venituri din vanzarea 7.500

semifabricatelor
1.425
4427 TVA colectata

- inregistrarea descarcarii gestiunii de semifabricatele vandute:

711 Variatia stocurilor = 341 Semifabricate 6.000

- inregistrarea evidentierii creantei incerte de celelalte creante:

4118 Clienti incerti sau in litigiu = 4111 Clienti 8.925

- inregistrarea constituirii provizionului pentru deprecierea creantelor:

6814 Cheltuieli de exploatare = 491 Provizioane pentru deprecierea 7.500

privind provizioanele pentru creantelor clienti
deprecierea activelor circulante

- inregistrarea scoaterii din activ a creantei incerte:

654 Pierderi din creante si debitori = % 7.500

diversi
4118 Clienti incerti sau in litigiu 8.925

4427 TVA colectata -1.425

- inregistrarea anularii provizionului pentru deprecierea creantelor:

491 Provizioane pentru = 7814 Venituri din provizioane 7.500

deprecierea creantelor clienti pentru deprecierea activelor
circulante
3[1] Pantea I. P., Bodea G. Contabilitatea romaneasca armonizata cu directivele contabile
europene, Editura Intelcredo, Deva, 2003, pag. 174.