UNIVERSITATEA ,,PETRU MAIOR’’ TÂRGU MUREŞ

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE, JURIDICE ŞI

ADMINISTRATIVE
Specializarea: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE
GESTIUNE

CONTABILITATEA RELAŢIILOR
CU TERŢII

Coordonator ştiinţific:
Asisitent drd. Maşca Ema Absolvent:
Varga Beáta

TÂRGU MUREŞ
 2008
CUPRINS

Introducere...................................................................................................4
Capitolul I. Terţii – Utilizatori ai situaţiilor financiare...........................6
1.1. Utilizatorii şi necesităţile situaţiilor financiare ........................................6
Capitolul II. Teorii privind contabilitatea relaţiilor cu terţii.................9
2.1. Structura şi caracterizarea generală a relaţiilor cu terţi.........................9
2.2. Evaluarea şi recunoaşterea creanţelor şi datoriilor ...............................11
2.3. Contabilitatea creanţelor şi datoriilor.....................................................14
2.3.1. Subsistemele contabilităţii terţilor ...........................................14
2.3.2. Oranizarea contabilităţii terţilor..............................................15
Capitolul III. Contabilitatea relaţiilor cu furnizorii şi clienţii..............20
3.1. Cadrul general al decontărilor „furnizori – clienţi”...............................20
3.2. Contabilitatea sintetică a decontărilor „furnizori – clienţi”..................21
3.2.1. Contabilitatea decontărilor curente furnizori–clienţi.............21
3.2.2. Structurile de conturi utilizate pentru înregistrarea
decontărilor dintre cumpărărtor şi furnizorii săi..............................22
3.2.3. Structurile de conturi utilizate pentru înregistrarea
decontărilor dintre vânzător şi clienţii săi..........................................24
3.2.4. Contabilitatea decontărilor „furnizori – clienţi ” pentru care
nu s-au întocmit facturi fiscale............................................................25
3.2.5. Contabilitatea decontărilor „furnizori – clienţi ” generate de
practicarea avansurilor comerciale.....................................................26
Capitolul IV. Contabilitatea relaţiilor cu personalul, asigurări sociale
şi buget de stat............................................................................................28
4.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul...............................................28
4.1.1. Cadrul general al decontărilor cu personalul .........................28
4.1.2. Structuri de conturi utilizate pentru reflectarea decontărilor
cu personalul..........................................................................................30

2
 4.2. Contabilitatea decontărilor cu asigurările sociale şi protecţia
socială.................................................................................................................33
4.2.1. Cadrul general al decontărilor cu asigurările sociale şi
protecţia socială.....................................................................................33
4.2.2. Structuri de conturi utilizate pentru reflectarea decontărilor
cu asigurările sociale şi protecţia socială............................................34
4.3. Contabilitatea decontărilor cu bugetul de stat şi a fondurilor
speciale...............................................................................................................36
Capitolul V. Studiu de caz la SC ROMABELT SRL.............................38
5.1. Prezentarea SC.........................................................................................38
5.2. Domeniul de activitate a SC....................................................................38
5.3. Prezentarea sistemului informatic a societăţiilor..................................39
5.4. Contabilitatea operaţiilor privind decontărilor cu furnizorii şi
clienţii.................................................................................................................47
5.5. Contabilitatea operaţiilor privind decontărilor cu personalul,
asigurările sociale şi buget de stat...................................................................61
Concluzii.....................................................................................................69
Bibliografie.................................................................................................70

3
INTRODUCERE

În realizarea obiectului activităţii societăţii comerciale sunt angajate o multitudine de

relaţii juridice de natură patrimonială cu personae juridice şi personae fizice care intervin
în derularea diferitelor operaţii economice şi financiare. După influenţa pe care aceste
relaţii o transmit în patrimonial societăţii, se disting două mari categorii de relaţii cu
terţii:
a) Relaţii cu terţii de natura datoriilor, respective a obligaţiilor;
b) Relaţii cu terţii de natura drepturilor de creanţă.
Persoanele fizice sau juridice care preiau obligaţiile sau drepturile de creanţă sunt titulare
ale acestor relaţii juridico-patrimoniale potrivit celor consemnate în actele întocmite între
participanţi.
Societate comercială de referinţă se plasează în raport cu terţii, în ipostaza de a-şi asuma
obligaţii şi aceasta se întâmplă când beneficiează de transferarea în proprietate a unor
bunuri sau de servicii pentru care plata se face ulterior, precum şi atunci când fixează în
patrimoniu obligaţiile sale faţă de personal pentru munca depusă, faţă de bugetul
asigurărilor sociale şi a fondurilor speciale , obligaţii faţă de bugetul statului .
Societate comercială apare în situaţia de a formula drepturi de creanţă în bunuri sau valori
de la terţi, atunci când a cedat acestora bunuri şi servicii pentru care încasarea se face
ulterior, fie pentru alte drepturi din diferite operaţii financiare sau derivate din alte
operaţii comerciale sau din norme juridice instituite în acest scop.
În desfăşurarea relaţiilor juridico-patrimoniale se disting două categorii de operaţii :
a) operaţii de fixare a obligaţiilor şi drepturilor de creanţă după natură, titular, valoare
şi termen de decontare. Trebuie să existe documente justificative care să
îndeplinească condiţiile acceptate de persoanele participante astfel încât una să-şi
asume obligaţii, iar cealaltă să accepte dreptul de creanţă.
b) Operaţii cu terţii pentru stingerea ( decontarea ) obligaţiilor asumate şi a
drepturilor de creanţă.

4
Stingerea datoriilor, respective obligaţiilor se face prin plată utilizând forme şi
instrumente de decontare adecvate şi mijloace de trezorerie de care dispune societatea
comercială şi acceptate de partener.
Drepturile de creanţă se decontează prin operaţiuni de încasări pentru care pot fi
practicate forme, instrumente de trezorerie existente şi convenite cu partenerii participanţi
la derularea operaţiunilor.

5
 Capitolul I. Terţii – Utilizatori ai situaţiilor financiare

1.1. Utilizatorii şi necesităţile situaţiilor financiare

Informaţiile furnizate de o întreprindere prin intermediul situaţiilor financiare pe care

le produce stau la baza unor decizii de o importanţă deosebită, atât pentru
managementul firmei cât şi pentru diferiţii utilizatori de asemenea informaţii.
Comunicarea acestor informaţii interesează un grup foarte larg de utilizatori şi de
aceea este foarte important să definim aceşti utilizatori, să cunoaştem bine necesităţile
de informare specifice fiecărei categorii în parte, precum şi drepturile pe care le au de
a obţine aceste informaţii.1
Utilizatorii situaţiilor financiare includ investitorii actuali şi potenţiali, personalul
angajat, creditorii, furnizorii şi alţi creditori comerciali, clienţii, guvernele şi instituţiile
acestora, precum şi publicul. Aceştia folosesc situaţiile financiare pentru a-şi satisface
o parte din diversele lor necesităţi de informaţii. Acestea necesităţi includ
următoarele:2
 Investitorii. Ofertanţii de capital şi consultanţii lor sunt preocupaţi de riscul
intern tranzacţiilor şi de rentabilitatea investiţiilor lor. Ei au nevoie de
informaţii pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să
vândă. Acţionarii sunt interesaţi şi de informaţii care permit să evalueze
capacitatea entităţii de a plăti dividende.
 Angajaţii. Personalul angajat şi grupurile sale reprezentative sunt interesaţi
de informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea angajatoriilor lor. Aceştia
sunt interesaţi şi de informaţii care le permit să evalueze capaciatea entităţii
de a oferi remuneraţii, beneficii de pensionare şi oportunităţi profesionale.
 Creditorii. Creditorii sunt interesaţi de informaţii care le permit să
determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi
rambursate la scadenţă.

1
Ramona Neag, Contabilitate financiară, Editura Universitară, Târgu Mureş, 2007, pag: 6
2
Standardele Internationale de Contabilitate, Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor
financiare, 2006, pag: 19

6
  Furnizorii şi alţi creditori. Furnizorii şi alţi creditori sunt interesaţi de
informaţii care le permit să determine dacă sumele care le sunt datorate vor
fi plătite la scadenţă. Furnizorii şi alţi creditorii sunt, în general, interesaţi
de entitate pe o perioadă mai scurtă decât creditorii, cu excepţia cazului în
care ei sunt dependenţi de comunitatea entităţii, atunci când aceasta este un
client major.
 Clienţii. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii
unei entităţi, în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu
entitatea respectivă sau sunt dependenţi de ea.
 Guvernele şi instituţiile acestora. Guvernele şi instituţiile acestora sunt
interesate de alocarea resurselor şi implicit de activitatea entităţii. Acestea
solicită informaţii pentru a reglementa activitatea entităţilor, pentru a
determina politica fiscală şi ca bază pentru calculul venitului naţional şi al
altori indicatori statistici similari.
 Publicul. Entităţile pot afecta publicul într-o varietate de moduri. De
exemplu, entităţile pot avea o contribuţie substanţială la economia locală în
mai multe moduri, mai ales prin numărul de angajaţi şi colaborarea cu
furnizori locali. Situaţiile financiare pot ajuta publicul furnizând informaţii
referitoare la evoluţiile recente şi tendinţele legate de prosperietatea
entităţii şi a sferei de activitatea a acestei.

Deşi nu toate necesităţile de informaţie ale utilizatorilor pot fi satisfăcute de situaţiile

finaciare, există cerinţe comune tuturor utilizatorilor. Întrucât investitorii oferă entităţii
capital purtător de risc, furnizarea de situaţii finaciare care satisfac necesităţiile lor va
satisface majoritatea societăţilor celorlalţi utilizatori.
Responsabilitatea principală de a întocmi şi prezenta situaţiile financiare ale entităţii
revine conducerii acesteia. Conducerea este interesată de informaţiile cuprinse în
situaţiile financiare, chiar dacă are acces la informaţiile financiare şi de gestiune
suplimentarăe, care ajută la înfăptuirea proceselor de planificare, de luare a deciziilor
şi de control. Conducerea are capaciatea de a determina forma şi conţinutul unor astfel
de informaţii suplimentare pentru a-şi satisface propriile necesităţi. Raportarea acestor

7
informaţii depăşeşte, cu toate acestea, aria de aplicabilitate a prezentului Cadru
general. Cu toate acestea,situaţiile financiare publicate se bazează pe informaţiile
utilizate de conducere despre poziţia financiară, performanţa şi modificările poziţiei
financiare ale entităţii.
Obiectul situaţiilor finaciare este de a furniza informaţii despre poziţia financiară
performanţele şi modificările poziţiei financiare ale entităţii, care nu sunt utile unei
sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.
Situaţiile financiare elaborate în acest scop satisfac necesităţile comune ale majorităţii
utilizatorilor. Totuşi situaţiile financiare nu oferă toate informaţiile de care utilizatorii
au nevoie pentru luarea deciziilor economice, întrucât acestea, în mare măsură, relevă
efectele financiare ale unor evenimente din trecut şi nu oferă, de regulă, informaţii
non-profit.
Situaţiile financiară prezintă, de asemenea, rezultatele administrării entităţii de către
conducere sau responsabilitatea conducerii de gestionare a resurselor ce i-au fost
încredinţate. Acei utilizatori ce doresc să evalueze modul de administrare sau
responsabilitatea conducerii fac acest lucru pentru a putea lua decizii economice;
aceste decizii pot viza, de exemplu, opţiunea de a păstra sau de a vinde investiţia în
entitatea respectivă, sau înlocuirea ori reconstruirea conducerii

8
 Capitolul II. Teorii privind contabilitatea relaţiilor cu terţii

2.1. Structura şi caracterizarea generală a relaţiilor cu terţii

Dezvoltarea, diversificarea şi adâncirea relaţiilor comerciale într-o economie de piaţă

autentică generează o mare gamă a relaţiilor de decontare între participanţii la “lumea
afacerilor” care din punct de vedere contabil se concretizează în două categorii
patrimoniale distincte, şi anume:
1. apariţia şi stingerea de creanţă – componente ale activelor patrimoniale;
2. apariţia şi stingerea obligaţiilor sau datoriilor – componente a pasivelor
patrimoniale
Contabilitatea relaţiilor cu terţii asigură evidenţa drepturilor (creanţelor) şi a datoriilor
(obligaţiilor) entităţii în relaţiile acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările
sociale, bugetul statului, entităţile afiliate, asociaţii/acţionarii, debitorii şi creditorii
diverşi.3
În contabilitatea creanţelor şi datoriilor se reflectă operaţiile patrimoniale referitoare la
livrările reciproce de bunuri între clienţi şi furnizori, a lucrărilor executate şi serviciilor
prestate, precum şi a altor operaţiuni efectuate în baza contractelor încheiate cu aceştia
sau ca efect al legilor.
Creanţele reprezintă, în general, drepturi ale unor persoane denumite creditori, de a
pretinde de la alte persoane denumite debitori de a le restitui ceva – contravaloarea unor
bunuri, lucrări sau servicii.
 Contabilitatea terţiilor asigură evidenţa creanţelor şi datoriilor unităţii în relaţiile
acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, unităţile
din cadrul grupului, asociaţii/acţionarii, debitorii şi creditorii diverşi.
 În contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se înregistrează operaţiunile privind
cumpărările, respective livrările de mărfuri şi produse, lucrările executive şi serviciile
prestate, precum şi alte operaţiuni efectuate.

3
Ramona Neag, Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Târgu Mureş, 2007, pag: 187

9
 Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primate de la clienţi se înregistrează în
contabilitate în conturi distincte.4
Dacă pentru neprofesioniştii contabili totul pare simplu -cumperi şi plăteşti-, -vinzi şi
încasezi-, categoria generică a decontărilor, adică a transferurilor intersocietăţii, precum şi
a unor relaţii patrimoniale adiacente acestora îmbracă o varietate extremă, tocmai ca
urmare a intensificării până la explozie a cooperării, schimburilor comerciale, creării
permanente de drepturi şi obligaţii, urmate apoi de stingerea lor pentru care contabilitatea
este chemată să se facă ordinea necesară şi să se implice gestionar şi monetar-financiar
atât agentul economic cât şi terţii săi, atunci când trebuie, la mărimea corectă a relaţiei,
folosind concomitent şi mijloace de decontare cele mai adecvate.
Creanţele reprezintă mijloace în curs de încasare, respectiv drepturi ale creditorilor de a
pretinde debitorilor anumite sume, bunuri sau lucrări. Sunt elemente patrimoniale de activ
care iau naştere la avansarea temporară fizice sau juridice şi se lichidează la unor bunuri
sau valori altor personae.
Se pot clasifica după mai multe criterii:
• După natura operaţiilor pe care le generează pot fi:
- creanţe comerciale;
- creanţe financiare;
- alte creanţe.
• După conţinutul economic şi obiectul creanţelor pot fi:
- creanţe asupra clienţilor pentru produse vandute lucrative executive şi servicii prestate

- creanţe asupra furnizorilor generate de avansurile şi aconturile acordate anticipat de

către cumpărător;
- creanţe generate de deţinerea unor bilete la ordin, cupoane bonuri de tezaur;
- diverse creanţe asupra debitorilor provenite din acţiuni necomerciale.
Datoriile reprezintă surse atrase la finanţarea unitaţii şi reprezintă angajamente financiare
ale debitorilor cu privire la sume de bani sau bunuri cuvenite creditorilor. Sunt elemente
patrimoniale de pasiv care iau naştere la apariţia lor şi se lichidează.

4
Atanasiu Pop, Contabilitatea financiară Românească, Editura Intelcredo, Cluj – Napoca, 2002, pag: 590

10
Se pot clasifica după mai multe criterii:
• După natura operaţiilor ce le generează pot fi:
- datorii comerciale;
- datorii financiare;
- datorii fiscale;
- datorii salariale si sociale;
- alte datorii.
• După conţinutul economic si obiectul datoriilor pot fi:
- datorii faţă de furnizori;
- datorii faţă de clienţi pentru avansurile primite de la aceştia;
- datorii faţă de buget;
- datorii din efecte de comerţ;
- datorii faţă de salariaţi;
- datorii faţă de asigurările si protecţia socială;
- datorii faţă de acţionari;
- alte datorii.

Realizarea obiectivului activităţii unităţii patrimoniale determină angajarea de relaţii

juridico- patrimoniale cu o multitudine de personae juridice şi fizice. Aceste relaţii dau
naştere la obligaţiile şi drepturi de creanţă cu influenţă directă asupra mărimii şi
structurii patrimoniului unităţii.5

2.2. Evaluarea şi recunoaşterea creanţelor şi datoriilor

Evaluarea creanţelor se face în momentul intrării lor în patrimoniu, adică în momentul

apariţiei lor din punct de vedere juridic, a livrării bunurilor, lucrărilor şi serviciilor, a
acordării unor sume către terţi, care se fece la valoarea nominală înscrisă în documente,
şi în momentul inventarului la sfârşutul exerciţiului financiar.
Evaluarea creanţelor în devize se face în lei, la cursul de schimb la data efectuării
operaţiilor, iar diferenţele de curs valutar apărute între data înregistrării creanţei în
devize şi data încasării, se înregistrează ca cheltuieli şi venituri financiare.
5
Rodica Cistelecan, Contabilitatea financiară, Editura Universitară,Târgu Mureş, 2007, pag: 30

11
Obligaţiile sau datoriile întreprinderii faţă de alte persoane juridice sau fizice se
grupează astfel:
- obligaţii faţă de furnizorii de bunuri, lucrări şi servicii;
- obligaţii faţă de personalul angajat privind drepturile cuvenite acestora
pentru munca prestată;
- obligaţii privind contribuţiile pentru asigurările şi protecţia socială;
- obligaţiile faţă de stat privind plata impozitelor, taxelor şi vărsămintelor;
- obligaţiile faţă de alte persoane juridice şi fizice.
Evaluarea datoriilor se face în mod curent în momentul creării obligaţiilor faţă de terţi,
la valoarea nominală de rambursare (plată) consemnată în documente, şi evaluarea la
întocmirea bilanţului, când se face comparaţia între valoarea curentă şi cea actuală şi se
pot constata creşteri sau micşorări de valoare.
Creşterea de valoare a unui element de datorie, considerată definitivă, şi care trebuie
considerată ca atare, se realizează ca o creştere a datoriei, suportată de întreprindere ca
o cheltuială, sau o datorie considerată nedefinitivă (reversibilă), şi se evidenţiază ca un
provizion pentru riscuri şi cheltuieli.
Micşorarea valorii unui element de datorie, considerată definitivă se evidenţiază ca o
reducere de datorie, respectiv ca un venit, sau este considerată nedefinitivă şi atunci nu
se înregistrează, menţinundâ-se în contabilitate la valoarea de înregistrare.
Datoriile exprimate în devize pot genera pierderi sau câştiguri latente, evidenţiate ca
diferenţe de conversie activ şi pasiv, precum şi pierderi sau câştiguri din schimb,
evidenţiate ca cheltuieli şi venituri financiare.
Pentru a realiza o imagine fidelă a fiecărui entităţi patrimoniale, contabilitatea trebuie
să înregistreze şi să urmărească apariţia şi stingerea creanţelor, respectiv a obligaţiilor,
în mod sistematizat.
Evaluarea trebuie să fie înţeleasă ca procesul prin care se determină valorile la care
creanţele şi datoriile comerciale vor fi recunoscute în situaţiile financiare. 6 Cu ocazia
intrării în evidenţa contabilă creanţele şi datoriile se evaluează şi se înregistrează în
contabilitate la valoarea nominală, înscrisă în documente. Creanţele şi datoriile în valută

6
Mihai Ristea, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, pag: 274-275.

12
se evaluează şi se înregistrează în contabilitate , atât în valută, cât şi în lei la cursul de
schimb de la data înregistrării operaţiilor.

Cu ocazia inventarierii anuale, evaluarea creanţelor şi datoriilor se face în funcţie de

valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată.

Cu ocazia întocmirii bilanţului contabil datoriile şi creanţele se evaluează la valoarea

contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

Creanţele şi datoriile în valută se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la cursul de

schimb valutatar din ultima zi a anului, eventualele diferenţe de curs valutar dintre cursul
de la data efectuării operaţiilor şi cursul de la data întocmirii bilanţului se înregistrează ca
venituri sau cheltuieli financiare, după caz.
Cu ocazia ieşirii din evidenţă contabilă, respectiv cu ocazia plăţii datoriilor sau încasării
creanţelor în valută, acestea se evaluează la cursul de schimb existent la data decontării.
Diferenţele de curs valutar dintre data înregistrării creanţelor şi datoriilor şi data
decontării acestora, se înregistrează ca venit sau cheltuieli financiare.7

Recunoaşterea elementelor în situaţiile financiare se realizează prin referinţă la două

criterii ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ:
 Probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor (pentru active)
respective a unei ieşiri de resurse purtătoare de beneficii economice
(pentru datorii);
 Evaluarea să se poată realiza în mod credibil.
O creanţă curentă este recunoscută în bilanţ în momentul în care este probabilă realizarea
unui beneficiu economic viitor de către întreprindere şi creanţa curentă are o valoare care
poate fi determinată în mod credibil. O datorie curentă este recunoscută în bilanţ atunci
când este probabil că va rezulta o ieşire de resurse, purtătoare de beneficii economice, din
lichidarea unei obligaţii prezente şi când valoarea la care se va realiza această lichidare
poate fi determinată în mod credibil.

7
Mihai Ristea, Contabilitate financiară,vol.II., Editura Universitară, Bucureşti, 2002, pag.235.

13
2.3. Contabilitatea creanţelor şi datoriilor

2.3.1. Subsistemele contabilităţii terţilor

Pentru înregistrarea, urmărirea şi controlul sistematizat al relaţiilor de decontare cu

terţii s-au instituit grupe de conturi pe categorii omogene de relaţii de decontare ale
unui agent economic cu restul participanţilor la viaţa economică iar în cadrul fiecărui
grupe de conturi s-au instituit conturi sintetice. Pentru fiecare fel de relaţii de
decontare considerate reprezentative, cu ajutorul căruia “se delimitează toate operaţiile
privind decontările sub forma angajamentelor şi creanţelor faţă de terţi. În majoritatea
cazurilor, contailitatea se va derula în două etape: înregistrarea angajamentului şi plata
acestuia, respective, înregistrarea creanţei şi încasarea acesteia”.8
Categoriile omogene de relaţii de decontare pentru care s-au instituit grupe distincte de
conturi în clasa 4- Conturi de terţi pot fi subdivizate în:9
1)Relaţii de decontare propriu-zise sau clasice, care presupune reflectarea unei relaţii
de decontare dintre entitatea patrimonială a cărei contabilitate se află în vizor şi o altă
persoană fizică sau juridică participantă la viaţa economică.
 Relaţii de decontare privind obligaţiile faţă de furnizori şi plata acestora,
precum şi eventualele creanţe faţă de furnizori;
 Relaţii de decontare privind drepturile de creanţă faţă de clienţii şi încasarea
acestora;
 Relaţii de decontare privind obligaţiile şi creanţele faţă de personalul salariat şi
nesalariat;
 Relaţii de decontare privind obligaţiile şi creanţele faţă de organismele de
asigurări şi protecţie socială;
 Relaţii de decontare privind obligaţiile şi creanţele faţă de organismele statale
şi publice;

8
Ristes Mihai., Noul sistem din România, Editura Cantimex, Bucureşti, 2004, pag: 231
9
Atanasiu Pop, Contabilitatea financiară Românească, Editura Intelcredo, Cluj-Napoca 2002, pag: 592

14
  Relaţii de decontare privind obligaţiile şi creanţele faţă de asociaţii sau faţă de
alte intreprinderi cu care există legături generate de participarea la capitalul
social;
 Relaţii de decontare privind obligaţiile şi creanţele faţă de alţi creditori şi
debitori.
2)Relaţii de decontare prin compensare, respective fără transferuri de numerar între
unitate şi subunităţi precum şi între subunităţi cu autonomie gestionară din cadrul
aceleaşi entităţi patrimoniale cu personalitate juridică.
3)Relaţii de decontare între exerciţii financiare personificate vizând cu predilecţie
aplicabilitatea în practică a unor principii contabile general admise, şi anume:
 Aplicarea principiului independenţei exerciţiilor finaciare vizând separarea
cheltuielilor şi veniturilor pe exerciţiile financiare la care se referă, în vederea
reflectării fidele a acestora în situaţiile financiare;
 Aplicarea principiului prudenţei în materie de relaţii de decontare cu terţii
care presupune instituirea unor conturi de ajustare pentru deprecierea
creanţelor.

2.3.2 Organizarea contabilitătţi terţiilor

În contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se înregistrează operaţiunile privind

cumpărările, respectiv livrările de mărfuri şi produse, lucrările executate şi serviciile
prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate.
Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în
contabilitate în conturi distincte.
Operaţiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri, executările de lucrări şi
prestările de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în
contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit, după caz.
Efectele comerciale scontate neajunse la scadenţă se înregistrează într-un cont în afara
bilanţului şi se menţionează în notele explicative.
Efectele comerciale trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi fond prevăzute de
legislaţia în vigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată.

15
Creanţele şi datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de
schimb de la data efectuării operaţiunilor, comunicat de Banca Naţională a României,
cât şi în valută.
Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda
de raportare (leu), aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de
raportare şi moneda străină, la data efectuării tranzacţiei.
Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor, a celorlalte datorii şi creanţe se ţine pe
categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.
În acest sens, în contabilitatea analitică, furnizorii şi clienţii se grupează astfel: interni
şi externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată, respectiv de încasare.
Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate.
Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile,
adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă,
precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii şi
alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca
prestată.
În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje care, potrivit legislaţiei
în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, alimente antidot etc.),
precum şi alte drepturi acordate potrivit legii.
Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont
distinct, pe persoane.
Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru
alte obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se
efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii
contractuale.
Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de
personal), respectiv eventualele sume care urmează să fie încasate de la aceasta,
aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe în legătură cu
personalul.
Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme
şi echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube materiale, amenzile

16
şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, şi alte creanţe
faţă de personalul entităţii se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul.
Contabilitatea decontărilor privind contribuţiile sociale cuprinde obligaţiile pentru
contribuţia la asigurări sociale, contribuţia la asigurări sociale de sănătate şi la
constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj.
Eventualele sume datorate sau care urmează să fie încasate în perioadele următoare,
aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe sociale.
În cadrul decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale se cuprind: impozitul pe
profit/venit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venituri de natura salariilor,
subvenţiile de primit, alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
Impozitul pe profit/venit de plată trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei
neplătite. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată, surplusul trebuie recunoscut
drept creanţă.
Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între
valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (TVA
colectată) şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii (TVA
deductibilă).10
Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se înregistrează în contabilitate,
cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.
La alte impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se
cuprind: accizele, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, vărsămintele din profitul
net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport,
taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat şi alte impozite şi taxe. Acestea se
defalcă în contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate
bugetului de stat sau bugetelor locale.
Reflectarea în contabilitate a accizelor şi fondurilor speciale incluse în preţuri sau
tarife se face pe seama conturilor corespunzătoare de datorii, fără a tranzita prin
conturile de venituri şi cheltuieli.
Subvenţiile primite sau de primit de către entitate se înregistrează în contabilitate într-
un cont distinct.
10
Ministerul Finanţelor Publice, Ordinul 1752/ noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene

17
Contabilitatea decontărilor între entităţile din cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii,
cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune,
atât în contabilitatea entităţii debitoare, cât şi a celei creditoare, precum şi decontările
între acţionari/asociaţi şi entitate privind capitalul social, dividendele cuvenite
acestora, alte decontări cu acţionarii/asociaţii şi, de asemenea, conturile
coparticipanţilor referitoare la operaţiunile efectuate în comun, în cazul asocierilor în
participaţie.
Dividendele repartizate deţinătorilor de acţiuni, propuse sau declarate după data
bilanţului, precum şi celelalte repartizări similare efectuate din profit, nu trebuie
recunoscute ca datorie la data bilanţului. Sumele depuse sau lăsate temporar de către
acţionari/asociaţi la dispoziţia entităţii, precum şi dobânzile aferente se înregistrează în
contabilitate în conturi distincte.
Creanţele/datoriile entităţii faţă de alţi terţi, alţii decât personalul propriu, clienţii şi
furnizorii, se înregistrează în conturile de debitori/creditori diverşi.
Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care
sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, într-un cont distinct.
Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către entitate într-un termen de
cel mult trei luni de la data constatării.
Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în
valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul
perioadei sau faţă de cele la care au fost raportate în situaţiile financiare anuale
anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.
Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată în decursul aceluiaşi exerciţiu
financiar în care a survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acel
exerciţiu. Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată într-un exerciţiu
financiar ulterior, diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare exerciţiu financiar,
care intervine până în exerciţiul decontării, se determină ţinând seama de modificarea
cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărui exerciţiu financiar.
Cheltuielile efectuate şi veniturile realizate în exerciţiul financiar curent, dar care
privesc exerciţiile financiare următoare, (chiriile, abonamentele şi alte cheltuieli
efectuate anticipat, respectiv veniturile din chirii, abonamente şi alte venituri aferente

18
perioadelor sau exerciţiilor următoare) se înregistrează distinct în contabilitate, la
cheltuieli în avans sau venituri în avans, după caz.
Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului şi
debitori, cu ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar, se reflectă ajustări
pentru depreciere.
Contabilitatea clienţilor şi a furnizorilor,a celorlalte creanţe şi obligaţii se ţine pe
categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.11

Capitolul III. Contabilitatea relaţiilor cu furnizorii şi clienţii

3.1. Cadrul general al decontărilor „furnizori – clienţi”

11
Legea contabilităţii nr.82/1991 şi completată prin OG nr.61/2001

19
Din punct de vedere contabil, sunt clasificaţi:12
a)Furnizori – persoană fizică sau juridică care pune la dispoziţia terţilor bunuri şi/sau
servicii contra plată în baza unei înţelegeri prealabile.
b)Client – prin antiteză – persoană fizică sau juridică aflată în calitate de cumpărător
efectiv sau potenţial al bunurilor şi/sau serviciilor oferite de furnizori.
În consecinţă, în contabilitatea cumpărătorului, vânzătorul este tratat drept furnizor şi
invers, în contabilitatea vânzătorului, cumpărătorul este tratat drep client.
Contabilitatea furnizorilor şi a clienţilor se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare
personă fizică sau juridică. Înregistrarea creanţelor şi datoriilor în contabilitatea se face
la valoarea lor nominală. Contabilitatea analitică a clienţilor şi furnizorilor trebuie să
fie astfel organizată încât să există o evidenţă pe clienţi şi furnizori interni, iar în
cadrul acestora pe termene de încasare, respectiv de plată.13

Datoriile către furnizor provin din cumpărări de bunuri şi servicii cărora urmează să
fie achitate în perioadele următoare. Ele se diferenţiează în funcţie de mai multe
elemente, astfel:14
- datorii provenind din cumpărări de bunuri şi servicii;
- datorii provenind din cumpărări de imobilizări.
În funcţie de natura creditelor obţinute şi modalitatea de stingere a datoriilor:
- datorii din cumpărări credit comercial care se achită pe baza instrumentelor de
decontare obişnuite;
- datorii din cumpărări pe credit cambial care se achită pe baza de efecte de
comerţ de tip cambial.
În funcţie de scadenţa datoriilor se disting:
- datorii exigibile a căror scadenţă este stabilită pe bază de documente;
- datorii neexigibile în cazul cumpărării neînsoţite de facturile furnizorilor
pentru care scadenţa se stabileşte după primirea facturii.

12
Atanasiu Pop, Contabilitatea financiară Românească, Editura Intelcredo, Cluj – Napoca, 2002, pag: 600
13
Ramona Neag, Contabilitatea financiară, Editura Universitară , Târgu Mureş, 2007, pag:187
14
Rodica Cistelecan, Contabilitatea financiară, Editura Universitară “Petru Maior”, 2000, pag: 168

20
În funcţie de moneda în care se evaluează cumpărările în facturile furnizorilor vom
distinge:
• datorii faţă de furnizori interni, a căror exprimare valorică se face în lei;
• datorii faţă de furnizori externi, a căror exprimare valorică se face în devize, dar în
contabilitate, alături de consemnarea lor în valută, ele se exprimă în lei folosindu-se
cursul valutar de la data întocmirii facturii.
Vânzările de bunuri şi servicii generează creanţe faţă de cumpărători, consideraţi clienţi
din operaţii comerciale, a căror încasare urmează să se facă în perioadele următoare.
Distingem:
- creanţe exigibile, al căror termen de încasare este indicat în documentele de livrare;
- creanţe neexigibile, pentru vânzări ce nu sunt însoţite de facturi şi al căror termen de
încasare se va preciza ulterior, la întocmirea facturii.

3.2. Contabilitatea sintetică a decontărilor „furnizori – clienţi”

3.2.1. Contabilitatea decontărilor curente furnizori – clienţi

Operaţiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri, executările de lucrări şi

prestările de servici efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în
contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de plătit sau de primit, după caz.15

Orice tranzacţie de vânzare – cumpărare are doi protagonişti: vânzătorul şi

cumpărătorul. Pentru contabilizarea acesteia, cumpărătorul utilizează conturile de
furnizori şi cele asimilate iar vânzătorul utilizează conturile de clienţi şi cele asimilate,
„plasat inevitabil la intersecţia circuitului de bunuiri şi valori destinate schimbului, de
drepturi şi obligaţii decurgând din relaţii fireşti cu partenerii de afaceri agentul
economic se află simultan atât în ipostaza de creditor – pentru unele relaţii, cât şi în
cea a debitor – pentru alte relaţii, deci atât de o parte cât şi de cealaltă a decontărilor şi
implicit afacerilor – în funcţie de sensul circuitului valorilor materiale, drepturilor şi
obligţiilor şi implicit a banilor.”

15
Ramona Neag, Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Târgu Mureş, 2007, pag: 188

21
În contabilitatea cumpărătorului sunt preponderente conturile care reflectă obligaţiile
acestuia faţă de furnizorii săi, fără a fi exclusă existenţa unor creanţe faţă de aceştia,
generate, eventual, de unele avansuri acordate furnizorilor în contul livrărilor viitoare
de bunuri, lucrări şi servicii.
În contabiliateta vânzătorului sunt preponderente conturile care reflectă creanţele
acestuia faţă de clienţii săi, fără a fi exclusă existenţa unor obligaţii faţă de aceştia,
generate, eventual, de unele avansuri încasate de la clienţi în contul livrărilor viitoare
de bunuri, lucrări şi servicii.

3.2.2. Structurile de conturi utilizate pentru înregistrarea decontărilor dintre

cumpărărtor şi furnizorii săi

Pentru contabilizarea relaţiilor de decontare dintre cumpărătorii şi furnizorii săi, în

contabilitatea cumpărătorului se utilizează conturile din grupa 40 „Furnizori şi conturi
asimilate”.
Structurile de conturi din grupa 40 „Furnizori şi conturi asimilate ”, instituite prin
planurile de conturi în vigoare, permit:
1. Evidenţierea separată, pe de o parte, a creditului comercial primit, în cele două
variante ale sale:
1.1 Creditul comercial clasic, caracterizat printr-un decalaj în timp între
momentul primirii bunurilor, lucrăriilor şi serviciilor livrate de furnizori şi momentul
plăţii acestora, se realizează cu ajutorul conturilor:
 401 „Furnizori”
 404 „Furnizori de imobilizări”
1.2 Creditul comercial cambial caracterizat prin emiterea de către cumpărător, în
favoarea furnizorului său, a unui efect de comerţ, reprezentând un titlu de credit în
temenul căreia o persoană (emitent) se obligă să plătească necondiţionat sau dispuse să
se plătească tot astfel de către o altă persoană, la data şi locul indicate în cambie, o
sumă de bani aceluia pe care cambia îl desemnează16. Se realizează cu ajutorul
conturilor:

16
Buşe G., coordonator, op. Cit., pag: 61

22
  403 „Efecte de plătit”
 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”
2. Evidenţierea separată, pe de altă parte, a creditului comercial (clasic şi cambial)
primit pentru:
2.1 Activitatea curentă de exploatare se realizează cu ajutorul conturilor:
 401 „Furnizori”
 403 „Efecte de plătit”
2.2 Activitatea de investiţii – dezvoltare se realizează cu ajutorul conturilor:
 404 „Furnizori de imobilizări”
 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”
Această evidenţiere permite analiştilor financiar-contabil să separe pe baza
documentelor de sinteză contabilă, funcţia de investiţii-dezvoltare de funcţia de
exploatare.
3. Evidenţierea separată, la finele exerciţiului financiar, a obligaţiilor cumpărătorului
faţă de furnizorii săi pentru care, din diferite motive, nu a primit facturi fiscale se
realizează cu ajutorul contului:
 408 „Furnizori – facturi nesosite”
4. Evidenţierea separată a eventualelor obligaţii ale furnizorilor faţă de cumpărătorii
lor se realizează cu ajutorul contului 409 „Furnizori – debitori ”, care se detaliează în
următoarele conturi operaţionale de gradul II:
 4091 „Furnizori – debitori pentru cumpărători de bunuri de natura stocurilor”
 4092 „Furnizori – debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări”

3.2.3. Structurile de conturi utilizate pentru înregistrarea decontărilor dintre

vânzător şi clienţii săi

23
Pentru contabilizarea relaţiilor dintre vânzător şi clienţii săi – în contabilitatea
vânzătorului, se utilizează conturile din grupa 41 „Clienţi si conturi asimilate”.
Structurile de conturi din grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”, instituite prin planuri
de conturi în vigoare, permit:
1. Evidenţierea separată a creditului comercial acordat, în cele două variante ale sale:
1.1 Creditul comercial clasic caracterizat printr-un decalaj în timp între
momentul livrării bunurilor, lucrărilor şi serviciilor livrate către clienţii şi momentul
încasării acestora se realizează cu ajutorul contului de gardul I:
 4111 „Clienţi”
1.2 Creditul comercial cambial caracterizat prin emiterea de către vânzător, în
favoarea clientului său, a unui efect de comerţ se realizează cu ajutorul contului:
 413 „Efecte de primit de la clienţi ”
2. Evidenţierea separată a clienţilor care, din diverse motive, nu au putut fi încasaţi în
termenele contractuale de încasare se realizează cu ajutorul contului:
 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu ”
3. Evidenţierea separată, la finele exerciţiului financiar, a creanţelor vânzătorului faţă
de clienţii săi pentru care, din diverse motive, nu s-au emis facturi fiscale se realizează
cu ajutorul contului:
 418 „Clienţi – facturi de întocmit ”
4. Evidenţierea separată a eventualelor creanţe ale clienţilor faţă de furnizorii lor se
realizează cu ajutorul contului:
 419 „Clienţi - creditori”

3.2.4. Contabilitatea decontărilor „furnizori – clienţi ” pentru care nu s-au

întocmit facturi fiscale

24
În practică există situaţii în care livrările de bunuri, în cadrul unor relaţii comerciale de
vânzare – cumpărare, nu sunt însoţite de facturi fiscale, ci doar de avize de însoţire a
mărfurilor. De asemenea pentru utilităţile cu furnizare continuă cum ar fi energia,
gazul natural, apa, facturile fiscale pot fi emise după expirarea perioadei, de regulă
luna calendaristică, la care se referă. Dacă astfel de situaţii apar în cursul exerciţiului
financiar, ele se rezolvă simplu, fără incidenţe asupra contabilităţii relaţiilor de
decontare „furnizori – clienţi ”, prin aşteptare facturii fiscale care atestă momentul
apariţiei creditului comercial primit, respectiv acordat. Dacă, însă, astfel de situaţii
apar la sfârşitul exerciţiului financiar, iar vânzătorul (furnizorul), respectiv
cumpărătorul (clientul), doreşte să-şi închidă conturile contabile curente înainte de
emiterea, respectiv primirea facturilor fiscale, se impune ca aceste relaţii de decontare
„furnizori – clienţi ” să fie înregistrate în contabilitate distinct.17
a. 408 „Furnizori – facturi nesosite”, utilizabil în contabilitatea cumărătorului
(clientului). Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii
pentru aprovizionările de bunuri, lucrările executate şi prestările de servicii,
pentru care nu s-au întocmit facturi.
b. 418 „Clienţi – facturi de întocmit”, utilizabil în contabilitatea vânzătorului
(furnizorului). Cu ajutorul acestui cont se evidenţiează livrările de bunuri,
prestările de servicii sau executările de conturi, inclusiv TVA, pentru care nu
s-au întocmit facturi.
Relaţiile de decontare „furnizori – clienţi ” pentru care nu s-au întocmit facturi fiscale
pot proveni şi din activităţi de „import – export ” şi prin urmare, ele sunt evidenţiate în
conturile 408 „Furnizori – facturi nesosite”, respectiv „Clienţi – facturi de întocmit” în
devize.

3.2.5. Contabilitatea decontărilor „furnizori – clienţi ” generate de practicarea

avansurilor comerciale

17
Atanasiu Pop, Contabilitatea financiară Românească, Editura Intelcredo, Cluj – Napoca 2002, pag: 634

25
În cadrul relaţiilor comerciale dintre agenţii economici pot apărea situaţii, în special în
cazul producţiei şi livrărilor de bunuri complexe, cu ciclu lung de fabricaţie, în care
clienţii (cumpărătorii) să consimtă la acordarea unori avansuri de valoare a bunurilor
ce urmează a fi produse şi livrate de către furnizor (producător, vânzător). În astfel de
ipostaze, clientul (cumpărătorul) devine un creditor al furnizorului (vânzătorului), şi
invers, furnizorul (vânzătorul) devine un debitor ale clientului (cumpărătorului) pe
perioada cuprinsă între momentul acordării avansului şi momentul decontării valorii
bunului la care face obiectul tranzacţiei comerciale.
Relaţiile de decontare „furnizori – clienţi ” generate de utilizarea avansurilor
comerciale se înregistrează distinct în contabilitate cu ajutorul conturilor:18
a. 409 „Furnizori – debitori ”, utilizabil în contabilitatea clientului
(cumpărătorului). Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa avansurilor acordate
furnizorilor pentru cumpărături de bunuri de natura stocurilor sau pentru
prestări de servicii şi executări de lucrări.
b. 419 „Clienţi – creditori ”, utilizabil în contabilitatea furnizorului
(vânzătorului). Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa clienţilori – creditori,
reprezentând avansurile încasate de la clienţi.
Relaţiile de decontare „furnizori – clienţi ” generate de practicarea avansurilor
comerciale pot viza şi activităţi de „import – export ”, cazuri în care aceste avansuri
comerciale sunt evidenţiate în conturile 409 „Furnizori – debitori ” şi 419 „Clienţi –
creditori ” în devize.
Principalele reduceri acordate de furnizori în relaţiile cu cumpărătorii pot avea caracter
comercial şi caracter financiar. Reducerile comerciale practicate sunt rabaturi, remize
şi risturnuri.19
Rabatul reprezintă reducerea practicată, în mod excepţional, asupra preţului de vânzare
convenit anterior între furnizori şi clienţi, ţinându-se cont de unele defecte de calitate
sau de neconformitate cu bunurile prevăzute în contract.
Remiza reprezintă o reducere practicată, în mod excepţional asupra preţului curent de
vânzare, ţinându-se cont de volumul vânzătorilor sau de importanţa cumpărătorului în
clientela vânzătorului.
18
Atanasiu Pop, Contabilitatea financiară Românească, Editura Intelcredo, Cluj-Napoca 2002, pag: 638
19
Rodica Cistelecan, Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Târgu Mureş, 2007, pag: 33

26
Risturnurile reprezintă acele reduceri de preţ calculate asupra ansamblului operaţiilor
efectuate cu acelaşi cumpărător pe o perioadă determinată.
Aceste reduceri sunt înscrise în factură dar nu se înregistrează în mod distinct, ceea ce
se contabilizează fiind valoarea netă comercială.

Capitolul IV. Contabilitatea relaţiilor cu personalul,asigurările sociale şi

buget de stat

4.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul

27
4.1.1. Cadrul general al decontărilor cu personalul

Drepturile de personal sunt negociate între angajator, persoane juridice sau fizice şi
angajaţii sau reprezentanţii acestora. Excepţie fac drepturile salariale ale angajaţiilor din
sistemul bugetar. Acestea se reflectă în contractul colectiv şi/sau individual de muncă.20
Forţa de muncă este unul din factorii tradiţionali de producţie, alături de natură şi
capital, definit ca „potenţialul fizic şi intelectual al oamenilor prin care ei pot să
producă bunuri materiale şi servicii utile”21
Exceptând cazurile profesionale libere (medici, avocaţi, profesionişti –contabilii, care
lucrează în cabinete particulare) şi întreprinzătorul particulari – care de regulă nu-şi
remunerează propria muncă, munca se desfăşoară sub autoritatea unui angajator:
societate comercială, regie autonomă, instituţie publică, trebuie remunerată ca un
salariu care este „preţul unui muncii închiriate şi întrebuinţate de un întreprinzător,
respectiv de un agent economic (de o unitate economică) utilizator, pe bază de
contract”.22

Salariul, ca preţ al muncii închiriate întreprinzătorul, este unul din elementele

negociabile fundamentale ale contractelor colective şi individuale de muncă.
Contractul colectiv de muncă este convenţia încheiată între patron sau organizaţia
patronală, pe de o parte, şi salariaţi, reprezentanţi prin sindicate ori în alt mod prevăzut
de lege, de celelalte parte, prin care se stabiliesc cauzele privind condiţiile de muncă,
salarizare, precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de muncă. Prin
termenul patron se înţelege persoana fizică şi persoana juridică care angajează salariaţi
prin încheierea contractelor individuale de muncă. Persoanele juridice care angajează
salariaţi mai sunt denumite în prezenţa lege şi unităţii.23
Practic personalul salariat furnizează agentului economic utilizator munca sa, iar
agentul economic trebuie să plătească contravaloarea muncii prestate, aceste plăţi
reprezentând pentru agentul economic utilizator al muncii salariate o cheltuială de
muncă curentă de exploatare.
20
Rodica Cistelecan, Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Târgu Mureş, 2007, pag: 44
21
Dobrotă N. Coordonator, Dicţionar de economie, Editura Economică. Bucureşti, 1999, pag: 218
22
Dobrotă N. Coordonator, Dicţionar de economie, Editura Economică. Bucureşti, 1999, pag : 413
23
Extras din Mariş I., Şortan E., Contractul colectiv de muncă, Editura Intercredo, Deva, 2000, pag: 45

28
În strânsă conexiune cu munca salariată funcţionează sistemele moderne de asigurări
şi protecţie socială în cadrul cărora autorităţi publice (administrative) şi/sau private se
ocupă de crearea, conservarea şi garantarea „avantajelor acumulate” de salariaţi ca
urmare a muncii prestate.
Indiferent de diversitatea reglementărilor naţionale privind sistemele de asigurări şi
protecţie socială, ele pot fi grupate în:24
a. Regimuri de contribuţii definite, în cadrul cărora patronul (angajatorul) şi
angajaţii (salariaţii) plătesc cotizaţii diferite (stabilite legal sau în alt mod) unei
entităţi distincte (un fond) fără a avea nici o obligaţie suplimentară dacă fondul
nu are suficiente active pentru a face faţă plăţii „avantajelor acumulate” de
salariaţi în perioada lor de muncă prestată. Din punct de vederea contabil
aceste contribuţii se calculează şi se varsă la fond în perioada în care munca
salariată este prestată. Contribuţiile patronului reprezintă cheltuieli curente de
exploatare cu asigurările şi protecţia socială iar contribuţiile salariaţilor o
prelevare (reţinere) din venitul salarial, efectuată de angajator (patron) prin
„stopaj la sursă”, deci cu ocazia plăţii salariatului, în favoarea fondului.
b. Regimuri de prestaţii definite, în cadrul cărora anagajatorul, patronul, însuşi
este obligat sau se obligă să plătească contravaloarea unor avantaje definite
acumulate de salariaţi (angajaţi) în raport cu perioada de muncă prestată. În
acest caz angajatorul nu contabilizează constituirea rezervelor necesare plăţii
prestaţiilor definite şi să le actualizeze ori de câte ori, la închiderea unui
exerciţiu financiar, excedentul dintre valoarea actualizată a obligaţiilor şi
valoarea reală a activelor (disponibilităţilor) unui regim de prestaţii prestabilite
scade sub o anumită limită.
Alături de resursele materiale şi financiare, un rol deosebit în desfăşurarea activităţii în
cadrul oricărei întreprinderii îl au resursele umane. În legătură cu participarea acestor
resurse la activitatea întreprinderii, între aceasta şi personal intervin relaţii privitoare la
retribuirea muncii, la asigurările şi protecţie socială, la stimularea materială a acestora.

4.1.2. Structuri de conturi utilizate pentru reflectarea decontărilor cu personalul

24
Feleagă Niculaie, Sisteme contabile comparate, Ediţia a II-a,vol. III, Editura Economică, Bucureşti 2000,
pag: 61

29
Raporturile contractuale dintre patron şi angajat, generate de munca efectiv prestată de
salariat, pe de o parte, şi reglementările normative în vigoare privind regimurile de
contribuţii definite la entităţile, fondurile, de asigurări şi protecţie socială, pe de o altă
parte, generează categorii de relaţii de decontare, considerate omogene din punct de
vedere contabil, şi anume:
Relaţii de decontare dintre patron şi angajat, generate de munca efectiv prestată de
salariat, pe de o altă parte, şi obligaţiile legale ale angajatorului de a reţine prin stopajul la
sursă cotizaţiile definite salariatului la fondurile de asigurări. În contabilitaeta
angajatorului aceste relaţii de decontare sunt reflectate cu ajutorul conturilor din grupa 42
„Personal şi conturi asimilate”.
Principiul factor în realizarea de bunuri şi prestarea de servicii în cadrul întreprinderilor,
alături de resursele materiale, îl reprezintă forţă de muncă. Excluzând cazurile profesiilor
liberale (avocaţi, medici, profesionişti, contabili ce îşi desfăşoară activitatea în cabinete
particulare) şi cele specifice întreprinzătorilor particulari, munca se derulează sub
autoritatea unui angajator (societate comercială, instituţie publică, regie autonomă). În
schimbul muncii depuse, personalul angajat este retribuit, obţinând astfel venituri din
salarii.25
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinută de o
persoană fizică ce desfăşoare o activitate în baza unui contract indiviual de muncă sau a
unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea
veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru
incapacitatea temporară de muncă.
Veniturile din salarii se determină în urma negocierilor dintre angajatori şi reprezentanţii
salariaţiilor (sindicatele), iar rezultatele concrete ale acestora se înserează în contractele
colective sau indiviuale de muncă, prin intermediul cărora ambele părţi îşi asumă drepturi
şi obligaţii. Astfel, angajatorii se obligă să remunereze munca prestată, suportând anumite
cheltuieli prvind personalul, asigurările şi protecţia socială, în timp ce angajaţii se obligă
să presteze activităţile pentru care sunt retribuiţi. Dacă anagajatorii au dreptul de a

25
Iacob Petru Pântea, Atanasiu Pop, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Dacia, Cluj –
Napoca, 2004, pag: 227

30
pretinde calitatea corespunzătoare a muncii remunerate, angajaţii pot şi pretind condiţii
corespunzătoare de muncă şi drepturi salariale, conforme muncii prestate.
În contabilitatea întreprinderilor din România, componentele drepturilor salariale
cuvenite personalului acestora reprezintă atât cheltuieli ale anagajatorilor, cât şi obligaţii
de plată al acestora.
Cheltuielile salariale principale suportate de către anagajtori se referă la componentele
fondului de salarii al fiecărui angajat. Acesta include totalitatea salariilor brute (aferent
timpului lucrat) suportate de angajator. Elementele salariului brut în general, a celui
aferent timpului lucrativ sunt următoarele:
- salariu de încadrare;
- sporurile şi adaosurile;
- indexările;
- indemnizaţiile pentru concediile de odihnă;
- indemnizaţiile aferente concediilor pentru formarea profesională;
- indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă;
- avantajele în natură.

Documente privind evidenţa salariilor26

La baza stabilirii salariilor pentru fiecare angajat sau documente primare, care se pot
grupa după cum urmează:
- documente referitoare la prezenţa de lucru şi volumul de muncă prestat: condică
de prezenţă, carnet de pontaj, fişă de pontaj, foaie colectivă de pontaj, situaţia prezenţelor
şi absenţelor;
- documente referitoare la producţia obţinută: pontajul lucrărilor manuale, pontajul
mecanizatorilor, bon de lucru individual, bon de lucru obiectiv, raport de producţie şi
salarizare;
- documente referitoare la stabilirea salariilor: listă de avans chenzinal, stat de plată
pentru angajaţi, listă pentru părţi parţiale, listă de indemnizaţii pentru concediul de

26
Iacob Petru Pântea, Atanasiu Pop, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Dacia, Cluj –
Napoca, 2004, pag: 231

31
odihnă, desfăşurătorul indemnizaţiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat,
drepturi băneşti-chenzina I, drepturi băneşti-chenzina II, cerere tip privind solicitarea
drepturilor de asigurări sociale, altele decât pensiile, fişă de evidenţă a salariilor;
- documente referitoare la evidenţa nominală a angajaţiior, a salariilor acestora şi a
impozitelor aferente: contract de muncă, decizie de desfacere a contractului de muncă,
adeverinţă salariat, declaraţie iniţială/rectificativă privind evidenţa nominală a
asiguraţiilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale, declaraţie privind
evidenţa nominală a asiguraţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj, declaraţie
privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat, fişe fiscale, registrul de evidenţă
a salariaţiilor.

Pentru desfăşurarea normală a activitaţii lor, agenţii economici folosesc forţa de muncă.
Între aceştia şi personalul angajat intervin decontări pentru munca prestată.
Fiecare persoană beneficiază pentru munca prestată de un salariu, în condiţiile prevăzute.
Salariul de bază se stabileşte pentru fiecare salariat în raport cu calificarea, importanţa,
complexitatea lucrărilor ce revin postului în care este încadrat, cu pregătirea şi
competenţa.
Adaosurile la salarii se referă la indemnizaţiile de conducere, prime şi alte adaosuri.
Sporurile la salarii se acordă pentru condiţii deosebite de muncă, pentru ore prestate pe
timpul nopţii, pentru orele suplimentare de muncă, pentru vechime neîntreruptă în muncă.
În categoria altor drepturi băneşti pot fi menţionate indexările la salarii, compensarea
creşterilor de preţuri, indemnizaţiile acordate pentru concediile de odihnă.
Totalitatea drepturilor cuvenite salariaţilor constituie fondul de salarizare al unitaţii. Ele
reprezintă, pe de o parte, cheltuieli ale unitaţii economice, iar pe de altă parte, decontări
cu personalul unitaţii şi cu alte organisme beneficiare ale unor sume.
Decontarea drepturilor salariale cu personalul se face, de regulă de două ori pe lună:
- la chenzina I, cu o cotă de 40-45 % din salariul încadrare al salariaţilor.
- la chenzina a II-a, cu diferenţa netă rămasă după luarea în considerare a reţinerilor din
salariu, dupa data de 1 a lunii următoare.
Reţinerile din salariu pot fi de doua categorii:
a) retineri pentru pagube sau imputaţii ale salariaţilor la unitatea unde lucrează;

32
 b) reţineri în favoarea unor organisme, persoane fizice şi juridice cum sunt: impozitul pe
salarii, contribuţia salariaţilor pentru pensia suplimentară, contribuţia salariaţilor la fondul
de şomaj, chirii şi rate la împrumuturi datorate, rate pentru bunuri de folosinţă
îndelungată cumpărate, datorii către alte persoane fizice sau juridice stabilite prin hotărări
judecătoresti.

4.2 Contabilitatea decontărilor cu asigurările sociale şi protecţia socială

4.2.1. Cadrul general al decontărilor cu asigurările sociale şi protecţia socială

Acţiunile şi măsurile de asigurări sociale şi protecţie socială constau în constituirea unor

fonduri băneşti în perioada de activitate a salariilor pentru a putea fi utilizate în perioada
de inactivitate cauzate de boală, bătrâneţe, şomaj.
Constituirea fondurilor se face pe două căi:27
- prin contribuţia unităţilor economice;
- prin contribuţia salariaţilor.
În România se operează în prezent ca un sistem de asigurări şi protecţie socială bazat pe
un regim de cotizaţii definite la următoarele bugete:
1. Bugetului sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări, alimentat atât
din contribuţii ale angajatorilor, diferenţiate în funcţie de grupa de muncă în care
sunt încadraţi angajaţii, cât şi din contribuţii ale anagajaţilor cu contract individual
de muncă pe perioada determinată sau nedeterminată.28
2. Bugetul asigurărilor pentru şomaj, alimentat, de asemenea, atât din contribuţii ale
anagajatorilor, cât şi din contribuţii ale angajaţilor cu contract individual de
muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată.
3. Bugetul Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate alimentat dintr-o
contribuţie unică, atât din partea angajatorilor cât şi din partea anagajaţilor,
indiferent de natura raporturilor de muncă, respectiv contract individual de muncă
sau convenţie civilă de prestări de servii.29

27
Rodica Cistelecan, Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Târgu Mureş, 2007, pag: 48
28
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
29
Legea nr 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate

33
În vederea constituirii fondurilor necesare pentru plata pensiilor, în caz de întreprinderile
ca persoane juridice, cât şi fiecare angajat în parte mărimea contribuţiilor este
reglementată de legislaţia în vigoare elaborată după anul 1989.30

4.2.2. Structuri de conturi utilizate pentru reflectarea decontărilor cu asigurările

sociale şi protecţia socială

Relaţii de decontare dintre angajator (patron), pe de o altă parte, şi bugetele de asigurări şi

protecţie socială, pe de o altă parte generate de obligaţiile legale de angajatorului privind
propriile sale contribuţii la fondurile de asigurări şi protecţie socială, precum şi a
contribuţiilor angajaţilor la aceste fonduri, reţinute prin stopaj la sursă. În contabilitatea
angajatorului (patronului) aceste relaţii de decontare sunt reflectate cu ajutorul conturilor
din grupa 43 “Asigurări sociale, protecţie socială şi conturi asimilate”.
Alături de componenetele drepturilor salariale care compun fondul de salarii, alte
cheltuieli suportate de anagajator include:
- contribuţia unităţii la asigurările sociale (CAS) – care, în perioada 1 ianuarie-
31 decembrie 2004, în funcţie de ramura de activitate se determină prin aplicarea, asupra
fondului de salarii brut realizat conform timpului efectiv lucrat;
- contribuţia unităţii la fondul de şomaj (CFS) – care se calculează din fondul brut
de salarii realizat conform timpului de muncă efectiv lucrat;31
- contribuţia unităţii la fondul de asigurări sociale de sănătate (CASS) –
determinată prin fondul brut de salarii realizat conform timpului de muncă efectiv
lucrat;32
- contribuţia pentru fondul naţional de accidente şi boli profesionale – care se
stabileşte prin fondul brut de salarii realizat conform timpului de muncă efectiv lucrat;33

30
Octavian Bojian, Contabilitate generală, Editura Universitară. Bucureşti 2001, pag: 463
31
HG nr. 44 din 22.01.2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003
privind Codul Fiscal, art. 24 alin 2 (M.O. nr. 112/06.02.2004)
32
Legea nr. 145 din 24.07.1997, privind asigurările sociale de sănătate M.O. nr. 178/31.07.1997) şi
precizările următoare, Ordinul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 74/07.06.2000,Pentru aprobarea
normelor privind modul de încasare a contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate (M.O. nr.
282/22.06.2000)
33
Legea nr. 346/05.06.2002 privind asigurarea Pentru accidente de muncă şi boli profesionale (M.O. nr.
454/27.06.2002)

34
 - comision datorat Inspecţiei Teritoriale a Muncii.34
Firmele cu capital de stat sau privat plătitoare de impozit pe profit pot realiza anual,
asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieli sociale deductibile fiscal care vizează:
- ajutoarele pentru naştere;
- ajutoarele pentru înmormântare;
- ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele;
- spezele pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi aflate
în administrarea contribuabililor (grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate
în cazul bolilor profesionale şi ale accidentelor de muncă, până la internarea
într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi,
cămine de nefamilişti precum şi şcolile pe care le au sub patronaj);
- spezele reprezentând transportul la şi de la locul de muncă al salariaţilor;
- cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori ai salariaţilor;
- cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor;
- costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă pentru salariaţii proprii şi pentru
membrii de familie ai acestora, inclusiv transportul;
- ajutoarele pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie;
- contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor;
- ajutoarea copiilor din şcoli şi centre de plasament.
Reţinerile din salarii suportate de către angajator sunt următoarele:35
- contribuţia personalului la asigurările;
- contribuţie personalului la fondul de somaj;
- contribuţia anagajaţiilor pentru asigurările sociale de sănătate;
- impozitul pe veniturile din salrii;
- alte reţineri datorate terţilor (rate, chirii, amenzi, propriri, imputaţii, pensii,
alimentare, garanţii materiale).

4.3. Contabilitatea decontărilor cu bugetul de stat şi a fondurilor speciale

34
Ordinul nr.747/1999 al MMPS Pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a contractelor individuale de
muncă şi a modului de ţinere a evidenţei muncii prestate de salariaţii angajatorilor prevăzuţi la art. 8 din
Legea nr. 130/1999 cu modificările şi completările ulterioare (M.O. nr. 653/31.12.1999)
35
Iacob Petru Pântea, Atanasiu Pop, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Dacia, Cluj –
Napoca, 2004, pag: 239

35
Operaţiile de decontare cu bugetul statului se crează în cadrul unităţilor patrimoniale sub
forma datoriilor şi într-o anumită măsură a creanţelor provenite din subvenţiile de primit
şi din vărsăminte efectuate în plus.36
Desfăşurarea activităţii economice a entităţilor generează în mod implicit datorii şi
creanţe faţă de bugetul de stat şi faţă de alte organisme publice. Datoriile fiscale
concretizate în impozite, taxe şi contribuţii se pot clasifica astfel:37
1. Impozite directe, suportate direct de cei care se plătesc:
 Impozitul pe profit;
 Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
 Impzitul pe venituri din salarii;
 Impozitul pe dividende;
 Impozite şi taxe locale: impozite pe clădiri, pe terenuri, pe venitul agricol,
taxa pentru mijloacele de transport, taxa pentru folosirea mijloacelor de
publicitate, afişaj şi reclamă;
 Fondurile speciale: fondul special al drumurilor publice, fondul de
sănătate, fondul pentru mediu, fondul pentru turism.
2. Impozite indirecte, cuprinse în preţurile bunurilor şi serviciilor:
 Taxa pe valoarea adăugată;
 Accize;
 Taxe vamale;
 Taxe pentru jocuri de noroc;
 Taxe pentru eliberare de licenţe, autorizaţii de funcţionare.
Fiecare dintre aceste feluri de obligaţii se stbilesc în baza unei metodologii, respectând
legislaţia adecvată, existând în vigoare, iar pentru reflectarea contabilă se utilizează câte
un subsistem informaţional contabil adecvat.

În baza legislaţiei în vigoare întreprinderile sunt obligate să constituie o serie de fonduri

speciale cum sunt:
36
Constantin Staiciu, Ion Rogoveanu, Magdalena Mihai, Cristian Drăgan, Contabilitatea financiară, Editura
Universitară, Craiova, 2003, pag: 277
37
Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitatea financiară Românească, Editura Intelcredo, 2007,
Deva, pag: 262

36
 - fondul special pentru cercetare-dezvoltare,
- fondul de risc şi accident pentru protecţia specială a handicapaţiilor,

- fondul special de pensii şi asigurări sociale pentru agricultori;

- fondul special pentru sănătate;

- fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea drumurilor.

Caracterizarea acestori fonduri este accea că se constituie prin autofinanţare, respectiv

prin includerea unori cote-părţi în cheltuieli. Sumele incluse în cheltuieli sunt virate
ministerelor în cadrul cărora se constituie fondurile respective.38

Capitolul V. Studiu de caz la SC ROMABELT

IMPORT - EXPORT SRL

5.1. Prezentarea SC

Societatea Comercială ROMABELT IMPORT-EXPORT S.R.L. a fost înfiinţată în anul

1994, societatea este persoană juridică de naţionalitate română, organizarea şi activitatea
ei fiind cărmuite de legislaţia comercială şi civilă română în vigoare. Dobândirea
personalităţii juridice se obţine prin înmatricularea societăţii în Registrul Comerţului.
Astfel este înregistrată la Registrul Comerţului cu nr.J26/1584/1994, are atribut fiscal
RO, este reprezentată legal prin D-ul Losonczi Lajos, în calitate de administrator.

38
Octavian Bojian, Contabilitate generală, Editura Universitară, Bucureşti, 2001, pag: 490

37
Administratorul este în drept să reprezinte cu puteri depline societatea faţă de terţe
persoane fizice sau juridice, inclusiv faţă de autorităţile publice, organele judiciare şi
notariale, băncile, Oficiul Registrului comerţului şi altele.
Societatea nu are în prezent filiale, ca unităţi cu personalitate juridică şi nici sucursale.
Înfiinţarea acestora se va putea face cu aprobarea adunării generale.
Capitalul social, subscris şi vărsat în numerar, este în suma de 300 lei.
Societatea este înfiinţată pe durată nelimitată.
În anul 2006 societatea a obţinut certificatul de calitate TÜV RHEILAND în conformitate
cu standardul ISO 9001:2000.
Sediul social al societăţii este în Tg-Mureş, str.Avram Iancu nr.68/I. În anul 2004 s-a
deschis un punct de lucru în strada Avram Iancu nr.37, devenind sediul central al
societăţii pe o suprafaţă de 5.500 mp.

5.2. Domeniul de activitate a SC

Societatea are ca domeniu de activitate:

 comercializarea profilelor şi accesorilor pentru tâmplăria Al-PVC,
execuţia şi montajul tâmplăriei din Al-PVC, faţade;
 importul şi comercializarea de curele de transmisii pentru utilaje agricole.
Activitatea de comercializare şi distribuţie a curerelor de transmisie se desfăşoară la
sediul social, iar la punctul de lucru se desfăşoară activitatea de proiectare, confecţionare,
montajul faţadelor de clădiri şi tâmplăriei din PVC şi Aluminiu.
Produsele de tâmplărie din aluminiu şi PVC, precum şi faţadele pentru clădiri au la bază
o tehnologie avansată, fiind parţial asistată de calculator, pentru procesarea materialelor
şi a materiilor prime, manipularea produselor finite şi punerea în operă a acestora.
Activitatea de proiectare se desfăşoară pe baza unor comenzi ferme, bazată pe oferte de
preţuri, negociabil în prealabil. Activitatea se rezumă numai la proiecte tehnice care vor fi
în execuţia societăţii. În cadrul activităţii sunt elaborate studii de soluţii şi proiecte
tehnice cu detalii de execuţie pentru executarea şi montarea tâmplăriei PVC şi Al şi a
pereţilor cortină. Colaborarea cu furnizori de materii prime de renume mondial, cum sunt
REHAU, ALUMIL, WURTH , SCHUCO, SAVIO, EXTAL, crează posibilitatea oferirii

38
clienţilor nu numai mărfuri de cea mai bună calitate, dar şi un know-how aliniat la
ultimele cerinţe ale pieţelor occidentale.

5.3. Prezentarea sistemului informatic a societăţiilor

1. Gradul de informatizare a domeniului, temei studiate

SC ROMABELT IMPORT-EXPORT S.R.L este o societate de expertiză contabilă, cu

sediul în Tg-Mureş.
Este o societate comercială cu răspundere limitată, ale cărei obligaţii sociale sunt
garantate cu patrimoniul social, asociaţii fiind obligaţi numai la plata părţilor sociale.
Durata de constituire a societăţii este nelimitată cu începere de la data înmatriculării în
Registrul Comerţului şi la Direcţia Generală a Finanţelor Publice. Asociaţii formează
adunarea generală ca organ de conducere şi decizie, care stabileşte politica economică şi
comercială a societăţii. Aceasta se întruneşte, dezbate şi hotăreşte în condiţiile legii. În
adunarea generală fiecare parte socială are dreptul la un vot. Votul prin corespondenţă
este admis. Anul financiar contabil începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie al
fiecărui an calendaristic, respectiv cu excepţia primului exerciţiu financiar-contabil, care
se va socoto începând cu data înmatriculării societăţii în Registrul Comerţului. Are ca
principal obiect să ţină contabilitatea societăţilor comerciale, să întocmească conturile
anuale, respectiv bilanţul contabil, potrivit reglementărilor prevăzute de Legea
Contabilităţii şi de Regulamentul ei de aplicare, înregistrarea cronologică şi sistematică,
prelucrarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele
obţinute atât pentru necesităţile proprii ale firmei, cât şi la relaţiile acesteia cu asociaţii
sau acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice şi
fizice.
În calitate de contabil la această societate am misiunea de organizarea şi conducerea
gestiunilor de imobilizări, stocuri şi disponibilităţi băneşti; stabilirea circuitului
documentelor justificative, pe baza unor scheme sau grafice de circulaţie, în concordanţă
cu activităţile clientului; organizarea contabilităţii de gestiune; controlul operaţiilor
patrimoniale efectuate, al procedurilor de prelucrări utilizate şi al exactităţii datelor
contabile furnizate; întocmirea declaraţiilor cu caracter fiscal privind impozitul pe venit,
impozitul pe salarii, contribuţiile la asigurările sociale, precum şi celelalte impozite, taxe

39
şi vărsăminte la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale şi la fondurile speciale,
întocmirea balanţelor financiare şi a bilanţului contabil, controlul asupra operaţiilor
patrimoniale efectuate, furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la
situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de unitate.

2. Descrierea produsului informatic specific domeniului

Societatea noastră pentru colectarea, transmiterea şi prelucrarea documentelor foloseşte

CIEL CONTABILITATE WINDOWS.

 PREZENTARE
 COMPONENTE
 REGULI DE UTILIZARE
 RECOMANDĂRI

 PREZENTARE
Fiind o societate de expertiză contabilă, cu ajutorul acestui program putem ţine
contabilitatea societăţilor care folosesc planul general contabil, societăţilor bugetare,
asociaţiilor non-profit, microintreprinderilor.

 COMPONENTE
Meniul principal:
 DOSAR- conţine opţiune opţiunea de configurare a mediului de lucru
 CULEGERE DATE – oferă şase moduri de culegere a datelor
 PRELUCRĂRI – operaţii ce se pot executa asupra datelor
 FIŞIERE
 LISTĂRI – diverse opţiuni de listare
 UTILITARE – operaţiuni speciale
 FERESTRE – gestiunea ferestrelor aplicaţiei
 HELP

 Submeniul DOSAR

40
Deschidere – modalitatea prin care se poate alege una dintre societăţile create
Creare – este utilizată pentru crearea unei noi societăţi
Modificare – se foloseşte pentru efectuarea de modificări asupra datelor de identificare
corespunzătoare societăţii curente
Ştergere – elimină definitiv societatea curentă
Duplicare – permite crearea unei societăţi cu aceleaşi date de identificare ca ale socităţii
curente
Configurare – se stabilesc diverse opţiuni de lucru :
 Exerciţiu – definirea exerciţiului curent
- definirea execiţiului următor
- definirea perioadei de culegere a datelor

 Diverse - se stabileşte tipul explicaţiei în culegerea datelor : titlu cont ,

explicaţie liberă
- se specifică dacă se va lucra cu mai multe devize
 Rădăcini de conturi – se configurează rădăcinile de conturi pentru Clienţi,
Furnizori
 Rădăcini de listare – permite obţinerea valorilor cumulate la nivelul
rădăcinilor specificate, în locul detalierii pe conturi, în cazul listării Cărţii
Mari Globale, a balanţei Analitice şi cea a Balanţei Sintetice
 Valori implicate – stabilirea unor informaţii ca fiind implicate cu
posibilitatea de a fi modificate:
- Cod Jurnal Cumpărări
- Cod Jurnal Vânzări
- Cod Jurnal Banca
- Cod Jurnal Operaţiuni Diverse
- Cod Jurnal Solduri Iniţiale
- Cont de Rezultat
- Cont de Venituri Financiare
- Cont de Cheltuieli Financiare
 TVA – definirea conturilor de TVA utilizate

41
Utilizatori – se definesc utilizatorii şi drepturile lor de acces
Preferinţe – stabilirea unor opţiuni ce afectează mediul de lucru al programului
Imprimanta – permite selectarea tipului de imprimantă care urmează a fi folosită .

 Submeniul CULEGERE DATE

 Culegeri specializate –conferă rapiditate şi uşurinţă în culegerea datelor
corespunzătoare a următoarelor documente :
Facturi clienţi – pot înregistra o factură client folosind o grilă de introducere de date
special creată în acest sens ;
Facturi furnizori – pot înregistra o factură furnizor folosind o grilă de introducere de date
special creată în acest sens. Înregistrarea îmi permite să verific TVA-ul înscris de furnizor
în documentul justificativ;
Încasări – permite introducerea datelor referitoare la efectuarea unei încasări de la un
client;
Plăţi – permite introducerea datelor referitoare la efectuarea unei plăţi către un furnizor .
 Culegeri generale
Culegere universală – modalitate utilizată de către noi, cu ajutorul acestui culegeri se pot
opera înregistrările contabile dintr-un document primar
Culegere multiplă – permite o culegere rapidă a datelor , fără ca acestea să fie specifice
unui anumit document .

 Submeniul PRELUCRĂRI
1. Documente Secundar Temporar ( DST ) este o stare în care se pot găsi înregistrările
după culegerea şi validarea lor cu opţiunea DST şi permite modificarea acestor
înregistrări până la validarea definitivă.
2. Marcarea este o operaţie ce se referă în special la conturile de terţi şi constă în
asocierea unei litere înregistrărilor din acel cont, aferente operaţiilor soldate.
Marcarea manuală – este utilă şi în analiza rapidă a unui cont: toate liniile marcate cu
aceeaşi literă se referă la o aceeaşi operaţie soldată
Operaţie = factura de încasare / încasările care îi corespund
Marcarea automată se poate face după valoare şi după marcă.

42
3. Verificare bancară – permite confruntarea înregistrărilor din jurnalul de Bancă cu
operaţiunile bancare ce figurează în extrasele de cont. Pune în evidenţă documentele
contabilizate de utilizator, dar nu încă de bancă şi documentele contabilizate de
bancă, dar nu încă şi de utilizator.
4. Stornare – operaţiune prin intermediul căreia o înregistrare validată ce nu poate fi
ştearsă, poate fi neutralizată prin inversarea fluxului contabil. Se poate face în roşu
sau în negru.
5. Lucrul pe un cont – permite efectuarea anumitor operaţii legate de înregistrările unui
anumit cont, operaţii ca :
-Detaliere
-Reglementări
-Marcare
-Stornare
-Soldare
-Imprimare
-Imprimare rapidă
-Carte Mare
6. Operaţii periodice – permite transferul operaţiilor definite periodice şi pentru care s-a
generat un model de înregistrări în DST
7. Închidere TVA – realizează soldarea conturilor de TVA deductibilă şi TVA colectată,
determinând TVA-ul de plată sau de rambursat
8. Regularizare TVA – realizează reducerea TVA deductibilă pentru bunuri şi servicii
pentru folosinţă proprie, cu procentul aferent veniturilor realizate din activităţile
scutite de TVA din total venituri şi trecerea acestei sume pe cheltuieli
9. Reasociere – permite inlicuirea unui cont sau buget cu un altul
10. Închidere/Redeschidere – cu închidere se generează înregistrări în Jurnalul OD ca
DST.Dacă se efectuează manual se foloseşte grila de culegere universală – NDP –
Închidere.
Rezultatul diferenţei dintre conturile claselor 6 şi 7 va fi înscris
în contul de rezultate configurat ( contul 121 ).

43
Redeschiderea are ca efecte : ştergerea tuturor înregistrărilor exerciţiului precedent,
generarea în jurnalul Solduri Iniţiale a unui document de solduri iniţiale pentru toate
conturile de activ şi de pasiv, schimbarea automată a datei exerciţiului, renumerotarea
NDS-urilor- facultativ .
11. Culegere centralizată – permite preluarea înregistrărilor din una sau mai multe
societăţi într-o societate nouă sau existentă
12. Culegere descentralizată – operaţiune prin care se aduc date dintr-o altă societate

 Submeniul FIŞIERE
 Plan contabil – conţine Planul general de conturi elaborat de Ministerul finanţelor
şi corespunde tipului de societate care a fost creată la etapa de Configurare.
 Jurnale - permite crearea , modificarea, ştergerea jurnalelor contabile
 Terţi – fişe de clienţi şi furnizori – pot fi consultate
 Buget/Analitic – definirea codurilor de bugete
 Carnete CEC – gestionează carnetele de CEC
 Devize – acest meniu este accesibil dacă am optat pentru o gestiune multidevize.
Pot crea toate devizele de care am nevoie.Se foloseşte în contabilitate pentru a urmări
creanţele şi obligaţiile în devize.

 Submeniul LISTĂRI
 Generator de rapoarte – rapoarte personalizate
 Carte Mare – posibilitatea de a lista Carte Mare aplicând diverse condiţii
 Balanţa – permite listarea diverse balanţe de verificare : cu solduri iniţiale şi
rulaje precedente
 Jurnale – listarea înregistrărilor contabile grupate pe jurnale
 Jurnale Comerciale cu TVA – jurnale de cumpărare cu TVA şi jurnale de vânzare
cu TVA
 Documente Secundare Temporare – permite listarea DST corespunzătoare
fiecărui jurnal şi unei perioade definite
 Scadenţe – Registru Scadenţar -Debitori
-Creditori

44
 -Pentru un cont
-Global
 Balanţa anterioară – Balanţa de solduri clienţi/furnizori
- Balanţa anterioară listată fără marcarea înregistrărilor nu oferă
informaţii cu adevărat utile. Programul recunoaşte faptul că o factură a fost încasată sau
plătită numai după operaţiunea de marcare
 Urmărire Clienţi – permite editarea de scrisori către clienţi aflaţi în întârziere de
plată
 Borderouri Bancă – această opţiune permite listarea unui borderou de depunere în
bancă cu lista de extrase pe care le emitem la încasare. Pentru a funcţiona corect
trebuie să avem grijă să completăm în fişierul Terţi fiecare fişă de client
 Mailing – această opţiune permite compunerea scrisorilor în vederea trimiterii
mailingului
 Buget/Gestiune
Situaţia Bugetară
Carte Mare Analitică
Balanţa Analitică
Situaţie Analitică- această listare este de fapt o balanţă care prezintă pentru
fiecare cont al contabilităţii generale repartiţia analitică pe coduri. Această listare ne
permite să cunoaştem pentru o perioadă determinată cum au fost repartizate cheltuielile
de electricitate între diferitele departamente ale societăţii.Înainte de listare programul va
solicita să precizăm dacă totalurile vor fi sau nu afectate. Dacă optăm pentru DA balanţa
va conţine pentru fiecare cont un total al înregistrărilor cărora nu le-au fost atribuite
coduri analitice.
 Formulare Raport
Situaţia patrimoniului
Rezultate financiare
Bilanţ
Cont de profit şi pierdere
Declaraţia de impozit pe profit

45
 Submeniul HELP
 Resurse/Informaţii – efectuează :
Verificarea fişierelor societăţii
Test DST per înregistrări
Test conturi
Test dubluri conturi
Test clase
Test asupra conturilor din DST
Test de coerenţă pentru terţi
Test de coerenţă
 Mod simplificat – se efectuează atunci cînd ne interesează doar veniturile şi
cheltuielile, precum şi poziţia băncii sau casei

 REGULI DE UTILIZARE
 Pasul 1. Instalare
 Pasul 2. Configurare ( verificare )
 Pasul 3. Introducere solduri iniţiale/rulaje
 Pasul 4. Operare documente
 Pasul 5. Închidere/Redeschidere

 RECOMANDĂRI
 Instalare - Monopost
- Reţea
 Reindexare
 Salvare baza de date
Ansamblul de elemente prezentat de mai sus alcătuiesc un proces de prelucrare şi
transmitere a datelor pe cale electronică alcătuind astfel un sistem informatic.
Cele trei componente majore care formează sistemul informatic sunt : Intrările-
Prelucrările-Ieşirile.

46
Cu ajutorul documentelor justificative intră în program toate datele despre furnizori,
clienţi, casa, banca, personal- salariile. Noi avem responsabilitatea de a prelucra aceste
documente, date, informaţii.
Onglinda societăţii prelucrate fiind Bilanţul contabil, la sfârşitul exerciţiului financiar.

5.4. Contabilitatea operaţiilor privind decontărilor cu furnizorii şi clienţii

Contabilitatea operaţiunilor cu furnizorii

Romabelt Import-Export SRL controlează procesul de aprovizionare prin intermediul

unei proceduri interne prin care asigură conformitatea produsului/serviciului aprovizionat
cu cerinţele specifice, inclusiv cu cele legale şi reglementare.Tipul şi amploarea
controlului efectuat asupra furnizorului şi asupra produsului aprovizionat depinde de
efectul produsului aprovizionat asupra realizării ulterioare a produsului sau asupra
produsului final.
Societate comercială Romabelt se aprovizionează cu :
 Materiale auxiliare 95.362,02 lei
(profile nevopsit, pofile culori, garnitura geam, balama)
 Marfă din import 57.219,45 euro
 Mijloace fixe 32.647,06 lei
 Programe informatice 12.153,13 lei
Pentru realizarea mijloacelor fixe achiziţionate societatea comercială a achitat un avans în
sumă de 10.000 lei. Diferenţa a fost achitată pe baza disponibilului din cont bancar.
Pentru plata aferentă achiziţionării materiilor auxiliare societatea emite un CEC bancar,
care va fi plătit în 10 zile de la efectuarea aprovizionării.Marfa achiziţionată va fi plătit
din disponibilul din banca de devize.Pentru programul informatic a fost emis ulterior o
factură în care se acordă un scont de 5%.
De asemenea în ianuarie 2008 au fost emise facturi reprezentând diverse lucrări şi
servicii executate de către terţi, valoarea acestora fiind de 23.646,29 lei, din care 12.600
lei reprezentând o cheltuială aferentă lunii decembrie 2007, dar factura a fost emisă
ulterior.Plata acestor facturi fiind realizat din disponibilul din caserie în sumă de 4.000
lei, diferenţa fiind achitată prin virament bancar. TVA 19%

47
 Înregistrarea aprovizionării cu profile nevopsit, pofile culori, garnitura geam,
balama (materiale auxiliare) pe baza facturii nr. 123/22.02.2008

% = 401 113.480,80
3021 Furnizori 95.362,02
Materiale auxiliare
4426 18.188,78
TVA deductibilă

 Achitarea pe baza filei de CEC nr 43/24.02.2008 a datoriei din aprovizionarea cu

profile nevopsit, pofile culori, garnitura geam, balama (materiale auxiliare).

401 = 403 113.480,80

Furnizori Efecte de plătit

 Efectuarea plăţii pe baza filei CEC nr 43/24.02.2008

403 = 5121 113.480,80

Efecte de plătit Conturi la bănci în lei

 Înregistrarea aprovizionării cu marfă din import la cursul de zi BNR=3,1340

371 = 401 179.325,70

Mărfuri Furnizori

 Societatea fiind plătitor de TVA , înregistrarea taxei pe valoarea adăugată se face

cu taxare inversă :

4427 = 4426 34.071,88

48
 TVA deductibilă TVA colectată

 Plata mărfurilor se face la cursul de valută BNR , diferenţa de curs valutar poate
fi astfel favorabil sau nefavorabil .În cazul nostru cursul de valuta la data
achitării facturii este de 3,6854 lei , deci pentru societate este nefavorabil

401 = 5124
Furnizori Conturi la bănci în valută

5124 = 765
Conturi la bănci în valută Venituri din diferenţe
de curs valutar

sau

% = 5124 204.834,19
401 Conturi la bănci în valută 179.325,70
Furnizori
665 25.508,49
Cheltuieli din diferenţe
de curs valutar

 Înregistrarea avansului acordat pentru realizarea autoutilitară, Volkswagen LT35

(mijloacelor fixe)

409 = 5121 10.000,00

49
 Avansuri acordate Conturi la bănci în lei
furnizorilor

 Achiziţionarea autoutilitară, Volkswagen LT35 (mijloac fix) şi înregistrarea în

contabilitate se face după recepţia Volkswagen LT35, mijlocului fix respectiv cu
factura nr 34/01.03.2008.

% = 404 38.850,00
213 Furnizori din imobilizări 32.647,06
Mijloace fixe
4426 6.202,94
TVA deductibilă

 Achitarea cu ordin de plată nr 175/15.03.2008 Volkswagen LT35, (a mijlocului

fix) achiziţionat

404 = % 38.850,00
Furnizori din imobilizări 409 10.000,00
Avansuri acordate
furnizorilor
5121 28.850,00
Conturi la bănci în lei

 Înregistrarea valorii programului informatic FENESTRA 2000 şi programul

ALUPO determinat de comisia de recepţie :
Achiziţionarea prin factura nr 65/14.03.2008 a fost necesar pentru proiectarea şi
dezvoltarea desenelor pentru confecţii de PVC programul FENESTRA 2000 şi
pentru confecţii din aluminiu programul ALUPO:

% = 404 14.462,22
208 Furnizori din imobilizări 12.153,13

50
 Alte imobilizări
necorporale
4426 2.309,09
TVA deductibilă

 Înregistrarea facturii privind scontul acordat de 5% de furnizorul programului

informatic FENESTRA 2000 şi programul ALUPO prin factura nr
65/14.03.2008 :

404 = 767 607,66

Furnizori de Venituri din sconturi
imobilizări obţinute

 Înregistrarea taxei pe valoarea adăugată deductibilă mai mică decât cea

înregistrată iniţial :

404 = 4426 115,45

Furnizori de TVA deductibilă
imobilizări

 Plata programului informatic FENESTRA 2000 şi programul ALUPO prin

conturi la bănci în lei.

404 = 5121 13.739,11

Furnizori din imobilizări Conturi la bănci în lei

 În ianuarie 2008 au fost emise facturi reprezentând diverse lucrări şi servicii

executate de către terţi, convorbiri telefonice, valoarea acestora fiind de
23.646,29 lei, din care 12.600 lei reprezentând o cheltuială aferentă lunii

51
 decembrie 2007 .Plata acestor facturi fiind realizat din disponibilul din caserie
în sumă de 4.000 lei, diferenţa fiind achitată prin virament bancar. TVA 19%
Înregistrarea serviciilor medicale de medicina muncii aferente lunii decembrie
pentru care factura a fost emisă în luna ianuarie :

% = 408 14.994,00
628 Furnizori-facturi nesosite 12.600,00
Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terţi
4428 2.394,00
TVA neexigibil

 Cu primirea facturii de la furnizor SC ACCEPTUS MED se efectuează

următoarele înregistrări, cu factura numărul 72/17.03.2008 :

408 = 401 14.994,00

Furnizori-facturi nesosite Furnizori
şi
4426 = 4428 2.394,00
TVA deductibil TVA neexigibil

 Înregistrarea cheltuielilor cu autoutilitări, revizie tehnică, montare anvelope

iarnă, echilibrat roţi (lucrăriile şi serviciile executate de terţi) chiriei, servicii
publicitate în Pagini Aurii :

% = 401 13.145,09
611 Furnizori 6.000,00

52
 Cheltuieli cu intreţinerea
şi reparaţiile
612 1.873,84
Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile
de gestiune şi chirii
623 3.162,95
Cheltuieli cu protocol,reclamă
şi publicitate
4426 2.108,30
TVA deductibilă

 Stingerea datoriei faţă de furnizorul SC ACCEPTUS MED de autoutilitări,

revizie tehnică, montare anvelope iarnă, echilibrat roţi (lucrări şi sevicii
executate).

401 = % 28.139,09
Furnizori 5311 4.000,00
Casa în lei
5121 24.139,09
Conturi la bănci în lei

Contabilitatea opereraţiunilor cu clienţii

ROMABELT IMPORT-EXPORT SRL înainte de transmiterea unei oferte sau acceptării

unui contract sau a unei comenzi efectuează analize pentru a determina capabilitatea sa
de a îndeplini cerinţele clienţilor.Atunci când se cer amendamente sau modificări la
comenzi/contracte existente, societatea analizează capabilitatea sa de a satisface noile
cerinţe.
Ofertarea pentru curele de transmisie se execută :
-verbal pentru clienţii care se aprovizionează direct din magazin
-telefonic, pentru clienţii care abordează această cale

53
-prin fax, pentru dealeri ROMABELT.
După realizarea fazei de ofertare, unde clientul sau dealerul s-a decis asupra
tipodimensiunilor şi a cantităţii, se întocmeşte Contractul de vânzare .
Documentele care se predau clientului sunt următoarele :
-factura fiscală
-avizul de expediţie
-certificatul de calitate, împreună cu instrucţiuni de exploatare.
Clienţii, în cazul reclamaţiilor de calitate privind curelele de transmisie întocmesc la
sediul magazinului fişa Sesizare, unde prezintă toate datele înscrise în această fişă, pentru
a se putea face o evaluare corectă a cauzelor.

Societatea comercială în luna ianuarie vinde unor clienţi ai săi marfă în valoare de
11.718,37 lei, curelele de transmisie se vinde pe tot teritoriul ţării, încasarea facturilor se
face prin bancă ăn contul curent sau prin casă :

 Înregistrarea vânzării curelelor de transmisie (mărfurilor) către clienţi şi

descărcarea gestiunii

4111 = % 13.944,86
Clienţii 707 11.718,37
Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 2.226,49
TVA colectată

607 = 371 6.131,78

Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri

 Încasarea clenţilor prin bancă în contul curent sau prin casă prin chitanţa nr
1573/14.01.2008

54
 % = 4111 13.944,86
5121 Clienţii 4.567,72
Conturi la bănci în lei
5311 9.377,14
Casa în lei

Proiectarea confecţiilor din PVC, Al, se realizează în mai multe etape, începând de la
clientul care vede desenul iniţial ( în ofertă ), vede fişa de măsurători ( schiţe,cote) până
la lansarea şi urmărirea lucrărilor.
Pe baza Cererii de ofertă transmisă de către client se elaborează o Ofertă de preţ iniţială
calculată în programul informatic Fenestra 2000 . În cazul în care clientul semnează
oferta de preţ se desfăşoară următoarele activităţi :
-se înregistrează Oferta în Grafic urmărire comenzi
-se vizitează clientul la sediu în scopul efectuării de măsurători exacte
Pe baza Ofertei de preţ acceptată de către client, se întocmeşte contractul.
După realizarea lucrării,se completează dosarul clientului, care conţine :
-Cerere pentru confecţie
-Contractul de prestări servicii
-Devizul de lucrări
-Procesul verbal de recepţie al lucrării
-Declaraţia de conformitate
-Formularul „Sesizări în legătură cu comportarea produsului pe perioada de garanţie”
Reclamaţiile clientului cu referire la produsele, serviciile livrate sunt înregistrate,
analizate şi soluţionate, se întreprind acţiuni adecvate pentru a preveni reapariţia acestora.

Societatea Romabelt realizează în cursul lunii ianuarie venituri din producerea şi punerea
în funcţiune a pereţilor cortină, lucrări executate şi servicii prestate, în valoare de
117.374,16 lei, din care facturează 19.020,57 lei avans , care este încasat în contul
curent.

 Înregistrarea avansului de la client

55
 4111 = % 22.634,48
Clienţii 419 19.020,57
Clienţi – creditori
4427 3.613,91
TVA colectată

5121 = 4111 22.634,48

Conturi la bănci în lei Clienţii

 După finalizarea lucrărilor se emite factura finală nr 76/21.01.2008 :

4111 = % 117.040,77
Clienţii 707 117.374,16
Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 18.687,18
TVA colectată
419 -19.020,57
Clienţi – creditori (stornare)

 Încasarea creanţei, mai puţin avansul primit anterior

5121 = 4111 117.040,77

Conturi la bănci în lei Clienţii

 Descărcarea gestiunii a curelelor de transmisie, a materiilor prime :

602 = 3021 86.949,99

Cheltuieli cu materiile Materii prime

56
 prime

 Societatea emite o factură fiscală nr 34/27.01.2008 în ianuarie de 67.485,55 lei ,cu

menţiunea lucrări efectuate în luna decembrie conform contractului de prestări
servicii, care constă în producerea şi montarea tâmplăriilor din aluminiu. Astfel
venitul este aferent lunii anterioare şi înregistrarea în contabilitate se efectuează
astfel :

418 = % 80.307,80
Clienţi – facturi 704 67.485,55
de întocmit Venituri din lucrări
executate şi servicii prestate
4428 12.822,25
TVA neexigibil

 După emiterea facturii nr 34/27.01.2008

4111 = 418 67.485,55

Clienţii Clienţi – facturi
de întocmit

4428 = 4427 12.822,25

TVA neexigibil TVA colectat

 Încasarea creanţei

5121 = 4111 80.307,80

Conturi la bănci în lei Clienţii

57
Societatea a livrat tâmplărie PVC (produse finite) unui client în anul 2005 care nu a
efectuat plata facturii din cauză că a dat faliment, astfel datoria clientului a devenit
creanţă incertă

 Livrarea de tâmplărie PVC ( produselor finite) pe bază de factură nr 17.12.2005

4111 = % 16.212,36
Clienţii 701 13.623,83
Venituri din vânzarea
produselor finite
4427 2.588,53
TVA colectată

 Descărcarea gestiunii a tâmplăriei PVC (de produse finite) vândute

711 = 345 12.500,49

Variaţia stocurilor Produse finite

 Separarea creanţei incerte

4118 = 4111 16.212,36

Clienţi incerţi sau în Clienţii
litigiu

 Scoaterea din activ a creanţei incerte

% = 4118 16.212,36
654 Clienţi incerţi sau în 13.623,83
Pierdiri din creanţe şi litigiu
debitori diverşi
4427 2.588,53

58
 TVA colectată

5.5. Contabilitatea operaţiilor privind decontărilor cu personalul,asigurările sociale

şi buget de stat

Contabilitatea operaţiilor cu personalul

Societatea are 35 de angajaţi, selectează şi angajează persoane competente din punct de

vedere al studiilor, instruirii, al abilităţii şi al experienţei adecvate pentru efectuarea
sarcinilor.
Angajatorul are obligaţia de a ţine evidenţa orelor de lucru prestate de către fiecare
salariat, şi a supune controlului inspecţiei muncii această evidenţă ori de câte ori i se
solicită acest fapt.
Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă, fiecare salariat are
dreptul la un salariu exprimat în bani. Se pot stabili modalităţi de plată a salariului, în
cazul meu plata salariilor se face şi în numerar prin caseria firmei, şi prin virament pe
card bancar deschis pe numele salariatului.
Înregistrarea statului de salarii şi a obligaţiilor de plată aferente

 Cheltuieli cu salariile personalului

641 = 421 23.406,00

Cheltuieli cu salariile Personal - salarii
personalului datorate

 Contribuţia unităţii la asigurările sociale: 23.406 * 19,50% = 4.556

59
 6451 = 4311 4.556,00
Contribuţia unităţii Contribuţia unităţii la
asigurările sociale asigurările sociale

 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj: 23.406 * 1% = 234

6452 = 4371 234,00

Contribuţia unităţii Contribuţia unităţii la
pentru ajutorul de şomaj fondul de şomaj

 Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate: 23.406 * 5,5% = 1287

6453 = 4313 1.287,00

Contribuţia angajatorului Contribuţia angajatorului
pentru asigurările sociale pentru asigurările sociale
de sănătate de sănătate

 Contribuţia unităţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale sunt definite

în cote diferenţiate în funcţie de risc, stabilite pe baza nomenclatorului
activităţilor din codul CAEN : 23.406 * 1,05% = 247

6451 = 4311. analitic 247,00

Contribuţia unităţii la Contribuţia unităţii la
asigurările sociale asigurări sociale

 Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă: 23.406 * 0,75% = 176

635 = 447. analitic 176,00

Cheltuieli cu alte impozite, Fonduri speciale-taxe şi
taxe şi vărsăminte asimilate vărsăminte asimilate

60
  Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii: 23.406* 0,85 % =199

6453 = 4313. analitic 199,00

Contribuţia angajatorului pentru Contribuţia angajatorului pentru
asigurările sociale de sănătate asigurările sociale de sănătate

 Contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale:

23.406*0,25%= 59

6452 = 4373 59,00

Contribuţia unităţii pentru
ajutorul de şomaj

Reţineri la sursă privind contribuţiile şi impozitul pe venituri din salarii, sume datorate de
angajaţi conform statului de salarii :

421 = 4312 2.235,00

Personal – salarii Contribuţia personalului la
datorate asigurările sociale

421 = 4372 121,00

Personal – salarii Contribuţia personalului la
datorate fondul de şomaj

421 = 4314 1.524,00

Personal – salarii Contribuţia angajaţilor pentru
datorate asigurările sociale de sănătate

61
 421 = 444 1.577,00
Personal – salarii Impozitul pe venituri
datorate de natura salariilor

 Avansuri reţinute (chenzina I)

421 = 425 4.500,00

Personal – salarii Avansuri acordate
datorate personalului
Se scriu formulele contabile aferente achitării la caserierie şi virament pe card bancar a
restului de plată la chenzina a II-a şi virării cu ordin de plată a datoriilor înregistrate în
statul de salarii.Aceste sume sunt datorii curente, termenul de plată este mai mic de un an.
Începând cu 1 ianuarie 2008 aceste creanţe fiscale se plătesc în două conturi unice :
- bugetul de stat
- bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor speciale

 Achitarea în numerar a chenzinei a II-a

421 = 5311 4.902,00

Personal – salarii Casa în lei
datorate

 Achitarea prin virament pe card bancar

421 = 5121 7.500,00

Personal – salarii Conturi la bănci în lei
datorate

62
  Achitarea obligaţiilor de plată la bugetul de stat

5125 = 5121 1.577,00

Sume în curs de decontare Conturi la bănci în lei

 Achitarea obligaţiilor de plată la bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor

speciale

5125 = 5121 10.638,00

Sume în curs de decontare Conturi la bănci în lei

Impozitele, taxele şi contribuţiile pe care societatea le datorează le declară prin

formularul 100 „Privind obligaţiile de plată la bugetul de stat” şi prin formularul 102
„Privind obligaţiile de plată la bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor speciale”.
Organul fiscal transmite înştiinţarea despre modul cum s-a efectuat stingerea obligaţiilor
fiscale.După primirea înştiinţării în contabilitate se efectuează următoarele înregistrări :

% = 5125 12.215,00
4312 Sume în curs de decontare 2.235,00
Contribuţia personalului la
asigurările sociale

4372 121,00
Contribuţia personalului la
fondul de şomaj
444 1.577,00

63
 Impozitul pe venituri
de natura salariilor
4314 1.524,00
Contribuţia angajaţilor pentru
asigurările sociale de sănătate
4311 .analitic 4.556,00
Contribuţia unităţii la
asigurările sociale
4313 .analitic 1.287,00
Contribuţia angajatorului pentru
asigurările sociale de sănătate
4371 234,00
Contribuţia unităţii la
fondul de şomaj
447.analitic 176,00
Fonduri speciale-taxe şi
vărsăminte asimilate
4373 59,00
4311.analitic 247,00
Contribuţia unităţii la
asigurările sociale
4313.analitic 199,00
Contribuţia angajatorului pentru
asigurările sociale de sănătate

Contabilitatea impozitului pe profit

Societatea Romabel este plătitor pe impozit pe profit, 16%. Profitul impozabil se

calculează ca diferenţă între veniturile obţinute şi cheltuielile efectuate pentru realizarea
acestora, dintr-un an fiscal din care se scad veniturile neimpozabile şi sumele deductibile
şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

64
Calcularea impozitul pe profit aferent anului 2007

Societatea a obţinut total venituri în sumă de 3.960.166,70 lei şi cheltuieli totale în sumă
de 3.549.006,36 lei.
- se analizează gradul de îndatorare , fiindcă societatea a încheiat contracte de leasing ,
dacă este mai mică de 3, atunci cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile integral .
Grad de îndatorare=(Capitalul împrumutat sold iniţial+sold final):2/(Capitalul propriu
sold iniţial+sold final):2
-se analizează cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2%
-se analizează cheltuielile sociale în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii
cheltuieliilor cu salariile personalului

Determinarea rezultatului impozabil:

Rezultatul impozabil = rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile

 Rezultatul contabil = venituri – cheltuieli = 3.960.166,70-3.549.006.36 = 411.160,34

 Cheltuieli nedeductibile contabile = 47.113,15
 Rezultatul impozabil = 411.160,34+47.113,15*16%= 73.324
 Înregistrarea impozitului pe profit datorat

691 = 441 73.324,00

Cheltuieli cu impozitul Impozitul pe profit
pe profit

 Virarea cu ordin de plată a impozitului pe profit până la data de 15.04.2008

5125 = 5121 73.324,00

Sume în curs de decontare Conturi la bănci în lei

65
 Înregistrarea în contabilitate după înştiinţarea primită de la organele fiscale :

441 = 5125 73.324,00

Impozitul pe profit Sume în curs de decontare

CONCLUZII

SC ROMABELT IMPORT-EXPORT SRL , producător de tâmplărie aluminiu şi PVC

şi de faţade satisface cerinţele clienţilor, oferându-le acestora produse performante de
un înalt nivel calitativ conform nevoilor şi aşteptărilor lor. Colaborând cu furnizori de
renume mondial, clienţii socieţii ROMABELT IMPORT-EXPORT SRL beneficiează
de un partener care îmbină experienţa proprie cu cea a numeroşilor şi puternicilor săi
furnizori.
Strategia societăţii este de a-şi consolida poziţia pe piaţă prin realizarea şi creşterea
reputaţiei firmei din punct de vedere al calităţii la un nivel cât mai ridicat. După
părerea mea societatea este conştientă că singura raţiune de a exista este satisfacerea
nevoilor clienţilor ei şi că doar furnizând produse de calitate pot fi competitivi pe o
piaţă concurenţială. În acest context propun ca produsele pe care le oferă să
îndeplinească următoarele cerinţe :
 Creşterea satisfacţiei clenţilor prin înţelegerea necesităţilor şi aşteptărilor
acestora, în plus faţă de cerinţele exprimate;

66
  Creşterea succesului pe piaţă al societăţii prin comunicarea politicii şi
obiectivelor pentru creşterea conştientizării, motivării şi implicării
personalului din societate;
 Îmbunătăţirea continuă a proceselor din cadrul societăţii;
 Loialitate faţă de partenerii săi de afaceri.

BIBLIOGRAFIE

1. Atanasiu Pop, Contabilitatea financiară Românească, Editura Intelcredo, Cluj

Napoca, 2002
2. Constantin Staicu, Ion Rogoveanu, Magdalena Mihai, Cristian Drăgan,
Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Craiova, 2003
3. Florin Coman, Contabilitatea financiară a societăţii comerciale, Editura Luminală,
Bucureşti, 2002
4. Iacob Petru Pântea, Atanasiu Pop, Contabilitatea financiară a întreprinderii,
Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004
5. Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitatea financiară Românească,
Editura Intelcredo, Deva, 2007
6. N. Dobrotă, Coordonator, Dicţionar de economie, Editura Economică. Bucureşti,
2000

67
7. Niculaie Feleagă, Sisteme contabile comparate, Ediţia a II-a,vol. III, Editura
Economică, Bucureşti 2000
8. Mihai Ristea, Mirela Dima, Contabilitatea societăţii comerciale, Editura
Universitară, Bucureşti, 2002
9. Mihai Ristes., Noul sistem din România, Editura Cantimex, Bucureşti, 2004
10. Octavian Bojian, Contabilitate generală, Editura Universitară, Bucureşti, 2001
11. Ramona Neag, Contabilitate financiară, Editura Universitară, Târgu Mureş, 2007
12. Rodica Cistelecan, Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Târgu Mureş,
2007

68