Sunteți pe pagina 1din 30

Liceul Sever Bocu Lipova

Lucrare pentru certificarea competentelor profesionale nivel III

Sesiunea 2013

Contabilitatea furnizorilor

Profesor coordonator:

Elev:

Rancu Emanuela

Manea Madalina

Promotia 2012-2013
2

Cuprins
Tema: Contabilitatea furnizorilor Argument...4 Prezentarea societatii S.C Madalina S.R.L...................5 Capitolul I.6 1.1.Notiuni teoretice furnizori 1.2 Definitii 1.3 Prezentarea principalelor conturi folosite in relatiile cu furnizorii Datorii comerciale Clasificarea datoriilor 1.2.1.Contul 401 Furnizori 1.2.2.Contul 403Efecte de platit 1.2.3.Contul 404Furnizorii de imobilizari 1.2.4.Contul 405Efecte de platit pentru imobilizari 1.2.5.Contul 408Furnizori facturi-nesosite 1.2.6. Contul 409Furnizori-debitori CapitolulII.15 Documente justificative utilizate in evidenta operativa 2.1 Tipuri de documente CapitolulIII19 Notiuni de marketing 3.2.1.Politica de distributie si rolul acesteia 3.2.2Conceptul de distributie 3.2.3.Rolul economic si social al distributiei 3.2.4. Locul distributiei in mixul marketingului 3.2.5.Canale de distributie Capitolul IV ..23 Monografie contabila cuprinzand operatiuni efectuate de S.C Madalina S.R.L in luna Ianurie 2012 1.2 30 articole contabile 1.3 Registrul Cartea Mare 1.4 Balanta

Argumentul
Am ales si tratat cu mult interes tema Contabilitatea furnizorilor deoarece este foarte complex, foarte folositoare si este important ca o persoan sa detin cunostinte despre modul de lucru al furnizorilor. Tema lucrrii o constituie relaiile pe care o societate comercial le realizez cu furnizorii. Orice societate comercial are relaii economice cu terii, persoane fizice sau juridice. Din categoria teriilor, pe lng clieni, salariai, bugetul statului, acionarii, societiile din cadrul grupului, un loc important n desfaurarea activitii unei societai comerciale l dein furnizorii Lucrarea aceasta contine IV Capitole in care am definit Contabilitatea furnizorului si am redat ntr-o maniera detaliata ansamblul de operaiuni economice i financiare realizate de activitatile intreprinderilor in relaie cu una dintre componentele mediului extern, i anume furnizorii. Furnizorii unei intreprinderi reprezinta partenerii intreprinderii de la care aceasta se aprovizioneaza cu materii prime, materiale, energie electric, termic, ap etc. Relaiile economice ale intreprinderii atat cu clientii, cat i cu furnizorii se concretizeaz in contracte economice.Reprezint partenerii intreprinderii de la care aceasta se aprovizioneaz cu materii prime, materiale, energieelectric, termic, ap etc.n cadrul unei uniti de producie, contabilitatea este cea care evideniaz cel mai bine att intrrile, ct i ieirile, motiv pentru care am dorit s ptrund i eu n tainele acestei importante activiti alegndu-mi ca tem Contabilitatea furnizorilor. ntreprinderea are unul din principalele sale obiective adoptarea celor mai avantajoase decizii n privina alegerii furnizoriilor pentru fiecare categorie de factori de producie n parte. Pentru alegerea celor mai eficiente variante de de furnizori se pot utiliza propunerea matematic lundu-se n calcul mai multe elemente: cheltuieli de transport-aprovizionare, preul factorului de producie, cantitiile necesare, termenele de aprovizionare etc. Pentru sigurana continuitii activitii, fara ntreruperi legate de neonorarea comenzilor, cu furnizorii se ncheie contracte pe perioade de timp delimitate Este important cunoaterea furnizorilor i inerea evidenei acestora deoarece astfel putem cunoate mai bine situaia fiecruia, putem opta pentru o mai bun primire a mrfurilor,a calitii acestora i o mai bun funcionare a unitii.Trebuie s ne informm ct mai bine despre persoanele i societatea cu care vom lucra.De asemenea trebuie cunoscut calitatea materialelor folosite i locul de provenien al acestora. n redacterea lucrrii am urmrit realizarea urmtoarelor competene: -efectuarea de lucrri contabile de complexitate medie n cadrul ntreprinderii; -verificarea exactitii datelor nscrise i corectitudinea etapelor contabile prin intocmirea balanei de verificare; -respectarea legislaiei n domeniul financiar-contabil;

-utilizarea tehnicilor de marketing, politicilor de marketing, utilizarea mijloacelor informatice n vederea redactrii lucrrii i programului de contabilitae pentru realizarea aplicrii practice sub forma de contabilitate informatizat; -comunicarea cu clienii; -utilizarea mijloacelor informatice n realizarea activitii financiare; n concluzie, prin aceasta lucrare se incearca sa se scoata n evidena rolul incontestabil pe care l are Contabilitatea Furnizorilor n activitatea ntreprinderii.

Capitolul I
1.1Notiuni teoretice furnizori Prin furnizor se nelege un agent economic care , n calitate de vnztor, pune la dispoziia terilor bunuri sau servicii contra cost, pe baza unei nelegeri prealabile. In contabilitatea furnizorilor se nregistreaz operatiunile privind achizitiile de bunuri,lucrri executate i servicii prestate (conturile 401 i 404).Avansurile acordate furnizorilor se nregistreaz n contabilitate n conturi distincte.Bunurile cumprate, lucrrile executate i serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidentiaz distinct n contabilitate.Datoriile n valut se nregistreaz n contabilitate att n lei, la cursul de schimb de la data efecturii operatiunilor, ct i n valut.Operatiunile n valut trebuie nregistrate n momentul recunoaterii initiale n moneda de raportare (leu), aplicndu-se sumei n valut cursul de schimb dintre moneda de raport are i moneda strin, la data efecturii tranzactiei.Contabilitatea furnizorilor se tine pe fiecare persoan fizic sau juridic.n contabilitatea analitic furnizorii se grupeaz astfel: interni i externi, iar n cadrul acestora pe termene de plat. In contabilitatea furnizorilor se inregistreaza operatiunile privind cumpararile, respectiv livrarile de marfuri si produse, lucrarile executate si serviciile prestate, precum si alte operatiuni efectuate.Avansurile acordate furnizorilor, precum si cele primite de la clienti se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte Contabilitatea trebuie sa gestioneze informatia despre furnizori, sa inregistreze in sistem facturile de la furnizori, precum si alte tranzactii (note de debit, credit, plati in avans, etc.), sa asigure procesul de aprobare a facturilor pentru plata, sa efectueze platile si sa reconcilieze platile cu extrasul de cont bancar.Contabilitatea furnizorilor trebuie sa asigure instrumente eficiente de control asupra platilor, pentru a optimiza planificarea acestora.Contabilitatea furnizorilor trebuie sa fie integrata in intreg sistemul informational;informatia referitoare la tranzactiile efectuate urmeaza sa fie transmisa in contabilitatea generala, fiind inregistrata in conturile corespunzatoare. Activitatea oricarei ntreprinderi, este puternic influenata de aceasta colaborare cu furnizorii, ntruct este singura modalitate de a desfaura o activitate eficient din

punct de vedere economic i care totodata sa aduc profitul ateptat ntreprinzatorului.Inca de la constituire o societate trebuie sa creeze o serie de datorii pentru a putea demara activitatea, datorii care mpreun cu capitalul social formeaza capitalul permanent al ntreprinderii.Pe lng aceste datorii pe termen lung exista si o alta categorie deosebit de importanta si anume aceea a datoriilor pe termen scurt ocazionate de relatiile intreprinderii cu bugetul Asigurarilor Sociale, cu bugetul statului, cu proprii sai angajai i nu n ultimul rnd cu furnizorii. Furnizorii devin din ce in ce mai influenti pe parcurs ceea ce ii determina sa creeze un grup fie el si restrans de clienti, insa puternic.Atunci cand nu exista produse inlocuitoare sau atunci cand marfa este una importanta pentru client, puterea furnizorilor creste. Totodata, furnizorul este mai insemnat daca produsele oferite de el reprezinta o intrare importanta pentru magazinul administratorului respectiv. Daca vom presupune ca administratorul unui magazinului nu isi onoreaza plata la timp, nici furnizorul nu isi va mai asuma responsabilitatea pentru calitatea marfii livrate sau probabil pur si simplu va renunta la clientul sau, orientandu-se catre comerciantii seriosi. Cand un furnizor va remarca un client responsabil si constiincios, acesta ii va prezenta oferte atractive si reduceri de pret. Exemple de furnizori: - producatorii, distribuitorii, importatorii de materii prime, materiale, semifabricate, componente - prestatorii de servicii (banci, agentii de resurse umane, firme de consultanta, agentii de publicitate etc.) - persoane fizice Conturile de furnizori sunt date de baza folosite in cadrul Contabilitatii Furnizorilor. Pentru fiecare furnizor definit in sistem trebuie creata o data de baza (un cont de furnizor). Toate operatiunile cu furnizorii sunt inregistrate prin intermediul acestor date de baza. In acest fel, este actualizata atat fisa furnizorului (registrul de furnizori), cat si registrul general (registrul Carte Mare), prin intermediul contului de reconciliere asociat contului de furnizor. Datele de baza pentru conturile de furnizori contin informatii care controleaza modul de inregistrare si de procesare a tuturor operatiunilor economice care au legatura cu un furnizor. Ele sunt folosite nu numai in Contabilitatea Financiara, ci si in Gestiunea Materialelor,iar prin stocarea datelor de baza la nivel central aceste informatii nu trebuie introduse decat o singura data in sistem, in felul acesta evitandu-se inconsistentele (de exemplu, daca un furnizor isi schimba adresa, aceasta modificare se face o singura data , iar noua informatie va fi imediat disponibila atat departamentului financiar cat si celui de aprovizionare. Informatiile continute in datele de baza sunt folosite astfel:

Ca valori implicite, atunci cand se inregistreaza o operatiune contabila (de exemplu, termenii de plata specificati aici sunt propusi de sistem in timpul introducerii unui document, deci nu trebuie introdusi de utilizator) Pentru a controla atat modul de introducere a operatiunilor contabile, cat si procesarea ulterioara a acestora. Despre furnizori, intreprinderea are nevoie de o serie de informatii cum ar fi: dimensiunile si calitatea ofertei, preturile practicate, politicile comerciale utilizate,localizarea geografic , etc. Furnizorul, la rndul su, este si el interesat s cunoasc modul n care sunt cotate calitativ produsele sale de ctre beneficiari, pentru a evita reclamatiile si cheltuielile suplimentare generate de acestea i a-i menine i mbunttii permanent calitatea si produselor sale. Evaluarea furnizorilor constituie un instrument de orientare a strategiei n domeniul calitatii dus de ntreprinderea beneficiar n direcia satisfacerii ct mai depline a cerinelor utilizatorilor produsului final. Telul unei firmei este de a stabili relatii reciproc avantajoase cu furnizorii deoarece de succesul acestor relatii depinde mai departe succesul firmei in relatia cu clientii si prin aceasta se asigura prosperitatea firmei . O organizaie poate realiza produse care s respecte anumite cerine (ale clientului, ale societii, ale standardelor n vigoare) n condiiile n care resursele furnizate se ridic la nivelul de calitate ateptat. O relaie reciproc avantajoas cu furnizorii asigur un nalt nivelde calitate, oferind satisfacii tuturor celor interesai de rezultatele organizaiei. Aplicarea principiului relaii reciproc avantajoase cu furnizorii conduce la urmtoarele aciuni: identificarea i selectarea furnizorilor, stabilirea relaiei cu furnizorii a cror balan se schimb de la relaii pe termen scurt, cu alta pe termen lung, crearea unor comunicaii clare i deschise, iniierea unor dezvoltri mixte i mbuntiri comune pentru produse i procese, stabilirea n comun cu furnizorii a nevoilor clienilor, exploatareaacelorai informaii i realizarea de planuri pentru viitor i recunoaterea mbuntirilor obinute de furnizori i a realizrilor acestora. Dupa cum am mai spus, furnizorii unei ntreprinderi se mpart n trei mari categorii: de marfuri, de servicii (prestatori de servicii) si de forta de munca.

1.2 Definitii
Furnizorul reprezinta persoana fizica sau juridica ce livreaza unui client o marfa,un produs sau presteaza un anumit servici. Acesta are o organizare eficienta si procese interne eficace necesare acordarii unor servicii sociale de calitate. Furnizorul relationeaza si comunica permanent cu alti furnizori si cu ntreaga comunitate,

promoveaza o imagine pozitiva a beneficiarilor, celemai bune practici, inovatia si conceptul unei societati incluzive.Furnizorii se angajeaza sa protejeze si sa promoveze drepturile beneficiarilor nceea ce priveste egalitatea de sanse autodeterminarea, autonomia si demnitateapersonala. Furnizorii ntreprind actiuni nediscriminatorii si positive. Furnizorul isi defineste o politica si obiective concrete pe o perioada de trei pna la cinci ani, cuprinse ntr-un plan strategic elaborat cu sprijinul personalului si nconformitate cu prevederile legislatiei n vigoare.Furnizorul faciliteaza accesul la servicii sociale pentru persoanele definite de lege ca potentiali beneficiari, fara discriminare de sex, vrsta, religie, apartenenta etnica sau nationalitate si stabileste criterii obiective de eligibilitate si admitere, n functie de tipurile de servicii sociale furnizate si de resursele disponibile. Furnizorul se asigura ca beneficiarii au responsabilitati si ndatoriri pe care lecunosc si pe care trebuie sa le respecte. Pentru acordarea unei game variate de servicii sociale, furnizorul trebuie sa beneficieze de aportul unor echipe multidisciplinare si sa dezvolte parteneriate multilaterale cu alti furnizori, care sa valorifice contributiile tuturor utilizatorilor de servicii sociale si ale partenerilor potentiali, inclusiv ale comunitatii locale, angajatorilor si altor factori de interes.Furnizorul acorda servicii sociale n functie de nevoile beneficiarilor si are n vedere, permanent, evolutia situatiilor de risc si profilul potentialilor beneficiari, pentru furnizorul, n cadrul procesului de furnizare a serviciilor sociale, asigura beneficiarilor respectarea demnitatii, gestionarea propriilor bunuri si a dreptului la intimitate personala. Furnizorul elaboreaza propriul cod de etica, ale carui prevederi sunt aduse la cunostinta personalului ce va fi obligat sa le respecte. Codul de etica este revizuit n mod regulat, iar beneficiarii sunt informati cu privire la continutul acestuia.Furnizorul elaboreaza proceduri de masurare a satisfactiei beneficiarilor cu privire la conditiile de furnizare a serviciilor sociale si facilitatile oferite, aduse la cunostina beneficiarilor, familiilor sau reprezentantilor lor legali.Regulamentele interne ale furnizorului cuprind proceduri privind nregistrarea,medierea si solutionarea reclamatiilor formulate de beneficiari, familiile acestora saureprezentantii lor legali.elaborarea unor planuri de dezvoltare. Furnizorul implica beneficiarii att n procesul concret de acordare a serviciilor sociale, ct si n procesul decizional cu privire la dezvoltarea comunitara.Furnizorul si desfasoara activitatea n parteneriat cu alti furnizori, cu angajatori si finantatori din sectorul public sau privat, cu asociatii reprezentative ale beneficiarilor,grupuri locale, familii si sustinatori, n vederea cresterii unei game variate de servicii sociale si asigurarii unui impact mai efficient asupra beneficiarilor.Furnizorul are ca obiectiv principal orientarea pe rezultate n beneficiul persoanelor deservite, familiilor sau reprezentantilor legali ai acestora si comunitatii. Impactul serviciilor sociale este monitorizat si evaluat n

permanenta, reprezentnd un element important al proceselor de mbunatatire continua, transparenta si responsabilizare.

Exemple de furnizori: - producatorii, distribuitorii, importatorii de materii prime, materiale, semifabricate,componente - prestatorii de servicii (banci, agentii de resurse umane, firme de consultanta,agentii de publicitate etc.) - persoane fizice Furnizorii se pot clasifica astfel: -Furnizori de bunuri si servicii; -Furnizori de informatie; Furnizori de utilitati. Furnizorii de utilitati reprezinta persoane juridice care n baza unui contract asigura partii contractate utilitatii, gaz, apa, energie termica si energie electrica,financiara,relatiile de munca si reputatia furnizorului.

1.3 Prezentarea principalelor conturi folosite n relaiile cu furnizorii

1.1 Datoriile comerciale (concept) Sunt surse atrase pe termen scurt, obligaii fa de furnizorii de bunuri, lucrri sau prestri de servicii care se vor achita printr-o plat sau conaraprestaie; Pot fi in lei sau n devize; Cele n devize se nregistreaz n lei la cursul zilei, iar cnd cursul de schimb se modific, plata se face la alt curs, determinnd o diferen favorabil sau nefavorabil; avem diferen favorabil cnd cursul scade i vom plti furnizorului mai puin (contul 765 ) i avem diferen nefavorabil cnd cursul crete i vom plti furnizorului mai mult (contul 665).

1.1. Clasificarea datoriilor

a) Dup termenul de scaden (la plat), avem: datorii curente ce trebuie pltite ntr-o perioad pn la 1 an; datorii necurente ce trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de 1 an.

b) Dup modalitatea de plat deosebim: datorii achitate din disponibil n cont; datorii achitate prin caserie n numerar; datorii achitate cu efecte comerciale de plat (bilete la ordin, cambii emise furnizorului).

c) n funcie de sediul furnizorului, avem:


datorii interne (fa de furnizorii din at); datorii externe (fa de furnizorii externi).

d) n funcie de termenul de plat exist: datorii pltite anticipat (pentru care se pot acorda sconturi); datorii pltite la termenul scadent; datorii achitate cu ntrziere dup termenul scadent, fapt ce poate determina penaliti impuse de furnizor, calculate la valoarea net (valoarea datorat fr TVA).

1.2. Conturi utilizate n contabilitatea datoriilor comerciale 1.2.1 Contul 401 Furnizori

Coninut eonomic evideniaz datoriile fa de furnizori i decontarea acestora. Funcia contabil pasiv. n creditul contului 401 Furnizori se nregistreaz: valoarea la pre de cumprare sau prestabilit a materiilor prime i materialelor consumabile, obiectelor de inventar, animalelor tinere i la ngrat, a mrfurilor i ambalajelor intrate n patrimoniu achiziionate cu titlu oneros de la teri pe baz de facturi (301, 302, 303, 341, 346, 351, 354, 356, 357, 361, 371, 381), precum i

10

diferenele de pre nefavorabile aferente, n cazul n care evidena acestora se ine la preuri standard (308, 348, 368, 378, 388); valoarea materialelor achiziionate, nestocate i consumul de energie i ap (604, 605); valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire, facturate de furnizori (409); valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, mrfurilor, ambalajelor etc. achiziionate, n cazul folosirii metodei inventarului intermitent (601, 602, 607, 608); valoarea lucrrilor executate sau a serviciilor prestate de teri (677 la 626, 628, 471); valoarea facturilor primite, n cazul n care acestea au fost evideniate anterior ca facturi nesosite (408); taxa pe valoare adugat nscris n facturile furnizorilor (4426, 4428); valoarea timbrelor fiscale i potale, biletelor de tratament i cltorie i a altor valori achiziionate (532); diferenele nefavorabile de curs valutar la sfritul exerciiului financiar, din evaluarea soldului de valut (665).

n debitul contului 401 Furnizori se nregistreaz: plile efectuate ctre furnizori (162, 512, 531, 541, 542); valoarea acceptat a efectelor comerciale de pltit (403); diferenele favorabile de curs valutar aferente datoriilor ctre furnizori la decontare sau evaluare la sfritul exerciiului (765); valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizrilor plilor cu acetia (409); sumele nete achitate colaboratorilor i impozitul reinut (512, 531, 444); valoarea la pre de nregisrare a produselor cuvenite unitiilor prestatoare ca plat n natur potrivit prevederilor contractuale (345); datorii prescrise anuale (758) valoarea sconturilor obinute de la furnizori (767)

11

valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire, predate furnizorului (409).

Soldul contului reprezint sumele datorate furnizorilor.

1.2.2. Contul 403 Efecte de pltit

Coninut economic evideniaz obligaiile determinate de efectele comerciale nedecontate. Funcia contabil pasiv. n creditul contului 403 Efecte de pltit se nregistreaz: valoarea acceptat a efectelor comerciale de pltit (401); diferene nefavorabile de curs valutar la sfritul exerciiului din evaluarea soldului n valut (665).

n debitul contului 403 Efecte de pltit se nregistreaz: pliile efectuate la scaden pe baz de efecte comerciale (512); diferenele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor comerciale de pltit sau evaluarea acestora la sfritul exerciiului (765).

Soldul contului reprezint valoarea efectelor comerciale de pltit.

1.2.3. Contul 404 Furnizori de imobilizri

Coninut economic evideneaz datoriile fa de furnizori de imobilizri i decontarea acestora. Funcia contabil pasiv. n creditul contului 404 Furnizori de imobilizri se nregistreaz: valoarea imobilizrilor facturate de furnizori, a serviciilor prestate sau a lucrrilor executate de teri pentru realizarea acestor imobilizri (201, 203, 208, 211, 212, 213, 214, 231, 233);

12

obligia de plat a ratelor de leasing financiar pe baza facturilor emise de locator (167); valoarea dobnzilor datorate i facturate potrivit prevederilor contractuale, n cazul leasing-ului financiar (168); taxa pe valoare adugat nscris n facturile furnizorilor de imobilizri (4426, 4428); diferenele nefavorabile de schimb valutar din evaluarea soldului la sfritul exerciiului (665). n debitul contului 404 Furnizori de imobilizri se nregistreaz:

sumele achitate furnizorilor de imobilizri, precum i valoarea avansurilor decontate furnizorilor de imobilizri (162, 512, 531, 541, 232, 234); valoarea acceptat a efectelor de pltit pentru imobilizri (405); datorii prescrise sau anulate (758); valoarea sconturilor obinute de la furnizorii de imobilizri (767); diferenele favorabile de curs valutar aferente datoriilor ctre furnizorii de imobilizri la decontare sau evaluare la sfritul exerciiului (765).

Soldul contului reprezint sumele datorate furnizorilor de imobilizri. 1.2.4. Contul 405 Efecte de pltit pentru imobilizri Coninut economic evideniaz decontarea obligaiei pe baz de efecte comerciale fa de furnizorii de imobilizri. Funcia contabil pasiv. n creditul contului 405 Efecte de pltit pentru imobilizri se nregistreaz: valoarea acceptat a efectelor comerciale de pltit pentru imobilizri (404); diferenele nefavorabile de curs valutar la sfritul exerciiului din evaluarea soldului n valut (665).

n debitul contului 405 Efecte de pltit pentru imobilizri se nregistreaz: plile efectuate ctre furnizorii de imobilizri pe baz de efecte comerciale, la scadena acestora (512); diferenele favorabile de curs valutar constatate la decontare sau evaluare la sfritul exerciiului (765).

13

Soldul contului reprezint valoarea efectelor de pltit pentru imobilizriile achiziionate. 1.2.5. Contul 408 Furnizori facturi nesosite Coninut economic ine evidena decontrilor cu furnizorii pentru datorii pentru care nu s-au primit facturi, datorii neexigibile. Funcia contabil pasiv. n creditul contului 408 Furnizorifacturi nesosite se nregistreaz: valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrrilor executate sau a serviciilor prestate de ctre furnizori (301, 302, 303, 361, 371, 381, 4428, 604, 605, 611 la 626, 628); diferenele nefavorabile de curs valutar nregistrate la nchiderea exerciiului, aferente datoriilor ctre furnizorii pentru care nu s-au primit facturile (665).

n debitul contului 408 Furnizorifacturi nesosite se nregistreaz: valoarea facturilor sosite (401); diferenele favorabile de curs valutar nregistrate la nchiderea exerciiului (765).

Soldul contului reprezint sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi. 1.2.6. Contul 409 Furnizori - debitori Coninut economic ine evidena creanelor fa de furnizori pentru avansurile acordate acestora i pentru facturarea ambalajelor care circul n sistem de restituire. Funcia contabil activ. n debitul contului 409 Furnizoridebitori se nregistreaz:

valoarea avansurilor achitate furnizorilor (512, 531); valaorea ambalajelor care circul n sistem de restituire, facturate de furnizori (401); diferenele favorabile de curs valutar nregistrate la nchiderea exerciiului, aferente avansurilor acordate furnizorilor (765). n creditul contului 409 Furnizoridebitori se nregistreaz:

14

valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizrii plilor cu acetia (401), valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire napoiate furnizorilor, precum i valoarea ambalajelor degradate (401, 608); valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, reinute n stoc (381); diferenele nefavorabile la decontarea acestora sau la nchiderea exerciiului financiar (665).

Soldul contului reprezint avansuri acordate furnizorilor, nedecontate.

Capitolul II Documente justificative utilizate in evidenta operativa


2.1 Tipuri de documente Contabilitatea decontarilor cu furnizorii reflecta o mare diversitate de operaii economico-financiare. Furnizorii sunt elemente ale mediului extern al ntreprinderii cu care aceasta se afl mereu n contact i fara de care i este imposibil sa-i desfasoare activitatea. Diversitatea foarte mare a operaiunilor economico-financiare se reflect n contabilitate printr-o serie de documente specifice, din care cele mai importante sunt: -factura fiscala -avizul de nsotire a marfii -chitana fiscala -biletul la ordin -cambia -cecul -jurnalul de cumprri 2.2Caracterizarea acestora Factura Este documentul de baz utilizat pentruconsemnarea transferurilor de proprietate sau realizrii lucrrilor sau serviciilor. Este un document contabil emis de o companie (furnizorul),ctre o alt companie sau persoan (clientul), document ce coninelista cu produsele vndute sau serviciile

15

prestate clientului dectre furnizor. O factur mai conine datele de identificare fiscala clientului (emitentul), datele furnizorului (persoana fizic sau juridic), cota de TVA, precum i preul, cantitatea i valoareafiecrui produs vndut.Factura se completeaz n 3 exemplare,fiecare avnd cte oculoare: -Albastr:rmne la beneficiar cu marfa -Roie/Roz:rmne la furnizor n actele necesare contabilitii -Verde:rmne la cotor i acesta se arhiveaz Factura fiscal servete ca: -Document de nsoire a mrfii pe timpul transportului -Document de ncrcare n gestiunea primitorului (clientului) -Document justificativ de nregistrare n contabilitate(furnizorului i cumprtorului). Circul la: -Compartimentul financiar, pentru acordarea vizei de control preventiv -La persoanele care dispun ncasri i pli din contul de la banc al unitii -La compartimentul desfacere, in vederea inregistrarii inevidenele operative i pentru eventualele reclamaii aleclienilor (exemplarul 2 al facturii, la care se adaugdispoziia de livrare) -La compartimentul financiar contabil, pentru nregistrarean contabilitate (exemplarul 3) Aviz de insotire a marfii Este documentul ce insoteste marfurile pe timpul transportului, dacafactura de livrare este intocmita ulterior.Avizul de insotire a marfii sta la baza intocmirii facturii si insoteste marfa petot parcursul transportului marfii. Avizul de insotire a marfii se foloseste si in cazultransferului valorilor materiale de la o gestiune la alta ale aceleiasi firme aflate inzone diferite. Totodata reprezinta un document de primire in gestiunea clientului.Avizul de insotire a marfii poate fi definit si ca un document de incarcarerespectiv descarcare a gestiunii . Avizul poate fi intocmit si in momentul in care setransporta marfa in cadrul aceleiasi unitati , dar intre subunitati diferite , cat si inmomentul in care se trasnporta marfa de la furnizor la client. a) seria si numarul avizului de insotire a marfii b) data emiterii avizului c) Denumire furnizor

16

d) CIF furnizor e) Numarul de la Registrul Comertului al furnizorului f) Adresa sediu firma furnizor g) Denumire Client h) CIF/CNP client i) Nr.Reg Comertului Client j) Adresa Sediu Firma Client k) date privind expeditia:nume delegat, Carte identitate delegat,numar inmatriculare autoturism, ora expedierii. Avizul de insotire se va arhiva in functie de caz, adica poate fi arhivat lafurnizor, la unul din compartimentele "desfacere" sau "financiar-contabil" sau lacumparator la departamentul "financiar-contabil" Chitanta Chitanta este un act scris prin care se dovedeste primirea unei sume de bani.Chitanta reprezinta documentul cel mai des utilizat de catre agentii economici.Chitanta mai poate fi definita si ca un document avand valoare contabila,emis cu ocazia vanzarilor produselor sau prestarii serviciilor cu plata in numerar.Chitanta trebuie sa includa in pret si TVA -ul aferent.Emiterea unei chitante justifica automat primirea unei sume de bani in numerar de catre emitent. Chitanta reprezinta la fel ca si factura un document primar pe baza caruia se inregistreaza o operatiune contabila.Elementele obligatorii pe chitanta, sunt urmatoarele: - denumire furnizor -CIF furnizor -nr. de inregistrare la registrul comertului al furnizorului-adresa furnizor -suma incasata (in cifre si litere) si ce reprezinta aceasta -denumire client -adresa client -data emiterii chitantei

Biletul la ordin

17

Reprezinta un instrument de plata constnd ntr-o promisiune de plata necondiionata scrisa ,data i semnata de o persoana (n cazul de faa societatea comerciala) prin care aceasta se angajeaza sa plateasca, la cerere, la o data fixa sau determinabila, o suma de bani unei anumite persoane (n cazul de faa furnizorul). Cambia sau trata

Este un nscris prin care o persoana, denumita tragator (societatea) da ordin unei alte persoane, denumita tras (banca) de a plati un tert (furnizorul) imediat sau la ordinul acestuia o anumita suma de bani determinata, la o data fixa ntr-un loc stabilit.

Cecul Este un instrument de plata utilizat n relaiile de plai din cadrul schimburilor economice internaionale, alaturi de cambie i de biletul la ordin, el fiind un titlu sau un ordin adresat unei banci de a plati la vedere o suma determinata n beneficiul platitorului. Jurnalul de cumparaturi Este un document justificativ, care nregistreaza sistematic i cronologic toate achiziiile de marfuri, produse sau servicii ale ntreprinderii, care au legatura directa cu furnizorii.Toate documentele enumerate mai sus au fie un rol justificativ, fie un rol de mijloc de plata .Ele reprezinta pe de o parte garania i dovada funcionarii societaii n regim de legalitate, iar pe de alta parte ele contribuie la crearea unei imagini de societate serioasa, care i respecta partenerii de afaceri, i care respecta concurena i regulile morale ale desfaurarii acesteia. Dispozitive de livrare 1. Serveste ca: - document pentru eliberarea din magazie a produselor, marfurilor sau altor valori materiale destinate vanzarii; - document justificativ de scadere din gestiunea magaziei predatoare; - document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau afacturii, dupa caz. 2. Se intocmeste in doua exemplare de catre serviciul desfacere.

18

3. Circula: - la magazie, pentru eliberarea produselor, marfurilor sau altor valorimateriale si pentru inregistrarea in evidenta magaziei, semnandu-se de catregestionarul predator pentru cantitatile livrate (ambele exemplare); - la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate inevidentele acestuia si pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau facturii,dupa caz (exemplarul 2) 4. Se arhiveaza: - la magazie (exemplarul 1); - la compartimentul desfacere (exemplarul 2). 5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul: - denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului; - denumirea furnizorului; - numarul curent; denumirea produselor; cantitatea dispusa;cantitatea livrata; pretu unitar; - semnaturi: intocmit, dispus livrarea, gestionar, primitor

Capitolul III Notiuni de marketing

3.2.1.Politica de distributie si rolul acesteia


Valorificarea oportunitatilor pietei si finalizarea efectiva a activitatii intreprinderilor producatoare de bunuri si servicii sunt conditionate de ajungerea acestora la consumatorii sau utilizatorii finali, de satisfacerea nevoilor pentru care au fost concepute. Rezultatele intreprinderii se integreaza in mod specific unui anumit tip de oferta pe piata oferta de produse sau oferta de servicii, oferta de prodfactori sau oferta de satisfacatori, oferta de produse/servicii traditionale etc. dupa gradul de prelucreare si valorificare a resurselor intreprinderii si dupa caracteristicile si modul de satisfacere a nevoilor de consum carora le sunt destinate aceste rezultate. In spatiul si timpul care separa incheierea productiei de intrarea produselor (serviciilor) in consum se desfasoara un ansamblu de operatiuni si procese economice. Orientarea lor cat mai eficienta formeaza obiectul celei de a treia componente a mixului de marketing politica de distributie. Pentru a desemna continutul si mecanismul sferei economice care acopera spatiul si timpul dintre productie si consum, stiinta marketingului a optat pentru notiunea de

19

distributie o notiune cuprinzatoare, incluzand procese si activitati eterogene. In terminologia economica se folosesc in mod frecvent alte notiuni pentru activarea desfasurata in sfera economica in discutie, intre care: miscarea marfurilor, circulatia marfurilor, comercializarea marfurilor. Toate aceste notiuni se intalnesc unele cu altele si se suprapun pe zone largi. Se poate spune insa, ca notiunea de distributie este cea mai cuprinzatoare, incluzandu-le pe toate celelalte.

3.2.2Conceptul de distributie
Conceptul de distributie se refera, mai intai, la traseul pe care il parcurg marfurile pe piata, pana ajung la consumatori; producatorul, intermediarii si consumatorul participanti la deplasarea succesiva a marfurilor de-a lungul acestui traseu alcatuiesc ceea ce in terminologia marketingului se numeste canal de distributie (exista insa si canale fara intermediari). Conceptul de distributie se refera, apoi, la ansamblul operatiunilor (vanzare, cumparare, concesiune, consignatie, etc.) care marcheaza trecerea succesiva a marfurilor de la un agent de piata la altul, pana la intrarea lor definitiva in sfera consumatiei. El include, mai departe, lantul proceselor operative la care sunt supuse marfurile in traseul lor spre consumator; este vorba de distributia fizica sau logistica marfurilor. Notiunea de distributie se mai refera, in sfarsit, la aparatul tehnic retea de unitati, dotari, personal care realizeaza asemenea procese si operatiuni. Distributia se refera, deci, la circuitul fizic si la cel economic al marfurilor, la sistemul de ralatii care intervin intre agentii de piata, la activitati ale unei mase largi si eterogene de unitati, apartinand mai multor profile economice. Obiectivul activitatii de distributie il formeaza marfurile (produse si servicii), fluxul neintrerupt al lor de la producator pana la consumator. Dirijarea acestora, miscarea lor fizica spre consumator este insotita, precedata sau urmata si de alte fluxuri, nu lipsite de importanta, care leaga intre ei pe participantii la procesul de ansamblu al distributiei, si anume1: fluxul negocierilor, al tranzactiilor (tratativelor) pe piata; fluxul titlului de proprietate, respectiv transferul lui succesiv cu fiecare operatiune de vanzare-cumparare a produsului; fluxul informational, referitor la circulatia in ambele sensuri a informatiilor (evidente, statistici) referitoare la dimensiunile, structura, modalitatile de desfasurare a activitatilor de distributie, rezultatele economico-financiare ale acestora; fluxul promotional, cuprinzand mesajele si informatiile adresate pietei, cumparatorului potential, care preced sau insotesc fluxul produsului, pregatind realizarea lui. Daca acestor fluxuri li se mai adauga fluxurile, in ambele sensuri, ale finantarii si riscului si fluxurile de la consumator la producator ale comenzilor si platilor (decontarilor)2, se contureaza ansamblul si configuratia relatiilor in care intra agentii de piata in procesul de distributie. In privinta participantilor la procesul distributiei, structura acestora este extrem de eterogena; functionand in secvente diferite ale procesului de distributie, cu roluri,

20

preocupari si interese particulare, ei desfasoara activitati variate ca profil, amploare, complexitate, forma de organizare etc.

3.2.3Rolul economic si social al distributiei Prin pozitia pe care o ocupa in mecanismul proceselor economice ca activitate de intermediere intre producator si consumator distributia indeplineste un deosebit de important rol economic si social. Astfel, prin intermediul distributiei se finalizeaza activitatea economica a intreprinderilor, se incheie ciclul economic al produselor: intreprinderea producatoare (comerciala) redobandeste in forma baneasca resursele investite in producerea (comercializarea) produselor impreuna cu un profit pentru activitatea desfasurata, iar consumatorul intra in posesia bunurilor necesare. In economia moderna, productia si consumul nu mai sunt practic posibile fara prezenta distributiei. Cat de importanta este aceasta prezenta, rezulta din examinarea legaturii realizate de distributie intre productie si consum pe fiecare din cele doua planuri ale ei: spatial si temporal. Sub raport spatial, distributia pune in contact centrele de productie cu cele de consum aflate, uneori, la distante apreciabile , conecteaza la circuitul economic national si international diferitele zone, cu profilul lor specific in ceea ce priveste productia si consumul. Abordata pe plan temporal, distributia apare ca un regulator intre productie si consum, sprijinindu-le desfasurarea lor specifica concentrata temporal, sezoniera sau uniforma , amortizand efectele nesincronizarii lor. tc618j3269rccl De luat in consideratie si faptul, ca in realizarea legaturii dintre producator si consumator, distributia nu se limiteaza la rolul unui pasiv: dimpotriva, ea isi asuma rolul de exponent al preocuparilor acestora, informand si influentand atat pe producator cat si pe consumator, sporind sansele vanzarii produselor si satisfacerii cerintelor de consum. Examinat in mod dinamic, rolul economic si social al distributiei este in continua crestere, pe masura dezvoltarii societatii, a progresului economic si social general. Este suficient sa se raporteze activitatea desfasurata in sfera distributiei la dinamismul fortelor de productie, al productiei materiale, pe de o parte, al consumului (personal sau productiv) pe de alta parte. Avand menirea sa asigure difuzarea unei mase de produse si servicii in continua crestere si diversificare si sa raspunda, totodata, exigentelor tot mai ridicate ale consumatorilor, distributia trebuie sa-si sporeasca in mod corespunzator capacitatea de lucru, sa-si perfectioneze formele si metodele. Se poate afirma ca, in epoca actuala, prin pozitia si functiile pe care le indeplineste, distributia a dobandit o importanta vitala in economie si in societate, in general. Ea nu este doar o consecinta a gradului de dezvoltare a productiei si consumului de bunuri si servicii, ci ii revine si rolul de factor accelerator in viata societatii. Contributia distributiei in viata economica a societatii moderne poate fi apreciata prin prisma proportiei in care aceasta sfera economica antreneaza fondurilemateriale si resursele umane ale societatii, ca si ponderi pe care o detine in pretul final al produselor. Aceste ponderi sunt diferite, desigur, in functie de structura pe ramuri a unei economii si de nivelul ei de dezvoltare. In tarile dezvoltate si cu o structura de productie complexa, distributia angajeaza aproape jumatate din 21

populatia activa a societatii si isi apropie mai mult de o treime din pretul final al marfurilor. La anumite marfuri, aceasta proportiepoate depasi chiar jumatate din pretul de desfacere, atragandu-se astfel atentia ca vanzarea marfurilor a devenit mai problematica chiar decat producerea lor. Este totodata semnifcativ faptul ca, in ansamblu, cele doua ponderi au o clara tendinta de crestere. Explicatiile sunt numeroase: devansarea de catre distributie a ritmurilor inregistrate de productie, cresterea distantelor dintre locurile de productie si cele de consum, ridicarea gradului de complexitate a procesului comercializarii produselor, preluarea in totalitate de catre distributie a serviciilor constituirii stocurilor sezoniere, premeabilitate relativ mai redusa decat in alte ramuri a progresului tehnico-stiintific in sfera distributiei. La acestea se mai adauga si factori de natura sociala, cum ar fi: reducerea timpului total destinat achizitionarii produselor si serviciilor, cresterea gradului de satisfacere in procesul cumpararii prin alegerea produsului dorit dintr-un sortiment cat mai complet etc. Toate acestea au accentuat tendinta de scumpire a distributiei, marcata, evident, prin cresterea partii pa care o detine in pretul final al marfurilor. 3.2.4Locul distributiei in mixul marketing
Modul in care marfurile parcurg traseul distributiei, pentru a ajunge la consumatorii finali, prezinta importanta nu numai pentru functionarea mecanismului economic al societatii, in general, dar si pentru soarta fiecarei intreprinderi in parte.In ultima analiza, toate intreprinderile, indiferent de profil, sunt conectate la sistemul distributiei. Desigur, unele dintre ele (firmele comerciale, de exemplu) au chiar ca profil de activitate, in principal sau exclusiv, procese ale distributiei. Nu pot fi insa indiferente de modul cum marfurile se deplaseaza spre consumatori nivi intreprinderile care se afla doar la punctele de contact cu distributia intreprinderile producatoare si cele prestatoare de servicii (transport, asigurari etc.); de altfel, acestea, cum se va vedea mai jos, au astazi tendinta de a se implica tot mai mult, in mod direct, in procesul distributiei. Este deci explicabila prezenta problematicii distributiei in preocuparile intreprinderilor moderne, in politica de marketing a acestora. Ca variabila a mixului de marketing, distributia este luata in consideratie, in deciziile intreprinderii (deopotriva strategice si tactice), in diferite variante, apreciate ca fiind cele mai indicate intr-o etapa data, pentru anumite categorii de produse, de piete etc. Cercul optiunilor, sfera combinatiilor posibile sunt destul de largi, astfel incat si in cazul distributiei se poate vorbi de un adevarat submix de marketing. Problematica distrbutiei, ca variabila a mixului, este foarte larga si eterogena; ea se delimiteaza insa in doua domenii esentiale: a) stabilirea si functionarea canalelor de distributie, a formelor de distributie, de circulatie economica a marfurilor specifice acestor canale; b) distrbutia fizica a marfurilor, respectiv, a proceselor operative prin care marfurile trec succesiv pentru a ajunge la consumatori.

3.2.5 Canale de distributie 22

Una din functiile esentiale ale distributiei o constituie realizarea actelor de vanzare-cumparare, prin intermediul carora, odata cu miscarea efectiva a marfurilor are loc schimbarea proprietatii asupra lor, respectiv transferarea succesiva a dreptului de proprietate de la producator pana la consumator. Este vorba de un itinerar in circuitul economic al marfurilor, alcatuind un canal de distributie. In general, canalul de distributie reprezinta o combinatie de unitati si functiuni asigurate de intreprinderile ce constituie itinerarul deplasarii marfurilor de la productie la consum. Dupa ce produsul a fost obtinut in urma unui proces specific de productie, etapa urmatoare, componenta a activitatii de marketing, consta in determinarea metodelor si rutelor ce vor fi folosite pentru ca produsul sa ajunga la utilizatorul sau consumatorul sau final. In acest context, se considera ca un canal se sfarseste si incepe altul, din momentul in care bunurile se modifica prin anumite prelucrari. Fiecare canal de distributie, astfel delimitat, este o componenta a unui sistem de canale de distributie cu caracteristici determinate de componentele mediului national sau mediului international in care functioneaza. Structura interna a sistemului este marcata de competitie, mai multe canale de distributie disputandu-si in acelasi timp distributia unui produs. Conectarea unui sistem de canale de distributie la trasaturile mediului extern determinata nu numai de gradul de dezvoltare a sistemului, dar si anumite particularitati ale procesului distributiei, cum ar fi: amploarea, costul, utilitatile, facilitatile etc. In toate cazurile, un canal de distributie cuprinde producatorul si consumatorul. Cei doi formeaza punctele extreme de intrare si de iesire ale unui canal de distributie, alcatuit dintr-un lant de verigi prin care marfurile trec succesiv. In pozitia acestor verigi intermediare se afla firme (intreprinderi) specializate in activitati de distributie. In cadrul sectorului comercial, produsul trece printr-o serie de procese si etape, isi schimba succesiv locul, proprietarul, statutul si nu de putine ori, infatisarea materiala.

Capitolul IV Monografie contabila


Prezentarea societatii S.C Madalina S.R.L

23

S.C.Madalina.S.R.L este o societate cu raspundere limitata constituita in anul 2009.Are un capital social de 40000 format din 400 parti sociale a 100 de lei pe parte sociala.Societatea este inregistrata in registrul comertului sub nr.J08/143484/2008 avand codul fiscal RO3074252 si cont deschis la Banca Transilvania ROBTRL228262B020301. Societatea are ca abiect de activitate producerea de mobilier de bucatarie.Are un nr.de 8 angajati ,un administrator ,un contabil si 6 muncitori.Administratorul se ocupa cu incheierea contractelor de aprovizionare-desfacere precum si de organele muncii in cadrul societatii.Sediul societatii este in Lipova,str.Damsescu,nr.22,judetul Arad,cod postal 315400.tel :0257433802.fax 0257433802.e-mail sc.madalina.sa@yahoo.com. Societatea a obtinut profit in fiecare an un motiv pentru care asociatul unic doreste sa-si extinda activitatea si sa infiinteze o sectie de mobila ,dormitor ,de asemenea doreste sa mai angajeze personal.

La data de 01.02.2012, S.C Madalina S.R.L prezinta urmatoarea situatie initiala:

24

ACTIV 212 Cladiri 35000 2131 Utilaje 27000 301 Materii prime 4000 302 Materiale 2000 411 Clienti 6000 5121 Conturi la banci 16000 5311 Casa 1144 TOTAL:91444

PASIV 1011 C.S. 40000 106 Rezerve 10000 281 Amortizarea imobilizarilor corporale 18000 404 Furnizori de imobilizari 5000 401 Furnizori 6000 421 4311 4312 4313 4314 4371 4372 444 7181 1997 1008 499 528 48 48 835

TOTAL:91444

In cursul lunii Februarie au loc urmatoarele operatii:

25

1.Se achizitioneaza materii prime de la furnizori(pal melaminat si placi PDF)conform NIR: %=401 301 4426 6200 5000 1200

2.Se consuma materii prime 6000: 601=301 6000

3.Se obtin produse finite 14500 345=711 14500

4.se vand produse finite 17000+TVA 411=% 701 4427 21080 17000 4080

5.Se scade gestiunea produselor finite 711=345 14000

6.Se incaseaza clientul cu cec 5112=411 21080

7.Se depune fila cec la banca si se incaseaza 5121=5112 21080

8.Se platesc furnizorii 401=5121 6000

9.Se platesc furnizorii de imobilizari 404=5121 15000

10.Se incaseaza clientii

26

5121=411

6000

11.Se platesc salariile 421=5121 7181

12.Se platesc retinerile si contributiile aferente salariilor %=5121 5311 4312 4313 4314 4371 4372 444 4963 1997 1008 499 528 48 48 835

13.Se inregistreaza achizitia de materii pe baza avizului de expediere %=408 302 4428 1860 1500 360

14. Se primeste factura cu aceeasi suma 408=401 4426=4428 1860 360

15.Se plateste factura cu efecte de platit 401=403 16.Se 1860 %=404 16120

27

2131 4426

13000 3120

17.Se achita factura cu efecte de platit 404=405 3720

18.Se consuma materii 602=302 1200

19.Se acorda un avans unui furnizor in vederea achizitionarii unor obiecte de inventar 409=5121 1000

20.Se achizitioneaza obiecte de inventar de la furnizori %=401 303 4426 2480 2000 480

21.Se platesc furnizorii decontandu-se avansul 401=% 5121 409 2480 1480 1000

22.Se obtin produse finite 345=711 11000

23.Se vand produse finite clientilor la pretul de 14000+TVA 411=% 701 4427 17360 14000 3360

24.Se achizitioneaza un utilaj de finisare mobilier

28

%=404 2131 4426

540 500 40

25.Se inregistreaza scaderea gestiunii produselor finite vandute

711=345

11000

26.Se inregistreaza cheltuielile cu energia si apa %=401 605 4426 620 500 120

27.Se inregistreaza cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor 6811-281 500

28.Se inregistreaza cheltuieli cu telefonul %=401 626 4426 186 150 36

29.Se inregistreaza salarii pe luna in curs 641=421 9600

30.Se inregistreaza retinerile din salarii 421= % 4312 4314 4372 444 2419 1008 528 48 835

29

31.Se inregistreaza contributii aferente salariilor 6451=4311 6452=4371 6453=4313 701=121 121= % 601 602 605 626 641 6451 6452 6453 6811 1997 48 499 31000 20494 6000 1200 500 150 9600 1997 49 499 500

32.Se inregistreaza incheierea contului de venituri 33.Se inchid conturile de cheltuieli

34.Se inregistreaza impozitul pe profit 691=441 121=691 4427=% 4426 4423 1681 1681 7440 2236 5204 35.Se inchide contul 691 36.Se regularizeaza TVA

30