CUPRINS

ARGUMENT…………………………………………………………………... 2

CAPITOLUL 1: FUNDAMENTAREA SUB ASPECT TEORETIC A

LUCRĂRII……………………………………………………………………. 4

1.1. Noţiuni generale privind contabilitatea furnizorilor………………………. 4

1.2. Principalele conturi folosite în relaţiile cu furnizorii…………………….... 7

1.3. Documente justificative utilizate în evidenţa operativă………………….... 10

CAPITOLUL 2: FUNDAMENTAREA SUB ASPECT PRACTIC A 13

LUCRĂRII……………………………………………………………………..

2.1.Prezentarea generală a Societății Comerciale “UNIPAN PROSPER” S.R.L 13

2.2.Studiu de caz la SC UNIPAN PROSPER S.R.L…………………………... 13

CONCLUZII ȘI PROPUNERI LA SC UNIPAN PROSPER S.R.L……….. 17

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………. 19

ANEXE

ARGUMENT

1
 “Contabilitatea nu este un scop în sine, ea reprezintă un sistem informaţional care
cuantifică, prelucrează şi comunică informaţii financiare despre o entitate economică
identificabilă” B. Needles

Contabilitatea este ştiinţa şi arta stăpânirii afacerilor, în care scop se ocupă cu "măsurarea,
evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi
a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor fizice şi juridice", în care scop "trebuie să asigure
înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire
la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne
ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi
comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori" (Legea contabilităţii nr.82/1991,
republicată în iunie 2007, art.2, al (1)Contabilitatea este instrumentul principal de cunoatere,
gestiune si control al patrimoniului si al rezultatelor obtinute.Inregistrarea contabila a operatiunilor
agentului economic este obligatorie prin lege (codul comercial), legea privind societatile
comerciale nr.31/1990 si legea contabilitatii nr.82/1991.Controlul activităţii agentului economic
nu este posibil fără existenţa înregistrărilor contabile ale tutror tranzacţiilor efectuate de agentul
economic.Protecţia bunurilor aflate în posesia agentului economic, planificarea activitătii viitoare
şi deciiziile luate de conducere sunt mult mai eficiente în condiţiile unei contabilităţi oragnizate şi
conduse conform legii.

Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii unui agent economic, revine

administratorului sau altei persoane autorizate. În cazurile în care contabilitatea nu se ţine de
persoane autorizate, răspunderea revine patronului.

Am ales şi tratat cu mult interes tema “Contabilitatea decontarilor cu furnizorii” deoarece

este foarte complexă şi folositoare şi este important ca o persoană să deţină cunoştinţe despre
modul de lucru al furnizorilor.

Toate mijloacele bunurile cu care lucrează o întreprindere reprezintă averea acesteia.

Pentru desfăşurarea în bune cone cunoştinţe teoretice, acumulate la cursurile şcolare, şi cele
practice, de la orele de practică la S.C. UNIPAN PROSPER S.R.L. .

Tema lucrării o constituie relaţiile pe care o societate comercială le realizează cu

furnizorii. Pentru realizarea obiectului lor de activitate, agenţii economici intră în relaţii cu diferite
persoane fizice şi juridice care în contabilitate se numesc terţi. Aceste relaţii se reflectă în
contabilitate sub forma datoriilor şi creanţelor, a căror durată nu depăşeşte, de regulă, 1 an. Din

2
categoria terţilor, pe lângă clienţi, salariaţi, bugetul statului, acţionari, societăţi din cadrul grupului,
diverşi creditori şi debitori, un loc important în desfăşurarea activităţii unei societăţi comerciale îl
deţin furnizorii. Furnizorii unei întreprinderi reprezintă partenerii întreprinderii de la care aceasta
se aprovizionează cu materii prime, materiale, energie electrică, termică, apă etc.
Pentru a-şi putea desfăşura activitatea, orice unitate economică efectuează în mod curent
tranzacţii de cumpărări şi vânzări de bunuri şi servicii. Derularea acestor operaţii economice
presupune existenţa a doi agenţi economici: unul numit furnizor, pentru care operaţia reprezintă o
vânzare de bunuri sau servicii, iar celălalt numit client, pentru care operaţia reprezintă o cumpărare
de bunuri sau servicii.

Furnizorii (vânzătorii) înregistrează în contabilitate valoarea creanţelor faţă de clienţi

privind livrările de bunuri şi serviciile executate precum şi datoriile pentru avansurile primite de la
clienţi.

Clienţii (cumpărătorii) înregistrează în contabilitate valoarea datoriilor faţă de furnizori

privind livrările de bunuri şi serviciile executate precum şi creanţele pentru avansurile acordate
furnizorilor.
În redactarea lucrării am urmărit atingerea următoarelor competenţe :
➔ efectuarea de lucrări contabile de complexitate medie în cadrul întreprinderii;
➔ verificarea exactităţii datelor înscrise şi corectitudinea etapelor contabile
➔ respectarea legislaţiei în domeniul financiar-contabil;
➔ comunicarea cu furnizorii;
➔ utilizarea mijloacelor informatice în realizarea activităţii financiare.
În concluzie, prin această lucrare încerc să scot în evidenţă rolul incontestabil pe care îl
are “Contabilitatea decontarilor cu furnizorii” în activitatea societăţii comerciale UNIPAN
PROSPER S.R.L.

CAPITOLUL 1:
FUNDAMENTAREA SUB ASPECT TEORETIC AL LUCRĂRII

1.1. Noţiuni generale privind contabilitatea furnizorilor

3
 În vederea realizării obiectului de activitate, orice întreprindere intră în relaţii economice
diverse în cadrul operaţiunilor de aprovizionare şi desfacere, relaţii din care se nasc datorii
(obligaţii) şi creanţe (drepturi). În marea lor diversitate, aceste relaţii se intrepătrund într-un circuit
în care fiecare agent economic se află în dublă ipostază, atât de cumpărător cât şi de vânzător. În
funţie de poziţia pe care agentul economic o are de o parte sau de alta, se creează raporturi juridice
de obligaţii, respectiv de drepturi.Stingerea datoriilor, respectiv a creanţelor se realizează, de
regulă, prin plată, respectiv încasare.
Toate relaţiile întreprinderilor cu terţii se creează şi se sting într-o înlănţuire fără sfârşit,
fiecare în parte având scadenţe ferme de decontare.
Având în vedere marea diversitate a relaţiilor economice pe care întreprinderile le intreţin cu terţii,
pentru a înţelege şi reflecta corect în contabilitate, se impune clasificarea şi definirea lor.
În funţie de natura juridică, relaţiile pot fi:
● generatoare de obligaţii (datorii)
● generatoare de drepturi (creanţe).

În majoritatea cazurilor relaţiile cu terţii sunt de drepturi şi obligaţii reciproce, de

exemplu relaţiile cu furnizorii sunt, de regulă, relaţii de datorii şi evidenţiază obligaţia
întreprinderii de a plăti contravaloarea bunurilor, lucrărilor sau serviciilor primite, dar sunt şi
cazuri în care relaţia faţă de funizor poate evidenţia o creanţă asupra acestuia pentru avansul
acordat.

În funcţie de termenul de plată, respectiv de încasare, datoriile se clasifică astfel:

● datorii pe termen lung ( peste 5 ani)

● datorii pe termen mediu ( între 1 şi 5 ani)
● datorii pe termen scurt ( sub 1 an)

În funţie de monedă în care se formează:

● datorii în devize
● datorii în lei.

În funcţie de raporturile avute cu diferitele societăţi:

● datorii faţă de societăţile din cadrul grupului

● datorii faţă de societăţile din afara grupului.

4
 În mod normal, datoriile reprezintă sume ce trebuie plătite pentru bunuri şi servicii primite.
Stingerea unei datorii curente implică de obicei renunţarea întreprinderii la anumite resurse care
incorporează beneficii economice, în scopul satisfacerii cerinţelor celeilalte părţi. Stingerea unei
obligaţii prezente se poate face în mai multe moduri:

a) plata în numerar

b) transferul altor active

c) prestarea de servicii

d) înlocuirea respectivei obligaţii cu o altă obligaţie

e) transformarea obligaţiei în capital propriu.

În ordinul 1752/2005 se precizează că: O datorie trebuie clasificată ca datorie curentă atunci când:

a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al personei juridice;

b)este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului

Conform legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, modificată şi completată, datoriile se

evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală. Datoriile comerciale apar în
cadrul procesului de aprovizionare cu bunuri, lucrări şi servicii şi includ în structura lor furnizorii de
efectele de plătit. Reflectarea în contabilitate a datoriilor şi creanţelor comerciale se realizează cu
ajutorul conturilor din grupa 40 „Furnizori şi conturi asimiate”. Prin furnizor se înţelege un agent
economic care, în calitate de vânzător, pune la dispoziţia terţilor bunuri sau servicii contra cost, pe
baza unei înţelegeri prealabile.

Exemple de furnizori:

➢ producătorii, distribuitorii, importatorii de materii prime, materiale, semifabricate,

componente
➢ estatorii de servicii (bănci, agenţi de resurse umane, firme de consultanţă, agenşi de
publicitate etc.
➢ persoane fizice.

5
 În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind cumpărările, respectiv
livrările de mărfuri şi produse, lucrările executate şi serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni
efectuate. Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în
contabilitate în conturi distincte.
Contabilitatea trebuie să gestioneze informaţia despre furnizori, să înregistreze în sistem
facturile de la furnizori,precum şi alte tranzacţii (note de debit, credit, plăţi în avans etc. ), să
asigure procesul de aprobare a facturilor pentru plată, să efectueze plăţile şi să reconcilieze plăţile
cu extrasul de cont bancar. Contabilitatea furnizorilor trebuie să asigure instrumente eficiente de
control asupra plăţilor, pentru a optimiza planificarea acestora şi trebuie să fie integrată în sistemul
informaţional, informaţiile referitoare la tranzacţiile efectuate urmează să fie transmisă în
contabilitatea generală, fiind înregistrate în conturile corespunzătoare.
Activitatea oricărei întreprinderi este puternic influenţată de colaborarea cu furnizorii,
încă de la constituire, o societate comercială trebuie să creeze o serie de datorii pentru a putea
demara activitatea, datorii care împreună cu capitalul social formează capitalul permanent al
întreprinderii. Pe lângă aceste datorii pe termen lung există şi o altă categorie deosebit de
importantă: datoriile pe termen scurt ocazionate de relaţiile întreprinderii cu Bugetul Asigurărilor
Sociale, cu Bugetul Statului, cu proprii săi angajaţi şi, nu în ultimul rând, cu furnizorii.
Furnizorii devin din ce în ce mai influenţi pe parcurs ceea ce îi determină să creeze un
grup, fie el şi restrâns,de clienţi. Atunci când nu există produse înlocuitoare sau marfa este
importantă pentru client, puterea furnizorilor creşte. Totodată, furnizorul este mai însemnat,dacă
produsele oferite de el reprezintă o intrare importantă pentru magazinul administratorului
respectiv. Presupunem că administratorul unui magazin nu îşi onorează plata la timp, în această
condiţie nici furnizorul nu îşi va mai asuma responsabilitatea pentru calitatea mărfii livrate sau,
probabil, va renunţa la clientul respectiv, orientându-se către comercianţi serioşi. Când un furnizor
va remarca un client responsabil şi conştiincios, aceasta îi va prezenta oferte atractive şi reduceri
de preţ.
Întreprinderea are nevoie de o serie de informaţii despre furnizori, cum ar fi: dimensiunile
şi calitatea ofertei, preţurile practicate, politicile comerciale utilizate, localizarea geografică etc.
Furnizorul, la rândul său, este şi el interesat să cunoască modul în care sunt cotate
calitativ produsele sale de către beneficiari, pentru a evita cheltuielile suplimentare generate de
acestea şi pentru a îmbunătăţi permanent calitatea produselor.
Evaluarea furnizorilor constituie un instrument de orientare a strategiei în domeniul calităţii dusă
de întreprinderea beneficiară în direcţia satisfacerii cât mai depline a cerinţelor utilizatorilor finali
ai produsului.

6
 Ţelul unei firme este de a stabili relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii deoarece de
succesul acestor relaţii depinde şi succesul firmei în relaţia cu clienţii şi prin aceasta se asigură
prosperitatea firmei. Aplicarea principiului ‘relaţii reciproc avantajoase’ cu furnizorii conduce la:
identificarea şi selectarea furnizorilor, stabilirea relaţiei cu furnizorii, crearea unor comunicaţii
clare şi deschise, iniţierea unor dezvoltări mixte şi îmbunătăţiri comune pentru produse şi procese,
stabilirea în comun cu furnizorii a nevoilor clienţilor, exploatarea aceloraşi informaţii şi realizarea
de planuri pentru viitor, recunoaşterea îmbunătăţirilor obţinute de furnizori şi a realizărilor
acestora.
Furnizorul elaborează propriul cod de etică, al cărui prevederi sunt aduse la cunoştinţa
personalului ce va fi obligat să le respecte. Codul de etică este revizuit în mod regulat, iar
beneficirii sunt informaţi cu privire la conţinutul acestuia.
Pentru acordarea unei game variate de servicii sociale, furnizorul trebuie să beneficieze de aportul
unor echipe multidisciplinare şi să dezvolte parteneriate multilaterale cu alţi furnizori, care să
valorifice contribuţiile tuturor utilizatorilor de servicii sociale şi ale partenerilor potenţiali, inclusiv
ale comunităţii locale, angajatorilor şi altor factori de interes. Furnizorul acordă servicii sociale în
funcţie de nevoile beneficiarilor şi are în vedere , permanent, evoluţia situaţiilor de risc şi profilul
potenţialilor beneficiari.

1.2. Principalele conturi folosite în relaţiile cu furnizorii

În ceea ce priveşte decontările cu furnizorii şi operaţiile asimilate acestora,sunt folosite în
principal următoarele conturi:

● 401 "Furnizori" (P)

● 403 " Efecte de plătit" (P)
● 404 " Furnizori de imobilizări" (P)
● 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări" (P)
● 408 "Furnizori - facturi nesosite" (P)
● 409 "Furnizori debitori"

Contul 401 "Furnizori"

● reflectă datoriile firmei ca urmare a primirii ,de materii prime,materiale sau a lucrărilor şi
serviciilor executate de diferiţi terţi.
● acest cont ţine evidenţe decontărilor atât cu furnizorii interni din ţară cât şi cu cei externi.

7
● este un cont de pasiv care înregistrează în creditul său valoarea la costul de achiziţie a
materiilor prime,materiale consumabile,mărfurilor,etc.;intrate în patrimoniul contra cost (cu titlu
oneros),pe bază de factură fiscală.
● tot în creditul acestui cont se înregistrează şi valoarea lucrărilor executate sau a serviciilor
prestate de terţe persoane.
● se debitează cu sumele nete achitate,terţelor persoane precum şi cu valoarea avansurilor
,virate anterior furnizorilor.
● soldul creditor reprezintă datoriile întreprinderii faţă de furnizorii săi rămase neachitate.

Contul 403 " Efecte de plătit"

● este folosit numai atunci când datoriile faţă de furnizor se achită prin efecte de comerţ
(comerciale), cel mai utilizat fiind biletul la ordin.

Contul 404 "Furnizori de imobilizări"

● acest cont reflectă relaţiile cu furnizorii de imobilizări corporale sau necorporale .

● înregistrează în creditul său ,valoarea imobilizărilor efectuate de furnizori la care se
adaugă TVA înscrisă în factură.
● se va debita în momentul achitării furnizorilor de imobilizări, cel mai adesea prin virament
(credit:5121)
● soldul creditor reflectă datoriile întreprinderii faţă de furnizorii de imobilizări neachitate
încă.

Contul 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări"

● este folosit în cazul cumpărărilor de imobilizări şi achitării datoriilor către furnizorii de

imobilizări prin efectele de comerţ, în special biletul la ordin.

În viata practică a firmei există uneori un decalaj între livrările făcute de către furnizori şi
facturarea efectivă.

În aceste cazuri ,bunurile recepţionate de la furnizori ,sosesc fără factură,situaţie în care

se foloseşte pentru evidenţa în contabilitate contul 408.

Contul 408 "Furnizori - facturi nesosite"

● este un cont de pasiv

8
● în creditul lui înregistrăm valoarea bunurilor sosite fără factură,la care se adaugă taxa pe
valoarea adăugată aferentă
● în momentul sosirii facturii, se debitează prin contul 401 "furnizori"
● dacă prezintă sold creditor ,acesta reflectă valoarea facturilor nesosite încă.

Contul 409 "Furnizori - debitori"

● spre deosebire de celelalte conturi care reflectă datorii ale firmei,contul 409 evidenţiează
creanţele întreprinderii faţă de terţi pentru avansurile sau aconturile acorrdate acestora.
● aceste avansuri şi aconturi reprezintă,în mod concret,sume achitate cu anticipaţie
furnizorilor fie pentru bunuri,fie pentru lucrări sau servicii ce urmează a fi primite ,respectiv
efectuate ulterior.
● este un cont de activ
● înregistrează în debit avansurile acordate furnizorilor şi se creditează cu valoarea acestor
avansuri ,în momentul primirii bunurilor sau efectuării serviciilor pentru care avansurile respective
au fost acordate.
● dacă prezintă sold debitor, reprezintă creanţele firmei faţă de furnizor,constând în avansuri
şi aconturi acordate acestora şi nedecontate încă (nestinse).

1.3. Documente justificative utilizate în evidenţa operativă

În conformitate cu articolul 6 din Legea Contabilităţii nr.82/1991, modificată şi republicată în

26.08.2002, „orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul
efectuării ei, într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate dobândind calitatea
de document justificativ.”

Înscrisurile ca suport al înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document

justificativ sau contabil numai în cazurile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de
normele în vigoare. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate
angajează răspunderea persoanelor care l-au întocmit, vizat şi aprobat precum şi a celor care l-au
înregistrat în contabilitate, după caz. Pentru susţinerea celor afirmate prezint pe scurt patru dintre
cele mai utilizate documente justificative:

1.Factura: este documentul justificativ inseriat si numerotat care se întocmeşte în cazul

tranzacţiilor (vânzare-cumpărare) de bunuri, lucrări, servicii, etc., de către furnizor (vânzător),

9
dovedind livrarea (ieşirea) obiectului tranzacţiei din gestiunea acestuia şi intrarea în gestiunea
cumpărătorului. Se întocmeşte în 3 exemplare, din care exemplarul 1 (albastu) se predă
cumpărătorului,iar exemplarul 2 (roşu) şi 3 (verde) rămân la furnizor. Atunci când factura nu se
poate întocmi în momentul livrării, datorită unor condiţii obiective si cu totul excepţionale,
produsele si mărfurile livrate sunt însoţite, pe timpul transportului, de avizul de însoţire a mărfii.
În vederea corelării documentelor de livrare, numărul şi data avizului de însoţire a mărfii se înscriu
în formularul de factură.

2.Chitanţa: este formularul care serveşte pentru:

➔ depunerea unei sume în numerar la casieria unităţii;

➔ înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor de casă.

Se întocmeşte în doua exemplare, pentru fiecare sumă încasată, de către casierul unităţii şi se
semnează de acesta pentru primirea sumei. Circulă la depunător (exemplarul 1, cu ştampila
unităţii). Exemplarul 2 rămâne în carnet, fiind folosit ca document de verificare a operaţiunilor
efectuate în registrul de casă. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, după utilizarea
completă a carnetului (exemplarul 2).

3.Biletul la ordin: este un instrument de transfer credit, prin care o persoană numită emitent,
se obligă să plătească la o anumită dată, o anumită sumă de bani, care este datorată unei persoane
numită beneficiar. Elementele obligatorii pe care biletul la ordin trebuie să le conţină sunt:
denumirea de bilet la ordin; promisiunea expresă şi necondiţionată a emitentului de a plăti o
anumită sumă de bani; scadenţa plăţii; locul unde se va efectua plata; locul şi data emiterii
biletului la ordin; semnătura emitentului. În cazul în care lipseşte una din menţiunile amintite,
biletul la ordin nu este valabil, decât în cazul în care: dacă lipseşte scadenţa, biletul la ordin e
plătibil la vedere; dacă lipseşte locul plăţii, plata se va efectua la locul unde a fost emis titlul; dacă
lipseşte locul emiterii, acesta se consideră a fi cel menţionat lângă numele semnatarului. Biletul la
ordin îndeplineşte funcţia de instrument de plată şi de titlu de credit, el putând fi utilizat pentru
garantarea unor tranzacţii financiare internaţionale.

4.Cec-ul: este un instrument de plată de transfer debit (decontarea este cerută de beneficiar)
utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibilităţi în aceste conturi. Cec-ul pune în legătură
trei persoane: trăgătorul, trasul si beneficiarul. Trăgătorul dă un ordin necondiţionat băncii sale –
trasului – să plătească la prezentare o sumă, unei terţe persoane, numită beneficiar. Pentru ca
trăgătorul să poată să emită cecuri, banca acestuia îi pune la dispoziţie formulare de cecuri în alb,

10
dar numai dacă deţine un disponibil în cont. Banca eliberează formulare în carnete de cecuri de 25,
50 si 100 file; aceste formulare sunt tipizate. Posesorul formularului de cec completează fila, o
semnează şi o predă beneficiarului, care la rândul său o va prezenta băncii sale spre încasare.
Emiterea unui cec de către trăgător, fără ca acesta să dispună de fondurile necesare la tras în
momentul emiterii, atrage sancţiuni civile şi penale. Acest fapt nu duce însş la nulitatea cecului, el
putând fi totuşi onorat de tras la prezentare, dacă, în intervalul dintre emitere şi prezentare,
trăgătorul procură trasului fondurile necesare pentru emiterea acestui cec.

5.Aviz de însoţire:

Se întocmeşte de către unităţile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul

livrării. Serveşte ca : document pentru eliberarea din magazie (dacă nu se emite dispoziţie de
livrare) a produselor, mărfurilor sau altor valori materiale destinate vânzării, trimise pentru
prelucrare la terţi, în custodie sau păstrare; document justificativ de scădere din gestiunea
furnizorului; document de însoţire pe timpul transportului; document pentru întocmirea facturii;
document de recepţie la cumpărător (când nu se emite Nota de recepţie şi când factura nu a sosit)
şi de primire în gestiunea cumpărătorului.

6.Registru de casă

Se întocmeşte în două exemplare, zilnic, de casierul unităţii sau de altă persoană

împuternicită, pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi. La sfârşitul zilei, rândurile
neutilizate se barează. Soldul de casă al zilei precedente se reportează, după caz, pe primul rând al
registrului de casă pentru ziua în curs. Se înregistrează toate încasările, după care acestea se
totalizează (inclusiv soldul de casă reportat al zilei precedente), apoi se înregistrează toate plăţile,
iar totalul acestora se scade din sumele rezultate din însumarea încasărilor, pentru a stabili soldul
de casă al zilei respective. Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării
operaţiunilor efectuate şi de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată
pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificative anexate.

7.Nota de recepţie şi constatare de diferenţe

Este documentul care se întocmeşte de către comisia de recepţie şi de către gestionar, în

două exemplare, potrivit prevederilor legale, la locul de depozitare sau în unitatea cu amănuntul,
după caz, pe măsura efectuării recepţiei. În situaţia în care la recepţie se constată diferenţe, Nota
de recepţie şi constatare de diferenţe se întocmeşte în trei exemplare de către comisia de recepţie
legal constituită. În cazul când bunurile materiale sosesc în tranşe, se întocmeşte câte un formular

11
pentru fiecare tranşă, care se anexează apoi la factură sau la avizul de însoţire a mărfii. Serveşte
ca: - document pentru recepţia bunurilor aprovizionate; - document justificativ pentru încărcare în
gestiune; - act de probă în litigiile cu cărăuşii şi furnizorii, pentru diferenţele constatate la recepţie;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate Se foloseşte ca document distinct de recepţie
în cazul: a) bunurilor materiale cuprinse într-o factură sau aviz de însoţire a mărfii, care fac parte
din gestiuni diferite; b) bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în păstrare; c)
bunurilor materiale procurate de la persoane fizice; d) bunurilor materiale care sosesc neînsoţite de
documente de livrare; e) bunurilor materiale care prezintă diferenţe la recepţie; f) mărfurilor intrate
in gestiunile la care evidenţa se ţine la preţ de vânzare cu amănuntul sau en gros.

CAPITOLUL 2:

FUNDAMENTAREA SUB ASPECT PRACTIC AL LUCRĂRII

2.1. Prezentarea generală a Societății Comerciale “UNIPAN PROSPER” S.R.L

S.C. Kiraly S.R.L este o societate cu răspundere limitată constituită în anul 2016. Are un
capital social de 50000 lei format din 5000 părţi sociale a 10 lei pe parte socială. Societatea este
înregistrată în Registrul Comerţului sub nr.J31/204/2016 având Codul fiscal RO35870788.

Societatea are ca obiect de activitate: Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a

produselor proaspete de patiserie. Are un număr de 12 de angajaţi : un administrator, un contabil şi
10 muncitori. Administratorul se ocupă cu încheierea contractelor de aprovizionare-desfacere,
precum şi de organele muncii în cadrul societăţii. Sediul societăţii este în localitatea Zalău B-dul
Mihai Viteazul 91b bloc Corp A, judeţul Sălaj, cod poştal 450077, tel. :0744795472, e-mail :
unipanoffice@yahoo.com.

2.2 Studiu de caz la SC UNIPAN PROSPER S.R.L

Monografie contabilă a societăţii comerciale SC “UNIPAN PROSPER” S.R.L. pe luna

ianuarie 2014.

12
 1.. La data de 23 ianuarie 2018 se cumpără materiale prime conform facturii numărul
1773 din data de 23 ianuarie 2018 de la S.C. CROLUX S.R.L., cu adaos comercial + TVA
aferent 9%. (Anexa 1)

            Operaţia este înregistrată conform notei contabile din 23 ianuarie 2018.

                                      %                =                 401                                   2850,63

301                                                                          2615.26

                                  4426                                                                            235.37  

  2. La data de 15 ianuarie 2018 se recepţionează mărfuri în valoare de 4 100 lei conform
facturii numărul 5 din 15 ianuarie 2018 de la S.C. SĂLĂJEANCA S.R.L.

            Operaţia este înregistrată conform notei contabile numărul 6 din 15 ianuarie 2018.

                           %                      =             401                                 4 469

                         371                                                                            4 100

                       4426                                                                               369

3. La data de 15 ianuarie 2018 se înregistrează plata facturii numărului 5 din 15 ianuarie

2018 conform notei contabile numărul 7 din 15 ianuarie 2018 către S.C. S.R.L.

                       401                       =            5121                              44 690

4. S.C. UNIPAN PROSPER S.R.L se aprovizionează cu mărfuri în valoare de 1 700 lei,

acordă un avans de 700 lei. Ulterior recepţionării mărfurilor, societatea primeşte factura pentru
mărfuri. Restul de plată se decontează prin virament bancar.

a. Acordarea avansului

% = 5121 833

4091 700

13
4426 133

b) Mărfurile recepţionate (pentru care nu s-a primit factura)

% = 408 1 853

371 1 700

4428 153

c) În momentul primirii facturii

4426 = 4428 153

Şi:

408 = 401 1 853

d) Plata furnizorului(ţinând cont şi de avansul acordat)

401 = % 1 853

4091 700

4426 133

5121 1 020

5. La data de 27 ianuarie 2018 se cumpără materii prime în valoare de 2 628,40 lei de la
S.C. UNICARM S.R.L. conform facturii numărul 3312 (Anexa 2) .

 %                  =                  401                                  2 864.95

301                                                                           2 628,40

4426                                                                             236.55

14
 6.  Se înregistrează achitarea datoriei faţă de furnizor în suma de lei, conform ordinului de
plată nr. 6568/26.01.2018:

401        = 5121   2 616

7. La data de 24 ianuarie 2018 se achiziţionează materiale consumabile de la SC

KAUFLAND ROMÂNIA S.C.S în valoare de 6 100 lei TVA aferent 9%., pentru care se acordă un
bilet la ordin la  scadenţă.

-recepţia mărfurilor:

 %                    =             401                                   6 649

302                                                                           6 100

4426                                                                            5 490

-acordarea biletului la ordin:

401                  =             403                                   75 640

-plata biletului la ordin: 

403 =            5121                                75 640              

8. S.C. UNIPAN PROSPERS.R.L achiziţionează un program informatic în valoare de

2000 lei, TVA 19 %.

% = 401 2 380

208 2 000

4426 380

9. Achitarea din bancă a datoriilor către furnizor - 2000 + TVA 19 %.

404 = 5121 2380

15
 Concluzii și propuneri la SC UNIPAN PROSPER S.R.L

S.C. UNIPAN PROSPER S.R.L. la care mi-am realizat lucrarea de specialitate, în urma
analizei mele asupra activităţii acesteia am constatat că este rentabilă. Scopul întreprinderii    este
atât realizarea unor costuri unitare minime, cât şi obţinerea câştigului maxim, determinat de
diferenţa dintre încasările realizate şi costurile înregistrate. În practică s-a constatat că
dimensionarea optimă a întreprinderii este condiţionată  de natura desfacerii.

Activitatea unei întreprinderi presupune realizarea diferitelor resurse economice pentru

producerea de bunuri, executarea de lucrări sau prestarea de servicii.

Problematica eficienţei economice este abordată în toate activităţile în cadrul cărora se produc
bunuri economice. Eficienţa economică are diferite forme de exprimare în funcţie de factorii de
producţie care contribuie la obţinerea efectelor economice. În genereal, eficienţa economică se
determină prin următoarele două modalităţi:

-  raportarea efectelor obţinute

-  raportarea eforturilor la efectele înregistrate

Pe lângă toate acestea activitatea întreprinderii este influenţată direct de organizaţii

externe cu care intreprinderea are diverse relaţii de cooperare, informare, asigurare, finanţare,
control – evaluare e.t.c.

Principalele organizaţii din mediul extern al întreprinderii sunt: clienţii, furnizorii,

întreprinderile concurente, instituţiile bancare, societăţi de asigurări, camerele de comerţ etc.

Pentru o gestiune financiară mai bună propun utilizarea mai eficientă a creditului
furnizor, în sensul majorării termenelor de plată şi a plăţii mai rapide a facturilor funizorilor care
acordă o reducere semnificativă.

16
 În vederea sporirii competivităţii recomand căutarea permanentă a noilor funizori şi a
preţurilor de achiziţie cele mai scăzute precum şi consultarea săptămânală a preţurilor
concurenţilor.

Pentru o mai bună demergere a firmei propun:

-să-şi mărească spaţiul comercial

-să se aprovizioneze ritmic cu mărfuri solicitate de clientela locală

-personalul firmei să fie recalificat

-să aplice reduceri în perioadele de sezon la mărfurile corespunzătoare

-să aplice tehnici moderne de marketing, management,reclama ritmica a mărfurilor prin mass-
media (Graiul Sălajului), TV locală (Zalău TV, Sălăjeanul TV), panouri publicitare.

17
 BIBLIOGRAFIE:

★ Dorel Mateş: Contabilitatea financiară a întreprinderii

★ Iacob Petru Pântea şi Atanasiu Pop: Contabilitatea financiară a întreprinderii
★ Iacob Petru Pântea şi Gheorghe Bodea: Contabilitatea financiară, sinteze şi aplicaţii practice
★ http://www.portalmonografiicontabile.ro/
★ http://www.portalfiscalitate.ro/inregistrari-contabile-117/

18