CUPRINS

Cap.I Contabilitatea creanţelor comerciale pe exemplul S.C. Trans SRL

1.1 Noţiuni generale privind datoriile şi creanţele comerciale
1.2 Documente de evidenţă primară creanţelor comerciale şi modalităţi
de evaluare a acestora
1.2.1. Documente de evidenţă
1.2.2. Modalităţi de evaluare a creanţelor comerciale
1.3 Contabilitatea creanţelor comerciale

Cap.II Studiu de caz privind datoriile şi creanţele comerciale pe exemplul

S.C. Trans SRL
2.1. Structura organizatorică a S.C. Trans SRL
2.2 Operaţii economice specifice creanţelor comerciale pe
exemplul S.C. Trans SRL
BIBLIOGRAFIE

1
 ARGUMENT

Contabilitatea este prezentă în toate domeniile de activitate ale vieţii sociale, econom-
ice, culturale şi politice.
În orice calitate pe care am putea să o avem – patron, administrator, manager, angajat,
client, partener de afaceri, investitor, etc – şi în orice domeniu am activa – medical, cultural,
administrativ, politic, non-guvernamental, IT si Software, bancar, financiar, agricol şi rural,
sportiv, etc – contabilitatea este omniprezentă, fie că reprezintă obiectul activităţii noastre sau
un mijloc de realizare a acesteia.
Contabilitatea reprezintă fundamentul oricărei decizii, cel mai important mijloc de ev-
idenţiere a activităţii oricărei entităţi economice şi principala sursă de informaţii la nivelul
acesteia. Ea cuantifică şi evidenţiază fluxurile şi circuitul schimburilor dintre diferite entităţi
economice, precum şi măsurarea, evaluarea, cunoaşterea şi controlul activelor, datoriilor,
capitalurilor proprii, şi rezultatelor firmei.
Am ales tema “Studiu privind evaluarea înregistrarea şi decontarea creanţelor
comerciale pe exemplul S.C. Trans SRL datorită importanţei pe care o prezintă creanţele în
structura patrimonială a unei întreprinderi. Este ştiut faptul că orice întreprindere, indiferent
de domeniul de activitate, stabileşte o serie de relaţii economice şi financiare cu terţii.
Acestea, sunt influenţate, de natura şi complexitatea activităţilor desfăşurate, ceea ce necesită
existenţa unor permanente colaborări cu furnizorii, clienţii, băncile, bugetul statului, bugetul
asigurările şi protecţiei sociale, cu acţionarii şi asociaţii, cu angajaţi, cu debitori şi creditori
diverşi.
Am structurat conţinutul lucrării în două capitole, astfel:
-capitolul I „Contabilitatea creanţelor comerciale pe exemplul S.C. Trans SRL
-capitolul II „Studiu de caz privind creanţele comerciale pe exemplul S.C. Trans
SRL .Pornind de la ideea că în vederea realizării obiectului de activitate, întreprinderea
intră în relaţii cu terţii şi mediul economic şi social, în capitolul I „Contabilitatea
datoriilor şi creanţelor comerciale pe exemplul S.C Trans SRL”, sunt prezentate
câteva noţiuni teoretice referitoare la structura creanţelor comerciale, documentele de
evidenţă primară a acestora, precum si aspecte legate de evaluarea lor, cu respectarea
regulilor generale de evaluare a elementelor patrimoniale.
De asemenea, tot în primul capitol sunt prezentate şi aspectele teoretice privind
organizarea contabilitatii creanţelor comerciale (conturile de evidenţă a datoriilor şi
creanţelor comerciale şi modul de funcţionare a acestora).
2
 Ansamblul activităţilor desfăşurate de o întreprindere, o obligă pe aceasta să
organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară, potrivit
legii.
Având în vedere că lucrarea se bazează pe un studiu de caz privind contabilitatea
datoriilor şi creanţelor comerciale, capitolului II „Studiu de caz privind creanţele
comerciale la S.C. Trans SRL.”, pune accent pe aspectele practice surprinse la SC . Trans
SRL.
Astfel, prima parte a acestui capitol descrie modul de organizare şi funcţionare al
societăţii, modul de organizare a contabilităţii, precum şi situaţia financiară la acest moment.
Partea a doua a acestui capitol aduce în prim plan problemele practice privind
organizarea contabilităţii datoriilor şi creanţelor comerciale în cadrul firmei S.C. Trans SRL
Având în vedere că una dintre condiţiile esenţiale ale lucrătorului financiar – contabil este
respectarea cu stricteţe a legislaţiei economice în vigoare, iar pentru menţinerea în actualitate
trebuie strudiate în permanenţă modificările legislative, publicaţiile de specialitate în vederea
asigurării unui temei legal operaţiunilor contabile, consider că lucrarea de faţă este un
material de studiu şi de informare în acest sens, ea putand fi utilă elevilor în înţelegerea şi
fixarea noţiunilor specifice contabilităţii decontărilor cu terţii şi bugetul statului.

3
 CAPITOLUL I
CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE

1.1 Noţiuni generale privind datoriile şi creanţele comerciale

În vederea realizării obiectului de activitate, întreprinderea intră în relaţii cu mediul

economic şi social.
Astfel, pentru a-şi asigura existentul de bunuri economice de natura activelor
imobilizate, activelor circulante sau alte bunuri necesare desfăşurării propriei activităţi,
aceasta intră în relaţii de colaborare cu terţe persoane fizice sau juridice.
În procesul de aprovizionare, întreprinderea cumpără bunuri de diverse forme de la
alte personae juridice şi fizice, bunuri pentru care-şi creează datorii.
În cadru procesului de desfacere, vinde produse sau execută lucrări sau servicii, în
urma cărora rezultă creanţe.
Creanţele, denumite şi active circulante în curs de decontare, reprezintă bunuri sau
valori avansate temporar de entitate altor persoane fizice sau juridice pentru care urmează să
se încaseze un echivalent.
Datoriile reprezintă o obligaţie a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin
decontarea căreia se aşteaptă o ieşire de beneficii economice.
Creanţele si datoriile faţă de terţe, persoane juridice şi fizice, constituie două categorii
importante de elemente patrimoniale: de active, respectiv, de pasiv.
Volumul şi diversitatea acestora sunt influenţate, în mare măsură, de natura şi
complexitatea activităţilor desfăşurate, care impun existenţa unor colaborări permanente cu
numeroşi furnizori si clienţi sau alte entitaţi, cu unitaţi bancare, cu bugetul statului si cel
privind asigurarile si protecţia socială, cu acţionarii, asociaţii si angajaţii, cu unităţi afiliate,
debitori si creditori diversi.
Creanţele comerciale – apar ca urmare a vânzării de bunuri, executării de lucrări sau
prestării de servicii către diverşi parteneri (clienţi, efecte de primit, avansuri acordate
furnizorilor)
Datorii comerciale – include datoriile apărute din relaţiile comerciale contractuale. În
structura lor se includ: furnizorii şi efectele ce plătit.
Operaţiile comerciale presupun legătura dintre două entităţi economice.
4
 Furnizorul – care, în calitate sa de vânzător pune la dispoziţia terţilor, bunuri sau
servicii contra cost. Furnizorul inregistrează in contabilitate creanţele faţă de client pentru
bunurile şi serviciile livrate, dar şi datorii pentru avansurile primite de la clienţi.
Clientul - care, în calitate de cumpărator, achiziţionează contra cost bunuri sau servicii.
Clientul inregistrează in contabilitate datoriile faţă de furnizori pentru bunurile sau
serviciile achiziţionate, dar şi creanţele pentru avansurile acordate furnizorilor.
Principalul document de evidenţă operativă şi analitică a clienţilor şi furnizorilor este
„Situaţia încasarii-achitării facturiilor”.
În funcţie de momentul decontării, vânzările – cumpărările de bunuri şi servicii se pot
clasifica astfel:
vânzări – cumpărări cu decontare imediata in numerar.
 vănzări – cumpărări pe credit comercial(clasic sau cambial), cănd decontarea se va face
ulterior.
o credit comercial clasic este amânarea la plată acordată de către furnizor
clientului, când decontarea se face ulterior, folosind instrumente clasice (ordin de
plată, cec, chitanţă)
o credit comercial cambial este un credit prevăzut într-un efect comercial (bilet la
ordin şi cambie), în care se consemnează, printre altele, suma de plată, scadenţa şi
banca la care se va face decontarea.
În funcţie de destinaţia bunurilor şi serviciilor comercializate, respectiv prestate, se
disting creanţe, respectiv datorii, care provin din vânzări – cumpărări de stocuri şi servicii şi
vânzări – cumpărări de imobilizări.
Creanţele incerte, precum şi datoriile şi creanţele aferente livrărilor de bunuri şi servicii,
pentru care nu s-au întocmit facturi până la sfârşitul lunii se înregistrează distinct în contabilitate.
De asemenea se inregistrează distinct şi reducerile de preţuri de natura comercială
(rabatul, remiza, risturnul) şi financiară (scontul) care se pot acorda de către furnizori
clienţilor.
Trebuie menţionat faptul că aceste reduceri trebuie convenite între părţi şi stipulate ca
şi clauze contractuale.
Tipuri de reduceri:
comerciale - care au o influenţă directă asupra mărimii nete a unei facturi:
a. Rabatul – reducerea pe care o poate acorda furnizorul pentru calitatea inferioară a
bunurilor livrate (imperfecţiuni, defecte nesemnificative). Acestea sunt stipulate în
facturile de vânzare.

5
 b. Remiza reprezintă reducerea procentuală de preţ acordată de furnizori în facturile de
vânzare, fie pentru cantitatea apreciabilă negociată, peste o anumită limită minimă
(remiză de cantitate), fie pentru poziţia preferenţială a beneficiarului în totalul
clientelei unităţii (remiză pentru revânzare). Atât rabaturile cât şi remizele nu necesită
înregistrări în contabilitate, unde se reflectă numai valoarea netă, fără reducerile în
cauză.
c. Risturnul este o reducere anuală şi globală acordată pentru depăşirea unui plafon
valoric anual al cumpărărilor. Acesta se consemnează în facturi distincte şi se reflectă
în contabilitate în vederea diminuării datoriilor facturate iniţial.
financiare
a. Scontul constituie o reducere procentuală de preţ pe care furnizorul o acordă şi o
înscrie distinct în factură în cazul în care clienţii îşi plătesc datoriile înainte de
scadenţă. Pentru furnizori, sconturile reprezintă cheltuieli financiare, iar pentru clienţi
venituri financiare.
Rabaturile, remizele, risturnurile, sconturile, precum şi alte reduceri de preţ acordate de
furnizori clienţilor, nu sunt incluse în baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată, la data
exigibilităţii acesteia.
Aceste tipuri de reduceri se determină în mod succesiv avându-se în vedere de fiecare
dată, reducerile deja efectuate şi implicit valoarea netă a operaţiei sau categorieei de operaţii
de vânzare asupra căreia se aplică procentul de reducere, astfel:
o reducerile comerciale premerg reducerile financiare
o reducerile se aplica asupra valorii nete anterioare
o se operează întâi rabaturile, apoi remizele
o facturile care conţin reduceri comerciale se înregistrează în contabilitate la
valoarea netă comercială
O problemă mai aparte o reprezintă cunoaşterea nivelului risturnurilor, care se determină în
funcţie de nivelul anual al cifrei de afaceri realizată cu un terţ şi deci, sunt cunoscute mai târziu,
pentru a deveni operaţionale atunci când se calculează costurile stocurilor.
Potrivit legislaţiei în vigoare aceste reduceri nu se cuprind în baza de impozitare a TVA.

6
 1.2 Documente de evidenţă primară a creanţelor comerciale şi modalităţi de
evaluare a acestora

1.2.1 Documente de evidenţă

Legea contabilităţii prevede că orice operaţie economico – financiară se consemnează

în momentul şi la locul efectuării ei într-un document. Acesta stă la baza înregistrării în
contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, angajează
răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au
înregistrat în contabilitate 1
Un act scris are calitatea de document dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
 dovedeşte efectuarea unei anumite operaţii;
 conţine descrierea detaliată şi completă a operaţiei: calitativă, cantitativă, valorică;
 documentele îndeplinesc funcţia justificativă, informativă, de control, juridică.
În funcţie de modul de întocmire, conţinutul şi rolul lor, documentele contabile se
grupează astfel:
a. documente de evidenţă (justificative): factura, chitanţa, bon de consum etc.
b. registre contabile: registru- jurnal, nota de contabilitate, fişa de cont etc.
c. documente de sinteză: balanţa conturilor, bilanţul contabil, contul de rezultate etc.
Documentele economice din sfera contabilităţii, numite în sens general şi documente
contabile, realizează legătura indisolubilă între cele trei forme ale evidenţei economice:
evidenţa operativă (primară); evidenţa contabilă şi evidenţa statistică.
Înregistrările în contabilitatea sintetică se fac pe bază de documente justificative,
document cu document sau a unui centralizator în care sunt înscrise mai multe documente
justificative al căror conţinut se referă la operaţii de aceeaşi natură şi perioadă.
Documentele primare care reflectă creanţele şi datoriile faţă de terţi, diferă de
categoria în care se încadrează terţii (furnizori, salariaţi, etc) şi de natura juridică a operaţiilor
economice (datorii sau creanţe), după cum sunt prezentate în tabelele 1.1, 1.2 .

1
Legea contabilităţii 82/1991 republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, din 18.06.2008, art. 6
7
 Tabelul nr.1.1 Document privind creanţele
Categoria de Natura creanţelor Document privind
terţi Crearea drepturilor Încasarea drepturilor de
de creanţă creanţă
Clienţi creanţe din operaţiuni  factură  ordin de plată
de livrare de bunuri, aviz de însoţire a  cec
lucrări, servicii mărfii  bilet la ordin
 chitanţă
Furnizori avansuri acordate  ordin de plată, cec
 bilet la ordin
 chitanţă, factură

Tabelul nr.1.2 Descrierea documentelor

Avizul de insotire a marfii
Se  în 3 exemplare de unitatăţile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul
întocmeşte livrării, datorită unor condiţi obiective şi cu totul excepţionale, făcându-se
menţiunea „Urmează factura”
 cu ocazia transferului de bunuri între gestiuni aflate în afara unităţii (ex. chioşcurile
de pâine) purtând menţiunea „Fără factură”.
Serveşte ca  document de însoţire a mărfii pe timpul transportului
 document ce stă la baza întocmirii facturii
 dispoziţie de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta.
Circulă  exemplarul 1 la cumpărător (la compartimentul aprovizionare) şi apoi la
comapartimentul financiar-contabil pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică şi
analitică
 exemplarul 2 şi 3 rămân la furnizor la compartimentul desfacere(exemplarul 2),
respectiv la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 3)
Se arhivează  la compartimentul financiar-contabil
Factura/Factura fiscală
Se  în 3 exemplare cu ocazia vânzării – cumpărării de bunuri, mărfuri sau cu ocazia
întocmeşte executării de lucrări şi prestări de servicii.
 de compartimentul desfacere al furniorului pe baza dispoziţiei de livrare, aviz de
însoţire a mărfii.
Serveşte ca  document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;
 document de încărcare în gestiunea primitorului (pe baza ei se întocmeşte fişa de
magazie);
 document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului cât şi

8
 cumpărătorului.
Circulă exemplarul 1 la cumpărător;
- exemplarul 2 şi 3 la furnizor ( exemplarul 2 rămâne la compartimentul Desfacere
împreună cu dispoziţia de livrare iar exemplarul 3 la Compartimentul Financiar-
Contabil pentru înregistrarea în contabilitate).
Se arhivează - la furnizor (exemplarul 2 la compartimentul Desfacere iar exemplarul 3 la
compartimentul Financiar-Contabil);
- la cumpărător (exemplarul 1 la compartimentul Financiar-Contabil).
Chitanţa
Se întocmeşte - de casier în două exemplare cu ocazia primirii unor sume de bani
Serveşte ca - document justificativ de încasare a unei sume de bani în numerar
Circulă - Exemplarul 1 la plătitor
- Exemplarul 2 rămâne la carnet, se anexează registrului de casă
Se arhivează - la compartimentul financiar contabil
Cecul
Serveşte ca: - instrumentul prin care se poate plăti fără numerar o sumă de bani din contul
debitorului către o altă persoană fizică sau juridică. Persoana care ordonă plata
(titularul cecului) se numeşte trăgător,iar persoana care trebuie să încaseze suma
se numeşte beneficiar, iar societatea bancară care trebuie să efectueze plata se
numeşte tras.
Se întocmeşte: - într-un exemplar de catre compartimentul financiar – contabil.
Ordinul de plată
Serveşte ca - instrument emis de către plătitor pentru a-şi achita o datorie faţă de o altă
persoană (beneficiar). Prin acesta, plătitorul dă dispoziţie băncii sale să plătească
beneficiarului suma înscrisă pe formular.
Se întocmeşte - compartimentul financiar – contabil în trei exemplare
Circulă - exemplarul 2 la bancă
- exemplarul 1 la beneficiarul sumei prin intermediul băncii sale
- exemplarul 3 la plătitor
Jurnal pentru cumpărări
Serveşte ca - jurnal auxiliar pentru înregistrarea achiziţiilor de valori materiale
- document de stabilire lunară a TVA deductibilă
- document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate
Se întocmeşte - intr-un singur exemplar, fără ştersături şi spaţii libere
Circulă - la compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor înscrise în conturi
şi a respectării dispoziţiilor legale referitoare la TVA
Se arhivează - la compartimentul financiar contabil
9
 Jurnal pentru vânzări
Serveşte ca - jurnal auxiliar pentru înregistrarea achiziţiilor de valori materiale
- document de stabilire lunară a TVA deductibilă
- document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate
Se întocmeşte - intr-un singur exemplar, fără ştersături şi spaţii libere, în care se înregistrează
zilnic sau lunar elementele necesare determinării TVA colectată
Circulă - la compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor înscrise în conturi
şi a respectării dispoziţiilor legale referitoare la TVA
Se arhivează - la compartimentul financiar contabil
Bilet la ordin
Efect comercial înscris prin care o persoană numită debitor îşi asumă obligaţia personală şi
necondiţionată să plătească altei persoane numită beneficiar, o anumită sumă de bani la o dată fixă
numită scadenţă şi într-un loc bine determinat. Poate fi transmis prin gir şi poate fi garantat prin aval.
Cambia
Este un titlu de credit sub semnătură privată care pune în legătură trei persoane: trăgătorul, trasul şi
beneficiarul. Titlul este creat de trăgător în calitate de creditor care dă ordin debitorului sau (tras) să
plătească o sumă fixă la o dată determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din
urmă.

1.2.2 Modalităţi de evaluare a creanţelor comerciale

Evaluarea creanţelor prezintă importanţă deosebită pentru gestionarea şi reflectarea în

contabilitate. Realizarea acestui deziderat impune, respectarea exigenţelor privind cele patru
reguli de bază ale evaluării care corspund momentelor evaluării.
Conform reglementărilor contabile în vigoare, evaluarea elementelor prezentate în
situaţiile financiare anuale se realizează în următoarele momente:
a. evaluarea la data intrării în entitate (evaluarea iniţială)
b. evaluarea la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţ
c. evaluarea la ieşirea din entitate
a. La data intrării lor în entitate, creanţele sunt evaluate şi înregistrate în contabilitate
la valoarea lor nominală.
Creanţele în valută sunt inregistrate în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb din
data efectuării operaţiunii, cât şi în valută.
b. La inventariere, creanţele sunt evaluate la valoarea lor probabilă de încasare sau de
plată. Diferenţele constatate în minus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea

10
contabilă netă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru
deprecierea creanţelor.
Dacă la inventariere există creanţe cu o probabilitate ridicată de neîncasare, aceasta se
va trece în categoria creanţelor incerte şi concomitent se va constitui o ajustare pentru
deprecierea creanţelor clienţi.
La data bilanţului se efectuează, în mod distinct, evaluarea creanţelor exprimate în
valută şi a celor exprimate în lei în fincţie de cursul unei valute luându-se în calcul cursul
deschimb valutar comunicat de BNR pentru închiderea exerciţiului financiar. În bilanţ sunt
prezentate creanţele astfel evaluate, diminuate cu ajustările pentru pierderi de valoare2
c. La data ieşirii din entitate (încasării) creanţele, se evaluează la valoarea numinală,
denumită şi valoare iniţială (de intrare).
Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor în valută, la un
curs diferit faţă de cel iniţial, sunt înregistrate în contabilitate în luna în care apar, pe seama
cheltuielilor, respectiv veniturilor financiare, după cum sunt favorabile sau nefavorabile.

1.3 Contabilitatea creanţelor comerciale

Contabilitatea creanţelor comerciale se realizează cu ajutorul conturilor din grupa

41 „Clienţi şi conturi asimilate”, care cuprinde următoarele conturi:
411 „Clienţi”
4111 „Clienţi”
4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”
413 „Efecte de primit de la clienţi”
418 „Clienţi – facturi de întocmit”
419 „Clienţi - creditori”
Creanţele provenite din vânzări de bunuri, lucrări executate şi servicii prestate sunt
înregistrate în contabilitate cu ajutorul contului 411 „Clienţi”, cu funcţie contabilă de activ.
Evidenţa creanţelor de încasat pe baza efectelor comerciale (cambii, bilete la ordin,
etc) se realizează cu ajutorul contului 413 „Efecte de primit”, cu funcţie contabilă de activ.
Livrările de bunuri, prestările de servicii pentru care nu au fost întocmite facturi, sunt
evidenţiate în contabilitate cu ajutorul contului 418 „Clienţi – facturi de întocmit” - cu
funcţie contabilă de activ.

2
Sandu Maria – Bazele Contabilităţii, Editura Reprograf, Craiova, 2010, pag. 70
11
 Avansurile încasate de la clienţi, prcum şi ambalajele care circulă în sistem de
restituire, sunt înregistrate în contabilitate cu ajutorul contului 419 „Clienţi - creditori”- cu
funcţie contabilă de pasiv.
411 „CLIENŢI” (ACTIV)
DEBIT CREDIT
- valoarea bunurilor livrate, lucrărilor executate şi - sumele încasate de la clienţi (512, 531)
serviciilor prestate, înclusiv TVA aferentă (701 - trecerea clienţilor neîncasaţi în categoria clienţilor
la 708, 4427, 4428); incerţi (4118)
- valoarea facturilor întocmite pentru bunurile - valoarea avansurilor încasate anterior de la clienţi
livrate anterior fără factură (418) (419)
- valoarea avansurilor facturate pentru livrări şi - diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente
prestări ulterioare, precum şi a TVA aferente (665, 668)
(419, 4427) - valoarea efectelor comerciale acceptate (511, 413)
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente - valoarea sconturilor acordate clienţilor (667)
(765, 768) - sumele trecute pe pierderi în urma scăderii din
evidenţă a clienţilor incerţi (654)
Soldul contului este debitor şi reflectă sumele
neîncasat de la clienţi la sfărţitul lunii
413 „ EFECTE DE PRIMIT DE LA CLIENŢI”(ACTIV)
DEBIT CREDIT
- valoarea efectelor comerciale acceptate (4111) - valoarea efectelor comerciale primite de la
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente clienţi şi depuse la bancă spre scontare (511)
(765) - sumele încasate de la clienţi sub formă de
efecte comerciale (5121)
- diferenţele nefavorabile de curs valutar
aferente (665)
Soldul contului este debitor - valoarea efectelor
comerciale de primit acceptate

418 „CLIENŢI – FACTURI DE ÎNTOCMIT” (ACTIV)

DEBIT CREDIT
- valoarea bunurilor livrate, lucrărilor executate - valoarea facturilor întocmite pentru bunurile
şi serviciilor prestate, pentru care nu s.au livrate anterior fără factură (4111)
întocmit facturi, inclusiv TVA aferentă (701 la - diferenţele nefavorabile de curs valutar
708, , 4428); aferente (665, 668)
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente

12
 (765, 768)
Soldul creditor reflectă valoarea bunurilor
livrate şi a serviciilor prestate pentru care nu s-
au întocmit facturi

419 „CLIENŢI – CREDITORI”

(PASIV)
DEBIT CREDIT

- valoarea avansurilorîmcasate anterior de la - valoarea avansurilor, precum şi a ambalajelor

clienţi şi decontate, precum şi a ambalajelor care circulă în sistem de restituie facturate
care circulă în sistem de restituie primite de clienţilor (4111)
la clienţi (4111) - diferenţele nefavorabile de curs valutar
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de aferente (665, 668)
restituie, nerestituite de clienţi (708)
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente
(765, 768)
Soldul creditor reflectă sumele datorate
clienţilor – creditori reprezentând avansuri
primite sau ambalajele care circulă în sistem de
restituire facturate.

491 „AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR – CLIENŢI”(PASIV)

DEBIT CREDIT
- diminuarea sau anularea unor asemenea ajus- - ajustările ce se constituie pentru creanţe
tări, pe măsura încasării creanţelor în cauză sau neîncasate, clienţi dubioşi, rău platnici sau
a declarării falimentului clienţilor, pe bază de aflaţi în litigiu, inclusiv cei care au declarat
hotărâre judecătorească (7814) falimentul (6814)
Soldul contului poate fi creditor, reprezentând
ajustările existente pentru deprecierea creanţelor

13
 CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ PRIVIND DATORIILE ŞI CREANŢELE
COMERCIALE PE EXEMPLUL S.C. Trans SRL

2.1 Structura organizatorică a SCTrans SRL.

2.1.1 Scurt istoric al firmei SC Optim Confort Trans SRL.

Situată în Drobeta Turnu Severin, Judeţul Mehedinţi, SC Optim Confort Trans

SRL. figurează înregistrată în registrul comerţului sub numărul J25/81/2000, desfăşurându-si
activitatea în conformitate cu legile României şi a Statutului aprobat de AGA.
SC Optim Confort Trans SRL. cu capital românesc are ca obiect principal de activitate
executarea de lucrări de construcţii civile şi industriale.
Pe lăngă acesta, firma mai execută o serie de lucrări cum ar fi: lucrări din tâmplărie
din lemn, aluminiu, PVC, lucrări de instalaţii în construcţii, hidroizolaţii, termoizolaţii,
finisaje interioare şi exterioare.
Valoarea totală a lucrărilor sale depăşeşte 200 miliarde lei, la ora actuală.
Baza tehnico-materială este formată din utilaje grele (buldozere, excavatoare,
draghine, tractoare, utilaje diverse), precum şi din clădiri şi construcşii speciale absolut
necesare pentru desfăşurarea activităţii (hală, minicentrală termică, staţie sortare, bloc cazare
muncitori, parc auto propriu cu atelier de reparaţii, etc)
 Structura organizatorică
Conducerea societăţii este asigurată de preşedintele Consiliului de Administraţie, care
este şi Directorul General al firmei. Acesta coordonează şi răspunde de:
 activitatea de selecţionare, promovare, pregătire a personalului
 activitatea de control financiar intern
 activitatea de control tehnic de calitate
 activitatea juridică
 activitatea de personal salarizare
 activitatea administrativă
Are în subordine directă:
 Biroul personal – salarizare
 Compartiment CTC
 Oficiul Juridic
14
  Compartiment de protecţie a muncii şi PSI
 Compartiment CFI
 Compartiment administrativ
Vicepreşedintele Consiliului de Administraţie este asociatul care coordonează şi răspunde de:
 activitatea comercială a societăţii
 activitatea de marketing
 activitatea de lărgire a obiectului de activitate
 activitatea de contractare
 activitatea de aprovizionare
Dată fiind forma de funcţionare a unităţii ca societate pe acţiuni, modul de conducere
şi organizare a activităţii îmbracă o structură organizatorică modernă, caracterizată prin:
 cadrul structural formal, uşor modificabil
 eficacitate ridicată a structurii
 drepturi scrise reglementate prin reguli de funcţionare internă
 structură morfologică de tip ierarhic – functional
 profitul firmei este un criteriu suveran
Forţa de muncă se caracterizează prin dimensiunea cantitativ – numerică, dar mai ales
prin cea calitativ – structural, exprimată prin nivelul de pregătire profesională, potenţialul
creative şi innovational, capacitatea de asimilare a noilor cunoştinţe, starea de sănătate, etc.
Evidenţa contabilă a SC Optim Confort Trans SRL. este organizată într-un comparti-
ment distinct de contabilitate condus de directorul economic.
Pentru gestiuni se utilizează programe informatice, singurele gestiuni ţinute fară asis-
tenţa calculatorului fiind mărfurile vândute prin unităţile de lucru ambulante, deoarece volu-
mul este mic şi nu justifică costurile aferente dotării cu tehnică de calcul.
Ca urmare, metodele de gestiune utilizate de societate sunt:
 cantitativ – valoric pentru majoritatea gestiunilor (material, piese, carburanţi, obi-
ecte de inventor, imobilizări corporale şi necorporale, mărfuri, ambalaje)
 global – valoric pentru mărfurile vândute prin receptive.
Un rol important în cadrul S.C. Optim Confort Trans SRL. îl are sistemul information-
al, care ajută în luarea deciziei pentru manageri, analişti financiari, acţionari şi toţi cei care
auinterese în acest scop. Acesta este unul de tip piramidal, în care informaţiile de la bază sunt
preluate succesiv, ajungând la managerul superior numai în sinteză. Astfel,se asigură eficienţa
desfăşurării activităţii economice din această unitate.
 Clienţii:
Printre principalii clienţi se numără SC Artego SA; SC Zimex SA; SC Instant SA;
15
 SC Macofil SA; SC Lidimpex SRL; SC Hidroelectrica SRL; ISJ Mehedinti; Primaria Severin,
etc.
 Furnizorii:
Un alt factor de mediu cu care întreprinderea intră în contact îl constituie furnizorii.
Înalegerea acestora, conducerea întreprinderii ţine cont de calitatea ofertei, preţurile practica-
te,localizarea demografică. Agenţii economici în calitate de furnizori de produse şi servicii ai
S.C. Optim Confort Trans SRL. sunt: Artego S.A.; Aquaterm S.A.; Daserama S.A.; Distrigaz
Sud S.AGaze; Electrica S.A.; Elpimar S.R.L. Craiova; Forcom Serv Lidimpex S.R.L.; Inter-
computer S.A.; Lafarge Romcim S.A.; Mariano S.R.L.; Mirfo Ind. S.A.; Petrom S.A.; Tamar
S.R.L; Tipografia S.R.L; TPSUT S.A. Berbeşti.
Achitarea furnizorilor cât şi încasarea clienţilor se efectuează fie în numerar fie prin
ordine de plată.

2.2 Operaţii specifice creanţelor comerciale

I. Exemplu de operaţii economice privind decontările cu clienţii pentru livrări de

bunuri/prestări servicii
1. În baza facturii nr. 1274/8.03.18se livrează produse finite clienţilor, în valoare de 1925
lei, TVA 19%.

2290,7 lei 4111 = %

Clienţi 701 1925 lei
Venituri din vânzarea
produselor finite
4427 365,7 lei
TVA –colectată
2. Creanţa asupra clienului (pct. 1) se încasează printr-un bilet la ordin.
 Acceptarea biletului la ordin:
2290,7 lei 413 = 4111 2290,7 lei
Efecte de primit de la Clienţi
clienţi
Depunerea la bancă spre încasare:

2290,7 lei 5113 = 413 2290,7 lei

Efecte de încasat Efecte de primit
de la clienţi

16
 
 Încasarea biletului la ordin:

2290,7 lei 5121 = 5113 2290,7 lei

Conturi la bănci în lei Efecte de încasat
3. Conform facturii nr 76120/13.03.18. produsele reziduale obţinute se vând la preţul de 117
lei, TVA inclus.
117 lei 4111 = %
Clienţi 703 98,4 lei
Venituri din vânzarea
produselor reziduale
4427 18,6 lei
TVA –colectată
4. Creanţa asupra clienului (pct. 3) se încasează prin caserie, cf. Chitanţei nr.
65789/10.03.18

117 lei 5311 = 4111 117 lei

Casa in lei Clienţi

5. Conform avizului de însoţire a mărfii nr 76120/13.03.18se livrează unui client

semifabricate în valoare de 840 lei, TVA 19%.

999,6 lei 418 = %

Clienţi-facturi de întocmit 702 840 lei
Venituri din vânzarea
semifabricatelor
4428 159,6 lei
TVA neexigibilă
6. În data de 19.03.18 se emite factura nr.1447/19.03.18pentru semifabricatele vândute mai
sus, suma fiind de 870 lei, TVA 19%.

1078,8 lei 4111 = %

Clienţi 418 1041,6 lei
Clienţi-facturi de
întocmit
702 30 lei
Venituri din vânzarea
semifabricatelor
4427 7,2 lei
TVA neexigibilă

concomitent:
201,6 lei 4428 = 4427 201,6 lei
TVA neexigibilă TVA colectată
7. Creanţa asupra clienului (pct. 6) se încasează cu ordin de plată nr 65789/22.03.18.

1078,8 lei 5121 = 4111 1078,8 lei

17
 Conturi la bănci în lei Clienţi
8. La data de 31.03.18 se constată că suma de 1543,80 lei reprezentând creanţe asupra
clienţilor, nu mai poate fi încasată din cauza falimentului clientului respectiv.

 Înregistrarea clienţilor incerţi (nota contabilă nr. 123/31.03. 18):

11543,8 lei 4118 = 4111 1543,8 lei

Clienţi incerţi sau în Clienţi
litigiu

 Constituirea ajustării pentru constituirea creanţelor clienţi:

11543,8 lei 6814 = 491 1543,8 l lei

Cheltuieli de exploa- Ajustări pentru
tare privind ajustarile deprecierea creanţelor –
pentru deprecierea clienţi
activelor circulante

 Scoaterea din evidenţă a clienţilor incerţi (nota contabilă nr. 123/31.03. 18):

1837,122 lei 654 = %

Pierderi din creanţe şi 4118 1543,8 lei
debitori diverşi
Clienţi incerţi sau
în litigiu
4427 293,322 lei
TVA colectată
 Anularea ajustării:

1543,8 lei 491 = 7814 1543,8 lei

Ajustări pentru Venituri din ajustari
deprecierea creanţelor - pentru deprecierea ac-
clienţi tivelor circulante
II. Exemplu de operaţii economice privind reducerile comerciale

1. Se înregistrează vănzarea de produse finite la preţ de vănzare de 2000 lei, TVA 19%. Pe
factură se înregistrează următoarele reduceri: rabat – 5%; remiză – 10%. Ulterior
furnizorul acordă clientului un scont de 2%, pentru achitarea prin bancă a facturii înainte
de scadenţa înscrisă în contract.
 Valoarea rabatului = 2000 lei x5% = 100 lei
 Valoarea facturii după deducerea rabatului = 2000 lei - 100 lei = 1900 lei
 Valoarea remizei = 1900 lei x10% =190 lei
 Valoarea facturii după deducerea remizei = 1900 lei- 190 lei = 1710 lei
(aceasta este valoarea inscrisă în factură)
18
  TVA = 1710 lei x19% = 424,8 lei
 Valoarea totală a facturii = 1710 lei + 428,4 lei = 2194,8 lei
 Scontul se acordă ulterior la valoarea totală din factură: 2194,8 lei x 2% = 43,896
lei
 înregistrarea facturii:

2194,8 lei 4111 = %

Clienţi 701 1710 lei
Venituri din vânzarea
produselor finite
4427 424,8 lei
TVA –colectată
 încasarea facturii (mai puţin taxa de scont):

% = 4111 2194,8 lei

2150,904 lei 5121
Conturi la bănci în lei
43,896 lei 667
Cheltuieli privind
sconturile acordate

 Scontul nu intră în baza de impozitare, ca urmare, furnizorul va emite o factură

privind regularizarea TVA aferentă scontului:
Val TVA = 43,896 lei x 24/124 = 6 lei

8,5 lei 667 = 4427 8,5 lei

Cheltuieli privind TVA colectată
sconturile acordate
III. Exemple de operaţii economice privind avansurile încasate de la clienţi

1. Conform OP nr. 456739/2.03.18 se înregistreazã încasarea unui avans, în sumã de 2480

lei, inclusiv TVA, în vederea livrãrii ulterioare a produselor finite.

2480 5121 = 4111 2480 lei

Conturi la bănci în lei Clienţi
2. Se înregistrează transmiterea cãtre client a facturii nr. 674539/2.03.18 pentru avansul
încasat anterior.

2380 lei 4111 = %

Clienţi 419 2000
Clienţi - creditori
4427 380 lei
TVA –colectată

19
3. Se înregistreazã factura nr. 396745/5.03.18 emisã pentru produsele finite livrate
clientului, în sumã de 5500 lei, cu TVA de 1045 lei (19%):

6545 lei 4111 = %

Clienţi 701 5500 lei
Venituri din vânzarea
produselor finite
4427 1045 lei
TVA –colectată
4. Se înregistreazã factura 536749/5.03.18 de stornare emisã de cãtre furnizor pentru
avansul înregistrat.

2380 lei 4111 = %

Clienţi 419 2000 lei
Clienţi - creditori
4427 380 lei
TVA –colectată
5. Conform OP nr. 734569/7.03.18 se încasează creanţa asupra clienţilor în sumă de 1800
lei.

1800 lei 5121 = 4111 1800 lei

Conturi la bănci în lei Clienţi
IV. Creanţele asupra clienţilor externi se înregistrează astfel:

1. La data de 22.05.18 se incasează o creanţă externă din vânzarea de mărfuri, în sumă de

4000 euro. Cursul de schimb valutar valabil la această dată este de 4,44 lei/euro, iar la da-
ta vânzării cursul de schimb valutar valabil fiind de 4,37 lei/euro.

17760 5124 = %
lei
Conturi la bănci în valută 4111 17480 lei
Clienţi 280 lei
765
Venituri din
diferenţe de curs
valutar
În cazul în care cursul de shimb ar fi mai mic faţă de momentul vânzării atunci
diferenţa se va înregistra în contul 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar.

% = 4111
5124 Clienţi
Conturi la bănci în valută
765
Cheltuieli din diferenţe de curs
valutar
20
2. La data de 31 decembrie, se evaluează o creanţă externă din vânzarea de produse finite în
sumă de 5.000 euro. Cursul de schimb valutar valabil la această dată este de 4,2 lei/euro.
La data de 31 decembrie, cursul valutar comunicat de BNR este de 4,25lei/euro.

250 lei 4111 = 768 250 lei

Clienţi Alte venituri
financiare

BIBLIOGRAFIE
1. Avram Marioara - Management contabil, Editura Universitaria, Craiova, 2010
2. Avram M., - Contabilitate – baze teoretice şi aplicative, Editura Sitech, Cra-
Pătruţescu M. iova, 2011
3. Iacob Petru Pâ- - Contabilitate Financiară Românească conformă cu Directive-
ntea le Europene, Editura Intelcredo, Deva 2007, Ediţia a Iia

4. Pătruţescu M. - Contabilitatea financiară, vol. I, Editura Universitaria, Craiova,

2009
5. Ristea Mihai şi - Contabilitatea societăţilor comerciale, vol II, Editura Universi-
colaboratorii tară, Bucureşti, 2009
6. Ristea M., - Bazele contabilităţii, Editura Universitară, Bucureşti, 2006
Dumitru C.

21
7. Sandu M. , - Bazele Contabilităţii, Ediţia a IIIa, Craiova 2010 Editura Re-
Criveanu M prograf,
8. Maria Sandu - Contabilitatea si fiscalitatea entitatilor economice, editura
Reprograph, Craiova, 2012
9. Staicu C. - Contabilitate financiara: abordare in context european si
şi colaboratorii international, editura Universitaria, Craiova, 2010
10. *** - Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată
în Monitorul Oficial al României, nr 1066/17.11.2004
11. *** - Legea contabilităţii nr. 31/1991, republicată în Monitorul Ofi-
cial al României,partea I, nr 454/18.06.2008
12. *** - Ordinul 3055/2009 – privind aprobarea Reglementărilor con-
tabile conforme cu Directivele Europene publicat în Monito-
rul Oficial al României, nr.766/10.11.2009
13. *** - Reviste de specialitate: Tribuna Economică, Gestiunea şi
contabilitatea firmei, colecţie 2008 - 2012

22