Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului

şi cu alte organisme publice

Un segment deosebit de important al activităţii curente desfăşurate de agenţii

economici îl reprezintă evidenţierea creării şi stingerii obligaţiilor acestora faţă de bugetul
statului sau faţă de diverse organisme de stat.
În cadrul grupei de conturi 44 „Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi
asimilate” sunt cuprinse conturi sintetice distincte, după natura lor, precum şi conturi care
ţin evidenţa globală-sintetică a mai multor impozite şi taxe cu o pondere mai mică:
∇ 441 „Impozitul pe profit/venit”
∇ 442 „Taxa pe valoare adăugată”
∇ 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”
∇ 446 „ Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
∇ 447 „ Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”
∇ 448 „Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului”.
Creanţele de natura subvenţiilor sunt reflectate tot în această grupă de conturi,
pentru care se utilizează contul 445 „Subvenţii”.
Toate entităţile economice au obligaţia legală de a plăti impozit pe profit, calculat
conform reglementărilor legale în vigoare.
Pentru microîntreprinderi, care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute de lege,
există o excepţie de la regula impozitului pe profit, ele putând opta pentru impozitul pe
venit, în cotă de 3% aplicată asupra veniturilor totale trimestriale, obţinute din orice sursă.
Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile obţinute din livrarea
bunurilor mobile, serviciilor prestate şi lucrărilor executate, din vânzarea bunurilor imobile,
inclusiv din câştigurile din orice sursă şi veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile
nedeductibile. Cota de impozitare este de 16 %, reţinând faptul că există şi unele excepţii.
Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de 25, inclusiv, a
primei luni din trimestrul următor.
Contul 441 „Impozitul pe profit” - ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului /
bugetele locale privind impozitul pe profit/venit; este un cont pasiv, cu două conturi sintetice
de gradul al II-lea, ce reflectă natura impozitului datorat, şi anume:
▪ 4411 „Impozitul pe profit”
▪ 4418 „Impozitul pe venit”
În credit se înregistrează obligaţiile entităţii privind impozitul datorat, în
corespondenţă cu debitul conturilor:
→ 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” sau 698 „Cheltuieli cu impozitul pe
venit”, cu sumele datorate de unitate către bugetul statului/bugetele locale, reprezentând
impozitul pe profit/venit;
→ 658 „ Alte cheltuieli de exploatare” cu impozitul pe profit/venit aferent
exerciţiului financiar anterior, în cazul corectării erorilor contabile.
În debit se înregistrează sumele achitate bugetului statului în contul acestei obligaţii
fiscale, în corespondenţă cu creditul conturilor:
→ 512 “Conturi curente la bănci” cu sumele virate bugetului de stat/bugetelor
locale reprezentând achitarea impozitului pe profit/venit;
→ 758 „ Alte venituri din exploatare” cu datorii anulate din impozitul pe
profit/venit aferent exerciţiului curent sau exerciţiilor anterioare.
 Soldul creditor reprezintă impozitul pe profit/venit datorat de unitate bugetului de
stat,
În cazul existenţei unui sold debitor, acesta reflectă sumele vărsate în plus faţă de
cele efectiv datorate.

Taxa pe valoarea adăugată constituie un impozit indirect pentru livrări de bunuri

mobile, prestări de servicii, transferul proprietăţii bunurilor imobile, importul de bunuri şi
servicii, suportat de consumatori dar care este calculat în cote procentuale, de către fiecare
agent economic în funcţie de valoarea vânzărilor.
Valoarea adăugată nu e realizată decât atunci când entitatea economică realizează
un venit.
Ca regulă generală, faptul generator al taxei intervine şi taxa devine exigibilă, la data
livrării de bunuri sau la data prestării de servicii.
Exigibilitatea T.V.A. este anticipată faptului generator şi intervine în următoarele
situaţii1:
♦ când natura operaţiei este emiterea de factură fiscală înaintea livrării de bunuri
sau a prestării de servicii atunci momentul exigibilităţii T.V.A. este data emiterii
facturii fiscale
♦ când natura operaţiei este aceea de a încasa avansuri înaintea livrării de bunuri
sau a prestării de servicii atunci momentul exigibilităţii T.V.A. îl constituie data
încasării avansului.
Există şi excepţii, cum ar fi:
● încasarea avansurilor pentru plata impozitelor şi a drepturilor vamale;
● încasarea avansurilor pentru operaţiuni scutite de T.V.A. sau care nu sunt în sfera
de aplicare a taxei;
● încasarea avansurilor pentru executarea de lucrări imobiliare, cu condiţia
comunicării acestei opţiuni la organul fiscal teritorial al antreprenorului.
În România se practică cote de T.V.A, diferenţiate pe feluri de bunuri şi servicii, în
funcţie de destinaţia lor. Cotele de impozitare folosite în practica noastră fiscală sunt
următoarele: cota normală de 19%, cota redusă de 9%, 5% şi scutite de T.V.A.
Dispoziţia planului de conturi general obligă întreprinderea să înregistreze
cumpărările şi veniturile la valoarea lor netă, fără a fi înglobată în T.V.A. Plata acesteia se
face lunar, până în data de 25 a lunii următoare celei de raportare.
Contul 442 “Taxa pe valoarea adăugată” ţine evidenţa decontărilor cu bugetul
statului privind TVA, este un cont bifuncţional, iar pentru evidenţa distinctă a TVA se
utilizează următoarele conturi sintetice de gradul II:
∇ 4423 “TVA de plată”
∇ 4424 „T.V.A. de recuperat”
∇ 4426 „TVA deductibilă”
∇ 4427 „TVA colectată”
∇ 4428 „TVA neexigibilă”
Contul 4423 „TVA de plată” ţine evidenţa TVA de plătit la bugetul statului, este un
cont cu funcţie contabilă de pasiv.

1 Ioan Talpoş “Finanţele României” vol.I, Editura Sedona 1996, pg.234

 În credit se înregistrează, la sfârşitul fiecărei luni, obligaţia faţă de bugetul statului, în
situaţia în care există o diferenţă rezultată la finele perioadei între TVA colectată (mai mare)
şi TVA deductibilă (mai mică), în corespondenţă cu debitul contului 4427 „TVA colectată” .
În debit se înregistrează stingerea acestei obligaţii, în corespondenţă cu creditul
conturilor:
→ 5121 „Conturi la bănci în lei” cu sumele reprezentând plăţile efectuate către
bugetul statului;
→ 4424 „TVA de recuperat” cu sumele compensate din luna precedentă;
→ 758 „ Alte venituri din exploatare” cu datorii anulate privind TVA aferentă
exerciţiului curent.
Soldul creditor al contului reprezintă TVA datorată şi nedecontată.

Contul 4424 „T.V.A. de recuperat” ţine evidenţa TVA de recuperat de la bugetul

statului, fiind un cont de creanţe, cu funcţie contabilă de activ.
În debit se înregistrează informaţii privind TVA ce urmează a fi primită de către
entitate de la bugetul statului, la sfârşitul lunii, ca diferenţă între TVA deductibilă (mai mare)
şi TVA colectată (mai mică), în corespondenţă cu creditul contului 4426 „TVA deductibilă”.
În credit se înregistrează informaţii referitoare la sumele recuperate, în
corespondenţă cu debitul conturilor:
→ 5121 „Conturi la bănci în lei” cu sumele reprezentând încasările de la bugetul
statului;
→ 4423 „TVA de plată” cu TVA de recuperat compensată în perioadele
următoare cu TVA de plată.
Soldul contului este debitor şi reprezintă TVA de recuperat de la bugetul statului.

Contul 4426 „TVA deductibilă” oglindeşte informaţiile privind sumele înscrise în

Jurnalul pentru cumpărări, fiind cont cu funcţie contabilă de activ, de creanţe.
În debit se înregistrează sumele reprezentând TVA deductibilă potrivit legii, prin
creditul conturilor:
→ 5121 „Conturi la bănci în lei” cu sumele reprezentând TVA aferent
cumpărărilor achitate din contul curent;
→ 401 „Furnizori” sau 404 „Furnizori de imobilizări” cu sumele reprezentând
TVA aferent achiziţiilor de la furnizori;
→ 542 „Avansuri de trezorerie” cu sumele reprezentând TVA aferent
cumpărărilor achitate din avansuri de trezorerie;
→ 4428 „TVA neexigibilă” cu sumele reprezentând TVA evidenţiată anterior,
devenită exigibilă, aferentă cumpărărilor cu plata în rate sau pentru facturile sosite.
În credit se înregistrează informaţii privind închiderea la sfârşitul lunii a contului, în
corespondenţă cu debitul conturilor:
→ 4427 „TVA colectată” cu sumele care se deduc din TVA colectată;
→ 4424 „TVA de recuperat” cu sumele ce depăşesc TVA colectată şi reprezintă
creanţe faţă de buget;
→ 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” cu prorata din
TVA deductibilă devenită nedeductibilă.
La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold.

Contul 4427 „TVA colectată” asigură evidenţa TVA colectată înscrisă în Jurnalul
pentru vânzări, este un cont cu funcţie contabilă de pasiv.
 În credit se înregistrează TVA aferentă vânzărilor sau altor ieşiri din patrimoniul
entităţii economice, în corespondenţă cu debitul conturilor:
→ 4111 „Clienţi”, 5311 „Casa în lei”, cu TVA colectată aferentă vânzărilor de
bunuri, lucrărilor executate şi serviciilor prestate sau altor venituri pentru care se calculează
această taxă;
→ 461 „Debitori diverşi” sau 428 „ Alte datorii şi creanţe în legătură cu
personalul” cu TVA aferentă lipsurilor imputate;
→ 635 „ Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” cu TVA aferentă
bunurilor şi serviciilor utilizate pentru consumul propriu sau predate cu titlu gratuit;
→ 419 „Clienţi-creditori” sau 5121 „Conturi la bănci în lei” cu TVA aferentă
avansurilor încasate.
În debit se înregistrează informaţii privind închiderea la sfârşitul lunii a contului, în
corespondenţă cu creditul conturilor:
→ 4426 „TVA deductibilă” cu sumele care se deduc din TVA deductibilă;
→ 4423 „TVA de plată” cu diferenţa dintre TVA colectată mai mare şi TVA
deductibilă mai mică, calculată la sfârşitul perioadei.
La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold.

Contul 4428 „TVA neexigibilă” reflectă TVA neexigibilă, generată de vânzările şi

cumpărările de bunuri, lucrări sau servicii efectuate cu plata în rate, dar şi a taxei incluse în
preţul cu amănuntul al mărfurilor. Este un cont bifuncţional care înregistrează în credit TVA
în corespondenţă cu debitul conturilor:
→ 411 „Clienţi” sau 418 „Clienţi – facturi de întocmit” cu TVA aferentă livrărilor
de bunuri, prestărilor de servicii şi executărilor de lucrări cu plata în rate sau pentru care nu
sau întocmit facturi;
→ 371 „Mărfuri” cu TVA aferentă mărfurilor din unităţile comerciale cu
amănuntul;
→ 4427 „TVA colectată” cu TVA aferentă garanţiilor pentru buna execuţie,
reţinută de beneficiarii lucrărilor;
→ 4426 „TVA deductibilă” cu TVA aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în
rate, precum şi cea aferentă devenită deductibilă.
În debit se înregistrează, în corespondenţă cu creditul conturilor:
→ 401 „Furnizori” sau 404 „Furnizori de imobilizări” cu sumele reprezentând
TVA aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate;
→ 371 „Mărfuri” cu TVA aferentă vânzărilor din mărfuri din unităţile comerciale
cu amănuntul;
→ 4427 „TVA colectată” cu TVA aferentă vânzărilor de bunuri şi servicii sau
prestări de lucrări cu plata în rate, devenită exigibilă în cursul exerciţiului;
→ 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” cu TVA amânată la plată
Soldul contului reprezintă TVA neexigibilă şi poate fi creditor sau debitor.
 Contul 444 “Impozitul pe salarii” ţine evidenţa impozitelor pe veniturile de natura
salariilor şi a altor drepturi similare datorate bugetului de stat; este un cont cu funcţie
contabilă de pasiv.
În credit se înregistrează sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura
salariilor reţinut din drepturile băneşti cuvenite personalului, în corespondenţă cu debitul
conturilor 421 „Personal – salarii datorate”, 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”
şi 424 „Prime reprezentând participarea salariaţilor la profit”.
În debit se înregistrează achitarea acestor datorii faţă de bugetul statului, în
corespondenţă cu creditul conturilor:
→ 5121 „Conturi la bănci în lei” cu sumele reprezentând impozitul pe venituri de
natura salariilor şi alte drepturi similare plătite din contul curent;
→ 758 „ Alte venituri din exploatare” cu datorii anulate privind impozitul pe
venituri de natura salariilor.
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate bugetului de stat.

Contul 445 „Subvenţii” reprezintă creanţele ce se alocă de la bugetul statului, pentru

cheltuielile de capital, acoperirea unor diferenţe de preţ la anumite produse sau mărfuri ş.a.,
precum şi alte subvenţii pentru investiţii, de primit. Este cont cu funcţie contabilă de activ,
care se debitează în corespondenţă cu creditul conturilor:
→ 741 „Venituri din subvenţii de exploatare” cu valoarea subvenţiilor pentru
diferenţe de preţ;
→ 131 „Subvenţii pentru investiţii” cu sumele alocate de la buget pentru investiţii;
→ 472 „Venituri înregistrate în avans” pentru alte venituri din subvenţii aferente
perioadelor viitoare;
→ 771 „Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele
similare” cu valoarea subvenţiilor de primit drept compensaţii pentru pierderile înregistrate în
urma unor evenimente extraordinare.
Se creditează în corespondenţă cu debitul contului 5121 „Conturi la bănci în lei” cu
valoarea subvenţiilor primite de la bugetşi a altor subvenţii încasate.
Soldul final debitor arată valoarea creanţelor de primit sub forma subvenţiilor.

Contul 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” evidenţiază deconturile cu

bugetul de stat, cât şi cu bugetele locale şi este un cont cu funcţie contabilă de pasiv.
În credit se înregistrează constituirea acestor datorii, în corespondenţă cu debitul
conturilor:
→ 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” cu sumele
datorate bugetului de stat sau cel local, după caz, privind alte impozite şi taxe;
→ 457 “Dividende de plată” cu impozitul pe dividende datorat ;
→ 117 „Rezultatul reportat” cu repartizări din profitul net al regiilor autonome;
→ Imobilizări corporale (212, 213, 214) sau Stocuri (301, 302, 303, 361, 371, 381)
cu valoarea taxelor vamale aferente aprovizionărilor din import.
În debit se înregistrează achitarea acestor datorii, în corespondenţă cu creditul
conturilor:
→ 5121 „Conturi la bănci în lei” cu sumele care se decontează bugetului de stat
sau celui local, plătite din contul curent;
→ 758 „ Alte venituri din exploatare” cu datorii anulate.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate bugetului de stat/local.
 Contul 447 “Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate” ţine evidenţa
datoriilor şi vărsămintelor efectuate către alte organisme publice cum sunt:
- fondul special pentru sănătate;
- fondul special de dezvoltare cuprins în tariful de energie electrică şi termică;
- fondul special de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap. Este un
cont cu funcţie contabilă de pasiv.
În credit se înregistrează sumele datorate pentru constituirea fondurilor speciale, în
corespondenţă cu debitul contului 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate”;
În debit se înregistrează sumele ce se decontează celor în drept, prin creditul
contului 5121 “Conturi la bănci în lei” sau datorii anulate prin creditul contului 758 „Alte
venituri din exploatare”.
Soldul creditor reprezintă datoria unităţii pentru constituirea fondurilor speciale.
Contul 448 “Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului” ţine evidenţa relaţiilor de
decontare de natura altor datorii şi creanţe cu bugetul statului, este un cont bifuncţional. Se
desfăşoară pe două conturi sintetice de gradul al II-lea:
▪ 4481 „Alte datorii faţă de bugetul statului”
▪ 4482 „Alte creanţe privind bugetul statului”
Contul 4481 „Alte datorii faţă de bugetul statului”este un cont cu funcţie contabilă de
pasiv, reflectă informaţii referitoare la sumele datorate bugetului.
În credit se înregistrează sumele datorare bugetului pentru amenzi şi penalităţi, în
corespondenţă cu debitul contului 658 „Alte cheltuieli de exploatare”.
În debit se înregistrează virarea la bugetul statului a sumelor datorate, prin creditul
contului 5121 “Conturi la bănci în lei”, sau sumele anulate ca datorie, prin creditul contului
758 „ Alte venituri din exploatare” .
Soldul creditor reprezintă sumele datorate de unitate bugetului de stat.
Contul 4482 „Alte creanţe privind bugetul statului” este un cont cu funcţie contabilă
de activ, de creanţe faţă de buget.
Se debitează în corespondenţă cu creditul contului 7588 „ Alte venituri din
exploatare” cu creanţele de primit de la buget, cu caracter nerambursabil.
Se creditează în corespondenţă cu debitul contului 5121 “Conturi la bănci în lei” cu
sumele restituite de la bugetul statului.
Soldul debitor reprezintă sumele cuvenite de la bugetul de stat;

Exemplu: Se constituie obligaţia entităţii economice privind impozitul pe profit, în

sumă de 1.600 lei.

691 = 4411 1.600 lei

Cheltuieli cu impozitul pe Impozit pe profit
profit

Exemplu: Se înregistrează obligaţia microîntreprinderii privind impozitul pe venit, de

550 lei.

698 = 4418 550 lei

Cheltuieli cu impozitul pe Impozit pe venit
venit
 Exemplu: Se înregistrează plata impozitului pe profit din contul curent, în sumă de
1.600 lei.

4411 = 5121 1.600 lei

Impozit pe profit Conturi la bănci în lei

Exemplu: Se înregistrează cheltuieli de constituire facturate de o firmă specializată,

în sumă de 900 lei, cu TVA 19%.

% = 404 1.071 lei

201 Furnizori de imobilizări 900 lei
Cheltuieli de constituire
4426 171 lei
TVA deductibilă

Exemplu: Se înregistrează facturarea unor servicii prestate clienţilor în valoare de

2.200 lei, TVA 19%, încasarea urmând a se face ulterior, în contul curent:

4111 = % 2.618 lei

Clienţi 704 2.200 lei
Venituri din lucrări executate
şi servicii prestate
4427 418 lei
TVA colectată

Exemplu: Se înregistrează cheltuieli de reparaţii facturate la valoarea de 1.700 lei,

TVA 19%, achitate cu numerar din casierie:

% = 5311 2.023 lei

611 Casa în lei 1.700 lei
Cheltuieli cu întreţinere şi reparaţii
4426 323 lei
TVA deductibilă

Exemplu: Se înregistrează factura pentru energie electrică în sumă de 800 lei cu TVA
24 %, şi factura telefonică de 1.200 lei cu TVA 19 %:

% = 401 2.380 lei

605 Furnizori 800 lei
Cheltuieli cu energia şi apa
626 1.200 lei
Cheltuieli cu taxe poştale şi
telecomunicaţii
 4426 380 lei
TVA deductibilă

Exemplu: Se înregistrează achiziţionarea unor active necesare efectuării unei afaceri,

la preţul negociat de 3.000 lei, din care 400 lei reprezintă fondul comercial, cu TVA de 19%
(720 lei):

% = 404 3.570 lei

212 Furnizori de imobilizări 2.600 lei
Clădiri
207 400 lei
Fond commercial
4426 570 lei
TVA deductibilă

Exemplu: Se cumpără mărfuri de la furnizori, în valoare de 600 lei, cu T.V.A. 19%, de

către o entitate comercială cu amănuntul. Adaosul comercial practicat este de 25%.

✔ înregistrarea facturii de la furnizori:

% = 401 714 lei

371 Furnizori 600 lei
Mărfuri
4426 114 lei
TVA deductibilă

✔ înregistrarea adaosului comercial şi a TVA neexigibilă:

371 = % 292.5 lei

Mărfuri 378 150 lei
Diferenţe de preţ la mărfuri
4428 142.5 lei
TVA neexigibilă

Exemplu: Se înregistrează vânzarea mărfurilor cu amănuntul în valoare de 2380 lei, cu

încasare în numerar. Adaosul comercial este de 25%, TVA de 19%.
✔ înregistrarea vânzării mărfurilor:

5311 Casa în lei = % 2380 lei

707 2000 lei
Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 380 lei
TVA colectată
✔ înregistrarea scăderii din gestiune a mărfurilor vândute:
 % = 371 2380lei
607 Mărfuri 1750 lei
Cheltuieli privind mărfurile
378 250 lei
Diferenţe de preţ la mărfuri
4428 380 lei
TVA neexigibilă

Exemplu: Se înregistrează primirea materialelor consumabile fără factură, în valoare

de 1.200 lei, cu TVA 19%, de la furnizori.

% = 408 1.428 lei

302 Furnizori –facturi nesosite 1.200 lei
Materiale consumabile
4428 228 lei
TVA neexigibilă

Exemplu: Se primeşte factura de la furnizori pentru materialele aprovizionate, fără

constatarea de diferenţe.

✔ se înregistrează factura de la furnizori:

408 = 401 1.428 lei

Furnizori –facturi Furnizori
nesosite

✔ se regularizează TVA:

4426 = 4428 228 lei

TVA deductibilă TVA neexigibilă

Exemplu: Se vând produse finite în valoare de 1.900 lei cu T.V.A. 19%, către clienţi.
Total facturat 2.356 lei.

✔ se înregistrează vânzarea produselor finite:

4111 Clienţi = % 2.261 lei

701 1.900 lei
Venituri din vânzarea
produselor finite
4427 361lei
TVA colectată

✔ înregistrarea scăderii din gestiune a produselor vândute:

711 = 345 1.900 lei

Venituri aferente Produse finite
costurilor stocurilor de
produse
 Exemplu: Se înregistrează achiziţionarea unor materiale consumabile în valoare de
500 lei cu TVA 19% plătite dintr-un avans spre decontare:

% = 542 595 lei

302 Avansuri de 500 lei
Materiale consumabile trezorerie
4426 95 lei
TVA deductibilă

Exemplu: Se impută gestionarului materialele consumabile constatate lipsă la

inventariere, în valoare de 200 lei, cu TVA de 19%:

4282 = % 238 lei

Alte creanţe în legătură 758 200 lei
cu personalul Alte venituri din exploatare
4427 38 lei
TVA colectată

Exemplu: La finele lunii se efectuează regularizarea TVA, în situaţia în care TVA

deductibilă este de 350 lei, iar cea colectată de 450 lei:

4427 = % 450 lei

TVA colectată 4426 350 lei
TVA deductibilă
4423 100 lei
TVA de plată

Exemplu: Se efectuează regularizarea lunară a TVA în cazul în care TVA deductibilă

este 570 lei, iar cea colectată 300 lei:

% = 4426 570 lei

4427 TVA deductibilă 300 lei
TVA colectată
4424 270 lei
TVA de recuperat

Exemplu: Se înregistrează regularizarea conturilor de TVA în luna următoare, când

se obţine TVA de plată de 150 lei, cu TVA de recuperat din luna precedentă, de 270 lei, astfel
încât rămâne în soldul debitor TVA de recuperat de 120lei.

4423 = 4424 150 lei

TVA de plată TVA de recuperat

Exemplu: Se înregistrează achitarea TVA de plată în sumă de 620 lei, din contul
curent.

4423 = 5121 620 lei

 TVA de plată Conturi la bănci în lei

Exemplu: Se înregistrează reţinerea impozitului pe salarii, pe baza statului de plată, în

sumă de 780 lei, precum şi a impozitului aferent ajutoarelor materiale în sumă de 330 lei.

% = 444 1.110 lei

421 Impozitul pe salarii 780 lei
Personal – salarii datorate
423 330 lei
Personal –ajutoare materiale
datorate

Exemplu: Se înregistrează impozitul aferent drepturilor cuvenite salariaţilor din profit,

în sumă de 450 lei, şi impozitul pe venitul obţinut de colaboratori, de 70 lei.

% = 444 520 lei

424 Impozitul pe salarii 450 lei
Prime reprezentând participarea
personalului la profit
401 70 lei
Furnizori

Exemplu: Se înregistrează plata impozitului pe salarii din contul curent, în sumă de

1.630 lei.

444 = 5121 1.630 lei

Impozitul pe salarii Conturi la bănci în lei

Exemplu: Se înregistrează taxe vamale pentru mărfuri achiziţionate prin import, în

valoare de 860 lei.

371 = 446 860 lei

Mărfuri Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate

Exemplu: Se înregistrează obligaţia curentă privind impozitul pe clădiri şi pe teren în

sumă de 770 lei.

635 = 446 770 lei

Cheltuieli cu alte impozite, Alte impozite, taxe şi
taxe şi vărsăminte asimilate vărsăminte asimilate

Exemplu: Se înregistrează dividende datorate de către o entitate economică, de 4.000

lei, şi impozitul aferent de 10 %.

457 = % 4.000 lei

Dividende de plată 462 3.600 lei
Creditori diverşi
446 400 lei
Alte impozite, taxe şi
 vărsăminte asimilate

Exemplu: Se înregistrează plata impozitelor şi taxelor înregistrate, din contul curent,

în sumă de 2.030 lei.

446 = 5121 2.030 lei

Alte impozite, taxe şi Conturi la bănci în lei
vărsăminte asimilate

Exemplu: Se constată, în urma controlului financiar, o diferenţă de înregistrat la alte

impozite şi taxe de 284 lei, şi o diferenţă înregistrată în plus la impozitul pe salarii de 145 lei,
pentru care se va face rectificarea prin formulele contabile:

635 = 4481 284 lei

Cheltuieli cu alte Alte datorii faţă de
impozite şi taxe bugetul statului

şi:
4482 = 7588 145 lei
Alte creanţe privind Alte venituri din
bugetul statului exploatare

Exemplu: Se înregistrează încasarea creanţei înregistrată anterior, de 145 lei, în contul

curent.

5121 = 4482 145 lei

Conturi la bănci în lei Alte creanţe privind bugetul
statului

Exemplu: Se înregistrează subvenţii pentru investiţii de primit în sumă de 4.600 lei, şi

subvenţii aferente perioadelor viitoare de 1.800 lei.

445 = % 6.400 lei

Subvenţii 131 4.600 lei
Subvenţii pentru investiţii
472 1.800 lei
Venituri înregistrate în
avans

Exemplu: Se înregistrează încasarea subvenţiilor pentru investiţii în contul curent, în

sumă de 4.600 lei.

5121 = 445 4.600 lei

Conturi la bănci în lei Subvenţii