Sunteți pe pagina 1din 53

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea contabilitate
Catedra economie, statistic şi analiză

Studenta anului 3,
Specialitatea „Contabilitate”
Cvasov Alina

TEZĂ DE LICENŢĂ
cu tema: „Contabilitatea şi analiza veniturilor din vînzări”
(pe baza datelor C.A.P.C. „Vorniceni-Agrovin”, r. Străşeni)

Conducător ştiinţific:
lector universitar
Cojocaru Virginia

Se admite spre susţinere “____”___________________2010


Şeful catedrei _____________________________________
Teza de licenţă e susţinută “___”___________________2010
Cu nota _______, proces-verbal nr. __________

Chişinău 2010

1
Sumar
INTRODUCERE…………………………………………………………………………….3
CAPITOLUL 1 ASPECTE GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA VENITURILOR
OPERAȚIONALE.................................................................................................................13
1.1 CONȚINUTUL ECONOMIC AL VENITURILOR OPERAȚIONALE.......................13
1.2 PRINCIPIILE DE BAZĂ, PARTICULARITĂȚILE ȘI OBIECTIVELE
CONTABILITĂȚII VENITURILOR OPERAȚIONALE..............................................16
1.3 ASPECTE TEORETICE PRIVIND VENITURILE OPERAȚIONALE.......................19
CAPITOLUL 2 CONTABILITATEA VENITURILOR OPERAȚIONALE LA C.A.P.C.
„VORNICENI-AGROVIN”.................................................................................................33
2.1 EVIDENŢA PRIMARĂ ŞI GENERALIZAREA DATELOR ACESTEIA………..33
2.2 EVIDENŢA SINTETICA ŞI ANALITICĂ A VENITURILOR DIN VÎNZĂRI.....38
2.3 ÎNCHIDEREA CONTURILOR DE VENITURI OPERAȚIONALE......................43

ÎNCHEIERE.................................................................................................................48
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................51
ANEXE........................................................................................................................53

2
INTRODUCERE

Existenţa şi dezvoltarea societăţii are ca suport activitatea economică, care trebuie să se


realizeze în condiţii de utilizare raţională şi eficientă a factorilor de producţie: munca, natura
şi capitalul. .Gestionarea cu succes a unei activităţi de antreprenoriat nu este posibilă fără cele
mai elementare cunoştinţe din domeniul finanţelor, evidenţei contabile, impozitării.
Contabilitate veniturilor întreprinderii constitue unul din cele mai importante sectoare
ale noului sistem naţional de contabilitate. În cadrul acestui sector se formează un şir de
indicatori financiari care servesc drept bază pentru determinarea obligaţiunilor fiscale,
elaborarea bugetelor întreprinderilor, luarea deciziilor manageriale şi economice.
Actualmente, lipsesc investigaţiile complexe referitoare la componenţa, modul de
clasificare, recunoaşterea, evaluarea şi contabilizarea veniturilor întreprinderilor din astfel de
sectoare şi ramuri ale economiei naţionale a Republicii Moldova, cum sînt: micul business,
transportul auto, cooperativele de întreprinzători. În acest context examinarea problemelor
privind contabilizarea veniturilor şi stabilirea căilor de soluţionare a acestora sînt actuale şi
prezintă un interes deosebit atît sub aspect ştiinţific, cît şi aplicativ.
În cadrul activiţăţii economico-financiară se formează un sistem complex şi divers de
relaţii patrimoniale cu cumpărătorii, persoane fizice sau juridice. În cadrul acestor relaţii apar
veniturile . De aici reiese, că legătura dintre cerere şi ofertă formează mecanismul procesului
de desfacere a mărfurilor şi seviciilor, atît pe piaţa interna cît şi pe cea externă. Producătorul
trebuie să fie cointeresat ca marfa lui să fie vînda, pentru a contribui la un circuit economic
normal de dezvoltare. Problema primordială constă în cercetarea cît mai detaliată a
segmentelor pieţelor de desfacere. Mai mult ca atît, producătorul trebuie nu numai să-şi
recunoască consumurile, dar şi să obţina profit. În acest context un rol important îi revine
contabilităţii la acest sector.
Recunoașterea reprezinta o problema fundamentală a contabilității veniturilor oricării
întreprinderi, indiferent de particularitățile ramurale, tipul de proprietate și forma de

3
organizare juridică a acesteia. Din punct de vedere contabil, pot fi remarcate doua abordari
principale privind recunoașterea veniturilor:
• recunoașterea se tratează ca un procedeu tehnic al contabilității de a lua la evidență

veniturile, de a le înregistra și reflecta în rapoartele financiare.


• recunoașterea se trateaza ca un proces complex de stabilire a perioade în care veniturile

pot fi înregistrate în contabilitate și reflectate în rapoartele financiare cu evidențierea


mai multor criterii și elemente.
Scopul tezei de licenţă este studierea contabilităţii veniturilor operaționale la C.A.P.C.
„Vorniceni-Agrovin” din raionul Străşeni, satul Vorniceni.
Realizarea acestui scop a condiţionat urmatoarele obiective:
- analiza conţinutului economic al veniturilor operaționale;
-studierea bazelor teoretice ale contabilităţii veniturilor operaționale;
-studierea evidenţei primare, prelucrarea şi sistematizarea datelor destinate veniturilor
operaționale;
-studierea evidenţei sintetice şi analitice a veniturilor operaționale.
Sursele de informaţie servesc documentele primare, rapoartele financiare şi formularele
specializate ale activităţii C.A.P.C. ”Vorniceni-Agrovin” pe anii 2007, 2008, 2009.
Pentru a realiza scopul lucrării se utilizează diverse metode: metoda economico –
matematică, comparativă, analiza şi sinteza, metoda statistică ş.a.
C.A.P.C. „Vorniceni-Agrovin” a fost fondată în anul 1961 în luna februarie. În anul
2001 la 13 martie a fost reformată. Întreprinderea este fondată în conformitate cu „Legea
Republicii Moldova cu privire la proprietate, la antreprenoriat şi întreprinderi”, inclusiv şi
alte acte normative. C.A.P.C. „Vorniceni-Agrovin” este înregistrată la camera Înregistrării de
stat pe lînga Ministerul Finanţelor al RM cu numărul 107005517 din 13 martie 2001.
Întreprinderea este amplasată în centrul Republicii Moldova la o distanţă de 41km de
municipiul Chişinau în satul Vorniceni,raionul Străşeni. Sediul este în satul Vorniceni, strada
Sfatul Ţării nr.5, cod poştal 3736.

4
C.A.P.C.„Vorniceni-Agrovin” include 6 brigăzi, 2 ferme, secţie de nutreţuri, fabrica de
vin, 2 brigazi de tractoare, un parc auto, secţia de chimicate. În anul 2009 întreprinderea avea
o suprafaţă de 792 ha de teren agricol avînd circa 86 amgajaţi care-şi desfaşurau activitatea în
sectorul fitotehnic şi zootehnic.
Genurile principale de activitate a C.A.P.C. „Vorniceni-Agrovin” sunt:
•producerea, prelucrarea şi comercializarea strugurilor;
•producere şi comercializarea legumelor şi fructelor;
•creşterea producţiei de pepenieră;

•creşterea animalelor;

•producerea cerealelor.
Preşedintele este responsabil pentru organizarea şi evidenţa contabilă în gospodărie. El
trebuie să creeze condiţii pentru evidenţa contabilă corectă. C.A.P.C. „Vorniceni-Agrovin”
este asigurată cu reviste, carţi ce sunt o bază informativă pentru contabili. Acestea sunt
„Contabilitate şi Audit”,„Monitorul oficial”„Corespondenţa conturilor”,„Legea contabilităţii
nr.113-VI” din 27 aprilie 2007.
Importanţa şi locul întreprinderii în cadrul agriculturii sunt determinate de porporţia de
producţie a acesteia.
În baza datelor din Formularele specializate pe activitatea întreprinderii C.A.P.C.
„Vorniceni-Agrovin” vom determina proporţiile de producţie a acestei în ultimii trei ani,
2006-2008
Analizînd datele din tabelul 1 observam ca C.A.P.C.„Vorniceni-Agrovin” este o
întreprindere medie după suprafaţ terenurilor agricole, aceasta fiind de 792ha. Observîăm că
diminuarea suprafeţei terenurilor agricole în anul 2009 faţă de anul 2007 cu 0,38 % şi faţă de
2008 cu 0,50 % duce la micşorarea volorii producţiei globale cu 55,95% față de anul 2007 şi
cu 40,19% faţă de anul 2008. Negativ asupra valorii producţiei globale o are efectivul mediu
de lucrători încadraţi în agricultură.

5
Tabelul 1 - Indicatorii marimii întreprinderii agricole C.A.P.C. „Vorniceni-
Agrovin” în anii 2006-2008

Indicatori Anii Anul 2009 în %


față de anii
2007 2008 2009 2007 2008
Suprafața terenului agricol 795 796 792 99.62 99.50
inclusive:
terenuri arabile 326 318 229 70.25 72.01
terenuri perene 469 178 563 120.04 316.29
Efectivu mediu de lucrători 152 104 86 56.57 82.69
încadrați în agricultură
inclusiv
în fitotehnie 134 98 - 64.18 87.75
în zootehnie 18 6 - x X
Valoarea medie anuală a 21201 21207 21203 100.01 99.98
mijloacelor fixe productive,mii lei
Valoarea producției globale (în 4554 3354 2006 44.05 59.81
prețuri comparabile a anului
2005)mii,lei
inclusive
producție vegetală 4277 3354 2006 46.90 59.81
producție animalieră 277 - - X X
Venituri din vînzări 6434 5615 758 11.78 13.49
Totalul bilanțului contabil,mii,lei 24445 21976 20599 84.26 93.73

În 2009 se observă o tendinţă de micşorare a numărului de lucrători cu 66 persoane faţă


de 2007 sau cu 43,43% în marime relativă şi faţă de 2008 cu 18 persoane sau cu 17,31%.
Cauzele principale ale variaţiei numărului de muncitori sunt condiţiile grele de lucru în
agricultură, din motivul slabei înzestrări cu mijloace tehnice precum şi remunerarea slabă şi
neachitarea la timp.

6
Micşorarea valorii producţiei agricole globale în preţuri comparabile în 2009 faţă de
anul 2007 cu 55,95%, și în anul 2009 faţă de 2008 cu 40,19% ne vorbeşte de faptul că situaţia
economico–finaciară a întreprinderii C.A.P.C. „Vorniceni-Agrovin” s-a înrăutăţit
Un alt indicator ce caracterizează proporţia de producţie a C.A.P.C. „Vorniceni-Agrovin”
este valoare medie anuală a mijloacelor fixe productive. Majoritatea întreprinderilor în
Republica Moldova simt neajunsul mijloacelor fixe. Acest fenomen se motivează prin aceea că
mijloacele fixe rămase sunt uzate complet şi achiziţionarea altor mijloace fixe necesită
investitii mari. Conform datelor din tabel observăm în anul 2009 acest indicator este mai mic
cu 0,02% faţă de anul 2008 şi faţă de anul 2007 se majorează cu 0,01%. Această variaţie a avut
loc datorită modificării suprafeţei ocupate cu plantaţii perene..
Utilizind tabelul 2 vom analiza specializarea C.A.P.C. „Vorniceni-Agrovin” conform
venitului din vînzări.
În urma analizei datelor din tabelul 2 observăm că entitatea este specializată în
producerea producţiei vegetale si producţiei animaliere. Ele ocupa în structura producţiei
marfă 2375mii lei (sau 93,47 % în marime relativă) şi respective 129 mii lei sau (5,08% în
marime relativă) în anul 2008. Observăm că sectorul zootehnic în anul 2009 nu a activat .
Putem menţiona ca veniturile din vînzări în anul 2009 faţă de anii 2007 și 2008 s-au micşorat
ceea ce ne demonstrează că evoluția întreprinderii se înrăutăţeşte. Cele mai mari venituri se
obţin din comercializarea fructelor,285 mii lei. Deasemenea în anii 2008 cea mai mare
pondere o deţine cerealele cu 41,60%. Din comercializarea cerealelor în 2009 se obţin
venituri mai mici. Acesatea fiind de 7,46% di totalul produselor agricole

Tabelul 2 - Componenţa, structura şi dinamica veniturilor din vînzări în C.A.P.C.


„Vorniceni-Agrovin”

Denumirea culturii Anul


2007 2008 2009
Mii % Mii % Mii lei %

7
lei lei
Produse vegetale total: 2392 84,26 2375 93,47 709 100
Cereal total 293 10,32 1057 41,60 53 7,46
Inclus:
Grîu 293 10,32 1057 41,60 49 6,91
Orz - x - x 4 0,56
Porumb - x - x - x
Floare-soarelui 471 16,59 157 6,17 41 5,78
Cartofi 18 0,63 - x - X
Fructe 83 2,92 389 15,31 285 40,20
Inclusive:
Sîmburoase 67 2,36 389 15,31 90 12,69
Sămințoase 16 0,56 - x 195 27,50
Struguri 79 2,78 645 25,38 328 46,26
Butași de viță de vie 1375 48,43 30 1,18 - x
Alte produse vegetale 73 2,57 97 3,82 2 0,28
Produse animale 443 15,60 129 5,08 - X
Lapte 173 6,10 - x - X
Bovine în masă vie 213 7,50 114 4,49 - X
Porcine 53 1,87 - x - X
Miere 4 0,14 15 1,46 - X
Pește de iaz 4 0,14 37 1,59 - X

Total produse agricole 2839 100 2541 100 709 100


.

Tabelul 3 – Componența, mărimea și structura veniturilor din vînzări pe tipuri de


activități la C.A.P.C. „Vorniceni-Agrovin”
Indicatorul Anul precedent Anul de gestiune Abateri(+,-)
Suma,lei Ponderea,% Suma,lei Ponderea,% Suma,lei p.p
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
Venituri din - - 650957 11,59 650957 +11,59
vînzarea
mărfurilor
Venituri din 6232120 96,87 4879089 86,89 -1353031 -9,98
vînzarea

8
produselor
finite
Venituri din 201471 3,13 85471 1,52 -116000 -1,61
prestări de
servicii
Total venituri 6433591 100,00 5615517 100,00 -818074 X
din vînzări
Din calculele efectuate în tabelul de mai sus rezultă că activitatea operaţională a
C.A.P.C. ”Vorniceni Agrovin” este multilateral diversificată, şi cuprinde trei genuri de
activitate: obţinerea produselor agricole; comercializarea mărfurilor; prestarea serviciilor.
În anul precedent, în componenţa tipurilor de activitate, vînzarea produselor se
evidenţiază ca gen principal, cota căruia este predominantă, dar descrescătoare. Dacă în anul
2007 vînzarea produselor deţinea cota de 96,87%, atunci în anul de gestiune mărimea
acestora este de 86,89%, cunoscând o diminuare în structura veniturilor din vânzări cu 9,98
puncte procentuale.
Examinînd evoluţia structurii veniturilor din vânzări pe elemente componente,
observăm o diminuare de la o perioadă la alta a venitului din prestarea de servicii cu 116000
lei. Deasemenea se observă reducera cotei acestora de la 3,13% în perioada de precedentă la
1,52% în perioada de gestiune.
Totodată, pozitiv se apreciază faptul că în anul 2008 sau înregistrat şi venituri din
vînzarea mărfurilor în valoare de 650957lei, care deţin ponderea de 11,59% în sructura
veniturilor din vânzări. În 2007 în C.A.P.C. ”Vorniceni Agrovin” nu sau înregistrat vinzări de
mărfuri. Micşorare veniturilor din vânzări cu 818074 lei în 2008 faţă de 2007 indica o
înrăutăţire a situaţiei economice a C.A.P.C. ”Vorniceni Agrovin”. Această micşorare a avut
loc în baza micşorării venitului din vânzarea produselor finite precum şi a venitului din
prestarea serviciilor.

9
Tabelul 4 – Indicatorii utilizării resurselor de muncă în C.A.P.C.
„Vorniceni-Agrovin”
Indicatorul Anul
2007 2008 2009
A 1 2 3
Gradul de asigurare cu resurse de muncă, 85 78 72
%
Înzestrarea forței de muncă cu mijloace 139480 203913 246546
fixe de producție cu destinație agricolă, lei
Timpul lucrat efectiv de un lucrător pe
an,zile 151 169 161
Rata utilizării resurselor de muncă
0,69 0,63 0,58

Analizînd datele tabelului 4 observăm următoarele: în perioada analizată gradul de


asigurare cu resurse de muncă este mai mic decît cel optim. Diminuîndu-se de la 85% în
2007 la 72% în 2009. La majorarea acestui indicator poate influența majorarea salariului
lucrătorilor, majorarea nivelului de mecanizare.
Înzestrarea forței de muncă cu mijloace fixe de producție cu destinație agricolă este
relativ înaltă. În anul 2009 se observă o majorare a acestora în comparație cu 2007.
Numărul zilelor lucrate de un salariat pe an scade de la o perioadă de gestiune la alta.
Acest lucru demonstrează ca situația economică a întreprinderii se înrăutățește.
În tabelul ce urmează vom analiza modificarea rezultatelor financiare şi a rentabilităţii
în anul 2009 faţă de anul 2007 şi 2008 în C.A.P.C. „Vorniceni-Agrovin”
Tabelul 5 – Analiza rezultatelor financiare şi a rentabilităţii în C.A.P.C. „Vorniceni-
Agrovin”
Anii Abateri (+;-) în 2009
Indicatorul faţă de:
2007 2008 2009 2007 2008
A 1 2 3 4 5
Profitul brut, lei 323599 114186 (869732) -1193331 -983918
Profitul perioadei de gestiune (1341524) 775602 (3000379) -1658855 -3775981

10
până la impozitare, lei
Profitul net, lei (1341524) 775602 (3000379) -1658855 -3775981
Rentabilitatea mijloacelor de -4,29 2,58 -10,48 -6,19 -13,06
producţie,%
Rentabilitatea producţiei 5,11 1,51 13,42 +8,31 +11,91
agricole, %
Rentabilitatea economică, % -5,23 3,04 -12,93 -7,7 -15,97
Rentabilitatea financiară, % -29,15 7,90 -34,79 -5,64 -42,69

Analizînd datele de mai sus observăm că profitul brut sa micşorat în anul 2009 faţă de
2007 cu 1193331lei şi în 2008 cu 983918 lei. Profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare
pe parcursul anului 2009 de asemenea a inregistrat o diminuare comparativ cu anii 2007 cu
-1658855 lei şi 2008 cu -3775981 lei. Rentabilitatea mijloacelor de producţie se află în
descreştere , ceea ce prezinta o parte negativă a evolutiei întreprinderii. În 2009 faşă de 2007
şi 2008 aceasta sa micşorat cu -6,19 puncte procentuale şi respectic cu -13,06puncte
procentuale. Rentabilitatea producţiei agricole se află în creştere ceea ce denotă creşterea
eficienţei producţiei agricole pe seama reducerii consumurilor şi majorării preţurilor de
comercializarea a acestora.

11
CAPITOLUL 1 ASPECTE GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA
VENITURILOR OPERAȚIONALE
1.1 CONȚINUTUL ECONOMIC AL VENITURILOR OPERAȚIONALE
Veniturile constituie un element contabil legat direct de determinarea rezultatului
activității economico-financiare ale întreprinderii. Veniturile reprezintă afluxul global de
avantaje economice în cursul perioadei de gestiune, rezultat în procesul activității ordinare a
întreprinderilor sub formă de majorarea activelor sau diminuarea datoriilor care conduce la
creșterea capitalului propriu.
Prin afluxul global de avantaje economice se înțeleg încasările primite sau care urmează
să fie primite din vînzarea mărfurilor(produselor), prestarea serviciilor și din alte operațiuni
efectuate în procesul defățurării activității economico financiară a întreprinderii. Veniturile se
exprimă sub formă de majorare a activelor sau micșorarea a datoriilor. De exemplu, veniturile
din vînzarea mărfurilor(produselor, serviciilor) sunt exprimate ca majorare de mijloace
banești primite sau creanțe majorate, iar veniturile din livrările de mărfuri(produse,servicii) în
contul procurării altor active-ca diminuare de datorii aferente facturilor comerciale.

12
În componența veniturilor nu se includ sumele colectate în numele terților, de exemplu
txa pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obținute de întreprindere în numele unor
terți părți din comercializarea produselor sau mărfurilor acestora, întrucît acesta nu reprezintă
avantaje economice ale întreprinderii și nu influențează mărimea capitalului propriu al
acestuia.
Taxa pe valoarea adăugată și accizele nu reprezintă venituri ale întreprinderii, întrucît
acestea sunt colectate în numele organelor de stat și vărsate la buget.
În componența veniturilor operaționale se includ veniturile din vînzări și alte venituri
operaționale.
În componenţa veniturilor din vînzări se include:
-veniturile din vînzarea bunurilor,
-veniturile din prestarea serviciilor,
-veniturile din contractele de construcţii.
Veniturile din vînzarea bunurilor cuprinde fluxurile brute de avantaje economice
obţinute de întreprindere în cursul perioadei de gestiune curente din comercializarea
produselor, mărfurilor, terenurilor, clădirilor şi alte active deţinute în scopul revînzarii.
Veniturile din prestarea serviciilor cuprind fluxurile brute de avantaje economice
aferente serviciilor executate altor întreprinderi şi personae fizice, în termenele convenite,
conform condiţiilor contractual.
Veniturile în cadrul contractelor de construcţii vor fi evaluate ca fiind valoarea justă a
contractului, care poate varia în funcţie de: cantitatea de lucrări, bonusurile de performanţă
cîştigate de constructori. Valoarea justă este reprezentată de valoarea justă contravalorii
primate de constructorii pentru lucrările efectuate.
În procesul activității economico-financiare întreprinderea poate obține și alte venituri
operaționale care rezulta din următoarele fapte economice:
- venituri din realizarea altor active curente,
-venituri din arenda curentă,
- venituri din amenzi, penalități și despăgubiri,
13
-venituri din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente,
-venituri din recuperarea daunelor materiale.
Clasificarea veniturilor pe tipuri de activităţi ale întreprinderii are un caracter
convenţional şi nu este unică pentru toate întreprinderile. Veniturile din una şi aceeaşi
operaţiune pot fi recunoscute la o întreprindere ca venituri din activitatea operaţională, iar la
altă întreprindere - ca venituri din activitatea neoperaţională.
Principalele produse obținute în gospodăriile agricole, mijloace fixe inutile precum și o
parte din lucrările și serviciile prestate de unitățile de producție auxiliară, industrială, de
deservire și alte active aflate la bilanțul întreprinderii agricole se comercializează. Veniturile
obținute se folosesc pentru achitarea salariilor, datoriilor față de creditori, precum și
procurarea bunurilor materiale.
Mărimea veniturilor depinde de:
-cantitate;
-calitate;
-preț;
-direcția de comercializare;
-timp;
Rezultatul comercializării se exprimă prin profit sau pierdere. Ele se determină prin
compararea rulajului creditor cu cel debitor la fiecare obiect realizat.
Conform S.N.C. 18 ”Venituri”, veniturile se evaluiază la valoarea venală primităsau
care urmează a fi primită cu minusul rabatului și reducerilor admise de unitățile agricole. Înse
în standart sunt evidențiate 3 grupe de operații la efectuarea cărora apar dificultăți la
măsurarea venitului: schimbul de mărfuri; vînzări în credit; operații combinate în care
vînzarea mărfurilor se îmbină cu prestarea serviciilor. Dacă marfa se schimbă cu aceiași
marfă cu aceiași destinație și același preț atunci se constată venituri pentru că nu există
avantaje economice. În contabilitate se reda numai schimbul.
În conformitate cu Planul de conturi în vigoare, pe parcursul anului de gestiune
conturile de venituri numai se creditează în corespondenţă cu debitul conturilor de evidenţă a
14
activelor, creanţelor, mijloacelor băneşti, datoriilor etc. înregistrările în debitul conturilor de
venituri se efectuează doar la finele anului — la decontarea veniturilor acumulate la rezultatul
financiar total.
Evidenţa analitică a veniturilor operaționale se ţine pe tipurile lor, regiuni de vînzare şi pe
alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.
În trecut principalele forme de comercializare a producţiei agricole era vînzarea la stat
în baza unui plan sau comenzi la preţuri stabilite pe baza contractelor încheiate. În acel caz
cantitatea de produse indicate în contract nu putea fi mai mică decît comanda de stat, dictată,
impusă întreprinderii. În afară de contracte se indică sortimentul producţiei, preţurilor, sumele
în lei, termenelor, standartelor, condiţiile de decontare, răspunderea material şi adresele
juridice ale părţilor. Din partea statului în calitate de cumpără tori se prezentau organelor de
colectare(punctului de recepţie a cerealelor, fabricilor de zahăr, combinatelor de uleiuri şi
grăsimi, fabricilor de produse lactate, oficiilor de colectare etc.), care de cele mai dese ori
foloseau pentru decontări (achitarea datoriilor) prţurile de achitare.
În present direcţiile de comercializare s-au modificat substanţial: tot mai puţin statului
şi tot mai mult se vinde pe piaţă, lucrătorilor întreprinderii, altor cumpărători în bază de barter
etc. O bună parte din produse se comercializează în baza contractelor organizaţiilor de comerţ
(magazine, cooperative etc), instituţiilor de ocrotirea sănătăţii (spitale, case de odihnă etc),
întreprinderile de alimentaţie public (cantine, baruri). Aici de regulă se aplică alte preţuri de
achitare cu cumpărătorii: preţul de vînzare cu amănuntul, preţuri contractual, preţurile pieţii.
Gospodăriile agricole comercializează în afară de producţie, mijloace fixe şi active
nemateriale, o parte din lucrări efectuate şi servicii prestate. Este vorba de serviciile
transportului auto şi al tractoarelor pentru transportarea producţiei vîndute la organizaţiile de
colectări, serviciile unităţilor de producţie auxiliară.

1.2 PRINCIPIILE DE BAZĂ, PARTICULARITĂȚILE ȘI OBIECTIVELE


CONTABILITĂȚII VENITURILOR OPERAȚIONALE

15
În condițiile actuale, cînd au loc procese complicate și contradictorii de transformare
radicală a formelor de proprietate și a relațiilor de producție, legate de trecerrea societății la
economia de piață și respinderea metodelor vechi de dirijare, bazate pe constrîngerea
administrativă, crește esențial rolul evidenței contabile.
Totuși fiecare întreprindere are dreptul de ași stabili politica sa de contabilitate care
exprimă totalitatea principiilor, convențiilor, regulilor și procedeelor adoptate de către
conducătorul întreprinderii pentru reținerea contabilității și întocmirea rapoartelor financiare.
Elaborarea politicii se bazează pe următoarele convenții fundamentale ale contabilității.
1. Continuitatea activității. Întreprinderea este analizată ca o unitate în activitatea

continuă, ceea ce înseamnă că aceasta își va continua activitatea într-un viitor


previzibil. În acest caz presupune că întreprinderea nu are nici intenție și nici
necesitatea de ași sista activitatea.
2. Permanența metodelor. Politica de contabilitate acceptată de întreprindere este
aplicată de aceasta în mod consecvent de la o perioadă de gestiune la alta.
3. Veniturile se constată și se reflectă în contabilitate și rapoartele financiare în
perioada în care acestea sau produs indiferent de momentul efectiv al încasării
plăților mijloacelor banești.
Evaluarea și constatarea veniturilor se efectuiază în baza următoarelor principii
fundamentale ale contabilității: prudenței, concordanței, necompensării, prioritatea
conținutului asupra formei.
Principiul prudența. La luarea deciziilor în condițiile unei incertitudini este necesar să
se respecte măsurile de precauție, cu scopul ca activele și veniturile să nu fie supraevaluate,
iar datoriile și cheltuielile- subevaluate. Conform acestui principiu, veniturile se constată
numai ăn cazul cînd au fost cîștigate. În multe operații economice apariția diverselor
incertitudini este inevitabilă. De aceea la întocmirea rapoartelor financiare trebuie să se dea
dovadă de prudență.
Principiul concordanței prevede reflectarea simultan în contabilitate și în rapoartele
financiare a veniturilor și cheltuielilor ocazionate de unele și aceleași tranzacții economice.
16
De exemplu veniturile din vînzări trebuie recunoscute,contabilizate și reflectate în rapoartele
financiare concomitent cu costul vînzărilor, adică în una și aceiași perioadă de gestiune.
Prioritatea conținutului asupra formei. Operațiile economice și alte fenomene trebuie să
fie contabilizate și prezentate în rapoartele financiare, în primul rînd, în conformitate cu
conținutul, și realitatea financiară a acestora, dar nu numai normelor juridice.
Principiul necompensării. În sens general, acest principiu interzice oroce
compensareîntre elementele active și de datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli.
În unele cazuri reglementările contabile internaționalepermite abaterea de la principiul
necompensării.
În vederea comercealizării producției există un șir de particularități, adică forme de
comercealizare (de exemplu comercializarea producției în contul salariului, contra numerar,
pentru alimentația publică). De asemenea există particularități în cazul comercializării
diferitor tipuri de obiecte (de exemplu mărfuri, mijloace fixe, alte active).
Aceste particularități pot fi ermătoarele:
Particularitățile contabilității comercealizării producției în contul salariului. La
rugămintea lucrătorilor și cu permisiunea conducătorului gospodăriei unele feluri de
producție (legume, fructe, animale) pot fi vîndute lucrătorilor în contul salariului ce se
cuvine. În urma aplicării acestei forme de comercealizare se micșorează cerințele de mijloace
banești ăn numerar.
Particularitățile contabilității comercealizării producției, lucrărilor și serviciilor contra
numerar. De cele mai multe ori în aceste cazuri rolul de cumpărători îl joacă lucrătorii
întreprinderii.
Particularitățile contabilității comercealizării producției pentru alimentația publică.
Toate produsele eliberate pentru necesitățile cantinelor, se înregistrează anterior în magazii în
calitate de mărfuri.
Particularitățile contabilității comercealizării producției achiziționate și lăsate pentru
păstrarea îndelungată. De comun acord între gospodărie și cunpărător oparte din producția

17
vegetală poate fi achiziționată și lăsată pentru păstrare. Această forma de relații între
producător și cumpărător dă posibilitatea de a preveni pierderile erxcesive de produse.
Particularitățile contabilității comercealizării producției prin reșeaua de comerț cu
amănuntul și pe piața agricolă. Pentru satisfacerea mai deplină a necesităților lucrătorilor
majoritatea gospodăriilor realizează producția pein rețeaua proprie de comerț cu amănuntul,
adică prin gherete.
Ținînd seama de specificul perioadei de trecere la economia de piață, în fața
contabilității comercealizării produselor se impun următoarele obiective:
1. Întocmirea corectă și oportună a tuturor documentelor primare de vînzare,

respectare strictă a planului grafic de circulație a documentelor.


2. Controlul asupra îndeplinirii condițiilor contractelor după felul de producție,
cantitate și calitatea ei, direcțiile de vînzare.
3. Controlul asupra aplicării juste a prețurilor de vînzare, care sunt stabilite numai în
funcție de calitatea producției (starea de îngrășare a animalelor, zaharozitatea la
struguri, sfecla de zahar, procentul de grăsime la lapte) și de conținutul în aceste a
substanțelor toxice (nitrați).
4. Controlul calității pproducției vîndute și mai întîi de toate al celei destinate
consumului în stare proaspătă sau alimentației copiilor.
5. Controlul stării decontării cu cumpărătorii și încasării la timp a cîștigului calculat.
6. Deducerea argumentată a rezultatului financiar obtinut de la comercializarea
fiecărui fel de produs.
7. Asigurarea cu informație autentică pentru determinarea eficienței economice a
diferitor forme de vînzare a producției.
Atingerea acestor obiective se efectuiază doar prin organizarea rațională a evidenței
primare, analitice, sintetice, aplicarea formelor și metodelor progresive de colectare și
prelucrare a informației.

18
ASPECTE TEORETICE PRIVIND VENITURILE OPERAȚIONALE

Contabilitatea reprezintă o ştiinţă ce este în permanență dezvoltare, de aceea ea


necesită o studiere aprofundată a actele normative , legislative şi literatura de specialitate
În cadrul activităţii economico-financiare a întreprinderii se formează un sistem complex
şi divers de relaţii patrimoniale cu cumpărătorii şi furnizorii, alte persoane fizice şi juridice.
Acestea se concretizează în venituri.
Conform Legii contabilitaţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007contabilitatea veniturilor
se ţine pe feluri de venituri, potrivit naturii sau sursei de provenienţa a acestora. În prezenta
lege sunt stabilite principiile metodologice unice ale contabilitaţii,modul de organizare şi
ţinere a acesteia, întocmirea şi prezentarea dărilor de seamă financiare [1].
Evaluare veniturilor din vînzarea bunurilor se efectuiaza la valoarea justă a mijlocului
de plată primit sau de primit care se stabileşte în baza unui acord încheiat între vînzator si
cumpărător şi cuprinde suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie, de
bunăvoie, între părţi independente, informate şi interesate în cazul în care preţul este
determinat obectiv.
În condiţiile economiei de piaţa, vînzare bunurilor la un preţ mai jos decit valoare de
intrare (costu efectiv) a acestora este foarte raspîndită, deoarece în cazul tranzacţiilor
comerciale mereu apar riscuri ca bunurile procurate sau confecţionate vor fi vîndute la preţuri
reduse sau, în genere, nu vor fi comercializate. De aceea efectuare reevaluarii bunurilor
înaintea fiecarei vînzari a acestora este complicată sub aspect tehnic şi nerentabil din punct de
vedere economic.
Legislaţia în viguare nu prevede limitări referitoare la reducerea preţurilor bunurilor
vîndute. Preţurile de vînzare se stabilesc autonom de către fiecare întreprindere, pornind de la
conjuncture pieţei, şi pot fi mai mari sau mai mici decît valoare de intrare a acestora.
În cazul vînzarii bunurilor la preţuri mai joase decît valoarea de intrare (cost efectiv) a
acestora, apare problema fiscal referitoare la înregistrarea T.V.A. şi calcularea venitului
impozabil.
19
Confom prevederilor Codului fiscal, valoare impozabilă a livrărilor de bunuri nu poate
fi mai mica decît cheltuelile de producer a lor sau decît preţul de procurare a mărfurilor
livrate, sau decît valoare în vamă a mărfurrilor importate din aceasta prevedere rezulta că,
dacă bunurile sunt vîndute la un preţ mai jos decît valoarea de intrare a acestora, T.V.A.
aferent diferenţii dintre valoare de vînzare a bunurilor şi valoare de intrare a acestora urmeaza
a fi restabilită la decontarile cu bugetul şi înregistrată în componenţa cheltuielelor perioadei
de gestiune curente.
Veniturile si cheltuielile din vînzarea bunurilor la preţuri mai joase decît valoare de
intrare a acestora se iau în calcul la determinarea rezultatului fiscal în funcţie de faptul dacă
cumparatorul este sau nu persoană interdependentă. Dacă bunurile au fost vîndute la preţuri
reduse cumparatorilor care nu sînt persoane interdependente, veniturile si cheltuelile sunt
recunoscute în scopuri fiscale în acelaşi mod, ca şi în contabilitate financiară. La vînzarea
bunurilor către cumpărători, care sînt persoane interdependente, diferenţa dintre valoare de
vînzaree şi valoare de intrare a bunurilor vîndute, precum şi suma T.V.A. aferentă nu vor fi
recunoscute ca deduceri în scopuri fiscal [3, p.42-43].
Datele contabile ajustate în conformitate cu prevederile Codului fiscal servesc drept
bază pentru întocmirea declaraţiilor fiscale. Drept bază pentru determinarea venitului
impozabil al entităţilor serveşte rezultatul (profitul/pierderea) contabil, reflectat în rapoartele
de profit şi pierdere, întocmite şi prezentate în conformitate cu cerinţele prezentei legi şi ale
standardelor de contabilitate. Drept bază pentru determinarea venitului impozabil al entităţilor
care utilizează sistemul contabil în partidă simplă serveşte rezultatul financiar calculat
conform normelor aprobate de Ministerul Finanţelor.
În practica contabilă recunoașterea veniturilor din decontarea datoriilor se efectuiază
după expirarea termenului de prescripție a acestora, stabilit de legislație. Totodata veniturile
specificate pot fi recunoscute înaintea expirării termenului de prescripție în cazul cînd se
respecta criteriile generale de recunoaștere a veniturilor.
Termenele de prescripție sunt stabilite în articolele 267-283 din Codul civil și nu pot fi
modificate prin acordul părților.
20
Termenul general de prescripție constituie 3 ani. În cazul amenzilor, penalităților pot fi
stabilite și alte termene de prescripție cu o durată de la 6 luni pînă la 5 ani.
La determinarea termenului de prescripție, trebuie să se țina cont de faptul că acestea
pot fi suspendate sau întrerupte în următoarele cazuri:intentarea acțiunii este imposibilă din
motive de forță majoră;executarea obligațiilor este amînată; este suspendat actul normativ
care reglementează raportul juridic litigios.
Conform articolului 277 din Codul civil termenul de prescripție poate fi întrerupt în
cazul intentării unei acțiuni în modul stabilit de legislație[4, p. 86-91].
În practica economica apar diverse tranzacţii specifice. Veniturile din tranzacţiile de
prestare a serviciilor trebuie să fie confirmate prin documente primare. În activitatea practica
unele întreprinderi confirmă, în cele mai frecvente cazuri, la cererea organelor de control,
prestarea serviciilor prin factură de expediţie. În conformitate cu actele normative în vigoare,
facturile menţionate ca şi alte formulare de documente primare cu regim special, doar în
cazul efectuării operaţiilor economice de înstrăinare a activelor şi de transportare interna a
activelor în cadrul unei întreprinderi dezintegrate din punct de vedere teritorial. În alte cazuri,
utilizarea formularelor tipizate cu regim special nu este obligatore [6, p.1].
Totalitate de procedee şi metode selectate de întreprindere pentru ţinerea evidenţei şi
întocmirea rapoartelor financiare efectuate în întreprindere sunt stabilite de politica de
contabilitate. Din 2008 la politica de contabilitate obligatoriu se anexează:
• documentele primare elaborate de întreprindere;
• registrele contabile care sunt folosite pe întreprindere;
• rapoartele interne întocmite de întreprindere;
• planul de conturi de lucru.
Acum nus formulare tipizate de registre contabile fiecare întreprindere elaboreză de
sinestătător dar fiecare registru trebuie să conţină următoarele date:
• denumirea registrului
• întreprinderea;

21
• perioada;
• data faptelor economice;
• etalonul;
Modul de contabilizare a veniturilor operaționale este reglementata de SNC 18 care a
intrat in viguare de la 1 ianuarie 1998. Acest act normativ a fost elaborat de catre Alexandru
Nederiţa în baza prevederilor IAS 18 „Venituri din activitatea curenta”.
Problema fundamental a contabilitaţii veniturilor din vinzari constă în recunoaşterea
acestora, adica în stabilirea momentului în care veniturile pot fi reflectate în contabilitate şi în
raport financiar. Veniturle corelează strîns cu vînzare. În principiu la tema dată fară vînzare
nu există venit, de aceea standartul stabileste momentul venitului şi vînzării. Conform
prevederilor SNC 18, veniturile din vînzarea bunurilor, trebuie recunoscute cu respectarea
următoarele criterii:
a)existenţa unei certitudini întemiate ca avantajele economice aferente tranzacţiei vor fi
obţinute de întreprindere;
b)posibilitatea evaluării juste a sumei veniturilor;
c)transmiterea către cumpărător a dreptului de proprietate asupra bunurilor.
Aceste criterii au fost acceptabile în etapa iniţială a reformei contabilităţii în condiţiile
trecerii de la contabilitatea de casă la contabilitatea de angajament a veniturilor şi cheltuielilor
[9, p.13-16].
Actoalmente criteriile de recunoaştere a veniturilor prevăzute de SNC 18 nu corespund
cerinţelor acceptate în practica internaţională şi trebuie sa fie completate şi concretizate. În
acest scop drept bază pot servi prevederile IAS 18, potrivit cărora veniturile urmează a fi
recunoscute în momentul în care sînt îndeplinite următoarele criterii:
a)întreprinderea a trnsferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative aferente
dreptului de proprietate asupra bunurilor;
b)întreprinderea nu gestionează bunurile ca în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi
nu deţine controlul efectiv asupra bunurilor;

22
c)mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
d)avantajele economice asociate tranzacţiei vor fi generate către întreprinderea.
Veniturile se recunosc numai atunci cînd întrprinderea are o certitudine întemeată în
vederea obţinerii avantajelor economice. În unele situaţii, o astfel de certitudine survine doar
după primirea mijlocului de plată sau înlăturarea incertitudinilor de orice natură [10, p.969].
Veniturile nu se recunosc atunci cînd cheltuielile aferente tranzacţiilor nu pot fi
evaluate în mod rezonabil sau cînd există posibilitatea că cheltuielile suportate nu vor fi
recuperate.
Dacă rezultatul tranzacţiei efectuate nu poate fi determinat cu un grad înalt de
certitudine, veniturile nu sunt recunoscute de cît numai în mărimea cheltuielilor suportate
care au fost sau probabil vor fi recuperate de cumpărător. Veniturile din vînzari se recunosc
pe fiecare tranzacţiei. Însa, în anunite circumstanţe veniturile pot fi recunoscute pe
componentele distincte ale unei tranzacţii. Acest lucru este condiţionat de faptul ca suma
veniturilor pe o operaţiune nu poate fi deterninata cu certitudine, fără a lua în considerare
tranzacţiile precedente sau viitoare.
Astfel, dacă intreprinderea comercealizează bunuri şi concomitent, încheie acorduri
privind cumpararea ulterioara a acestora peste o perioadă determinată, veniturile trebuie sa fie
recunoscute simultan.
Modul de reflectare a operaţiilor de vînzare a bunurilor în conturi contabile depinde de
metoda evaluarii curente a bunurilor.
. În funcţie de durata prestării serviciilor, pot fi evidenţiate două metode principale de
contabilizare a veniturilor:
1)metoda prestării efective
2)metoda procentului de finalizare.
Metoda prestării efective se recomandă pentru aplicarea în cazul în care termenul de
prestare a serviciilor nu depăşeşte durata unei perioade de gestiune.
Metoda procentului de finalizare se utilizează în cazurile în care serviciile, potrivit
unuia şi aceluiaşi contract, sînt prestate în decursul mai multor perioade de gestiune. În cadrul
23
acestei metode, veniturile din prestarea serviciilor se recunosc pe stadii distincte ale
tranzacţiei, în funcţie de procentul de finalizare a acesteia, adică în perioada de gestiune în
care are loc prestarea efectiva a serviciilor. Aceaste metode este recomandată de SNC 11
“Contractele de construcţie”, pentru recunoaşterea veniturilor din lucrările de construcţie-
montaj [8.].
Este de menționat faptul că în unele cazuri,serviciile sunt delimitate de lucrări. În
opinia unor autori prin servicii se au în vedere activitățile ale căror rezultate nu au
întruchipare materială, dar care se vînd și se consumă în procesul în procesul desfașurării
acestor activități, iar prim lucrări-activitățile ale căror rezultate au întruchipare materială și
care pot fi vîndute.
După parerea altor autori, din punc de vedere contabil, delimitarea serviciilor de lucrări
nu este rezonabilă, deoarece aceste noțiuni au un conținut economic similar și prin urmare
trebuie contabilizate în același mod. Această afirmație este argumentată și prin faptul că , în
reglementările contabile internaționale și în practica de evidență a întreprinderilor din țările
cu economie dezvoltat, noțiunile de servicii și lucrări se utilizează ca sinonime.Unele aspecte
al contabilității veniturilor nominalizate este abordată în lucrarea cercetătorului autohton
Tuhari.T. „Contabilitatea operațiilor în comerț”. [22.].
Totodată aspect recunoașterii, evaluării, perfectării documentare și înregistrării în
conturile contabile a veniturilor din prestarea serviciilor, în diferite situații concrete, nu sunt
reglementate în mod normative și nu sunt abordate suficient în literatura de specialitate.
Veniturile din prestarea serviciilor se recunosc în baza contabilității de angajament, pe
măsura efectuării acestora pe fiecare tranzacție sau pe stadia distinct a acestora.
Comparînd criteriile de recunoaștere a veniturilor din prestarea serviciilor cu cele din
vînzarea bunurilor, concluzionăm că, în principal, acestea sunt aceleași (avantaje economice
probabile și evaluarea rezonabilă a veniturilor și cheltuielilor implicate), existînd diferențe
doar de natură venitului:
-pentru veniturile din vînzarea bunurilor, este important transferul riscurilor și al
avantajelor semnificate, precum și al gestiunii, respective și al controlului bunurilor;
24
-pentru veniturile din prestarea serviciilor, nu este prevăzut transferul riscurilor și al
avantajelor semnificative, deoarece, în cazul contractelor de prestare a serviciilor, dreptul de
proprietate asupra rezultatului acestora nu trece de la antreprenor la beneficiar. Astfe, în cazul
primirii unui bun pentru reparații care aparține clientului, executorul nu opține dreptul de
proprietate asupra acestuia în timpul efectuării reparației. Bunul reparat se restituie clientului,
al cărui drept de proprietate nu a fost interrupt sau suspendat.
În manualul “Contabilitatea financiară” autorii Nedetiță.A., Bucur.V., Carauă.M.
indicată că clasificarea veniturilor pe tipuri de activităţi poarta un caracter convenţional şi nu
este identică pentru toate întreprinderile. Veniturile rezultate din unele şi aceleaşi tranzacţii
pot fi constatate la o întreprindere ca venituri din activitatea operaţionala, iar la altă
întreprindere ca venituri din activitatea neoperatională. Astfel, pentru instituţiile financiare
dobînzile, iar pentru companiile de leasing-plaţile primite sau de primit din contractele de
leasing financiar se considera ca venituri din vînzări. Totodată pentru majoritatea
întreprinderilor aceste venituri au un caracter secundar şi se includ în componenţa veniturilor
din activitatea neoperaţională [21, p.453].
Veniturile operaționale urmează a fi înregistrate în contabilitate doar în cazul existenţei
unui document justificativ,cum ar fi: factura de expediţie, factura fiscală, dispoziţie de
încasare, raport privind vînzarea produselor agricole sau a altor documente prevazute de
legislaţia în vigoare. Iar datele tuturor documentelor ce ţin de comercealizare se trec în
registre analitice ce se deschid pentru fiecare fel de producţie aparte, apoi se fac totalurile pe
fiecare producţie aparte şi în baza acestor totaluri se perfectează registrele sintetice în care
fiecarui produs i se rezervează un rînd aparte.
Informaţia din documentele primare aferente vinzărilor trebuie să fie generalizată în
conturile contabile.
În unităţile agricole veniturile cuprind numai afluxul global de avantaje economice
încasate în conturile unităţilor agricole. În componenţa veniturilor nu se include sumele
încasate în numele terţelor persoane, cum sunt de exemplu taxa pe valoarea adăugată,
accizele, încasările globale obţinute de unităţile agricole din însarcinarea organizaţiilor terţe
25
din comercializarea produselor sau mărfurilor acestora, deoarece aceste sume nu reprezintă
un avantaj economic al unităţilor agricole şi nu influenţează capitalul propriu al acesteia.
Aceasta informaţie este prezentată in lucrarea “Evidenţa contabilă în unutăţile agricole” de
catre autorii A. Frecăuţan şi R. Băbălău [14, p.286].
La inventarierea activelor pe termen lung, pot fi depistate obiecte necontabilizate de
active nemateriale și de mijloace fixe aflate în exploatare sau puse în funcțiune pînă la finele
anului de gestiune. Pentru astfel de obiecte, în afară de listele de inventariereși balanțele de
verificare, este necesar să se întocmească procese-verbale de primire-predare a activelor
namateriale sau mijloace fixe. Totodată întreprinderea trebuie:
-să stabilească desine stătător, pentru fiecare obiect de active nemateriale sau mijloace
fixe, durata concretă de utilizare și metoda de calculare a amortizării;
-să atribuie obiectului de mijloce fixe la categoria de proprietate corespunzătoare,
pentru calcularea uzurii în scopuri fiscale.
Actualmente plusurile de active curente constatate la inventariere se înregistrează ca
alte venituri operaționale
Veniturile din recuperarea prejudiciilor materiale apar în cazurile în care sunt depistate
persoanele vinovate de comiterea lipsurilor.
Autorii V.Ţurcanu, I.Golocealova, A.Ştahovschii în”Contabilitatea internaţională”
indică că profitul reflectat în Raportul cu privire la profit si pierdere se formează prin
scăderea cheltuielilor din venituri. Principiile de pregătire şi prezentare a rapoartele financiare
determină veniturile ca majorarea a avantajelor economice în urma creşterii activelor şi
micşorării datoriilor.
Veniturile din activitate ordinară (cîştig) se formează ca rezultatulal operaţiilor de
schimb care generează fluxuri băneşti globale privind activitatea de bază. Operaţiile de
schimb sunt contractele dintre cumpărători şi vînzători şi venitul din aceste operaţii ce se
formează în urmatoarele circumstanţe:
-la vînzarea mărfurilor
-la prestarea serviciilor
26
-la utilizarea de alte personae a activelor companiei,care aduc dobînzi, plăţi de licenţă,
dividente [25, p.163].
În practica contabilă autohtonă şi străină, apar probleme referitoare la stabilirea valorii
justificative a bunurilor vîndute, în special, în cazurile în care acestea sunt vîndute la preţuri
mai joase decît valoarea lor de intrare. Astfel, economistul din Federaţia Rusă, Abramov N.
consideră că valoarea justă nu poate fi mai mică decît valoare de intrare a bunurilor vîndute.
În acest context autorul propune ca reevaluarea bunurilor să fie efectuată înaintea vînzării
acestora, iar diferenţa aferentă să fie decontată la cheltuielile perioadei de gestiune curente.
Este de remarcat că reevaluarea bunurilor înaintea vînzării acestora este efectuată şi de unele
întreprinderi autohtone la cererea autorităţilor de control, în special, a organelor teritoriale de
statistică. [27]
Veniturile se constată şi se reflectă în contabilitate în perioada în care au fost livrate
produsele şi prestate serviciile, indiferent de momentul efectiv al încasărilor băneşti.
Acestea se înregistrează în baza documentelor justificative în Registrul
încasărilor(veniturilor) şi plăţilor(consumurilor şi cheltuielilor), Borderoul evidenţei
decontărilor cu debitorii şi creditorii sau Borderoul de evidenşă a producţiei proprii-în cazul
ieşirii producţiei proprii.
În întreprinderile micului business volumul veniturilior din vînzări este un criteriu în
baza căruia este ales sistemul contabil respectiv. Sistemul contabil în partidă simplă poate fi
aplicat de agenţii economici a căror activitate este bazată pe munca individuală a membrilor
unei familii şi volumul anual al vaniturilor din vînzări nu va depăşi limita de 1 milion de lei.
Întreprinderile a căror număr mediu anual de angajaţi, volumul anual al veniturilor din vînzări
şi valoarea totală a bilanţului nu depăşesc limitele stabilite de Guvern, pot aplica pentru
ţinerea contabilităţii sistemul contabil simplificat.
Aplicartea sistemului contabil complet obliga agenţii economici să ţina contabilitatea
conform normelor generale. Această informaţie este prezentată de autorul I. Balan în lucrarea
”Contabilitatea micului business” [13, p.19-21].

27
În capitolul VII ”Contabilitatea veniturilor” în manualul ”Corespondenţa conturilor
contabile” autorul Alexandru Nederiţă ne face o prezentare a schemelor integrale şi complexe
ale formulelor contabile pe grupe de operaţiuni economice.
Autorul examinează regulile de bază de reflectare a operaţiilor economice în conturile
contabile, se expune modul de corectare a formulelor contabile eronate, se oferă recomandări
privind contabilizarea şi impozitareaîn diverse situaţii.
Autorul la contul 611”Venituri din vînzări” dă formule contabile, pentru fiecare
formulă se indică documentele primare şi registrele.
Formulele contabile sunt elaborate în conformitate cu cerinţele Standartelor Naţionale
de Contabilitate, Planul de conturi contabile, Codul fiscal şi alte acte normative [20, p.573-
576].
Necesitatea analizei veniturilor din vînzări rezultă din impotanţa informaţiei anlitice
pentru luarea decziilor de către conducerea întreprinderii şi de utilizatorii externi ai
informaţiei din Rapoartele financiare(investitorii reali şi potenţiali, creditorii, furnizorii,
concurenţii, organele fiscale etc.).
Analiza veniturilor din vînzări oferă utilizatorilor Rapoartelor financiare posibilitatea
aprecierii urmatoarelor aspecte:
• determinarea mărimii şi evoluţiei veniturilor din vînzări în ultimii ani;
• determinarea surselor principale de venituri, adică stabilirea profitului
real(specializarea, tipul de activitatea), al întreprinderii;
• se determina cît de diversificată este activitatea operaţională a întreprinderii şi cît de
stabile sunt sursele de venituri;
• determinarea cauzelor principale care au provocat modificarea venitului din vînzări.
Este evident că rezultatele analizei sunt strict necesare atît pentru elaborarea strategiei de
dezvoltare şi organizarea activităţii curente a întreprinderii de către echipa de conducere, cît
şi pentru procesul decizional din partea utilizatorilor externi a Rapoartelor financiare. De aici
rezultă că analiza veniturilor din vînzări reprezintă o parte componentă a contabilităţii
manageriale, ce deserveşte necesităţile interne ale conducerii întreprinderii şi de asemenea o
28
direcţie foarte imporantă a analizei Rapoartelor financiare în cadrul contabilităţii financiare
[24, p.7].
Analiza veniturilor din vînzări seveşte drept punc de pornire la întocmirea diferitelor
materiale analitice de uz intern şi extern, întrucît de mărimea, evoluţia, structura şi
stabilizarea veniturilor din vînzări depind consumurile şi cheltuelile întreprinderii, profitul şi
rentabilitatea, precum şi situaţia financiară.
Aprecierea generală a mărimii şi evoluţiei veniturilor din vînzări are menirea de a
examina dimensiunea lor absolută şi relativă în comparaţie cu:
• realizările anilor precedenţi:
• obiectivele stabilite în Planul de afaceri.
Examinarea veniturilor din vînzări în dinamică permite evaluarea volumului activităţii
operaţionale şi studierea modificărilor survenite în acest volum în ultimii ani. Această
direcţie de analiză se efectuiază exclusiv în baza datelor Raportului privind rezultatele
financiare şi Formularelor specializate, şi nu necesită atragerea altor surse informaţionale.
Confrumtarea datelor reale privind volumul vînzărilor cu nivelul programat în Planul de
afaceri devine necesară, de exemplu, în cazuri de atragere treptată a surselor financiare cu
condiţia îndeplinirii obiectivelor stabilite în Planul de afaceri pentru anumite perioade de
timp. Un caz clasic în această privinţă îl constitue creditarea întreprinderii pe tranşe. La
înfăptuirea acestor direcţii de analiză, pe lîngă informaţia din Raportul privind rezultatele
financiare, se aplică datele din Planul de afaceri [24, p.9].
Principalele tranzacţii specifice de vînzarea bunurilor sunt următoarele:
• vînzările cu disconturi (reduceri de preţ);
• vînzările combinate;
• vînzările pe credite;
• vînzările cu livrări amînate;
• vînzările în consignaţie;

29
Vînzările cu disconturi au la bază diferite motive, cum ar fi: achitarea rapida a
bunurilor, procurarea unei cantitaţi mari de bunuri, învechirea morală a produselor şi
mărfurilor, promovarea pe piaţă a noilor tipuri de produse şi mărfuri.
Evaluarea acestor venituri urmează a fi efectuată în baza valorii juste (de vînzare) a
bunurilor diminuate cu suma disconturilor acordate.
În cazul tranzacţiilor combinate, care include vînzarea de bunuri şi prestarea de
servicii, veniturile pot fi recunoscute:
• după instalarea si controlul bunurilor confirmate de către cumpărător;
• imediat după livrarea şi primire bunurilor de către cumpărător,în cazul în care
instalarea nu este complicată şi nu necesită o perioadă indelugată de timp.
Veniturile din această tranzacţie cuprinde două elemente principale:
a) veniturile din vînzarea bunurilor care trebuie evaluate la valoarea justă a
mijloacelor de plată primit sau de primit;
b) veniturile din prestarea serviciilor care pot determinate în baza: volumului
efectiv al serviciilor prestate, corelaţiei procentuale a volumului efectiv al serviciilor prestate
la o dată prestabilită faţă de volumul total al acestora prevăzute de contract.
Vînzarea cu livrări amînate apare în cazul tranzacţiilor de comercializare a utilajului
complicat, precum şi la vînzarea bunurilor care necesită condiţii speciale de transport si de
păstrare. Modul de contabilizare a veniturilor din aceste tranzacţii nu se reglementează sub
aspect normativ.
Vînzarea bunurilor pe credit prevede acordare de catre vînzator a unui împrumut
comercial. În cazul vînzarii de bunuri pe credit, suma totală a veniturilor urmeaza a fi
determinată prin actualizare tuturor sumelor de primit în viitor utilizînd o rată a dodinzii
implicită.
Tudor Tutunari în articolul „Contabilitatea vînzării mărfurilor pe credit” ne relatează că
în comerţul cu amănuntul se practică diferite tipuri de vînzări şi achitarea pentru produsele
finite şi mărfurile vîndute, inclusiv şi în credit (în rate). Autorul este de părerea că vînzările
de produse şi mărfuri în credit sunt convenabile în primul rînd, pentru
30
cumpărător(consumator) de produse şi mărfuri deoarece ele se consumă în timpul procurării
acestora, dar achitarea urmează a fi efectuată o perioadă mai îndelungată. Este evident ca
vînzarea trebuie să fie sigură şi să aibă garanţii că cumpărătorul dispune de mijloace băneşti
pentru a se achita în timpul apropiat pentru produsele şi marfa cumpărată în rate. În cazul
lipsei acestei garanţii cumpărătorul riscă. În afară de risc vînzătorul mai are şi o altă problemă
economică- lipsa pe un termen anumit a mărfurilor şi a mijloacelor băneşti. De aceea el este
nevoit să recurgă la credite bancare sau împrumuturi pentru compensarea mijloacelor
circulante necesare [23, p.10-15].
Veniturile din vînzarea bunurilor în consignaţie sînt recunoscute de comitent care
trebuie să reflecte valoarea de bilanţ a bunurilor transmise comisionarului într-un cont distinct
“Bunuri transmise în consignaţie” deschis respective la contul 216 „Produse” sau contul 217
„Mărfuri”, să recunoască veniturile din vînzări şi să deconteze valoarea de bilanţ a mărfurilor
pe măsură ce aceste sînt comercializate efectiv cumpărătorilor.
În concluzie menționăm ca modul de contabilizare a venituilor din vînzarea bunurilor
este condițiionat de natura tranzacțiilor efectuate, iar în întreprinderele autohtone
contabilitatea acestora se ține în mod diferit și nu întotdeauna corect.

31
CAPITOLUL 2 CONTABILITATEA VENITURILOR OPERAȚIONALE LA
C.A.P.C. „VORNICENI-AGROVIN”

2.1 EVIDENŢA PRIMARĂ ŞI GENERALIZAREA DATELOR ACESTEIA

În C.A.P.C. ”Vorniceni Agrovin” pentru legalizarea operaţiilor de vînzare a producţiei,


materiale, lucrări, servicii sunt prevăzute următoarele documente primare:
- factură fiscală;
- bon de consum;
- listă de plată;
- dispoziţie de încasare;
- fişă limită de ridicare a valorilor materiale;
- unele documente de forma liberă.
Documentul ”Factura fiscală” în C.A.P.C. ”Vorniceni Agrovin”(anexa.1) se
completează de către contabilul şef ce ţine contabilitatea comercealizării producţiei. Acest

32
document se perfectează în trei în aceasta întreprindere. Sau cinci exemplare, iar pentru
prestarea serviciilor factura fiscală se perfectează în două exemplare.
Pentu livrarea mărfurilor (serviciilor) impozabile, primul exemplar al facturii fiscale
rămîne la furnizorul de mărfuri (servicii) şi înscrierile determina trecerea în cont a T.V.A. pe
livrarea efectuată de subiectul impozabil.
Al doilea exemplar rămîne la cumpărător, şi acesta îi dă dreptul la trecerea în cont a
sumei T.V.A. pentru procurarea mărfurilor (serviciilor).
Factura fiscală cel mai des se completează pentru livrarea mărfurilor în trei
exemplare:primul exemplar rămîne la furnizor, al doilea la cumpărător şi al treilea pentru
expeditor.
În caz de necesitate factura fiscală se completează în cinci exemplare: primul exemplar
rămîne la furnizor şi se foloseste pentru eliberarea valorilor materiale; al doile, al treilea şi al
patrulea exemplar, semnate şi ştampilate de furnizor şi semnătura de intermediar (şoferului),
se dau intermediarului; al doilea exemplar se dă de către şofer cumpărătorului şi se foloseşte
pentru înscrierea mărfurilor; al treilea şi al patrulea exemplar semnat de catre cumpărător se
întorc intermediarului. Exemplarul al treilea serveşte drept bază de calcul şi se anexează la
cont pentru serviciul efectuat, iar al patrulea exemplar se anexează la ”Foaia de parcurs a
şoferului” şi serveşte drept bază pentru evidenţa serviciilor de transport; al cincilea exemplar
se completează de către furnizor şi serveşte ca permis la ieşirea maşinii de la locul de
încărcare a mărfurilor. Factura fiscală conţine următoarele rechizite: seria documentului, data
eliberării, furnizorul, cumpărătorul, codul fiscal atît al furnizorului cît şi al cumpărătorului,
denumirea produselor comercializate, cantitate produselor,mărfurilor comercializate, suma,
semnătira, amprenta ştampilei.
La rugămintea salariatului în baza cererii scrise de către acesta şi cu permisiunea
conducătorului C.A.P.C. „Vorniceni-Agrovin”se permite vînzarea diverselor produse în
contul salariatului. În acest caz se perfectează documentul primar „Bon de consum”(anexa 2).
În caz dacă producţia se perfectează în contul pensiilor se perfectează acelaşi document

33
primar „Bon de consum”. În acest document include date: numele persoanei, denumirea
produselor vîndute, unitatea de măsură, cantitate, preţul produselor, suma.
Documentul este semnat de persoana care a livrat produsele şi de persoana care lea
primit.
Acest document se perfectează într-un singur exemplar de către contabilui ce ţine
contabilitatea vînzării produselor şi altor active. Acest document în contabilitatea C.A.P.C.
„Vorniceni-Agrovin” se perfectează pentru fiecare lucrător în parte care solicită primirea
produselor în contul salariului cu condiţia că lucrătorii sunt din diferite subdiviziuni. În caz că
lucrătorii sunt din aceeaşi subdiviziune la solicitarea de către ei a unor produse sau servicii în
contul salariului se întocmeşte documentul primar „Lista de plată”(anexa 3). Acest document
se perfectează într-un exemplar.
În ea se indică consecutiv: numele de famile, prenumele şi numele după tată ale
beneficiarului, numarul de pontaj al acestui, valoarea la preţul de realizare.
Ultima rubrică este destinată semnăturii beneficiarului. După terminarea realizării lista
se închide. Apoi se fac totalurile cantitative şi valorice şi se pune semnătura gestionarului,
care a eliberat producţia sau care a presta serviciul
Dacă producţia se vinde în numerar, cumpărătorul trebuie să prezinte şefului de depozit
chitanţa detaşabilă de la „Dispoziţia de încasare”. Acest document primar se perfectează de
contabilul ce ţine contabilitatea vînzării produselor şi altor active într-un exemplar şi este
transmisă casierului. Corectări în document nu se admite. Este valabil doar în ziua
completării. Este semnat de către contabilul şef şi casier. Dispoziţiile de încasare sînt
înregistrate întrun singur registru în ordine cronologică.
După primirea banilor casierul eliberează plătitorului o recipisă şi face menţiune
corespunzătoare în factura fiscală sau bonul de consum. O parte considerabilă din produse se
realizează pentru alimentaţia publică. Toate produsele eliberate pentru necesităţile cantinelor
se înregistrează anterior în magazii în calitate de mărfuri. Această operaţie este legalizată cu
documentul primar „Fişa limită de ridicare a valorilor materiale ”. Acest document se
perfectează într-un exemplar de către contabilul ce ţine contabilitatea produselor finite şi
34
materialelor la depozitul întreprinderii. În acest document este indicat: data eliberării acestor
produse, cantitatea, suma la care au fost evaluate produselor după preţurile de vînzare,
semnătura beneficiarului(în cazul nostru al şefului cantine).
Documenntul ”Factură de expediție” în C.A.P.C. „Vorniceni-Agrovin” nu este
completată. Acest document se completează de către contabilul șef ce ține contabilitatea
comercializării producției cu indigo în trei exemplare. Primul exemplar cu semnătura
șoferului rămîne la întreprindere, iar celelalte două exemplare se transmit șoferului. Acesta la
rîndul său, lasă al doilea exemplar la cumpărător. Cel de al treilea exemplar rămîne la șofer.
Factura de expediție este folosit de persoanele juridice care nu sunt plătitori de TVA. Acest
document conține următoarele rechizite: serie, număr, data întocmirii, denumirea, adresa,
contul de decontare, denumirea băncii atit a epeditorului cît și al destinatarului, codul fiscal,
locul de încărcare a producției, locul de descărcare, denumirea încărcăturii, cantitatea, suma,
semnăturile și amprentele ștampilelor.
În cazul vînzării produselor la piaţă această producţie se expediază în baza „Facturilor
de expediţie„ şi concomitent această producţie se înregistrează în avansul persoanei numite
special.
Pentru serviciile prestare ale unitătilor subdiviziunilor auxiliare se întocmeşte
documentul „Foaie de parcur pentru autocamioane”. Acest document se completează de şeful
parcului de maşimi şi tractoare într-un singur exemplar apoi el transmite în contabilitate toate
aceste documente prin înregistrarea operaţiunilor economice. În document este indicat:
numele şoferului, marca automobilului, destinaţia acestuia, ora de plecare, consumul de
motorina, numărul de zile lucrate.
Date din acest document mai tirziu în contabilitate sunt totalizate într-un proces verbal
de forma liberă în baza unor certificate eliberate de către benificiar.
Spre deosebire de industrie, în agricultură, producţia se consideră vîndută nu în
momentul plătirii(încasării efective a banilor), ci în măsura livrării sau expedierii acestora la
cumpărători. De aceea documentele numite la cumpărător serveşte drept bază pentru
creditarea conturilor de evidenţă a valorilor materiale şi debitarea conturilor vînzării.
35
În contabilitatea C.A.P.C. „Vorniceni-Agrovin” documentele primare care vin
împreuna cu dările de seamă ale gestionarului din subdiviziuni şi împreună cu documentele
primare din contabilitate mai întîi se subîmpart în sfere de activitate a căror contabilitate sunt
ţinute de diferiţi contabili. De exemplu sfera de activitate „Casa” au registrul său
generalizator „Registru de casă”. Deci la parvenirea documentele primare de bază sau
documentele bancare, acestea vor fi repartizate la contabilul ce ţine contabilitatea acestor
sfere. Acest contabil le verifică şi efectuiază înregistrarea operaţiilor economice.
Datele facturilor fiscale de la vînzarea bunurilor sunt înregistrate în Regisrul de
evidenţă a vînzărilor. În acest document se înregistrează următoarele date:
• numărul curent al facturii fiscale;
• seria şi numarul facturii fiscale;
• data eliberării;
• denumirea consumatorului;
• valoarea totală a livrărilor prezentată pentru a fi achitată fără T.V.A;
• suma totală a T.V.A.
Înregistrările în registrele menţionate anterior se efectuiază în mod cronologic şi datele
lor servesc pentru sistematizarea informaţiei în conturile contabile.
În C.A.P.C. „Vorniceni-Agrovin” se întocmesc unele documente de formă liberă care
sunt confirmate de către conducătorul întreprinderii şi existenţa acestor documente este
confirmată în politica de contabilitate. Astfel de documente sunt denumite „Fișe”(anexa 4) şi
sunt numerotate. Infomaţia din aceste fişe este generalizata în registrul „Realizarea
producţiei agricole”(anexa 5). În acest document sunt indicate: numărul fiselor, produsele
care au fost realizate, cantitatea vîndută, rulajele debitoare şi rulajele creditoare ale conturilor
şi se indică tolul sumelor vînzărilor.
La C.A.P.C. „Vorniceni-Agrovin” se ţine contabilitatea în baza sistemului contabil
complet în partidă dublă, cu prezentarea rapoartelor financiare complete.

36
Documentele primare întocmite trebuie să conţină următoarele elemente obligatorii:
a) denumirea şi numărul documentului;
b) data întocmirii documentului;
c) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entităţii în numele căreia este întocmit
documentul;
d) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru
persoanele fizice - codul personal;
e) conţinutul faptelor economice;
f) etaloanele cantitative şi valorice în care sînt exprimate faptele economice;
g) funcţia, numele, prenumele şi semnătura, inclusiv digitală, a persoanelor responsabile de
efectuarea şi înregistrarea faptelor economice.
La C.A.P.C. „Vorniceni-Agrovin” unele elemente obligatorii pentru documentele
primare lipsesc. Spre exemplu nu este scrisa data întocmirii documentului, codul fiscal,
numărul documentului la unle documente de forma liberă, cum ar fi ”Realizarea producției
agricole”. În documente sunt efectuate înregistrări cu creionul. Deasemenea lipsesc
amprentele ștampilei și semnatura persoanei care a întocmit documentul.

2.2 EVIDENŢA SINTETICA ŞI ANALITICĂ A VENITURILOR DIN VÎNZĂRI

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea veniturilor din vînzări în


C.A.P.C. „Vorniceni- Agrovin” este destinat contul de pasiv 611 „ Veniturilor din vînzări”.
În creditul acestui cont se reflectă în cursul perioadei de gestiune cu total cumulative
de la începutul anului suma veniturilor constant conform prevederilor Standartelor Naţionale
de Contabilitate corespunzătoare, iar în debit trecerea la finele perioadei de gestiune a
veniturilor acumulate la contul rezultatelor financiare totale, contul 351 „Rezultat financiar
total”. Veniturilor din vînzări cuprind încasările din comercializarea produselor, mărfurilor,
prestarea serviciilor, operaţiunile pe bază de barter, contracte de construcţii. Evidenţa

37
analitică a veniturilor din activitatea operaţională se ţine pe tipuri de venituri, surse, perioade
de obţinere a acestora şi alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.

Alte venituri operaţionale includ veniturile care apar în procesul desfăşurării activităţii de
bază a întreprinderii, însă nu se referă la veniturile din vînzări.
Pentru generalizarea informaţiei privind alte venituri operaţionale este destinat contul 612
”Alte venituri operaţionale” în care, în particular, se reflectă:
• veniturile din vînzări şi alte ieşiri (transmiterea în capitalul statutar, schimbul cu alte

active etc.) de materiale, OMVSD, investiţii pe termen scurt şi alte active curente (în
afară de produse şi mărfuri);
• veniturile din transmiterea în folosinţă temporară a activelor nemateriale (dacă aceasta
nu constituie activitatea de bază a întreprinderii);
• veniturile din transmiterea în arendă operaţională (leasing, locaţiune) a bunurilor (dacă
aceasta nu constituie activitatea de bază a întreprinderii);
• valoarea de piaţă a plusurilor de active curente constatate la inventariere;
• amenzile, penalităţile şi despăgubirile primite sau care urmează a fi primite de la alte
întreprinderi şi persoane pentru încălcarea de către acestea a clauzelor contractuale;
• veniturile sub forma recuperării prejudiciului material cauzat întreprinderii;
• suma datoriilor decontate în legătură cu expirarea termenului de prescripţie (în
continuare - datorii cu termenul expirat) privind creditele bancare, împrumuturile şi
dobînzele aferente, privind facturile comerciale, privind sumele deponente şi spre
decontare şi alte operaţiuni;
• suma depăşirii valorii realizabile nete a stocurilor de mărfuri şi materiale conform
evaluării precedente (în limita valorii de intrare/costului lor);
• alte venituri aferente activităţii operaţionale a întreprinderii.
Evidenţa analitică a altor venituri operaţionale se ţine pe tipurile lor, pe surse de obţinere şi
pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.

38
În C.A.P.C. „Vorniceni- Agrovin” evidenţa sintetică a tuturor operaţiilor economice se
ţine în registru sintetic „Jurnal order”. După verificare, dacă este nevoie, a documentelor
primare (sumele) din aceste documente se înscriu în registrul sintetic menţionat mai sus în
dependenţă de sfera de activitate din care fac parte aceste documente. Înregistrările în acest
registru se fac sub formă de formule contabile. Dacă există un număr mai mare de
documente primare de acelaşi fel (de exemplu facturi fiscale sau bonuri de consum) datele
din acestea se generalizează în diverse documente de formă liberă (în C.A.P.C. „Vorniceni-
Agrovin” acestea sunt denumite fişe). La finele fiecărei luni datele documentelor primare se
verifică cu datele documentelor generalizatoare(anexa 6) după care se perfectează Jurnalul-
order deschis la contul 611 „ Veniturilor din vînzări” sau 612 „Alte venituri operaționale” .
Toate documentele primare sunt anexate obligatori la registrul sintetic „Jurnal order”. Căci
fără existenţa documentului înscris în registrul sintetic nu e valabil.
Date despre vînzarea producţiei agricole, lucrărilor, serviciilor, mijloacelor fixe şi alte
active în contabilitatea C.A.P.C. „Vorniceni- Agrovin” putem găsi înscrisă sub formă de o
înregistrări contabile în mai multe registre sintetice.
Registrele sintetice în C.A.P.C. „Vorniceni- Agrovin” sunt deschise lunar . La
finalizarea înregistrărilor operaţiunilor economice se fac totalurile pe debitul şi creditul
conturilor şi se trec în registrul generalizator „Cartea mare” (anexa 7). Iar registrele sunt
cusute sub formă de cărţi.
Cartea mare este un registru sistematic contabil obligator, utilizat pentru înscrierea
lunară a înregistrărilor efectuate în jurnelele-order. Înregistrările în acest registru, spre
deosebire de jurnalele-order se efectuiază după criteriul debitar, adică pentru reflectarea
rulajului debitor al contului este destinată o pagină aparte, iar rulajul creditor este
reprezentat printr-o singură sumă.

Registrul Cartea mare deţine un rol important în sistematizarea şi structurarea rulajelor


ficărui cont contabil pe conturi corespondente

39
În contabilitatea C.A.P.C. „Vorniceni-Agrovin” contabilul este răspunzător de
contabilitatea produselor de vînzare concomitent ţine evidenţa analitică a vînzării produselor
agricole, seviciilor, mijloacelor fixe şi altor active.
În contabilitatea C.A.P.C. „Vorniceni- Agrovin” contabilul ce ţine contabilitatea
vînzărilor agricole, serviciilor, lucrărilor şi altor active divizează procesul în următoarele
sfere de vînzare.
• vînzarea produselor agricole;
• vînzarea produselor animaliere;
• vînzarea lucrărilor şi serviciilor;
• vînzarea mijloacelor fixe şi activelor.
Referitor la vînzarea produselor agricole contabilul ce ţine contabilitatea acestui proces
deschide registrul analitic „Realizarea producţiei agricole”. În acest registru fiecare produs
care se comercializează reprezintă un cont analitic(grîu, floarea soarelui, struguri). De
exemplu contul analitic „Grîu”. Aici înregistrările se fac în ordine cronologică, adică în
masura întocmirii documentelor sau prezentării lor în contabilitate.
În termenele stabilite de planul-grafic de circulaţie a documentelor registrele întocmite
în subdiviziune şi toate documentele se prezintă în contabilitate. Aici se verifică pe baza
documentelor de casă, dacă a fost achitată facture sau un alt document de însoţire. Totodată în
registru se fac însemnări despre plata, cantitatea produselor realizate, suma şi contul
corespondent.
În C.A.P.C. „Vorniceni-Agrovin” la comercializarea produselor finite se dau
următoarele înregistrare dublă:
1. S-au încasat mijloacele băneşeti de la cumpărători pentru produsele vîndute.
• debit 241 “Casa”, subcontul 1 “Casa în valută naţională” - 336285 lei,
• credit 611 “Venituri din vînzări”, subcontul 1 „Venituri din vînzarea
produselor” - 336285 lei.
La producţia agricolă din anul 2010 din valoarea producţiei vîndute suma T.V.A.
constitue 8%.
40
În Jurnalul-order în C.A.P.C. „Vorniceni- Agrovin” sunt reflectate următoarele fapte
economice:
1. S-au încasat mijloace băneşti pentru produsele vîndute.

• debit 241 ”Casa”, subcontul 1 ”Casa în valută naţională” – 336285 lei,


• credit 611 ”Venituri din vînzări”, subcontul 1 ”Venituri din vînzarea
produselor” - 336285 lei.
2. S-au trecut la finele perioadei de gestiune venitul acumulat la rezultatul financiar
total.
• debit 611 ”Venituri din vînzări”, subcontul 1 ”Venituri din vînzarea
produselor” – 336285 lei,
• credit 333 ”Profit(pierdere) net al perioadei de gestiune”, subcontul 1 ”Profit
net al perioadei de gestiune” - 336285 lei.
La reflectarea, corectarea şi decontarea veniturilor din vînzări se întocmesc
următoarele formulele contabile:
1. Reflectarea valorii de vînzare (fară T.V.A.) mîrfurilor, produselor şi servicilor
vîndute altor întreprinderi şi personae cu achitarea ulterioară.
• debit 221 ”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,
• credit 611 ”Venituri din vînzări”.
2. Reflectarea valorii de vînzare (fară T.V.A.) mîrfurilor, produselor şi servicilor
vîndute angajaţilor întreprinderii.
• debit 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”,
• credit 611 ”Venituri din vînzări”.
3. Calcularea plăţii (fără TVA) pentru bunurile transmise în arendă operaţională
(leasing, locaţiune).
• debit 228 ”Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”,
• credit 611 ”Venituri din vînzări”.
4. Decontarea valorii de răscumpărare a bunurilor transmise în arendă finanţată,
reflectată anterior în componenţa veniturilor anticipate pe termen lung.
41
• debit 422 ”Venituri anticipate pe termen lung”,
• credit 611 ”Venituri din vînzări”.
5. Reflectarea altor venituri din vînzări, obţinute în perioadele anterioare, dar care se
referă la perioada de gestiune curentă.
• debit 515 ”Venituri anticipate curente”,
• credit 611 ”Venituri din vînzări”.
6. Reflectarea veniturilor din vînzarea mărfurilor în comerţul cu amănuntul.
• debit 846 ”Încasări din vînzarea mărfurilor cu amănuntul”,
• credit 611 ”Venituri din vînzări”.
7. Decontarea la finele anului de gestiune a veniturilor din vînzări acumulate la
rezultatul financiar total.
• debit 611 ”Venituri din vînzări”,
• credit 351 ”Rezultat financiar total”.
La C.A.P.C. „Vorniceni-Agrovin” se întocmește următoarea formulă:
1. Reflectarea valori de piaţă a plusurilor de materiale constatate la inventariere
• debit 221 ”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”- 903,67
lei,
• credit 612 ”Alte venituri operaționale” -903,67 lei,
La unele întreprinderi mai pot fi întocmite următoarele formule contabile
1. Reflectarea valorii realizabile nete a pieselor de schimb şi a altor materiale foste în
folosinţă obţinute la reparaţia mijloacelor fixe în locurile lor de exploatare.
• debit 211 „Materiale”,
• credit612 ”Alte venituri operaționale”.
2. Reflectarea valorii de piaţă a plusurilor de OMVSD constatate la inventariere.
• debit 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”,
• credit612 ”Alte venituri operaționale”.
3. Reflectarea valorii de vînzare (fără TVA) a altor active curente (în afară de
mărfuri şi produse) vîndute angajaţilor întreprinderii.
42
• debit 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”,
• credit612 ”Alte venituri operaționale”.
4. Reflectarea valorii de piaţă a plusurilor de produse constatate la inventariere.
• debit 216 „Produse”,
• credit612 ”Alte venituri operaționale”.
5. Calcularea plăţii (fără TVA) pentru bunurile transmise în arendă operaţională
(leasing, locaţiune).
• debit 228 „Creanșe pe termen scurt privind veniturile calculate”,
• credit612 ”Alte venituri operaționale”.
6. Calcularea amenzilor, penalităţilor, despăgubirilor şi altor sancţiuni pentru
încălcarea clauzelor contractuale, precum şi a sumelor privind pretenţiile înaintate şi
recunoscute de către alte întreprinderi şi persoane.
• debit 229 „Alte creanțe pe termen scurt”,
• credit612 ”Alte venituri operaționale”.
În cadrul evidenţei analitice are loc clasificarea, gruparea şi acumularea informaţiei, iar
generalizarea informaţiei în expresie valorică în scopul prelucrării ulterioare utilizată în
gestionarea proceselor economice este efectuată de evidenţa sintetică.

2.3 ÎNCHIDEREA CONTURILOR DE VENITURI OPERAȚIONALE

Contul venituri din vînzări și alte venituri operaționale sunt conturi de pasiv. În
creditul acestor conturi se reflectă în decursul perioadei de gestiune, cu total cumulativ, de la
începutul anului, sumele veniturilor constatate, iar în debit raportarea veniturilor acumulate la
sfîrşitul perioadei de gestiune în contul rezultatelor financiare totale, contul 351.
După această operaţiune în timpul anului contul venituri din vînzări și venituri
operaționale se închide, dar numai prin calcule şi fără formule contabile. La finele fiecărui
trimestru rulajele creditoare al contului se înregistrează în „Raportul privind rezultatul
financiar ” pe rîndul respectiv.

43
Ultima etapă de generalizare a informaţiei în contabilitate este prezentarea acesteia în
rapoartele financiare. Înformaţia conţinută în aceste rapoarte se obţine în urma prelucrării
datelor furnizate de contabilitatea sintetică şi analitică care trebuie să corespundă integral cu
aceasta. Datele opţinute în urma reflectării veniturilor din vînzări în rapoartele financiare
sunt folosite pentru analiza activităţii de producţie şi stării financiare a întreprinderii.
În urma reflectării acestei informaţii datele obţinute trebuie să fie clare şi veridice ele
se folosesc pentru control şi conducere. Aceste date trebuie să fie confirmate de înregistrările
corespunzătoare şi documentele primare.
Rapoaretele financiare ca instrumente sintetizatoare ale situaţiei financiare ale
intreprinderilor reprezintă una din primele surse de informaţii sigure în materie nu numai din
partea investitorilor , ci şi pentru o serie de alţi utilizatori cum sunt: salariaţii, , furnizorii şi
alţi creditori, clienţi, reprezentanţi.
Modul de întocmire şi prezentare a rapoartelor financiare este stabilit de Legea
contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007 „Bazele conceptuale ale pragătirii şi prezentării
rapoartele financiare” ,S.N.C 5 „Prezentare rapoartelor financiare” şi prevederile S.N.C 7
„Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”.
Pentru întocmirea rapoartelor financiera veridice din punc de vedere economic la
întreprinderea analizată se desfăşoară o activitate amplă de pregătire, care constă în
reflectarea oportună, integrală şi obiectivă a datelor incluse în rapoatelor financiare. La prima
etapă se verifică carectitudinea reflectării în bilanţul contabil a tuturor operaţiunilor
economice şi corespondenţa conturilor, conform datelor din documentele primare. În
continuare sumele din conturile corespondente se reflectă în registrele corespunzătoare ale
contabilităţii analitice şi sintetice. La a doua etapă datele registrelor contabile se trec în Cartea
Mare unde se calculează rulajele şi soldul fiecărui cont.
La sfîrşitul anului după înregistrările efectuate atît în debitul cît şi în creditul contului
351 „Rezultat financiar total” se determina profitul (pierderea) netă al anului de gestiune. În
acest scop se compară rulajul din debitul (cheltuielile acumulate) şi creditul (venitul
acumulat) acestui cont. Dacă suma totală a veniturilor depăşeşte suma cheltuielilor,
44
întreprinderea obţine profit. În caz contrar cînd suma veniturilor este mai mică decît suma
cheltuialilor , întreprinderea are pierderi.
În C.A.P.C. „Vorniceni- Agrovin”conturile de venituri şi cheltuieli se închid cu contul
333.1 „Profit net (pierdere) ale perioadei de gestiune”. Aceasta este o greşeală efectuată in
contabilitatea întreprinderii.
Entitatea poate să încheie anul cu profit – cînd veniturile depăşesc cheltuielile, şi cu
pierderi- cînd cheltuielile depăşesc veniturile. În creditul contului se reflectă profitul net al
anului curent, iar în debit pierderea netă a anului curent sau utilizarea profitului. În bilanţul
contabil şi raportul de profit şi pierderi se reflectă cu sume obişnute, iar pierderile- în
paranteze.
Informaţia referitoare la contul 333.1 „Profit net (pierdere) ale perioadei de gestiune”
este generalizată în registrul sintetic „Jurnal-order” în baza documentului primar notă de
contabilitate. Înregistrările în acest registru se fac sub formă de formule contabile.
La finalizarea înregistrărilor operaţiunilor economice se fac totalurile pe debitul şi
creditul contului şi se trec în registrul generalizator „Carte mare”. În baza datelor reflectate în
jurnalul-order, vom reflecta următoarea operaţie economică:
La finele anului decontăm venitul acumulat la profitul net.
• debit 611”Venituri din vînzări”, subcontul 1 ”Venituri din vînzarea
produselor” – 709330,71,
• credit 333 „Profit(pierderea) net ale perioadei de gestiune” , subcontul 1
„Profit net ale perioadei de gestiune” - 709330,71 lei.
Deasemenea decontarea la finele anului de gestiune a altor venituri operaţionale
acumulate la rezultatul financiar total
• debit 612 „Alte venituri operaționale”-217455,66 lei;
• credit 333 „Profit(pierderea) net ale perioadei de gestiune”- 217455,66 lei.
Informaţia din Cartea mare este trecuta la finele perioadei de gestiune în Raportul
privind rezultatele financiare. În lumea afacerilor Raportul privind rezultatele financiare este
considerata una dintre cele mai importante şi esenţiale părţi ale Raportului financiar. Care
45
prezintă un interes primordial atît pentru conducerea întreprinderii, precum şi pentru alti
utilizatori de informaţie.
În practica mondială Raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte sub formă de
o treaptă sau mai multe trepte. În primul caz se grupează separat toate veniturile şi
cheltuelile, a căror sumă algebrică reprezintă rezultatul financiar. A doua modalitate se
bazează pe o serie de calcule intermediare ale profitului sub aspectul unor feluri distincte de
activităţi ale întreprinderii şi ca urmare a evenimentelor excepţionale. Anume această formă
de întocmirea a Raportul privind rezultatele financiare este adoptată actualmente în Republica
Moldova.
Contabilitatea joacă un rol important în asigurarea tuturor utilizatirilor cu informaţia
necesară privind activitatea economico-financiară a fiecărui agent economic. Pentru
realizarea acestui scop contabilitatea trebuie să fie organizată astfel încît să cuprindă toate
aspectele activităţii întreprinderii, să fie obectivă şi universală.

46
ÎNCHEIERE
Venitul reprezintă creşterea avantajelor economice în decursul perioadei de gestiune
sub formă de aflux sau majorare a activelor, sau diminuare a datoriilor care conduc la
creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor din contul contribuţiilor proprietarilor
întreprinderii.
Studiind contabilitatea şi analizînd veniturilor din vînzări în C.A.P.C. ”Vorniceni-
Agrovin”, raionul Străşeni, satul Vorniceni putem face următoarele concluzii:
Întreprinderea este situată în centrul Republicii Moldovei. Are o amplasare avantajoasă
faţă de punctele de realizare. C.A.P.C. ”Vorniceni-Agrovin” este situată la o distanţă de
41km faţă de Municipiu Chişinău. Drumurile ce unesc centru gospodăriei cu oraşul Străşeni
şi Municipiu Chişinău sunt asfaltate, iar cele ce duc spre brigăzi şi fabrica de vin sunt
acoperite cu petriş. Ceea ce permite transportarea producţiei agricole fără dificultate. Pe
teritoriu întreprinderii sunt condiţii favorabile pentru dezvoltarea culturii plantelor şi
sectorului zootehnic.
C.A.P.C. ”Vorniceni-Agrovin” este o întreprindere mare. Avînd o suprafață de 795 ha în
medie pe 3 ani și valoarea producției agricole în medie pe 3 ani de 3304,66 mii lei.
Analizînd specializarea întreprinderii am observat,că după componența, structura și
dinamica veniturilor producției agricole, se demonstrează că C.A.P.C. ”Vorniceni-Agrovin”
are o orientare multilaterală. Studiind structura veniturilor observăm, că ce mai mare pondere
47
în anul 2009 revine strugurilor, avînd cota de 46,26%, și cea mai mică pondere revine altor
produse vegetale, avînd cota de 0,28%.
Despre C.A.P.C. ”Vorniceni-Agrovin” putem spune că în anii studiați activitatea
economico-financiară a întreprinderii a fost defavorabilă, deoarece s-a înregistrat o scădere
economică, ceea ce ne permite să spunem că întreprinderea se află într-o situație critică.
În C.A.P.C. ”Vorniceni-Agrovin” forma de evidență contabilă este Jurnal order.
Operațiunile economice sunt legalizate cu documente primare care sunt perfectate atît de
contabili cît și de șefii subdiviziunilor care prezintă aceste documente împreună cu dările de
seamă lunar sau la sfîrșitul săptămînii.
Întreprinderea este asigurată cu blanchete de documente primare. Acestea nu
întotdeauna sunt completate corect. În cele mai multe cazuri nu sunt perfectate pe deplin sau
sunt efectuate unele corectări.
De asemenea lipsesc totate semnăturile persoanelor responsabile.
Evidența analitică se ține în registre analitice care sunt adaptate anumitor tipuri de
operații. Aceste registre sunt de formă liberă și servesc ca sursă de întocmirea registrului
sintetice jurnal order. Sau în întreprindere aceste registre sunt numite și rulaj pe cont.
La sfîrșitul fiecărei luni sunt calculate rulajele și soldul înscrise la data de întîi a lunii
viitoare, înscrierile se fac cu creionul pentru a fi corectate fără dificultate. Adesea în rubrici se
indică denumirea și numărul documentului primar care legalizează operația economică.
Totalul veniturilor din vînzărea produselor, mărfurilor sau veniturilor din prestarea
serviciilor obținute trebuie să corespundă cu totalurile rulajului debitor și creditor ale
contului 611 ”Venituri din vînzări” reflectate în jurnalul order. La finele perioadei de gestiune
contul este închis cu contul clasei a treia, 333 Profitul (pierderea) net al perioadei de gestiune.
Această operațiune economică este o greșeală efectuată de contabilii întreprinderii.
Deasemenea și contul 612 „Alte venituri operaționale” la finele anul este închis cu contul
333.
În C.A.P.C. ”Vorniceni-Agrovin” sunt utilizate doar conturile de venituri din activitatea
operațională. Deci, mai multe conturi sun reduse la un singur cont.
48
În întreprindere sun mai multe exemple de asa fel. cum ar fi: de regulă pentru
înregistrarea datoriilor cumpărătorului față de întreprindere se aplica contul 521 ”Datorii pe
termen scurt privind facturile comerciale”, dar la C.A.P.C. ”Vorniceni-Agrovin” pentru a
reflecta aceste datorii se folosește contul 221 ”Creanțe pe termen scurt aferente facturilor
comerciale”.
Contabilii folosesc termeni mai învechiti. De exemplu în documentele primare este
utilizat termenul ”sinicostul produselor” în loc sa fie utilizat termenul ”costul efectiv al
produselor”.
Reieșind din aceste concluzii putem face următoarele propuneri:
•De a se întocmi la timp și pe deplin documentele privind evidența procesului de vînzare
;
•De a se folosi în locul documentelor de formă liberă, documentele tipizate de evidență;
•De a se structura lucrul serviciului contabil și economic în așa mod, ca să fie asigurată
gruparea documentelor și generalizarea datelor fără întîrziere;
•De atras atenție la corectitudinea întocmirii formulelor contabile și a corestitudinii
sumelor trecute dintrun document în altul.
• De utilizat contul 351 ”Rezulta financiar total” pentru în chiderea contului în loc de

contul 333 Profitul (pierderea) net al perioadei de gestiune.

49
BIBLIOGRAFIE

A. ACTE LEGISLATIVE ŞI NORMATIVE ALE REPUBLICII MOLDOVA

1. Legea Contabilităţii: nr.113-XVI din 27.04.2007. Contabilitate şi audit. 2007. –nr. 9,


71-87 p.

2. Planul de conturi contabile ale activităţii economico financiare a întreprinderii.


Contabilitate şi audit. 1998, nr. 2-3.

3. Codul fiscal şi legea pentru punerea în aplicare a titularilor acestuia. Contabilitate şi


audit, 2007, nr.1.

4. Codul civil al Republicii Moldova nr. 1170-XV din 06.06.2002.-


Chișinău:Molpres,2002.-420p.

5. Regulamentul privind restituirea taxei pe valoare adăugate, aprobată prin Hotărîrea


Guvernului Republicii Moldova nr. 1124 din 28.09.2006. Monitor Oficial al Republicii
Moldova nr. 157 din 02.10.2006.

6. Instrucţiuni privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor tipizate de


documente primare cu regim special, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova nr. 294 din 17.03.1998. Monitor Oficial al Republicii Moldova, nr. 30-31 din
09.04.1998.

50
7. Standartul Naţional de Contabilitate 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”. Monitor
Oficial al Republicii Moldova. 1997, nr. 88-91/182

8. Standartul Naţional de Contabilitate 11 „Contracte de construcţii”. Monitor Oficial al


Republicii Moldova nr. 35-38 din 15.04.1999.

9. Standartul Naţional de Contabilitate 18 „Venitul”. În: Monitor Oficial al Republicii


Moldova. 1998, nr. 88-91/182

10. Standartul Internaţional de Raporatare Financiară inclusive Standarde Internaţionale de


Contabilitate şi Interpretării la 1 ianuarie 2005.-Bucureşti, Editura CECCAR, 2005.-
2422p.

11. . Standardul naţional de contabilitate 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”. În:


Contabilitate şi audit. 1998, nr. 1, p. 44 – 73

12.

B.MANUALE, MONOGRAFII, ARTICOLE ŞI ALTE PUBLICAŢII

13. Balan.I.,Contabilitatea micului business.Chişinău 2007, UASM, 2007, 19 p. ISBN


978-9975-64-076-3

14. Băbălău.R., Frecăuţeanu.A. Evidenţa contabilă în unităţile agricole, Chişinău , Centrul


editorial al UASM 2001.286p. ISBN 9975-78-056-3

15.Frecăuţeanu.A. Contabilitatea financiară-2. Ch., 2007. 250 p.

16. Gheorghiu. A. Analiza economic financiară la nivel microeconomic, Bucureşti, Editura


Economică 2004. 37.p. ISBN 9737-0902-9-2

17.Ghidul contabilului-Cooperativei agricole de întreprinzători ACAP, Ch.,2002. 272p.

18. Gortolomeu. V. Bazele analizei activităţii economice, Chiţinău, 2006, ASEM, 59 p.


ISBN 9789-9757-506-7-7

19. Isfanescu.A. Robu. V. Analiza economic-financiară, Bucureşti,2002, ASE, 14.p. ISBN


9735-9408-3-3.

20. Nederiţă.A. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi codul


fiscal. Chişinău, 2007. 573 p. ISBN 978-9975-9547-4-8.

51
21. Nederiţă.A.,
Bucur.V., Carauş,M. Contabilitatea financiară, Chişinău, ACAP, 2003
452 p. ISBN 9975-9702-1-4.

22. Tunari T „Contabilitatea operațiilor de comerț”.-Chișinău:ASEM,2002.-215p.

23. Tunari T „Contabilitatea vînzării mărfurilor pe credit”,Contabilitate şi audit-1999 nr.11

24. Ţirilnicova.N.,Paladi.V., Gavriliuc.L., Chirilova.N., Furtuna.D .Analiza rapoartelor


financiare,.-Chişinău: ASEM, 2004, 384p. ISBN 9975-78-300-7

25. Ţurcanu.V.,
Golocealova.I., Ştahovschi.A. Contabilitatea internaţională -Chişinău.
Editura ASEM, 2008. 163p. ISBN 9799-7575-418-7

26. Ţurcan.V.,
Bejerean.E., Bazele contabilităţii. Chişinău, 2004, ASEM 266 p. ISBN
9975-78-278-7

27.Абрамова Н.В. Учет операций по договорам купли-продажи и муны.- Москва.


Бератов- Пресс 2001. 144с.

28. Стратулат Н. Расчет и порядок отражения в учете НДС на предприятиях


розничной торговли/Contabilitate şi audit, 1999 nr.11 31-35 c.

52
Anexe

53