Lucrare pentru certificarea competențelor profesionale

Colegiul Tehnic Infoel

Profesor coordonator:Nagy Mariana
Elev:Spumă Onișor-Dănuț
Sesiunea 2022
Contabilitatea furnizorilor la S.C. RAAL S.A.
ARGUMENT
Am ales si tratat cu mult interes tema “Contabilitatea furnizorilor” deoarece este foarte complexă,
foarte folositoare și este important ca o persoană să dețină cunostințe despre modul de lucru al
furnizorilor.
Tema lucrării o constituie relaţiile pe care o societate comercială le realizeză cu furnizorii. Orice
societate comercială are relaţii economice cu terţii, persoane fizice sau juridice. Din categoria terţiilor,
pe lângă clienţi, salariaţi, bugetul statului, acţionarii, societăţiile din cadrul grupului, un loc important
în desfaşurarea activităţii unei societaţi comerciale îl deţin furnizorii.
În general în cadrul activităţilor economice se realizează schimburi de valori. Adică una din părţile
contractante oferă bunul sau serviciul spre vânzare,iar cealaltă remite
contravaloarea sa.
Datoriile faţă de furnizori sunt datorii comerciale sau din exploatare ce apar ca urmare a derulării
operaţiilor de aprovizionare a unităţilor patrimoniale cu cele necesare în
vederea desfăşurării în bune condiţii a activităţilor lor.Obligaţiile, unităţilor patrimoniale faţă de
furnizorii lor, se ridică la nivelul valorii bunurilor, lucrărilor şi serviciilor primite,inclusiv cota de
T.V.A. aferentă. În situaţia în care furnizorul acordă
reduceri comerciale, valoarea de înregistrare a obligaţiei este la nivelul netului comercial, plus cota de
T.V.A. aferentă. Cu alte cuvinte, valoarea de înscriere a datoriei intrate în patrimoniu este valoarea ei
nominală de rambursare.
În cazul în care în cadrul relaţiilor de schimb nu se produc, în acelaşi moment, ambele fluxuri de
valori, se nasc datorii pentru beneficiar şi creanţe pentru furnizor.
În contabilitate se înregistrează doar datoriile certe faţă de furnizori. Datoria devine certă în momentul
transferului de proprietate pentru bunuri, respectiv în momentul realizării lor pentru lucrări şi servicii.
La data închiderii conturilor, datoriile în devize neachitate vor fi regularizate în funcţie de cursul
valutar al ultimei zile din decembrie.
Furnizorii unei întreprinderi reprezintă partenerii întreprinderii de la care aceasta se aprovizionează cu
materii prime, materiale, energie electrică, termică, apă etc. Relaţiile economice ale întreprinderii atât
cu clienții, cât şi cu furnizorii se concretizează în contracte economice.Reprezintă partenerii
întreprinderii de la care aceasta se aprovizionează cu materii prime, materiale, energie electrică,
termică, apă etc.În cadrul unei unităţi de producţie, contabilitatea este cea care evidenţiază cel mai bine
atât intrările, cât şi ieşirile, motiv pentru care am dorit să pătrund şi eu în tainele acestei importante
activităţi alegăndu-mi ca temă “Contabilitatea furnizorilor”.

Întreprinderea are unul din principalele sale obiective adoptarea celor mai avantajoase decizii în
privinţa alegerii furnizoriilor pentru fiecare categorie de factori de producţie în parte. Pentru alegerea
celor mai eficiente variante de de furnizori se pot utiliza propunerea matematică luându-se în calcul
mai multe elemente: cheltuieli de transport-aprovizionare, preţul factorului de producţie, cantităţiile
necesare, termenele de aprovizionare etc. Pentru siguranţa continuităţii activităţii, fara întreruperi
legate de neonorarea comenzilor, cu furnizorii se încheie contracte pe perioade de timp delimitate

Este importantă cunoaşterea furnizorilor şi ţinerea evidenţei acestora deoarece astfel putem cunoaşte
mai bine situaţia fiecăruia, putem opta pentru o mai bună primire a mărfurilor,a calităţii acestora şi o
mai bună funcţionare a unităţii.Trebuie să ne informăm cât mai bine despre persoanele şi societatea cu
care vom lucra.De asemenea trebuie cunoscută calitatea materialelor folosite şi locul de provenienţă al
acestora.
În redacterea lucrării am urmărit realizarea următoarelor competenţe:
-efectuarea de lucrări contabile de complexitate medie în cadrul întreprinderii;
-respectarea legislaţiei în domeniul financiar-contabil;
-comunicarea cu clienţii;
-utilizarea mijloacelor informatice în realizarea activităţii financiare;
În concluzie, prin aceasta lucrare se încearcă să se scoată în evidenţa rolul incontestabil pe care îl are
“Contabilitatea Furnizorilor” în activitatea întreprinderii.

2
 Cuprins

Capitolul I Organizarea contabilitați datoriilor față de furnizori

1.1.Noțiuni teoretice furnizori
1.2 Definiții
1.3 Prezentarea principalelor conturi folosite in relațiile cu furnizorii
Capitolul II Documente justificative utilizate in evidența operativă
2.1Prezentarea firmei S.C RAAL S.A
2.2Tipuri de documente
2.3 Înregistrari
Concluzii
Bibliografie

Capitolul I

3
1.1Noțiuni teoretice furnizori

Prin furnizor se înţelege un agent economic care , în calitate de vânzător, pune la dispoziţia
terţilor bunuri sau servicii contra cost, pe baza unei înţelegeri prealabile.

În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operațiunile privind achizițiile de bunuri,lucrări

executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404).Avansurile acordate furnizorilor se înregistrează în
contabilitate în conturi distincte.Bunurile cumpărate, lucrările executate şi serviciile prestate pentru
care nu s-au primit facturi se evidențiază distinct în contabilitate.Datoriile în valută se înregistrează în
contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la data efectuării operațiunilor, cât şi în
valută.Operațiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii inițiale în moneda de
raportare (leu), aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raport are şi moneda
străină, la data efectuării tranzacției.Contabilitatea furnizorilor se ține pe fiecare persoană fizică sau
juridică.În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrul acestora
pe termene de plată.

În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operațiunile privind cumparările, respectiv

livrările de marfuri si produse, lucrările executate si serviciile prestate, precum și alte operațiuni
efectuate.Avansurile acordate furnizorilor, precum si cele primite de la clienti se inregistreaza in
contabilitate in conturi distincte

Contabilitatea trebuie sa gestioneze informatia despre furnizori, sa inregistreze in sistem

facturile de la furnizori, precum si alte tranzactii (note de debit, credit, plati in avans, etc.), sa asigure
procesul de aprobare a facturilor pentru plata, sa efectueze platile si sa reconcilieze platile cu extrasul
de cont bancar.Contabilitatea furnizorilor trebuie sa asigure instrumente eficiente de control asupra
platilor, pentru a optimiza planificarea acestora.Contabilitatea furnizorilor trebuie sa fie integrata in
intreg sistemul informational;informatia referitoare la tranzactiile efectuate urmeaza sa fie transmisa in
contabilitatea generala, fiind inregistrata in conturile corespunzatoare.

Activitatea oricarei întreprinderi, este puternic influenţata de aceasta colaborare cu furnizorii,

întrucât este singura modalitate de a desfaşura o activitate eficientã din punct de vedere economic şi
care totodata sa aducã profitul aşteptat întreprinzatorului.Inca de la constituire o societate trebuie sa
creeze o serie de datorii pentru a putea demara activitatea, datorii care împreunã cu capitalul social
formeaza capitalul permanent al întreprinderii.Pe lângã aceste datorii pe termen lung exista si o alta
categorie deosebit de importanța si anume aceea a datoriilor pe termen scurt ocazionate de relatiile
intreprinderii cu bugetul Asigurarilor Sociale, cu bugetul statului, cu proprii sai angajaţi şi nu în
ultimul rând cu furnizorii.

Furnizorii devin din ce în ce mai influenți pe parcurs ceea ce îi determina sa creeze un grup fie
el si restrans de clienti, insa puternic.Atunci cand nu exista produse inlocuitoare sau atunci cand marfa
este una importanta pentru client, puterea furnizorilor creste. Totodata, furnizorul este mai insemnat
daca produsele oferite de el reprezinta o intrare importanta pentru magazinul administratorului
respectiv. Daca vom presupune ca administratorul unui magazinului nu isi onoreaza plata la timp, nici

4
furnizorul nu isi va mai asuma responsabilitatea pentru calitatea marfii livrate sau probabil pur si
simplu va renunta la clientul sau, orientandu-se catre comerciantii seriosi. Cand un furnizor va remarca
un client responsabil si constiincios, acesta ii va prezenta oferte atractive si reduceri de pret.

Exemple de furnizori:

- producatorii, distribuitorii, importatorii de materii prime, materiale, semifabricate, componente

- prestatorii de servicii (banci, agentii de resurse umane, firme de consultanta, agentii de publicitate
etc.)

- persoane fizice

Conturile de furnizori sunt date de baza folosite in cadrul Contabilitatii Furnizorilor. Pentru
fiecare furnizor definit in sistem trebuie creata o data de baza (un cont de furnizor). Toate operatiunile
cu furnizorii sunt inregistrate prin intermediul acestor date de baza. In acest fel, este actualizata atat
fisa furnizorului (registrul de furnizori), cat si registrul general (registrul Carte Mare), prin intermediul
contului de reconciliere asociat contului de furnizor.

Datele de baza pentru conturile de furnizori contin informatii care controleaza modul de
inregistrare si de procesare a tuturor operatiunilor economice care au legatura cu un furnizor. Ele sunt
folosite nu numai in Contabilitatea Financiara, ci si in Gestiunea Materialelor,iar prin stocarea datelor
de baza la nivel central aceste informatii nu trebuie introduse decat o singura data in sistem, in felul
acesta evitandu-se inconsistentele (de exemplu, daca un furnizor isi schimba adresa, aceasta
modificare se face o singura data , iar noua informatie va fi imediat disponibila atat departamentului
financiar cat si celui de aprovizionare.

Informatiile continute in datele de baza sunt folosite astfel:

· Ca valori implicite, atunci cand se inregistreaza o operatiune contabila (de exemplu, termenii
de plata specificati aici sunt propusi de sistem in timpul introducerii unui document, deci nu trebuie
introdusi de utilizator)

· Pentru a controla atat modul de introducere a operatiunilor contabile, cat si procesarea

ulterioara a acestora.

Despre furnizori, intreprinderea are nevoie de o serie de informatii cum ar fi: dimensiunile si
calitatea ofertei, preturile practicate, politicile comerciale utilizate,localizarea geografică , etc.

Furnizorul, la rândul său, este si el interesat să cunoască modul în care sunt cotate calitativ
produsele sale de către beneficiari, pentru a evita reclamatiile si cheltuielile suplimentare generate de
acestea i a-i menine i îmbunătătii permanent calitatea si produselor sale.

5
 Evaluarea furnizorilor constituie un instrument de orientare a strategiei în domeniul calitatii
dusă de întreprinderea beneficiară în direcia satisfacerii cât mai depline a cerinelor utilizatorilor
produsului final.

Telul unei firmei este de a stabili relatii reciproc avantajoase cu furnizorii deoarece de
succesul acestor relatii depinde mai departe succesul firmei in relatia cu clientii si prin aceasta se
asigura prosperitatea firmei .

O organizaţie poate realiza produse care să respecte anumite cerinţe (ale clientului, ale
societăţii, ale standardelor în vigoare) în condiţiile în care resursele furnizate se ridică la nivelul de
calitate aşteptat. O relaţie reciproc avantajoasă cu furnizorii asigură un înalt nivelde calitate, oferind
satisfacţii tuturor celor interesaţi de rezultatele organizaţiei.

Aplicarea principiului “relaţii reciproc avantajoase” cu furnizorii conduce la următoarele

acţiuni: identificarea şi selectarea furnizorilor, stabilirea relaţiei cu furnizorii a căror balanţă se
schimbă de la relaţii pe termen scurt, cu alta pe termen lung, crearea unor comunicaţii clare şi
deschise, iniţierea unor dezvoltări mixte şi îmbunătăţiri comune pentru produse şi procese, stabilirea în
comun cu furnizorii a nevoilor clienţilor, exploatareaaceloraşi informaţii şi realizarea de planuri pentru
viitor şi recunoaşterea îmbunătăţirilor obţinute de furnizori şi a realizărilor acestora.

Dupa cum am mai spus, furnizorii unei întreprinderi se împart în trei mari categorii: de marfuri,
de servicii (prestatori de servicii) si de forta de munca.

1.2 Definitii

Furnizorul reprezinta persoana fizica sau juridica ce livreaza unui client o marfa,un produs sau
presteaza un anumit servici. Acesta are o organizare eficienta si procese interne eficace necesare
acordarii unor servicii sociale de calitate. Furnizorul relationeaza si comunica permanent cu alti
furnizori si cu întreaga comunitate, promoveaza o imagine pozitiva a beneficiarilor, celemai bune
practici, inovatia si conceptul unei societati incluzive.Furnizorii se angajeaza sa protejeze si sa
promoveze drepturile beneficiarilor înceea ce priveste egalitatea de sanse autodeterminarea, autonomia
si demnitateapersonala. Furnizorii întreprind actiuni nediscriminatorii si positive.

Furnizorul isi defineste o politica si obiective concrete pe o perioada de trei pâna la cinci ani,
cuprinse într-un plan strategic elaborat cu sprijinul personalului si înconformitate cu prevederile
legislatiei în vigoare.Furnizorul faciliteaza accesul la servicii sociale pentru persoanele definite de lege
ca potentiali beneficiari, fara discriminare de sex, vârsta, religie, apartenenta etnica sau nationalitate si
stabileste criterii obiective de eligibilitate si admitere, în functie de tipurile de servicii sociale furnizate
si de resursele disponibile.

Furnizorul se asigura ca beneficiarii au responsabilitati si îndatoriri pe care lecunosc si pe care

trebuie sa le respecte.

6
 Pentru acordarea unei game variate de servicii sociale, furnizorul trebuie sa beneficieze de
aportul unor echipe multidisciplinare si sa dezvolte parteneriate multilaterale cu alti furnizori, care sa
valorifice contributiile tuturor utilizatorilor de servicii sociale si ale partenerilor potentiali, inclusiv ale
comunitatii locale, angajatorilor si altor factori de interes.Furnizorul acorda servicii sociale în functie
de nevoile beneficiarilor si are în vedere, permanent, evolutia situatiilor de risc si profilul potentialilor
beneficiari, pentru furnizorul, în cadrul procesului de furnizare a serviciilor sociale, asigura
beneficiarilor respectarea demnitatii, gestionarea propriilor bunuri si a dreptului la intimitate
personala.

Furnizorul elaboreaza propriul cod de etica, ale carui prevederi sunt aduse la cunostinta
personalului ce va fi obligat sa le respecte. Codul de etica este revizuit în mod regulat, iar beneficiarii
sunt informati cu privire la continutul acestuia.Furnizorul elaboreaza proceduri de masurare a
satisfactiei beneficiarilor cu privire la conditiile de furnizare a serviciilor sociale si facilitatile oferite,
aduse la cunostina beneficiarilor, familiilor sau reprezentantilor lor legali.Regulamentele interne ale
furnizorului cuprind proceduri privind înregistrarea,medierea si solutionarea reclamatiilor formulate de
beneficiari, familiile acestora saureprezentantii lor legali.elaborarea unor planuri de dezvoltare.

Furnizorul implica beneficiarii atât în procesul concret de acordare a serviciilor sociale, cât si
în procesul decizional cu privire la dezvoltarea comunitara.Furnizorul îsi desfasoara activitatea în
parteneriat cu alti furnizori, cu angajatori si finantatori din sectorul public sau privat, cu asociatii
reprezentative ale beneficiarilor,grupuri locale, familii si sustinatori, în vederea cresterii unei game
variate de servicii sociale si asigurarii unui impact mai efficient asupra beneficiarilor.Furnizorul are ca
obiectiv principal orientarea pe rezultate în beneficiul persoanelor deservite, familiilor sau
reprezentantilor legali ai acestora si comunitatii. Impactul serviciilor sociale este monitorizat si evaluat
în permanenta, reprezentând un element important al proceselor de îmbunatatire continua, transparenta
si responsabilizare.

Exemple de furnizori:

- producatorii, distribuitorii, importatorii de materii prime, materiale, semifabricate,componente

- prestatorii de servicii (banci, agentii de resurse umane, firme de consultanta,agentii de publicitate

etc.)

- persoane fizice

Furnizorii se pot clasifica astfel:

-Furnizori de bunuri si servicii;

-Furnizori de informatie;

Furnizori de utilitati.

7
 Furnizorii de utilitati reprezinta persoane juridice care în baza unui contract asigura partii
contractate utilitatii, gaz, apa, energie termica si energie electrica,financiara,relatiile de munca si
reputatia furnizorului.

1.3 Prezentarea principalelor conturi folosite în relaţiile cu furnizorii

1.1 Datoriile comerciale (concept)

 Sunt surse atrase pe termen scurt, obligaţii faţă de furnizorii de bunuri, lucrări sau prestări de
servicii care se vor achita printr-o plată sau conaraprestaţie;

 Pot fi in lei sau în devize;

 Cele în devize se înregistrează în lei la cursul zilei, iar când cursul de schimb se modifică, plata
se face la alt curs, determinând o diferenţă favorabilă sau nefavorabilă; avem diferenţă
favorabilă când cursul scade şi vom plăti furnizorului mai puţin (contul 765 ) şi avem diferenţă
nefavorabilă când cursul creşte şi vom plăti furnizorului mai mult (contul 665).

1.1. Clasificarea datoriilor

a) După termenul de scadenţă (la plată), avem:

- datorii curente –ce trebuie plătite într-o perioadă până la 1 an;

- datorii necurente –ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de 1 an.

b) După modalitatea de plată deosebim:

- datorii achitate din disponibil în cont;

- datorii achitate prin caserie în numerar;

- datorii achitate cu efecte comerciale de plată (bilete la ordin, cambii emise furnizorului).

c) În funcţie de sediul furnizorului, avem:

- datorii interne (faţă de furnizorii din ţată);

- datorii externe (faţă de furnizorii externi).

d) În funcţie de termenul de plată există:

8
 - datorii plătite anticipat (pentru care se pot acorda sconturi);

- datorii plătite la termenul scadent;

- datorii achitate cu întârziere –după termenul scadent, fapt ce poate determina penalităţi impuse
de furnizor, calculate la valoarea netă (valoarea datorată fără TVA).

1.2. Conturi utilizate în contabilitatea datoriilor comerciale

1.2.1 Contul 401 „Furnizori”

Conţinut eonomic – evidenţiază datoriile faţă de furnizori şi decontarea acestora.

Funcţia contabilă – pasiv.

În creditul contului 401 „Furnizori” se înregistrează:

- valoarea la preţ de cumpărare sau prestabilit a materiilor prime şi materialelor consumabile,

obiectelor de inventar, animalelor tinere şi la îngrăşat, a mărfurilor şi ambalajelor intrate în
patrimoniu achiziţionate cu titlu oneros de la terţi pe bază de facturi (301, 302, 303, 341, 346,
351, 354, 356, 357, 361, 371, 381), precum şi diferenţele de preţ nefavorabile aferente, în cazul
în care evidenţa acestora se ţine la preţuri standard (308, 348, 368, 378, 388);

- valoarea materialelor achiziţionate, nestocate şi consumul de energie şi apă (604, 605);

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (409);

- valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, mărfurilor, ambalajelor etc. achiziţionate,

în cazul folosirii metodei inventarului intermitent (601, 602, 607, 608);

- valoarea lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de terţi (677 la 626, 628, 471);

- valoarea facturilor primite, în cazul în care acestea au fost evidenţiate anterior ca facturi
nesosite (408);

- taxa pe valoare adăugată înscrisă în facturile furnizorilor (4426, 4428);

- valoarea timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi călătorie şi a altor valori

achiziţionate (532);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar la sfârşitul exerciţiului financiar, din evaluarea soldului
de valută (665).

În debitul contului 401 „Furnizori” se înregistrează:

9
 - plăţile efectuate către furnizori (162, 512, 531, 541, 542);

- valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit (403);

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizori la decontare sau
evaluare la sfârşitul exerciţiului (765);

- valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizărilor plăţilor cu aceştia (409);

- sumele nete achitate colaboratorilor şi impozitul reţinut (512, 531, 444);

- valoarea la preţ de înregisrare a produselor cuvenite unităţiilor prestatoare ca plată în natură

potrivit prevederilor contractuale (345);

- datorii prescrise anuale (758)

- valoarea sconturilor obţinute de la furnizori (767)

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate furnizorului (409).

Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor.

1.2.2. Contul 403 „Efecte de plătit”

Conţinut economic – evidenţiază obligaţiile determinate de efectele comerciale nedecontate.

Funcţia contabilă – pasiv.

În creditul contului 403 „Efecte de plătit” se înregistrează:

- valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit (401);

- diferenţe nefavorabile de curs valutar la sfârşitul exerciţiului din evaluarea soldului în valută
(665).

În debitul contului 403 „Efecte de plătit” se înregistrează:

- plăţiile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale (512);

- diferenţele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor comerciale de plătit sau
evaluarea acestora la sfârşitul exerciţiului (765).

Soldul contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit.

10
 1.2.3. Contul 404 „Furnizori de imobilizări”

Conţinut economic – evidenţează datoriile faţă de furnizori de imobilizări şi decontarea

acestora.

Funcţia contabilă – pasiv.

În creditul contului 404 „Furnizori de imobilizări” se înregistrează:

- valoarea imobilizărilor facturate de furnizori, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate de

terţi pentru realizarea acestor imobilizări (201, 203, 208, 211, 212, 213, 214, 231, 233);

- obligţia de plată a ratelor de leasing financiar pe baza facturilor emise de locator (167);

- valoarea dobânzilor datorate şi facturate potrivit prevederilor contractuale, în cazul leasing-ului

financiar (168);

- taxa pe valoare adăugată înscrisă în facturile furnizorilor de imobilizări (4426, 4428);

- diferenţele nefavorabile de schimb valutar din evaluarea soldului la sfârşitul exerciţiului (665).

În debitul contului 404 „Furnizori de imobilizări” se înregistrează:

- sumele achitate furnizorilor de imobilizări, precum şi valoarea avansurilor decontate

furnizorilor de imobilizări (162, 512, 531, 541, 232, 234);

- valoarea acceptată a efectelor de plătit pentru imobilizări (405);

- datorii prescrise sau anulate (758);

- valoarea sconturilor obţinute de la furnizorii de imobilizări (767);

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizorii de imobilizări la

decontare sau evaluare la sfârşitul exerciţiului (765).

Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor de imobilizări.

1.2.4. Contul 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”

Conţinut economic – evidenţiază decontarea obligaţiei pe bază de efecte comerciale faţă de furnizorii
de imobilizări.

Funcţia contabilă – pasiv.

În creditul contului 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări” se înregistrează:

11
 - valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit pentru imobilizări (404);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar la sfârşitul exerciţiului din evaluarea soldului în valută
(665).

În debitul contului 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări” se înregistrează:

- plăţile efectuate către furnizorii de imobilizări pe bază de efecte comerciale, la scadenţa

acestora (512);

- diferenţele favorabile de curs valutar constatate la decontare sau evaluare la sfârşitul

exerciţiului (765).

Soldul contului reprezintă valoarea efectelor de plătit pentru

imobilizăriile achiziţionate.

1.2.5. Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite”

Conţinut economic – ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii pentru datorii pentru care nu s-au primit
facturi, datorii neexigibile.

Funcţia contabilă – pasiv.

În creditul contului 408 „Furnizori–facturi nesosite” se înregistrează:

- valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de către

furnizori (301, 302, 303, 361, 371, 381, 4428, 604, 605, 611 la 626, 628);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului, aferente

datoriilor către furnizorii pentru care nu s-au primit facturile (665).

În debitul contului 408 „Furnizori–facturi nesosite” se înregistrează:

- valoarea facturilor sosite (401);

- diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului (765).

Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor pentru

care nu s-au primit facturi.

1.2.6. Contul 409 „Furnizori - debitori”

Conţinut economic – ţine evidenţa creanţelor faţă de furnizori pentru avansurile acordate acestora şi
pentru facturarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire.

12
Funcţia contabilă –activ.

În debitul contului 409 „Furnizori–debitori” se înregistrează:

- valoarea avansurilor achitate furnizorilor (512, 531);

- valaorea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (401);

- diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului, aferente avansurilor

acordate furnizorilor (765).

În creditul contului 409 „Furnizori–debitori” se înregistrează:

- valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia (401),

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire înapoiate furnizorilor, precum şi

valoarea ambalajelor degradate (401, 608);

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, reţinute în

stoc (381);

- diferenţele nefavorabile la decontarea acestora sau la închiderea exerciţiului financiar (665).

Soldul contului reprezintă avansuri acordate furnizorilor, nedecontate.

Capitolul II Documente justificative utilizate in evidenta operativa

2.1 Pprezentarea firmei S.C RAAL S.A

13
SC RADIATOARE DIN ALUMINIU SA cu sediul in BISTRIŢA ,Str.INDUSTRIEI, nr. 4A,
judetul BISTRIŢA-NĂSĂUD,telefon: 0263-203315,E-mail: productie@raal.ro având Codul unic de
înregistrare fiscala R 571163 si Numărul de Registru
Comertului J06/39/1991 a fost înfiinţată prin HG 1213/20.11.1990 ca societate pe acţiuni potrivit
legii 15/1990 prin desprindere dinfosta INTREPRINDERE DE UTILAJ TEHNOLOGIC
BISTRITA . Are ca obiect de activitate :proiectarea, producerea si comercializarea radiatoarelor din
aluminiu in constructie brazata care echipeaza autovehicule siproduse industriale (compresoare,
grupuri energetice,instalatii eoliene, etc) proiectarea si fabricatia de instalatii de producere a
ozonuluiutilizat la potabilizarea apei efectuarea de operatiuni de comert exterior; lucrari de
engineering, cercetare, proiectare.1.1. Scurt istoricSC RAAL SA Bistriţa s-a infiinţat in anul 1991
prin desprinderea din INTREPRINDEREA DE UTILAJ TEHNOLOGIC Bistriţa. Vechea fabrică
realizase primele schimbătoare de caldură, destinate sistemelor de climatizare pentru avioane militare,
după o tehnologie preluată de la industria aeronautică, in anul 1981. Ulterior au fost abordate alte
aplicaţii pentru industria auto şi aplicaţii industriale.Iniţial, activităţile privind fabricaţia de
schimbătoare de căldură în I.U.T. Bistriţa s-au desfăşurat în cadrul unui atelier specializat al
intreprinderii. In anul 1985 a început investitia privind Fabrica de
radiatoare, care s-a finalizat in anul 1987 (o parte din actualele cladiri ale SC RAAL SA
BISTRIŢA). În perioada 1990-1995 , unul din produsele de baza realizat la SC RAAL SA, a fost
răcitorul de ulei destinat autoturismului Oltcit, echipament certificat de partenerii francezi (dupa probe
de omologare in Franta).În anul 1997 s-a trecut de la brazarea în băi de săruri, la brazarea prin metoda
NOCOLOK în cuptor cu atmosferă controlată cu azot. Tehnologia aceasta a apărut la nivel mondial la
sfârşitul anilor ’90. In prezent RAAL are cinci linii de brazare folosind aceasta tehnologie, din care
ultima pusă în funcţiune in anul 2008.Profitând de condiţiile favorabile ce se manifestă in prezent pe
piaţa mondială, orientarea RAAL este cu predilecţie pentru a deveni furnizor la firme mari: AGCO,
Caterpillar, Ingersoll Rand, Jhon Deer, Renault Agriculture, Ingersoll Rand, Daewoo Industrial, Hatz,
etc.Ca o prioritate pentru perioada următoare este realizarea de grupuri de răcire complete şi mai
ales de sisteme complete de răcire. Trecerea la sisteme complete de răcire nu comportă riscuri
deosebite, în conditiile în care pe piaţă exista o ofertă mare de ventilatoare si motoare electrice /
hidraulice – performanţa este dată în cea mai mare parte de schimbătoarele de căldură. RAAL a
demarat la finele anului 2006 construcţia unei noi fabrici desisteme de răcire, la Prundu- Bârgăului, cu

14
scopul de a veni în întâmpinarea cererii crescute a marilor producători de maşini pentru constructii de
pe piata mondială, pentru noi tipuri şi generaţii de sisteme de răcire, care si-a inceput productia la
inceputul anului 2008. Fabrica de la Prundu- Bârgăului, dispune de toate faciliţatile necesare
pentru producerea schimbătoarelor de căldură din aluminiu vor functiona două linii de brazare şi o
secţie modernă de prelucrări structuri din table de otel.
Există oportunitatea, privind dorinta unor companii mari (ex: Ingersoll Rand, Siemens, General
Motors) de a-şi extinde colaborarea cu RAAL şi pentru realizarea altor componente (out sourcing).Pe
linia diversificării ofertei, în RAAL exista preocupări privind producerea de sisteme de
răcire,confecţionate din oţel inoxidabil, prin folosirea tehnologiei de brazare în vid.

Cercetare-dezvoltarePriorităţile activităţilor de cercetare-dezvoltare la RAAL sunt îndreptate spre:

dezvoltarea de noi sisteme de răcire
dezvoltarea de produse noi şi grupuri de racire
dezvoltarea de geometrii noi de suprafeţe extinse de răcire cu performanţe superioare şi maşini pentru
realizarea acestor geometri
dezvoltarea de produse care funcţionează in condiţii de temperaturi înalte sau variaţii mari de
temperatură
proiectare si dezvoltare echipamente pentru nevoile proprii de firmă
dezvoltări de cuptoare de brazare şi perfectionarea tehnologiei de brazare
găsirea de materiale şi tehnologii noi pentru a mări viaţa şi rezistenţa la coroziune (medii saline,
gaze de ardere)
găsirea de soluţii constructive, în scopul reducerii consumurilor materiale, energetice şi diminuarea
noxelor Preocupările noi în activitatea de cercetare dezvoltare sunt: Fuel Cells, Exhaust Gas
Recirculation Coolers (EGR), Acert 2007, asimilarea tehnologiei de fabricaţie a schimbătoarelor de
caldură din oţeluri inoxidabile.RAAL are deja în teste produse concepute şi devoltate pentru Clean
Urban Transport for Europe. Cercetările sunt orientate spre mărirea eficienţei, economicităţii şi
durabilităţii produselor, alinierea produselor RAAL la cele mai noi reglementări de mediu.
Dezvoltarea de sisteme de răcire şi produse noi poate fi iniţiată deRAAL sau în colaborare cu clienţii
plecând de la cerinţele specifice ale acestora.
Tipuri de produse aflate în execuţie la SC RAAL SA

15
Radiatoare de apa - in constructie placi si bare cu inalteperformante la aplicatii off-road(utilaje
agricole, pentru constructii,forestiere), vehicule comerciale, si aplicatii industriale unde sunt
solicitarimecanice si termice ridicate. Radiatoare de apa - in
constructie cu tuburi sudate cu performante bune la aplicatii auto(automobile,
camioane),motociclete,carturi,vehicule comerciale si aplicatii industrial.

Radiator apa fabricat la SC RAAL SA

RAAL acorda o importanta deosebita acestor produse in sensul de ale dezvolta astfel incit sa se
apropie cit mai mult de caracteristicile derezistenta mecanica ale racitoarelor de tip placi si bare .
Greutatea redusa,comportamentul excelent la socuri termice si designul atragator face caracitoarele
shell in constructie RAAL sa fie utilizate la mai multe aplicatii.
Racitoare de ulei cu tuburi sudate (ulei-aer).Utilizat pentru aplicatii care necesita un transfer termic
ridicat cu un echipament cu greutate redusa.
Condensatoarele au performante bune la aplicatii auto, vehicule comerciale, off-road (utilaje agricole,
pentru constructii, forestiere) . Pentru aplicatii la care aerul de racire poate contine corpuri straine,
RAAL utilizeaza aripioare ondulate pentru a reduce pericolul de colmatare sau de defectiuni mecanice.

16
Pot fi executate pe 1-3 randuri montate in paralel. Pentru aplicatii auto , RAAL utilizeaza aripioare
sparte. Sistemele de racire, se utilizeaza la :
- utilaje agricole, tractoare si utilaje forestiere
- masini de constructii
- industria auto
- material rulant
- compresoare
- instalatii hidraulice
- generatoare de putere
Sistemele de racire sunt de inalta performanta pentru ca pot fi concepute utilizind schimbatoare de
caldura in variante constructive: placi si bare, tuburi sudate, shell, functie de specificul aplicatiei. De
asemenea, RAAL a dezvoltat sisteme care au in componenta lor schimbatoare de caldura cu circulatia
fluidelor in contracurent in varianta constructiva cu placi, eventual cu circuite auxiliare, caz in care
sunt posibilitati multiple de configurare a sistemelor.

2.2 Tipuri de documente

Contabilitatea decontarilor cu furnizorii reflecta o mare diversitate de operaţii economico-

financiare.

Furnizorii sunt elemente ale mediului extern al întreprinderii cu care aceasta se aflã mereu în contact
şi fara de care îi este imposibil sa-şi desfasoare activitatea. Diversitatea foarte mare a operaţiunilor
economico-financiare se reflectã în contabilitate printr-o serie de documente specifice, din care cele
mai importante sunt:

-factura fiscala

-avizul de însotire a marfii

-chitanţa fiscala

-biletul la ordin

-cambia

-cecul

-jurnalul de cumpãrãri

2.2Caracterizarea acestora

17
Factura

Este documentul de bază utilizat pentruconsemnarea transferurilor de proprietate sau realizării

lucrărilor sau serviciilor.

Este un document contabil emis de o companie (furnizorul),către o altă companie sau persoană
(clientul), document ce conţinelista cu produsele vândute sau serviciile prestate clientului decătre
furnizor. O factură mai conţine datele de identificare fiscalăa clientului (emitentul), datele furnizorului
(persoana fizică sau juridică), cota de TVA, precum şi preţul, cantitatea şi valoareafiecărui produs
vândut.Factura se completează în 3 exemplare,fiecare având câte oculoare:

-Albastră:rămâne la beneficiar cu marfa

-Roşie/Roz:rămâne la furnizor în actele necesare contabilităţii

-Verde:rămîne la cotor şi acesta se arhivează

Factura fiscală serveşte ca:

-Document de însoţire a mărfii pe timpul transportului

-Document de încărcare în gestiunea primitorului (clientului)

-Document justificativ de înregistrare în contabilitate(furnizorului şi cumpărătorului).

Circulă la:

-Compartimentul financiar, pentru acordarea vizei de control preventiv

-La persoanele care dispun încasări şi plăţi din contul de la bancă al unităţii

-La compartimentul desfacere, in vederea inregistrarii inevidenţele operative şi pentru eventualele

reclamaţii aleclienţilor (exemplarul 2 al facturii, la care se adaugădispoziţia de livrare)

-La compartimentul financiar – contabil, pentru înregistrareaîn contabilitate (exemplarul 3)

Aviz de insotire a marfii

Este documentul ce insoteste marfurile pe timpul transportului, dacafactura de livrare este

intocmita ulterior.Avizul de insotire a marfii sta la baza intocmirii facturii si insoteste marfa petot
parcursul transportului marfii. Avizul de insotire a marfii se foloseste si in cazultransferului valorilor
materiale de la o gestiune la alta ale aceleiasi firme aflate inzone diferite. Totodata reprezinta un
document de primire in gestiunea clientului.Avizul de insotire a marfii poate fi definit si ca un
document de incarcarerespectiv descarcare a gestiunii . Avizul poate fi intocmit si in momentul in care
setransporta marfa in cadrul aceleiasi unitati , dar intre subunitati diferite , cat si inmomentul in care se
trasnporta marfa de la furnizor la client.

18
a) seria si numarul avizului de insotire a marfii

b) data emiterii avizului

c) Denumire furnizor

d) CIF furnizor

e) Numarul de la Registrul Comertului al furnizorului

f) Adresa sediu firma furnizor

g) Denumire Client

h) CIF/CNP client

i) Nr.Reg Comertului Client

j) Adresa Sediu Firma Client

k) date privind expeditia:nume delegat, Carte identitate delegat,numar inmatriculare autoturism, ora
expedierii.

Avizul de insotire se va arhiva in functie de caz, adica poate fi arhivat lafurnizor, la unul din
compartimentele "desfacere" sau "financiar-contabil" sau lacumparator la departamentul "financiar-
contabil"

Chitanta

Chitanta este un act scris prin care se dovedeste primirea unei sume de bani.Chitanta reprezinta
documentul cel mai des utilizat de catre agentii economici.Chitanta mai poate fi definita si ca un
document avand valoare contabila,emis cu ocazia vanzarilor produselor sau prestarii serviciilor cu
plata in numerar.Chitanta trebuie sa includa in pret si TVA -ul aferent.Emiterea unei chitante justifica
automat primirea unei sume de bani in numerar de catre emitent. Chitanta reprezinta la fel ca si factura
un document primar pe baza caruia se inregistreaza o operatiune contabila.Elementele obligatorii pe
chitanta, sunt urmatoarele:

- denumire furnizor

-CIF furnizor

-nr. de inregistrare la registrul comertului al furnizorului-adresa furnizor

-suma incasata (in cifre si litere) si ce reprezinta aceasta

-denumire client

-adresa client

19
-data emiterii chitantei

Biletul la ordin

Reprezinta un instrument de plata constând într-o promisiune de plata necondiţionata

scrisa ,data şi semnata de o persoana (în cazul de faţa societatea comerciala) prin care aceasta se
angajeaza sa plateasca, la cerere, la o data fixa sau determinabila, o suma de bani unei anumite
persoane (în cazul de faţa furnizorul).

Cambia sau trata

Este un înscris prin care o persoana, denumita tragator (societatea) da ordin unei alte persoane,
denumita tras (banca) de a plati un tert (furnizorul) imediat sau la ordinul acestuia o anumita suma de
bani determinata, la o data fixa într-un loc stabilit.

Cecul

Este un instrument de plata utilizat în relaţiile de plaţi din cadrul schimburilor economice
internaţionale, alaturi de cambie şi de biletul la ordin, el fiind un titlu sau un ordin adresat unei banci
de a plati la vedere o suma determinata în beneficiul platitorului.

Jurnalul de cumparaturi

Este un document justificativ, care înregistreaza sistematic şi cronologic toate achiziţiile de

marfuri, produse sau servicii ale întreprinderii, care au legatura directa cu furnizorii.Toate
documentele enumerate mai sus au fie un rol justificativ, fie un rol de mijloc de plata .Ele reprezinta pe
de o parte garanţia şi dovada funcţionarii societaţii în regim de legalitate, iar pe de alta parte ele
contribuie la crearea unei imagini de societate serioasa, care îşi respecta partenerii de afaceri, şi care
respecta concurenţa şi regulile morale ale desfaşurarii acesteia.

Dispozitive de livrare

1. Serveste ca:

- document pentru eliberarea din magazie a produselor, marfurilor sau altor valori materiale destinate
vanzarii;

- document justificativ de scadere din gestiunea magaziei predatoare;

- document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau afacturii, dupa caz.

2. Se intocmeste in doua exemplare de catre serviciul desfacere.

3. Circula:

20
- la magazie, pentru eliberarea produselor, marfurilor sau altor valorimateriale si pentru inregistrarea in
evidenta magaziei, semnandu-se de catregestionarul predator pentru cantitatile livrate (ambele
exemplare);

- la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate inevidentele acestuia si pentru

intocmirea avizului de insotire a marfii sau facturii,dupa caz (exemplarul 2)

4. Se arhiveaza:

- la magazie (exemplarul 1);

- la compartimentul desfacere (exemplarul 2).

5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

- denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

- denumirea furnizorului;

- numarul curent; denumirea produselor; cantitatea dispusa;cantitatea livrata; pretu unitar;

- semnaturi: intocmit, dispus livrarea, gestionar, primitor

2.3 INREGISTRARI

La data de 04.01.2022, S.C RAAL S.A prezinta urmatoarea situatie initiala:

ACTIV PASIV

212 Cladiri 35000 1011 C.S. 40000

2131 Utilaje 27000 106 Rezerve 10000

301 Materii prime 4000 281 Amortizarea imobilizarilor corporale 18000

302 Materiale 2000 404 Furnizori de imobilizari 5000

411 Clienti 6000 401 Furnizori 6000

5121 Conturi la banci 16000 421 7181

5311 Casa 1144 4311 1997

21
TOTAL:91444 4312 1008

4313 499

4314 528

4371 48

4372 48

444 835

TOTAL:91444

S.C RAAL S.A are numeroşi furnizori din toată ţara,dar cei mai
importanţi sunt următorii:

1.SC Hansa Flex- Cluj Napoca ( obiect de activitate:furtunuri hidraulice si componente)

2.SC COMAT TRADING SA -BISTRITA(obiect de activitate: distribuie materiale de constructii)

3.SC BYSTRONIC LASER SRL-BRASOV((obiect de activitate: soluţii de înaltă calitate pentru

prelucrarea tablei.)

4.CM METAL TRADING SRL-TIMISOARA((obiect de activitate:confectionarea produselor din

metal)

5.SC PARCON FREIWALD SRL-TARGU MURES(obiect de activitate:confectionare piese pt

masinari)

6.SC CIPY SRL-MURESENII- BARGAULUI(obiect de activitate: prelucrarea lemnului)

22
7.SC OLD INDRUSTY-CLUJ-NAPOCA(obiect de activitate:fabricarea produselor abrasive)

8.SC LINDE GAZ SRL-TIMISOARA(obiect de activitate:comercializeaza gaze industriale)

9.SC STAMEL SRL-BRASOV(obiect de activitate:distribuitor de balamale)

10.SC SIGSTRAT SA-MARAMURES(obiect de activitate:producator de mobilier)

In cursul lunii ianuarie au loc urmatoarele operatii:

1.Se achizitioneaza materii prime de la furnizori(pal melaminat si placi PDF)conform NIR:

%=401 6200

301 5000

4426 1200

2.Se consuma materii prime 6000:

601=301 6000

3.Se obtin produse finite 14500

345=711 14500

4.se vand produse finite 17000+TVA

411=% 21080

701 17000

4427 4080

5.Se scade gestiunea produselor finite

23
711=345 14000

6.Se incaseaza clientul cu cec

5112=411 21080

7.Se depune fila cec la banca si se incaseaza

5121=5112 21080

8.Se platesc furnizorii

401=5121 6000

9.Se platesc furnizorii de imobilizari

404=5121 15000

10.Se incaseaza clientii

5121=411 6000

11.Se platesc salariile

421=5121 7181

12.Se platesc retinerile si contributiile aferente salariilor

%=5121 4963

5311 1997

4312 1008

4313 499

4314 528

24
4371 48

4372 48

444 835

13.Se inregistreaza achizitia de materii pe baza avizului de expediere

%=408 1860

302 1500

4428 360

14. Se primeste factura cu aceeasi suma

408=401 1860

4426=4428 360

15.Se plateste factura cu efecte de platit

401=403 1860

16.Se %=404 16120

2131 13000

4426 3120

17.Se achita factura cu efecte de platit

404=405 3720

18.Se consuma materii

25
602=302 1200

19.Se acorda un avans unui furnizor in vederea achizitionarii unor obiecte de inventar

409=5121 1000

20.Se achizitioneaza obiecte de inventar de la furnizori

%=401 2480

303 2000

4426 480

21.Se platesc furnizorii decontandu-se avansul

401=% 2480

5121 1480

409 1000

22.Se obtin produse finite

345=711 11000

23.Se vand produse finite clientilor la pretul de 14000+TVA

411=% 17360

701 14000

4427 3360

24.Se achizitioneaza un utilaj de finisare mobilier

%=404 540

26
2131 500

4426 40

25.Se inregistreaza scaderea gestiunii produselor finite vandute

711=345 11000

26.Se inregistreaza cheltuielile cu energia si apa

%=401 620

605 500

4426 120

27.Se inregistreaza cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor

6811-281 500

28.Se inregistreaza cheltuieli cu telefonul

%=401 186

626 150

4426 36

29.Se inregistreaza salarii pe luna in curs

641=421 9600

30.Se inregistreaza retinerile din salarii

421= % 2419
4312 1008

27
 4314 528
4372 48
444 835

CONCLUZII

Dupa efectuarea acestui stagiu de practica si asistarea la mai multe etape din procesul de fabricatie pot
sa spun ca spre suprinderea mea amrealizat ca RAAL nu degeaba ocupa pozitia fruntasa pe piata
mondiala, ci lucrul acesta l-a realizat pe parcursul a multi ani de munca si evolutie.Daca a ajuns asa de
sus , dupa multa munca si investitii mari, ca sa-si pastreze pozitia sau sa avanseze este nevoie de si mai
multa munca si seriozitate. Observatia mea generala a fost aceea ca fiecare om din orice department
stie ce si cum trebuie sa faca si este constient ca face parte dintr-un sistem bine pus la punct, unde
fiecare are rolul sau foarte important.In concluzie, RAAL este o intreprindere care este bine
organizata,care are rezultate foarte bune si in care poti sa iti faci o cariera, si cel maiimportant lucru,
este un loc unde poti invata si evolua din punct de vedere professional.
BIBLIOGRAFIE
1. https://ro.scribd.com/document/132190467/Contabilitatea-Furnizorilor
2. https://www.raal.ro/roNoutati.php
3. https://toaz.info/doc-viewer
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/RAAL
5. Birou de contabilitate al firmei SC RAAL SA
6. https://dexonline.net/definitie-furnizor
7. http://www.radiatorexpres.ro/?gclid=Cj0KCQiA_c-
OBhDFARIsAIFg3exVHiLxytKQ5VlULmBb9qvszQOT1Zp8Gbh8bs-
frS5trVKjKPpZxQMaAtCyEALw_wcB
8. https://infoel.ro/

28