CONTABILITATEA RELAȚIILOR CU TERȚII

Curs 5
Contabilitatea relaţiilor cu terţii

În activitatea desfăşurată, entitățile își desfășoară activitatea în cadrul unui sistem complex și stabilesc o
gamă largă de relaţii cu diverşi terţi - indiferent de tranzacţiile efectuate - relații ce au la bază contracte comerciale
sau nu.
Terţii care au legături de orice natură cu entitățile economice

Organism
Bugetul
ele de Grupul de Alte
statului şi Relațiile
asigurare asociaţii și persoane
Furnizorii Clienţii Angajații alte societăților
și subunități fizice sau
organisme cu terții
protecție le juridice
publice
socială

Pentru contabilitatea decontărilor cu terții se utilizează conturile din Clasa a-4-a Conturi de terţi, detaliată
pe grupe, cu următorul conținut:

 Relațiile de decontare privind obligațiile față de furnizori și plata acestora, precum și eventualele
creanțe față de furnizori (grupa 40 Furnizori și conturi asimilate);

 Relațiile de decontare privind drepturile de creanță față de clienți și încasarea acestora, precum și
eventualele creanțe față de clienți (grupa 41 Clienți și conturi asimilate);

 Relațiile de decontare cu personalul, a drepturilor cuvenite angajaţilor (grupa 42 Personal și conturi

asimilate);

 Relațiile de decontare cu Bugetul asigurărilor sociale respectiv contribuția personalului și a

angajatorului la asigurări sociale și de sănătate (grupa 43 Asigurări sociale, protecția socială și
conturi asimilate);

 Relațiile de decontare cu Bugetul Statului și alte organisme publice (grupa 44 Bugetul statului,
fonduri speciale si conturi asimilate)

 Relațiile de decontare cu asociații sau asociații (grupa 45 Grup si acționari/asociați)

 Relațiile de decontare cu diverși debitori sau creditori în ceea ce privește creanțele de încasat sau
datoriile de plată (grupa 46 Debitori și creditori diverși)
1
 CONTABILITATEA RELAȚIILOR CU TERȚII

 Relațiile de decontare privind subvențiile pentru investiții, cheltuielile și veniturile în avans (grupa
47 Conturi de subvenții, regularizare și asimilate)

 Relațiile de decontare între unitate și subunitățile sale (grupa 48 Decontări în cadrul unității)

6.1. Contabilitatea decontărilor comerciale cu furnizorii și clienții

Conform reglementărilor legale în vigoare, contabilitatea furnizorilor şi a clienţilor se ţine distinct, nu
numai pe fiecare categorie în parte, ci chiar pe fiecare terţ în parte, persoană fizică sau juridică. OMFP 1802/2014
solicită ca fiecare societate să grupeze şi să-şi clasifice în cadrul contabilităţii analitice, furnizorii şi clienţii, în
interni şi externi, iar în cadrul acestora să se facă subgrupe în funcţie de termenele de plată/încasare.
Concretizarea relațiilor comerciale
Apariția și stingerea angajamentelor de plată Apariția și stingerea drepturilor de creanță
-DATORIILE- -CREANȚELE-

Aprovizionare
(Cumpărare)

Societatea
Furnizori Clienţi
…………..

Desfacere
(Vânzare)

2
 CONTABILITATEA RELAȚIILOR CU TERȚII

Operaţiile înregistrate în contabilitatea furnizorilor şi clienţilor vizează operaţiuni privind:

1. Cumpărări și vânzări de bunuri, servicii și lucrări

2. Decontări cu furnizorii şi clienţii

3. Reduceri primite

Conținutul și utilizarea
conturilor de furnizori și clienți

Nr. Aspecte contabile Utilizarea conturilor în Utilizarea conturilor în

crt. contabilitatea contabilitatea
Furnizorului Clienților
1. Contabilitatea decontărilor 4111 Clienți 401 Furnizori
comerciale 404 furnizori de imobilizări
2. Contabilitatea decontărilor 413 Efecte de primit de la clienți 403 Efecte de plătit
comerciale prin credit comercial 405 Efecte de plătit pentru
cambial sau efect comercial imobilizări
3. Contabilitatea decontărilor 408 Furnizori – facturi nesosite 418 Clienți – facturi de întocmit
comerciale pentru care nu s-au (4428 TVA neexigibilă)1 (4428 TVA neexigibilă)2
întocmit facturile
4. Contabilitatea avansurilor 409 Furnizori-debitori 419 Clienți-creditori
comerciale 4091 Furnizori debitori pentru
cumpărări de natura stocurilor
4092 Furnizori debitori pentru
prestări de servicii

6.1. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii

Conturile de furnizori au în general funcţie contabilă de pasiv, cu excepţia contului 409 Furnizori-
debitori, care este un cont de activ.

Exemplificări privind modul de înregistrare în conturi a datoriilor comerciale şi decontarea acestora:

 Contul 401 Furnizori, cont cu funcţie contabilă de pasiv se utilizează pentru înregistrarea obligațiilor
de plată față de furnizorii de stocuri sau servicii și lucrări.

1
Înregistrare la societățile plătitoare de TVA;
2
Înregistrare la societățile plătitoare de TVA;
3
 CONTABILITATEA RELAȚIILOR CU TERȚII

 Aprovizionarea cu stocuri de materii prime și materiale de la furnizori:

% = 401 Furnizori 
301 Materii prime
302 Materiale consumabile
303 Materiale de natura obiectelor de inventar
361 Active biologice productive de natura stocurilor
371 Mărfuri
4426 TVA deductibilă
 În cazul executării de lucrări şi prestării de servicii de către furnizori:
% = 401 Furnizori 
Grupa 613 Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi
Grupa 624 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi
4426 TVA deductibilă
 Achitarea furnizorilor prin conturi bancare:
401 Furnizori = 5121 Conturi curente la bănci 

Soldul contului 401 Furnizori este întotdeauna creditor iar economic arată datoria societății la terţi.


Contul 404 Furnizori de imobilizări, cont cu funcţie contabilă de pasiv, se utilizează pentru evidenţa
obligaţiilor de plată faţă de furnizării de imobilizări corporale şi necorporale.
 Valoarea imobilizărilor corporale si necorporale facturate:
% = 404 Furnizori de imobilizări 
208 Alte imobilizări necorporale
211 Terenuri
212 Construcţii
213 Instalaţii tehnice şi mijloace de transport
214 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale
217 Active biologice productive
4426 TVA deductibilă

 Diferenţele nefavorabile de curs valutar, după evaluarea soldului la sfârşitul anului:

665 Cheltuieli cu diferenţe de curs valutar = 404 Furnizori de imobilizări 

 Sumele achitate furnizorilor de imobilizări:

404 Furnizori de imobilizări = % 
5121 Conturi curente la bănci în lei
5311 Casa în lei

 Datoriile prescrise și anulate:

404 Furnizori de imobilizări = 6588 Alte cheltuieli de exploatare 

3
A se consulta Planul de conturi general, Clasa a 6-a Conturi de cheltuieli
4
A se consulta Planul de conturi general, Clasa a 6-a Conturi de cheltuieli

4
 CONTABILITATEA RELAȚIILOR CU TERȚII

 Diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizori din imobilizări la decontare sau cele
evaluate la finele anului financiar:
404 Furnizori de imobilizări = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 

Soldul contului este creditor şi arată sumele datorate furnizorilor de imobilizări.

 Contul 408 Furnizori-facturi nesosite, cont cu funcţie contabilă de pasiv, înregistrează datoria
societăţii faţă de furnizori pentru bunurile, lucrările şi serviciile prestate, pentru care nu s-au primit
facturile:

 Aprovizionarea de la furnizori pentru bunurile pentru care nu s-au întocmit în timp util facturile (sosite pe
bază de Aviz de însoțire a mărfii) sau pentru cele cu plata în rate:
% = 408 Furnizori-facturi nesosite 
301 Materii prime
302 Materiale consumabile
303 Materiale de natura obiectelor de inventar
361 Active biologice productive de natura stocurilor
371 Mărfuri
611 Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii
4428 TVA neexigibilă
 La primirea facturilor, are loc înregistrarea:
408 Furnizori – facturi nesosite = 401 Furnizori 
4426 Tva deductibilă = 4428 Tva neexigibilă 

Contabilitatea decontărilor comerciale se diferențiază în funcție de natura creditelor și a documentelor care

stau la baza înregistrării lor în:
 Decontări comerciale prin credit comercial clasic (Ordin de plată, Cec, Chitanță);
 Decontări comerciale prin credit comercial cambial (Bilet la ordin, Cambie).

 Contul 403 Efecte de plătit, ţine evidenţa obligaţiilor de plată ale societăţii pe baza efectelor comerciale având
funcţie contabilă de pasiv.

 Valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit:

401Furnizori = 403 Efecte de plătit 

 Diferenţele nefavorabile de curs valutar la finele exerciţiului:

665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 403 Efecte de plătit 

 Plăţile efectuate la scadenţă pe baza efectelor comerciale:

403 Efecte de plătit = 5121 Conturi curente la bănci 

 Diferenţele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor comerciale de plătit la evaluarea lor la
finele anului:
403 Efecte de plătit = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 

Soldul contului este creditor şi arată valoarea efectelor comerciale de plătit.

5
 CONTABILITATEA RELAȚIILOR CU TERȚII

 Contul 409 Furnizori-debitori, cu funcţie contabilă de activ, ţine evidenţa avansurilor acordate furnizorilor
pentru achiziţia de bunuri, prestări de servicii, executări de lucrări.
 Acordarea avansurilor:
409 Furnizori-debitori = % 
5121 Cont curent în lei
5311 Casa în lei
 Diferenţele favorabile de curs valutar constatate la finele anului aferente avansurilor acordate furnizorilor:
409 Furnizori-debitori = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 

 Regularizarea avansurilor acordate furnizorilor la primirea bunurilor, serviciilor:

401 Furnizori = 409 Furnizori-debitori 

 Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în devize acordate furnizorilor la decontarea
acestora sau la închiderea exerciţiului financiar:

665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 409 Furnizori-debitori 

Soldul contului 409 este întotdeauna debitor şi economic arată valoarea avansurilor acordate
furnizorilor nedecontate.

6.2. Contabilitatea decontărilor cu clienţii

Evidenţa creanţelor societăţii determinate de vânzări de produse finite, semifabricate, lucrări şi servicii
prestate, se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 41 Clienţi şi conturi asimilate, conturi cu funcţie în general de
activ, cu excepţia contului 419 Clienţi – creditori, cu funcţie contabilă de pasiv:

 Contul 411 Clienţi ţine evidenţa creanţelor şi decontărilor în relaţiile cu clienţii interni şi externi pentru livrări
de bunuri, inclusiv clienţii incerţi, rău platnici sau în litigiu.

 Valoarea la preţ de vânzare a produselor finite, mărfurilor, semifabricatelor:
4111 Clienţi = % 
701 Venituri din vânzarea produselor finite, produselor agricole şi a activelor 
biologice productive de natura stocurilor 
702 Venituri din vânzarea semifaricatelor 
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 
4427 TVA colectată 
 Încasarea prin virament a sumelor de la clienţi:
5121 Conturi curente la bănci în lei = 4111 Clienţi 
 Livrarea de bunuri sau servicii fără să se întocmească în timp util factura (pe bază de Aviz de însoțire a mărfi):
418 Clienţi- = % 
facturi de întocmit 701 Venituri din vânzarea produselor finite
702 Venituri din vânzarea semifaricatelor 
704 Venituri din servicii prestate 
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 
4428 TVA neexigibilă 
6
 CONTABILITATEA RELAȚIILOR CU TERȚII

 La emiterea facturilor, au loc înregistrările:

4111 Clienţi = 418 Clienţi-facturi de întocmit 

4428 TVA neexigibila = 4427 TVA colectată 
 Evidenţierea clienţilor rău platnici sau a celor cu care societatea se află în litigiu:

4118 Clienţi în litigiu = 4111 Clienţi 

 Scoaterea din patrimoniu5 a clienţilor incerţi sau insolvabili, care pentru societate reprezintă o cheltuială şi în
contabilitate se evidenţiază astfel:

654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi = 4118 Clienţi în litigiu 

 Reactivarea clienţilor scoşi din patrimoniu, reprezintă pentru societate un venit şi se evidenţiază astfel:
4111 Clienţi = 754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi 

 Contul 413 Efecte de primit de la clienţi, utilizat pentru evidenţa drepturilor de încasat stabilite pe bază de
efecte comerciale (bilet la ordin, cambie, etc), cont cu funcţie contabilă de activ.
 Sumele datorate de clienţi ce reprezintă valoarea efectelor comerciale acceptate:
413 Efecte de primit de la clienţi = 4111 Clienţi 

 Diferenţele favorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale de încasat la finele anului:
413 Efecte de primit de la clienţi = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 

 Efectele comerciale primite (cec) de la clienţi:

511 Valori de încasat = 413 Efecte de primit de la clienţi 

 Sumele încasate de la clienţi prin contul curent:

5121 Conturi curente la bănci în lei = 413 Efecte de primit de la clienţi 
 Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente drepturilor de la clienţii externi a căror decontare se face pe
bază de efecte comerciale, la finele anului:
665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 413 Efecte de primit de la clienţi 

Soldul contului este debitor şi arată valoarea efectelor comerciale de primit.

Contul 419 Clienţi-creditori, cont cu funcţie contabilă de pasiv, ţine evidenţa clienţilor creditori, reprezentând
avansurile de la clienţi şi a ambalajelor în regim de restituire.

5
La scoaterea din evidenţă a creanţelor a căror termen de încasare sunt prescrise, entităţile trebuie să demonstreze că au fost
făcute toate demersurile legale pentru decontarea acestora. Dacă au trecut mai mult de trei ani şi societatea nu a făcut nici un demers
să-şi recupereze creanţele, acestea devin prescrise - societatea nu mai are dreptul de a pretinde sumele scadente de la client, şi vor fi
scoase din evidenţă.

7
 CONTABILITATEA RELAȚIILOR CU TERȚII

 Avansurile facturate clienţilor, pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii:

% = 419 Clienţi-creditori 
5311 Casa in lei
5121 Conturi curente la bănci

 Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în devize primite de la clienţi la încheierea
exerciţiului:
665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 419 Clienţi-creditori 

 Decontarea avansurilor încasate de la clienţi:

419 Clienţi-creditori = 4111 Clienţi 

 Diferenţe favorabile de curs valutar aferente avansurilor cât şi cele cuvenite datoriilor la închiderea
exerciţiului:
419 Clienţi-creditori = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 

Soldul contului este creditor şi arată valoarea avansurilor primite de la clienți.

6.3. Reducerile comerciale şi financiare

Într-un mediu concurențial, furnizorii acordă reduceri de preț clienților, care au drept scop: volumul
vânzărilor, calitatea bunurilor, încrederea între parteneri.
Scopul acordării reducerilor de preț

Încrederea
între
parteneri

Calitatea
bunurilor

Volumul
vânzărilor

În literatura de specialitate, aceste reduceri sunt delimitate în două categorii:

a) Reducerile comeciale: rabatul, remiza, risturnul.
b) Reducerile financiare - scontul de decontare.

8
 CONTABILITATEA RELAȚIILOR CU TERȚII

Când se pot aplica reducerile?

Rabat
• Reducere aplicată de
furnizor asupra prețului
de vânzare, pentru
bunuri cu defecte de
calitate sau neconforme
(calitate inferioară).
Remiză
• Reducerea pe care • Reducere de preţ care
furnizorul o acordă pentru
importanța cumpărătorului
în clientela sa, fidelizarea
acestuia, vânzări
superioare volumului
convenit sau poziţia
preferenţială a
cumpărătorului.
Scont de
Risturn
decontare
• Reducere acordată în
poate fi acordată cazul în care clientul
clientului pentru își achită datoria
depășirea unui plafon înainte de scadență.
anual al cumpărărilor
stabilite prin contract.

Reguli în aplicarea reducerilor

Nr. Specificare Regulă aplicată
crt.
1.  Ordinea acordării reducerilor 1. Rabatul
2. Remiza
3. Risturnul
4. Scont
2.  Prima reducere acordată se calculează la: Valoarea înscrisă în factură
Reducerile următoare vor fi calculate la: Valoarea netă contabilă rămasă (în cascadă)
3.  Reducerile comerciale acordate în momentul Reducerea diminuează costul de achiziţie.
facturării iniţiale (rabat, remiză):
 Reducerile comerciale acordate ulterior emiterii Valoarea reducerii se contabilizează distinct în
facturii inițiale (de obicei risturn): conturile:
609 Reduceri comerciale primite
709 Reduceri comerciale acordate
4.  Reducerile financiare (scont de decontare) se Conturi utilizate:
contabilizează întotdeauna ca o cheltuială sau 667 Chetuieli privind sconturile acordate
venit financiar: 767 Venituri din sconturi obţinute

Toate reducerile de preţ sunt înscrise în factură şi trebuie să fie efective şi în beneficiul clientului
(nu ascund contraprestaţii).