Unitatea de învăţare 6.

Contabilitatea relațiilor cu terții

Cuprins
U6.1. Introducere
U6.2. Competenţele unității de învățare
U6.3. Contabilitatea relaţiilor cu furnizorii
U6.4. Contabilitatea relaţiilor cu clienţii
U6.5. Contabilitatea efectelor comerciale
U6.6. Contabilitatea decontărilor cu personalul
U6.7. Rezumat

U6.1. Introducere
Instituțiile publice evidențiază în mod distinct relațiile de decontare cu furnizorii,
cu clienții, cu personalul angajat și cu debitorii și creditorii diverși.
În ceea ce privește achizițiile publice, instituțiile sunt obligate să cunoască și să aplice
procedurile de achiziții publice în conformitate cu reglementările legale în vigoare.
Ordonatorii de credite au sarcina de a respecta destinația și plafoanele cheltuielilor aprobate
prin buget.

U6.2. Competenţele unităţii de învăţare

Dupǎ parcurgerea unității de învățare, studenții vor fi capabili să:

 descrie structura relaţiilor cu terţii instituţiilor publice;

 definească procedurile ce trebuiesc îndeplinite pentru achiziţiile publice;
 înregistreze în contabilitate operaţiile aferente decontărilor cu furnizorii;
 evidențieze corect în contabilitate operaţiile aferente decontărilor cu clienţii
instituţiilor publice;
 descrie și să înregistreze în contabilitate operaţiile pe bază efecte comerciale;
 elaboreze un stat de salarii şi să înregistreze în contabilitate toate operaţiile aferente
decontărilor cu personalul instituţiilor publice.
Cuvinte cheie: furnizori, clienţi, efectele comerciale, stat de salarii, reţineri la
salarii, achiziţii publice, licitaţii publice.

Durata medie de parcurgere a celei de a doua unităţi de învăţare este de 2-3

ore.

U6.3. Contabilitatea relaţiilor cu furnizorii

Relaţiile de decontare cu furnizorii sunt generate, în principal, de cumpărările de
active circulante, lucrări executate şi servicii prestate, precum şi cumpărările de active fixe. Se
includ în această grupă şi avansurile acordate furnizorilor şi efectele comerciale utilizate
pentru achitarea totală sau parţială a datoriilor faţă de aceştia. Contabilitatea relaţiilor cu
furnizorii se organizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I care formează grupa 40
Furnizori şi conturi asimilate.
Sunt conturi de pasiv, cu excepţia contului 409 “Furnizori debitori”, care este un cont
de activ.
Datoriile comerciale ale instituţiilor publice se evidenţiază în contabilitate cu ajutorul
contului 401. Acesta se creditează cu datoriile instituţiei faţă de alte persoane juridice, în
corespondenţă cu conturile debitoare următoare:
% = 401
Cls 3 - preţul de înregistrare al stocurilor achiziţionate
408 - valoarea facturilor primite în cazul în care acestea au fost
evidenţiate anterior
409 - valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire,
facturate la furnizori
471 - cu valoare facturilor reprezentând abonamente, chirii şi alte
cheltuieli efectuate anticipat
532 - cu valoarea timbrelor fiscale şi poştale, a biletelor de tratament
şi odihnă, bonurilor valorice, tichetelor de masă etc. achiziţionate de la
furnizori
Cls 6 - valoarea consumurilor şi a altor angajamente faţă de terţi
înregistrate direct pe cheltuieli
În debitul contului 401 se înregistrează stingerea obligaţiilor faţă de aceştia, în
corespondenţă cu conturile de disponibil sau de finanţări:
401 = %
51 - sume achitate furnizorilor din ct de disponibil
531 - sume achitate în numerar
542 - sume achitate din avansuri spre decontare
Alte venituri operaţ 719 - val datoriilor prescrise sau anulate ptr instituţiile
finanţate din venituri proprii
770, 771
Contul 404 Furnizori de imobilizări ţine evidenţa datoriilor de plată faţă de furnizorii
de active fixe corporale sau necorporale pentru care s-au primit facturi. Este un cont de pasiv,
soldul contului este creditor şi reflectă sumele datorate furnizorilor de active fixe.
În creditul contului 404 se înregistrează sumele datorate furnizorilor de active astfel:
% = 404
167 obligaţia de plată a ratelor de leasing financiar pe baza facturilor
20, 21
Active fixe necorporale, corporale
665
682 valoarea activelor fixe neamortizabile achiziţionate de instituţie
Contul 404 înregistrează în debit sumele plătite furnizorilor din disponibilităţile băneşti ale
instituţiei:
404 = %
164, 165 plăţi în valută
162, 163
232 valoarea avansurilor acordate furnizorilor de AF
corporale, decontate
234 valoarea avansurilor acordate furnizorilor de AF
necorporale, decontate
405 valoarea acceptată de către furnizorii de active
fixe a efectelor comerciale subscrise
51 sume plătite furnizorilor din contul de disponibil
531 sume în numerar plătite furnizorilor
541 sume achitate prin acreditive
542 sume plătite furnizorilor din avansuri de
trezorerie
560
770
771
Contul 405 Efecte de plătit pentru active fixe are funcție contabilă de pasiv și ţine
evidenţa obligaţiilor de plată faţă de furnizorii de active fixe stabilite pe bază de efecte
comerciale (bilet la ordin, cambie,trată).
Funcţionează de aceeaşi manieră cu contul 403 “Efecte de plătit”.
În situaţia în care pentru materiale aprovizionate, lucrări executate şi servicii prestate nu s-au
primit facturi, evidenţa decontărilor cu furnizorii se realizează cu ajutorul contului 408
„Furnizori facturi nesosite”. Este un cont de pasiv, soldul contului este creditor şi exprimă
obligaţiile faţă de furnizorii pentru care nu s-au primit facturi.
În creditul contului 408 se înregistrează sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-
au primit facturi, astfel:
% = 408
30 valoarea m.p., materialelor etc, primite de la furnizori, ptr care nu s-au primit
facturi
532 valoarea timbrelor fiscal şi poştale, a biletelor de tratament şi odihnă, tichetelor
de masă şi alte valori achiziţionate de la furnizori, pentru care nu s-au primit
facturi
Clasa 6 valoarea consumurilor de la terţi şi a datoriilor către aceştia pentru care nu s-au
primit facturi
În debitul contului 408 se înregistrează valoarea facturilor sosite:
408 = % valoarea facturilor primite în cazul în care acestea au fost
evidenţiate anterior ca facturi nesosite
401
765
Evidenţa contabilă a avansurilor acordate furnizorilor pentru livrări de bunuri,
executări de lucrări şi prestări de servicii se realizează cu ajutorul contului 409 Furnizori –
debitori, cu funcţie contabilă de activ. Soldul debitor reflectă avansurile acordate furnizorilor
nedecontate încă.
În debit se înregistrează avansurile plătite furnizorilor, iar în credit se realizează regularizarea
avansurilor la primirea bunurilor.
409 = 531,550,560,770, 561, 401

% = 409
381
401
608,665
Legislaţia privind achiziţiile publice trebuie respectată şi aplicată în primul rând de către
autorităţile contractante, şi anume:
 autorităţile publice centrale şi locale, inclusiv autoritatea judecătorească;
 oricare instituţie publică, de interes general sau local, autonomă ori aflată în
subordinea sau sub controlul unei autorităţi publice;
 orice persoană juridică înfiinţată pentru a desfăşura activităţi de interes public, fără
caracter comercial sau industrial sau care este finanţată din fonduri publice, se află în
subordinea unei instituţii publice;
 orice persoană juridică ce desfăşoară activităţi relevante în unul din sectoarele de
utilităţi publice - apă, energie, transporturi.
Orice furnizor, executant sau prestator, român sau străin, persoană fizică sau juridică,
are dreptul de a participa la procedura pentru atribuirea contractului de achiziţie publică.
Contractul de achiziţie publică este un act juridic cu titlu oneros, încheiat în formă
scrisă, între autoritatea contractantă şi contractant.
După natura achiziției se deosebesc următoarele contracte:
 de furnizare, al căror obiect este dobândirea definitivă sau temporară a unuia sau mai
multor produse pe baza: cumpărării, cumpărării în rate, închirierii, leasingului, cu sau
fără opţiune, de cumpărare.
 de servicii, al căror obiect este prestarea uneia sau mai multor activităţi, al căror
rezultat este nematerial (studii, cercetări, instruire, consultanţă, publicitate etc.),
inclusiv cele de: întreţinere, reparaţie, instalare, proiectare.
 de lucrări, al căror obiect este execuţia de lucrări (construcţii, reparaţii etc.).
Procedurile de achiziţii publice reglementate de legea română în vigoare sunt:
 licitaţia deschisă, este procedura prin care orice furnizor, executant sau prestator
interesat are dreptul de a depuna oferta, numărul acestora fiind nelimitat. Este
obligatorie pentru contractele cu o valoare estimată mai mare decât suma de 100.000
de Euro pentru contracte de servicii şi de furnizare şi mai mare de 500.000 de Euro
pentru contractele de lucrări. În cazul licitaţiei deschise, este obligatorie publicarea,
de către autoritatea contractantă a unui anunţ de participare în M. O. Partea a VI-a
Achiziţii publice
 licitaţie restrânsă, această procedură se desfăşoară în două etape distincte, astfel încât
numai candidaţii selectaţi de către autoritatea contractantă în prima etapă sunt invitaţi
să depună oferte. Autoritatea contractantă poate recurge la această procedură atunci
când, în urma unui studiu al pieţei pentru produsele, serviciile sau lucrările pe care
intenţionează să le achiziţioneze, anticipează o participare numeroasă a potenţialilor
ofertanţi.
 Negocierea competitivă, este procedura prin care autoritatea contractantă se consulta
şi negociază clauzele contractuale, exclusiv preţul, cu mai mulţi furnizori, executanţi
sau prestatori, caietul de sarcini fiind realizat împreună cu candidaţii selectaţi.
Cazurile în care se aplică negocierea competitivă sunt limitative, prevăzute de lege.
Autorităţile contractante care desfăşoară activităţi în sectoarele de utilităţi publice pot
aplica oricând acestă procedură, numai dacă nu utilizează fonduri publice.
 Negocierea cu o singură sursă, este o procedură prin care autoritatea contractantă se
consultă şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu un singur furnizor,
prestator sau executant. Procedura se poate aplica doar dacă se încadrează în cazurile
expres prevăzute de lege.
 Cererea de oferte, aceasta este o procedură simplificată, prin care autoritatea
contractantă solicită oferte de la mai mulţi furnizori, prestatori sau executanţi. Această
procedură se poate aplica numai în cazul în care valoarea estimată, fără TVA a
contractului de achiziţie publică este mai mică decât suma de 100.000 euro pentru
contractele de furnizare de produse şi pentru contractele de servicii şi mai mică de
500.000 euro pentru contractele de lucrări
 Concursul de soluţii, prin această procedură, autoritatea contractantă achiziţionează
un plan sau proiect, în special în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării
urbanistice şi peisagiste, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, prin selectarea
acestuia pe baze concurenţiale de către un juriu. Autoritatea contractantă are obligaţia
de a transmite spre publicare în M.O., partea a VI a, Achiziţii publice, un anunţ de
atribuire a contractului de achiziţie public, nu mai târziu de 30 zile de la data încheierii
contractului de achiziţie publică.
 Cumpărarea directă, această modalitate de realizare a achiziţiei publice se utilizează
în cazul în care se achiziţionează produse, servicii sau lucrări a căror valoare, fără
TVA, cumulată pe parcursul unui an, nu depăşeşte echivalentul în lei a 10.000 euro,
fără să existe obligativitatea utilizării uneia dintre celelalte proceduri de achiziţie
 publica prevăzute de lege. Această modalitate a achiziţiei publice presupune realizarea
unui studiu al pieţei şi consultarea bazei de date cu privire la furnizorii, prestatorii sau
executanţii al căror obiect de activitate poate asigura dobândirea produselor, lucrărilor,
serviciilor pe care autoritatea sau instituţia intenţionează să le achiziţioneze, la un preţ/
calitate cât mai bun.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a întocmi documentaţia pentru elaborarea
şi prezentarea ofertei, care trebuie să cuprindă:
1. Informaţii generale privind autoritatea contractantă;
2. Cerinţele minimale de calificare solicitate şi documentele care urmează să fie
prezentate de ofertant pentru îndeplinirea cerinţelor;
3. Caietul de sarcini (document elaborat de autoritatea contractantă care stabileşte
cerinţele şi/sau obiectivele cu privire la achiziţionarea de bunuri, servicii sau
lucrări, specificând, acolo unde este necesar, metodele şi resursele care ar trebui
utilizate şi/sau rezultatele care trebuie realizate);
4. Instrucţiuni privind termenele care trebuie respectate şi formalităţile care trebuie
îndeplinite, inclusiv cele privind garanţia de participare şi cea de bună execuţie,
referitoare la modul de prezentare şi de depunere a ofertei, precum şi perioada de
valabilitate a acesteia;
5. Instrucţiuni privind modul de elaborare şi prezentare a propunerii financiare;
6. Informaţii privind criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de achiziţie
publică.
Etapele procesului de achiziţii publice sunt următoarele:
1. Planificarea achiziţiilor
2. Iniţierea şi lansarea procedurii
3. Derularea procedurii
4. Finalizarea procedurii
5. Administrarea contractului

Exemplul nr. 1
Agenţia pentru Utilităţi Publice AUP, instituţie publică de interes naţional, aflată în
subordinea Guvernului, înregistrează în cursul lunii martie, în urma derulării
procedurii de achiziţii publice, următoarele operaţii:
1. Achiziţionează un autoturism în valoare de 150.000 lei, TVA 19%. Se
acordă furnizorului un avans reprezentând 10% din valoarea bunului. La primirea
facturii fiscale, se recepţionează mijlocul de transport. Diferenţa de plătit se achită
printr-o cambie.
- Acordarea avansului
% = 5121 17.850
232 15.000
4426 2.850
 Conform L. 571/2003 Codul Fiscal, avansurile sunt supuse TVA şi trebuie facturate în
maxim ,,zile de la data încasării, dar fără a depăşi sfârşitul lunii.
- Primirea facturii fiscale şi recepţia mijlocului de transport, în condiţiile în care factura
fiscală cuprinde şi avansurile care sunt stornate:
Val. Autoturism 150.000 lei
+ TVA 28.500 lei
- Avans (15.000)lei
- TVA (2.850) lei
= Total factură fără TVA 135.000 lei
+ TVA 25.650 lei
= Total factură cu TVA 160.650 lei
 Stornarea avansului
404 = % 17.850
232 15.000
4426 2.850
 Recepţia
% = 404 178.500
2133 150.000
4426 28.500
 Emiterea efectului pentru diferenţa de achitat
150.000 lei – 15.000 lei = 135.000+TVA
404 = 405 135.000+TVA
2. achiziţie obiecte de inventar (telefoane mobile), 10 bucăţi x 3.000 lei = 30.000 lei, TVA
19%
% = 401 35.700
303 30.000
4426 5.700
3. recepţie rechizite de birou, în valoare de 10.000 lei pe baza avizului de expediţie, factura
urmează a se primi în termen de maxim 5 zile de la data avizului, dar nu mai târziu de
sfârşitul lunii.
 Recepţia bunurilor
% = 408 11.900
302 10.000
4428 1.900
 Facturarea livrării, două zile mai târziu faţă de data recepţiei
408 = 401 10.000
4426 = 4428 1.900
 U6.4. Contabilitatea relaţiilor cu clienţii
În categoria relaţiilor cu terţii se includ şi creanţele instituţiilor publice faţă de terţe
persoane fizice şi juridice.
Evidenţa decontărilor cu clienţii pentru produsele vândute, lucrările executate,
serviciile prestate, facturate precum şi a materialelor vândute conform reglementărilor în
vigoare, se realizează cu ajutorul contului 411 Clienţi, cu funcţie contabilă de activ. Soldul
debitor reprezintă sumele datorate de clienţi.
Contul 411, se detaliază în următoarele conturi sintetice de gradul II:
4111 Clienţi
4118 Clienţi incerţi sau în litigiu
În debitul contului 411 se înregistrează sumele datorate de clienţii pentru care s-au întocmit
facturi, astfel:
411 = %
304 - valoarea la cost de achiziţie a materialelor şi
produselor ieşite pentru împrospătarea stocurilor
418 - valoarea facturilor întocmite către clienţi
419 - valoarea ambalajelor care cirulă în sistem de
restituire, facturate clienţilor
- valoarea avansurilor datorate de clienţi
70(701-708) - venituri din activităţi economice
4427 - TVA
4428 - TVA aferentă produselor livrate, lucrărilor executate şi
serviciilor prestate, potrivit legii, ce urmează a fi încasate în lunile
următoare prin decontări succesive sau plată în rate
448 - sume datorate bugetului
532 - valoarea nominală a tichetelor de masă nefolosite,
returnate către unităţile emitente
714 - valoarea creantelor reactivate
765 - diferenţe favorabile curs valutar aferente creanţelor în
valută la sfârşitul perioadei.
În creditul contului se înregistrează sumele încasate de la aceştia prin debitul
conturilor:
% = 411
511
512,531,557, 560, 770
413 - sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor
comerciale acceptate
419 - decontarea avansurilor încasate de la clienţi pentru produsele
şi materialele vândute, lucrările executate şi serviciile prestate
4427 - TVA aferentă clienţilor insolvabili scoşi din activ
 - TVA colectată aferentă avansurilor primite de la clienţi
448 - sumele virate bugetului
654 pierderi din creanţe şi debitori diverşi – sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scăderii
din evidenţă a clienţilor
665 - diferenţele de curs valutar nefavorabile rezultate în urma
încasării creanţelor în valută
Contabilitatea operaţiilor privind livrările de bunuri, prestările de servicii sau
executările de lucrări pentru care nu s-au întocmit facturi, se realizează cu ajutorul contului de
activ 418 Clienţi – facturi de întocmit.
În debitul contului se înregistrează valoarea prestaţiilor pentru care nu s-au întocmit
facturi, după cum urmează:
418 = %
4428 - cu TVA aferentă produselor livrate, lucrărilor
executate şi serviciilor prestate, potrivit legii, pentru care nu s-au
întocmit facturi (numai în situaţia instituţiilor publice plătitoare de
TVA)
70(701-708) - valoarea la preţ de vânzare a produselor finite,
a produselor reziduale, semifabricatelor, a mărfurilor livrate clienţilor
pentru care nu s-au întocmit facturi
765 - diferenţe favorabile de curs valutar aferente
reevaluării creanţelor în valută, la sfârşitul perioadei
În creditul contului 418 se înregistrează valoarea facturilor întocmite către clienţi, prin
debitul conturilor:
% = 418
411 - valoarea facturilor întocmite către clienţi
665 - la sfârşitul perioadei cu diferenţele de curs valutar
nefavorabile rezultate în urma reevaluării creanţelor în valută.
Contul 419 Clienţi – creditori ţine evidenţa avansurilor încasate de la clienţi. Este un
cont de pasiv. Soldul creditor al contului reprezintă avansurile primite de la clienţi şi
nedecontate.
În creditul contului se înregistrează avansurile încasate de la clienţi, astfel:
% = 419
411 - valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire,
facturate clienţilor, valoarea avansurilor datorate de clienţi
512, 531, 550, 560, 561 - sumele încasate de la clienţi, reprezentând avansuri pentru
produsele şi materialele vândute, lucrările executate şi serviciile prestate
665 - la sfârşitul perioadei, cu diferenţele de curs valutar
nefavorabile rezultate în urma reevaluării datoriilor în valută
În debitul acestui cont se înregistrează decontarea avansurilor primite de la clienţi:
419 = %
411 - decontarea avansurilor încasate de la clienţi pentruprodusele şi
materialele vândute, lucrările executate şi serviciile prestate
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire,
primite de la clienţi
765 - diferenţele de curs valutar favorabile rezultate în urma
lichidării datoriilor în valută sau a reevaluării contului la sfârşitul perioadei

Exemplul nr. 2
Agenţia pentru Utilităţi Publice, care are printre competenţe iniţierea unor programe
de instruire şi pregătire profesională continuă pentru personalul propriu şi pentru cel al
furnizorilor/prestatorilor de utilităţi publice, organizează un curs de perfecţionare de 5 zile, la
care se înscriu 10 persoane participante. Preţul cursului este de 70 lei/zi, fără TVA, rezultă că
pentru cele 5 zile valoarea este de 350 lei, fără TVA. Presupunem că pentru organizarea
cursului, fiecare cursant achită un avans reprezentând 5% din valoarea cursului.
1. Încasarea avansului pe bază de factură fiscală, de la fiecare cursant în parte:
5121 = % 208
419 175
4427 33
2. întocmirea facturii definitive, pentru fiecare cursant în parte, o dată cu susţinerea
cursului. Factura cuprinde:
Valoarea curs: 3.500 lei
TVA 665 lei
Avans (175) lei
TVA (33) lei
Total factură fără TVA 3.325 lei
TVA 632 lei
Total factură cu TVA 3.957 lei
 Stornarea avansului
% = 411 208
419 175
4427 33
 Înregistrarea facturii
411 = % 4.165
704 3.500
4427 665
3. încasarea prin ordin de plată a facturii
5121 = 411 3.957
4. un cursant, Y, nu-şi achită contravaloarea cursului, drept pentru care e trecut în categoria
clienţilor incerţi
4118 = 411
5. cursantul Y devine insolvabil şi este scos din patrimoniu

% = 4118 3.957
654 3.325
4427 632
6. cursantul Y, în final, este reactivat, în urma acţionării lui în justiţie
411 = 714 3957

U6.5. Contabilitatea efectelor comerciale

În cadrul operaţiunilor de vânzare, cumpărare, decontarea, fie că se realizează într-un
interval mai mare de timp, fie imediat, se poate efectua sub forma efectelor de comerţ.
Reglarea creanţelor, respectiv a datoriilor faţă de terţi se poate realiza atât prin
intermediul conturilor de trezorerie, cât şi prin utilizarea efectelor comerciale – efecte de
primit şi efecte de plată. În categoria efectelor comerciale intră cambia, biletul la ordin, trata
etc.
Sistemul de creare şi folosire a principalelor efecte comerciale este următorul:
1. Cambia – este obligaţia scrisă de a plăti sau de a face să se plătească, la scadenţă, o
sumă de bani determinată. Este un titlu de credit, care pune în legătură în procesul
creării sale trei persoane, şi anume: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.
Trăgătorul în calitate de creditor (furnizor) creează titlu, prin care se dă ordin
debitorului său (clientul) – trasul – să plătească o sumă fixă la o dată determinată de
timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă.
Acceptarea este angajamentul, luat de tras faţă de orice posesor de drept, de a plăti
cambia la scadenţă.
2. Biletul la ordin – este un instrument prin care emitentul (clientul) îşi ia angajamentul
de a plăti la o anumită dată, o sumă determinată beneficiarului (furnizorului) sau celui
care este posesorul legitim al biletului. Este un titlu de credit care pune în legătură
două persoane: emitentul şi beneficiarul. Titlul este creat de emitent în calitate de
debitor, care se obligă să plătească o sumă de bani, la un anumit termen sau la
prezentarea acestuia, unui beneficiar care are calitatea de creditor.
Creanţele sub forma efectelor de primit prezintă următoarele avantaje:
 Pot fi imediat transformate în diponibilităţi, fără a aştepta plata efectivă din partea
clientului, prin vânzarea lor la bancă
 Pot fi valorificate la bancă sub forma hârtiilor de valoare.
Evidenţa obligaţiilor de plată stabilite pe bază de efecte comerciale se realizează cu
ajuorul contului 403 Efecte de plătit. Este un cont de pasiv, care înregistrează în credit
obligaţia de plată a efectelor, iar în debit plata efectelor. Soldul creditor al contului
reprezintă valoarea efectelor de plătit.
Efectele comerciale trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi de fond prevăzute
de reglementările în vigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată.
Contul 403 Efecte de plătit se creditează prin debitul conturilor:
% = 403
401 - valoarea acceptată a efectelor de comerciale de plătit
665 - diferenţele de curs valutar nefavorabile rezultate în urma lichidării
datoriilor în valută/la sfârşitul perioadei, cu diferenţele de curs valutar nefavorabile
rezultate în reevaluării datoriilor în valută
Contul 403 se debitează prin creditul conturilor:
403 = %
512, 550, 551, 560, 561, 770 - plăţile efectuate la scadenţă pe bază de
efecte comerciale din contul de disponibil/finanţare
765 - diferenţele de curs valutar favorabile
constate la lichidarea efectelor de plată în valută sau a reevaluării contului la sfârşitul
perioadei
Evidenţa drepturilor de creanţă stabilite pe bază de efecte comerciale se
realizează cu ajutorul contului 413 Efecte de primit de la clienţi, cu funcţie contabilă de
activ. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.
Contul 413 înregistrează în debitul său sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea
efectelor comerciale acceptate, prin creditul conturilor:
413 = %
411 sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea
efctelor comerciale acceptate
765 diferenţele favorabile de curs valutar, aferente
efectelor comerciale de încasat
Contul 413 se creditează cu sumele încasate de la clienţi prin debitul conturilor
% = 413
511 - valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi
512 - sumele încasate de la clienţi în contul de disponibil
528 - sumele încasate în procesul de executare silită
550, 560, 561, 770
665 - diferenţele de curs valutar nefavorabile rezultate în
urma lichidării creanţelor în calută

Exemplul nr. 3
O instituţie publică achiziţionează materiale de natura obiectelor de inventar, în
valoare de 800 lei. Furnizorul acceptă un bilet la ordin în valoare de 800 lei care se
 plăteşte la scadenţă din contul de venituri proprii. Instituţia acceptă un bilet la ordin din
partea unui client în valoare de 1.000 lei care se încasează la scadenţă prin contul de
disponibil la bancă.
303 = 401 800
Acceptarea de furnizor a biletului la ordin
401 = 403 800
Plata din contul de venituri
403 = 560 800
Acceptarea unui bilet din partea unui furnizor
413 = 411 1.000
Depunerea la bancă pentru încasarea la scadenţă a biletului la ordin
5113 = 413 1.000
Încasarea efectului
560 = 5113 1.000

U6.6. Contabilitatea decontărilor cu personalul

Reflectă drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile la fondul de salarii,
indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate temporară de
muncă plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia
publică personalului pentru munca prestată şi care se suportă din fondul de salarii.
Contabilitatea operaţiilor legate de personal şi asimilate se asigură cu ajutorul
conturilor din grupa 42 Personal şi conturi asimilate
Operaţiile contabile sunt:
641 = 421 - salariul brut
Reţineri la salarii
421 = %
4312 CAS
4314 Fd. Sănăt.
4372 Fd şomaj
 Impozit
421 = 444 impozit/salarii
 Reţineri datorate terţilor
421 = 4271
 Plata salariului
421 = 770, 560
 Salarii neridicate
421 = 426
Plata
426 = 5311
 Drepturi de personal prescrise
426 = 448
Evidenţa ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru
îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces şi a altor ajutoare acordate se ţine cu ajutorul
contului 423 Personal – ajutoare materiale acordate, care este un cont de pasiv. Soldul
creditor al contului reprezintă sumele datorate salariaţilor.
În creditul contului se înregistrează sumele datorate personalului sub formă de ajutoare, prin
debitul conturilor:
% = 423
431 - sumele datorate personalului, reprezentând ajutoare
materiale suportate din contribuţiile angajatorilor pentru asigurările sociale
645 - ajutoarele materiale datorate personalului suportate
din cheltuieli, potrivit legii
În debit se înregistrează plata ajutoarele, reţinerile din ajutoare şi ajutoarele rămase neridicate,
astfel:
423 = %
425 - sumele reţinute pe statele de plată pentru ajutoare
materiale reprezentând avansuri acordate
426 - ajutoare neridicate în termenul legal de plată
427 - sumele reţinute din ajutoare în favoarea terţilor
428 - sumele reţinute din ajutoare materiale pentru stingerea
debitelor datorate de personal
sociale reţinute din ajutoare, potrivit legii
- sumele reprezentând contribuţiile angajaţilor pentru
asigurările sociale de sănătate reţinute din ajutoare potrivit legii
437 - sumele reprezentând contribuţiile angajaţilor la bugetul
asigurărilor pentru şomaj, reţinute din ajutoare, potrivit legii
444 - sumele datorate bugetului reprezentând impozit pe
venitul din salarii, reţinut din ajutoare materiale cuvenite salariaţilor, potrivit legii
531 - sumele plătite în numerar personalului
770 - sumele plătite prin virament salariaţilor, reprezentând
ajutoare materiale, achitate

Exemplul nr. 4
La o instituţie publică, la 31 decembrie, pe baza statelor de plată a ajutoarelor
materiale, se înregistrează datoria instiuţiei faţă de salariaţi în valoare de 300 lei suportată din
contribuţia la asigurări sociale şi de 500 lei suportată de instituţie pe seama cheltuielilor
privind protecţia socială
% = 423 800
4311 300
6458 500
  Reţinerile aferente ajutoarelor materiale:
423 = % 102
4314 52
Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurările sociale de sănătate
4372 8
CA şomaj
444 44
 Plata din casieria instiuţiei
423 = 531 698
În situaţia în care sunt achitate în plus personalului ajutoare materiale, acestea se
înregistrează:
423 = 4381
Decontările cu salariaţii la încheierea exerciţiului financiar privind cheltuielile şi
veniturile aferente exerciţiului financiar expirat, precum şi cele privind alte creanţe şi datorii
în raporturile cu personalul se înregistrează în contul 428 Alte datorii şi creanţe în legătură
cu personalul. Acesta este detaliat în:
4281 Alte datorii în legătură cu personalul
4282 Alte creanţe în legătură cu personalul
Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de
personal), respectiv eventualele sume ce urmează a fi încasate de la acesta, aferente
exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul.
Contul 4282 înregistrează debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate,
din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru, precum şi debitele provenite pentru
pagube materiale, amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor
judecătoreşti, precum şi alte creanţe faţă de personalul instituţiei.
Modul de funcţionare a contului 428 se prezintă după cum urmează:
% = 428
421 - sumele reţinute din salarii pentru stingerea debitelor
datorate instituţiei publice
- garanţiile gestionare de reţinut personalului, potrivit
legii
422 - sumele reţinute pensionarilor pentru stingerea debitelor
datorate instituţiei publice
423 - sumele reţinute din ajutoare materiale pentru stingerea
debitelor datorate de personal
438 - sumele datorate personalului sub formă de ajutoare
531 - sumele încasate de la salariaţi, evidenţiate anterior în
acest cont
641 - indemnizaţiile pentru concediilor de odihnă până la
închiderea exerciţiului financiar
 642 - sumele datorate salariaţilor pentru care nu s-au
întocmit state de plată, inclusiv indemnizaţiile pentru concediile de odihnă neefectuate
673 - sumele datorate pensionarilor pentru care nu s-au întocmit
state de plată
Se debitează după cum urmează
428 = %
438 - sumele reprezentând ajutoare de boală achitate
în plus personalului
4427 - TVA aferentă debitelor salariaţilor
448 - valoarea datoriilor prescrise sau anulate care se
varsă la buget
531 - sumele achitate personalului, evidenţiate
anterior în acest cont
532 - valoarea tichetelor de masă şi biletelor de
călătorie eliberate personalului
542 - sumele datorate de personal privind avansuri
nejustificate
706 - sumele datorate de salariaţi reprezentând chirii
care se fac venituri ale unităţii
708 - sumele datorate de salariaţi reprezentând
cheltuieli efectuate pentru aceştia
719 - sumele datorate de salariaţi reprezentând
debite, indemnizaţii, sporuri sau adaosuri necuvenite şi avansuri nejustificate
- imputaţiile de recuperat de la personal
Soldul debitor al acestui cont reflectă sumele datorate unităţii de salariaţi, iar soldul
creditor sumele datorate de unitate salariaţilor.
 Garanţiile gestionare reţinute personalului, potrivit legii se înregistrează după cum
urmează:
421 = 4281 14
 Acestea sunt depuse la bancă şi sunt purtătoare de dobânzi:
5121 = 4281 3
 Garanţiile şi dobânda la aceste garanţii, mai puţin cpmisionul perceput de bancă la
retragerea sumelor, se restituie gestionarilor în situaţia în care aceştia părăsesc
instituţia:
4281 = 5121
În ceea ce priveşte înregistrarea în contabilitate a operaţiei de distribuire către poprii
salariaţi a uniformelor de lucru, presupunem următorul exemplu:
O instutuţie publică achiziţionează pe bază de factură echipament de lucru în valoare
de 2.000 lei şi îl distribuie salariaţilor, o parte din contravaloare este suportată de salariaţi:
 Achiziţia uniformelor:
 303 = 401 2.000
 Achitarea datoriei faţă de furnizor
401 = 560 2.000
 Distribuirea către angajaţi a uniformelor, pe bază de tabele nominale şi bon de
consum:
% = 303 2.000
603 1.500
4282 500
 Reţinerea contravalorii uniformelor suportată de salaraiaţi:
421 = 4282 500
Dacă instituţia publică distribuie bilete de tratament şi odihnă către salariaţi, în
condiţiile în care presupunem că angajaţii suportă 50% din costul acestora, operaţiunile
respective sunt:
 Achiziţionarea biletelor de tratament şi odihnă
5322 = 401 1500
 Achitarea datoriei faţă de furnizor
401 = 560 1.500
 Distribuirea către angajaţi a biletelor
% = 5322 1.500
6458 750
4282 750

U6.7. Rezumat
Relațiile de decontare ale instituțiilor publice cu terții cuprind:
- Relații de decontare cu furnizorii;
- Relații de decontare cu cliennții;
- Relații de decontare cu personalul;
La baza înregistrării acestor operațiuni în contabilitatea instituțiilor stau documentele
justificative care trebuie să îndeplinească condițiile de formă și de conținut prevăzute
în normativele legale.
Achizițiile publice se realizează cu respectarea procedurilor prevăzute în legislație
pentru a se asigura transparența, eficiența și oportunitatea cheltuirii banilor publici.