semifabricate, materiale, mărfuri vândute; lucrări executate şi servicii prestate,

pe bază de facturi, inclusiv a clenŃilor rău platnici, dubioşi sau aflaŃi în litigiu.
După conŃinutul economic este cont de creanŃe iar după funcŃia
contabilă este cont de activ. Se desfăşoară pe două conturi sintetice de gradul
doi:
- 4111 „ClienŃi”
- 4118 „ClienŃi incerŃi sau în litigiu”.
Schematic, principalele corespondenŃe ale contului 4111 „ClienŃi” pot
fi reprezentată astfel:

Soldul contului este debitor şi reflectă creanŃele entităŃii economice

faŃă de clienŃi la finele perioadei.
Contabilitatea analitică se Ńine distinct, pe fiecare client în parte.
Contul 4118 “ClienŃi incerŃi sau în litigiu”, evidenŃiază clienŃii
incerŃi, rău platnici, dubioşi sau aflaŃi în litigiu.
După conŃinutul economic, este cont de creanŃe iar după funcŃia
contabilă, este cont de activ.
Se debitează în corespondenŃă cu creditul contului 4111”ClienŃi”, cu
sumele neachitate în termen de clienŃii incerŃi, rău platnici, dubioşi sau aflaŃi în
99
litigiu:
4118 “ClienŃi incerŃi sau în litigiu” = 4111 “ClienŃi”

Se creditează cu :
- sumele încasate de la clienŃii incerŃi sau aflaŃi în litigiu, în
corespondenŃă cu debitul conturilor 512 “Conturi curente la bănci” sau 531
“Casa”:
% = 4118 “ClienŃi incerŃi sau în litigiu”
512 “Conturi curente la bănci”
531 “Casa”

- sumele trecute pe pierderi, cu prilejul scăderii din evidenŃă a

clienŃilor incerŃi aflaŃi în stare de insolvenŃă, în corespondenŃă cu debitul
contului 654 “Pierderi din creanŃe şi debitori diverşi”, inclusiv taxa pe valoarea
adăugată colectată aferentă:
% = 4118 “ClienŃi incerŃi sau în litigiu”
654 “Pierderi din creanŃe şi debitori diverşi”
4427 “TVA colectată”

Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate entităŃii de

clienŃii incerŃi sau în litigiu.

Contul 413 “Efecte de primit” are rolul de a evidenŃia creanŃa

entităŃii economice provenită dintr-un credit cambial. Creditul cambial se
concretizează într-un cec, bilet la ordin sau cambie, emise de cumpărător şi
acceptate de vânzător. Prin aceste înscrisuri de valoare emise, se stinge creanŃa
furnizorului faŃă de cumpărător. În urma depunerii la bancă a respectivului
efect comercial, furnizorul încasează la scadenŃă în mod necondiŃionat suma
înscrisă în acesta.
După conŃinutul economic, este un cont de creanŃe iar după funcŃia
contabilă, este cont de activ.
Se debitează cu:
- valoarea efectelor comerciale emise de clienŃi şi acceptate de către
furnizori, în corespondenŃă cu creditul contului 411”ClienŃi”.
413 “Efecte de primit” = 411 “ClienŃi”
100
 - diferenŃele favorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale de
încasat faŃă de clienŃii externi, la închiderea exerciŃiului financiar:
411 “ClienŃi” = 765 “Venituri din diferenŃe de curs valutar”
Se creditează cu:
- valoarea efectelor comerciale primite de furnizor de la clienŃi şi
remise spre încasare la bancă:
511 “Valori de încasat” = 413 “Efecte de primit”

- diferenŃele nefavorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale

emise de clienŃii externi, stabilite la primire, la decontare sau la închiderea
exerciŃiului financiar:
665 “Cheltuieli din diferenŃe de curs valutar” = 413 “Efecte de primit”

Soldul contului este debitor şi reflectă valoarea efectelor comerciale de

primit la finele perioadei.

Contul 418 “ClienŃi - facturi de întocmit” evidenŃiază livrările de

bunuri, lucrări sau servicii către clienŃi, pentru care furnizorul nu a întocmit
facturi. După conŃinutul economic este cont de creanŃe iar după funcŃia
contabilă este cont de activ.
Se debitează cu:
- valoarea livrărilor de bunuri, lucrări, servicii, pentru care nu s-au
întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă:
418 “ClienŃi – facturi de întocmit” = %
701 “Venituri din vânzarea produselor finite”
702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor”
703 “Venituri din vânzarea produselor
reziduale”
704 “Venituri din lucrări executate şi servicii
prestate”
705 “Venituri din studii şi cercetări”
706 “Venituri din redevenŃe, locaŃii de gestiune
şi chirii”
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”
708 “Venituri din activităŃi diverse”
4428 “TVA neexigibilă”

101
 - diferenŃele favorabile de curs valutar aferente creanŃelor în devize
neîncasate la închiderea exerciŃiului financiar:
418 “ClienŃi – facturi de întocmit” = 765 “Venituri din diferenŃe de curs valutar”

Se creditează cu:
- valoarea facturilor întocmite şi remise către clienŃi:
4111 “ClienŃi” = 418 “ClienŃi – facturi de întocmit”
şi
4428 “TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată”

- diferenŃele nefavorabile de curs valutar aferente creanŃelor în devize,

la decontare şi la închiderea exerciŃiului financiar:
665 “Cheltuieli din diferenŃe de curs valutar” = 418 “ClienŃi – facturi de întocmit”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea bunurilor, lucrărilor

şi serviciilor pentru care nu s-au întocmit facturi la finele perioadei.

Contul 425 “Avansuri acordate personalului”, Ńine evidenŃa

chenzinei a I-a acordate salariaŃilor. După conŃinutul economic este cont de
creanŃe iar după funcŃia contabilă este cont de activ.
Se debitează cu:
- sumele achitate salariaŃilor cu contract de muncă sub forma chenzinei
a I-a în corespondenŃă cu creditul contului 531 “Casa” sau 512 “Conturi
curente la bănci”:
425 “Avansuri acordate personalului” = 531 “Casa”
(512 “Conturi curente la bănci”)

- sumele reprezentând avansuri neridicate în termenul legal de către

salariaŃi, în corespondenŃă cu creditul contului 426 “Drepturi de personal
neridicate”:
425 “Avansuri acordate personalului” = 426 “Drepturi de personal neridicate”

Se creditează cu:
- sumele reŃinute din drepturile de salarii ale personalului sau din
ajutoarele materiale, reprezentând avansurile acordate, în corespondenŃă cu
102
debitul conturilor 421 “Personal - salarii datorate”, respectiv 423 „Personal-
ajutoare materiale datorate”:

421 “Personal - remuneraŃii datorate” = 425 “Avansuri acordate personalului”

(423 „Personal –ajutoare materiale acordate”)

Soldul contului este debitor şi reflectă avansurile plătite salariaŃilor la

finele perioadei.

Contul 461”Debitori diverşi”, Ńine evidenŃa debitorilor proveniŃi din

reclamaŃii şi pagube materiale create de terŃi şi alte creanŃe ale entităŃii
economice izvorâte din existenŃa unor titluri executorii.
După conŃinutul economic este un cont de creanŃe iar după funcŃia
contabilă este cont de activ.
Se debitează cu:
- valoarea bunurilor şi a producŃiei în curs de execuŃie, constatate lipsă
sau deteriorate şi imputate terŃilor, în corespondenŃă cu creditul conturilor 758
“Alte venituri din exploatare” şi 4427 “TVA colectată” aferentă acestora:
461 “Debitori diverşi” = %
758 “Alte venituri din
exploatare”
4427 “TVA colectată”

- sumele datorate de terŃi pentru concesiuni, locaŃii de gestiune,

licenŃe, brevete şi alte drepturi similare, în corespondenŃă cu creditul contului
706 “Venituri din redevenŃe, locaŃii de gestiune şi chirii”:
461 “Debitori diverşi” = 706 “Venituri din redevenŃe,
locaŃii de gestiune şi chirii”

- valoarea debitelor reactivate, în corespondenŃă cu creditul contului

754 “Venituri din creanŃe reactivate”:
461 “Debitori diverşi” = 754 “Venituri din creanŃe reactivate”

- suma împrumuturilor obŃinute din emisiunea de obligaŃiuni:

461 “Debitori diverşi” = 161 “Împrumuturi din emisiuni
de obligaŃiuni”

103
 - preŃul de vânzare al imobilizărilor cedate:
461 “Debitori diverşi” = %
758 “Alte venituri din exploatare”
4427 “TVA colectată”

- valoarea investiŃiilor financiare pe termen scurt cedate terŃilor,

inclusiv veniturile financiare aferente:
461”Debitori diverşi” = %
1091 “AcŃiuni proprii deŃinute pe termen scurt”
501 “AcŃiuni deŃinute la entităŃile afiliate”
505 “ObligaŃiuni emise şi răscumpărate”
506 “ObligaŃiuni”
508 ”Alte investiŃii pe termen scurt şi creanŃe
asimilate”
764 “Venituri din investiŃii financiare cedate”

- dividendele de încasat aferente titlurilor deŃinute de entitatea

economică în portofoliul său:
461 “Debitori diverşi”
= %
761 “Venituri din imobilizări financiare”
762 “Venituri din investiŃii financiare pe
termen scurt”

- valoarea despăgubirilor şi penalităŃilor datorate de terŃi:

461 “Debitori diverşi” = 758 “Alte venituri din exploatare”

- diferenŃele favorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării

creanŃelor în devize neîncasate la închiderea exerciŃiului financiar:
461 “Debitori diverşi” = 765 “Venituri din diferenŃe de curs valutar”

Se creditează cu:
- valoarea debitelor încasate prin bancă sau prin casieria unităŃii, în
corespondenŃă cu conturile 512 “Conturi curente la bănci” şi 531 “Casa”:

104
 % = 461 “Debitori diverşi”
512 “Conturi curente la bănci”
531 “Casa”

- valoarea debitelor scăzute din evidenŃă, urmare declarării insolvenŃei

debitorilor, în corespondenŃă cu contul 654 “Pierderi din creanŃe şi debitori
diverşi”:
671 “Pierderi din creanŃe şi debitori diverşi” = 461 “Debitori diverşi”

- valoarea sconturilor acordate debitorilor:

667 “Cheltuieli privind sconturile acordate” = 461”Debitori diverşi”

- diferenŃe nefavorabile de curs valutar aferente debitelor în devize

încasate sau la finele exerciŃiului financiar:
665 „Cheltuieli din diferenŃe de curs valutar” = 461 „Debitori diverşi”

Soldul contului este debitor şi reprezintă creanŃa entităŃii economice

faŃă de debitori la finele perioadei.

4.2. Contabilitatea datoriilor curente

Datoriile curente ale unei entităŃi economice au o structură variată şi

cuprind:
- datorii faŃă de furnizorii de bunuri, lucrări şi servicii;
- datorii faŃă de salariaŃi;
- datorii faŃă de bugetul asigurărilor sociale şi protecŃia socială;
- datorii faŃă de bugetul statului, bugetul local şi organismele publice;
- datorii faŃă de grup şi asociaŃi;
- datorii faŃă de creditori diverşi;
- datorii faŃă de bănci şi alte instituŃii financiare.

4.2.1. Contabilitatea datoriilor faŃă de furnizori

Datoriile entităŃii economice faŃă de furnizori se înregistrează în

contabilitate prin intermediul conturilor din grupa 40 “Furnizori şi conturi
asimilate”, respectiv:

105
 - 401 “Furnizori”
- 403 “Efecte de plătit”
- 404 “Furnizori de imobilizări”
- 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”
- 408 “Furnizori – facturi nesosite”
Conturile 401 “Furnizori” şi 404 “Furnizori de imobilizări” după
conŃinutul economic sunt conturi de datorii iar după funcŃia contabilă sunt
conturi de pasiv.
Principalele corespondenŃe ale contului 401 “Furnizori” sunt redate în
figura de mai jos:

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate de firmă

furnizorilor de bunuri, lucrări sau servicii.
Remarcă. FuncŃiunea contului 404 “Furnizori de imobilizări” este
asemănătoare, cu menŃiunea că acest cont se utilizează în cazul procurării de
imobilizări corporale şi necorporale.
Contul 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”, reflectă obligaŃiile
de plată ale entităŃii economice faŃă de furnizorii de imobilizări, stabilite pe

106
bază de cecuri şi efecte comerciale (bilete la ordin, cambii). După conŃinutul
economic, este cont de datorii curente iar după funcŃia contabilă, cont de pasiv.
Se creditează cu:
- valoarea efectelor comerciale emise de cumpărători şi acceptate de
furnizori, în corespondenŃă cu debitul contului 404 “Furnizori de imobilizări”:
404 “Furnizori de imobilizări” = 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”

- diferenŃele nefavorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale

de plătit, constatate la finele exerciŃiului financiar:
665 “Cheltuieli din diferenŃe de curs valutar” = 405 ”Efecte de plătit pentru
imobilizări”

Se debitează cu:
- plăŃile efectuate către furnizorii de imobilizări pe bază de efecte
comerciale, la scadenŃa acestora, în corespondenŃă cu creditul contului 512
“Conturi curente la bănci”:
405 “Efecte de plătit pentru imobilizări” = 512 “Conturi curente la bănci”

- diferenŃele favorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale de

plătit către furnizorii externi, constatate la decontare sau la finele exerciŃiului
financiar:
405 “Efecte de plătit pentru imobilizări” = 765 “Venituri din diferenŃe de curs
valutar”

Soldul contului este creditor şi reflectă valoarea efectelor de plătit

pentru imobilizările achiziŃionate.

Remarcă. FuncŃiunea contului 403 “Efecte de plătit” este

asemănătoare cu menŃiunea că se utilizează în cazul evidenŃierii obligaŃiilor de
plată pe bază de efecte comerciale faŃă de furnizorii de bunuri de natura
stocurilor.

Contul 408 “Furnizori – facturi nesosite” evidenŃiază

aprovizionările de bunuri, lucrările executate şi prestările de servicii de către
furnizori, pentru care nu s-au întocmit facturi.
După conŃinutul economic, este cont de datorii iar după funcŃia
107
contabilă, cont de pasiv.
De menŃionat că acest cont funcŃionează asemănător cu 401
“Furnizori” sau 404 “Furnizori de imobilizări” cu menŃiunea că la recepŃia
bunurilor, lucrărilor, serviciilor, se creditează, alături de debitul conturilor de
stocuri şi/sau cheltuieli, în corespondenŃă cu debitul contului 4428 “Taxa pe
valoarea adăugată neexigibilă”:
4428 “TVA neexigibilă” = 408 “Furnizori – facturi nesosite”

Odată cu primirea facturii de la furnizor, în contabilitatea clientului se

efectuează următoarele înregistrări:
408 “Furnizori-facturi nesosite” = 401 “Furnizori”
şi
4426 “TVA deductibilă” = 4428 “TVA neexigibilă”

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate de entitatea

economică furnizorilor, pentru care nu s-au întocmit facturi.

4.2.2. Contabilizarea reducerilor de preŃ

Prin contractele încheiate cu clienŃii, furnizorii pot să acorde două

categorii de reduceri de preŃ: comerciale şi financiare.
Reducerile comerciale îmbracă forma: rabatului, remizei şi
risturnului.

Rabatul este o reducere acordată clienŃilor în situaŃia în care bunurile

livrate sunt necorespunzătoare calitativ, expedierea acestora s-a efectuat cu
întârziere sau bunurile livrate nu corespund cu cele comandate. De asemenea,
astfel de reduceri se acordă odată cu vânzarea bunurilor la sfârşit de serie,
vânzărilor aniversare sau vânzărilor promoŃionale.

Exemplu privind modul de înregistrare în contabilitate a rabatului:

Presupunem că furnizorul facturează unui client mărfuri în valoare de
100.000 lei, taxa pe valoarea adăugată, 19%, acordând un rabat de 5%.

108
 Factura întocmită de furnizor va cuprinde următoarele elemente:
- valoarea mărfurilor: 100.000
- rabat (5%) 5.000
---------------------------------------------------------------------------------
Baza de calcul a TVA 95.000
TVA deductibilă (19%) 18.050
---------------------------------------------------------------------------------
Valoarea totală a facturii 113.050
În contabilitatea celor doi parteneri, se efectuează următoarele
operaŃiuni:
I. În contabilitatea clientului.

a) recepŃia mărfurilor:
% = 401 “Furnizori” 113.050
371 “Mărfuri” 95.000
4426 “TVA deductibilă” 18.050

b) achitarea furnizorului din contul de la bancă:

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 113.050

II. În contabilitatea furnizorului.

a) facturarea mărfurilor:
4111 “ClienŃi” = % 113.050
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 95.000
4427 “TVA colectată” 18.050

b) încasarea contravalorii mărfurilor:

5121 “Conturi la bănci în lei” = 4111 “ClienŃi” 113.050

Remarcă. În situaŃia în care rabatul se acordă clientului ulterior

livrării bunurilor, operaŃiunea prezentată mai sus, presupune următoarele
înregistrări contabile:

I. În contabilitatea clientului.
a) recepŃia mărfurilor:
109
 % = 401 “Furnizori” 119.000
371 “Mărfuri” 100.000
4426 “TVA deductibilă” 19.000

b) înregistrarea facturii în roşu emisă de furnizor:

% = 401 “Furnizori” 5.950
371 “Mărfuri” 5.000
4426 “TVA deductibilă” 950
c) achitarea furnizorului:
401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 113.050

II. În contabilitatea furnizorului.

a) facturarea mărfurilor:
4111 “ClienŃi” = % 119.000
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 100.000
4427 “TVA colectată” 19.000

b) emiterea facturii în roşu:

4111 “ClienŃi” = % 5.950
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 5.000
4427 “TVA colectată” 950

c) încasarea contravalorii mărfurilor:

5121 “Conturi la bănci în lei” = 4111 “ClienŃi” 113.050

Remiza reprezintă o reducere comercială acordată de furnizori

cumpărătorilor permanenŃi, celor care comandă o anumită cantitate de bunuri,
pentru consideraŃie faŃă de cumpărători şi poziŃia acestora pe piaŃă.
Modul de înregistrare în contabilitate al remizei este asemănător cu cel
al rabatului.

Risturnul reprezintă o reducere acordată de furnizor, clienŃilor, de

regulă la finele anului, pentru întreaga cantitate de bunuri achiziŃionate în
cursul anului.
Exemplu privind modul de înregistrare în contabilitate a risturnului:
110
 Presupunem că în cursul anului, clientul a achiziŃionat de la furnizor
mărfuri în valoare de 200.000 lei, TVA 19%. La finele anului, clientul
primeşte factura în roşu pentru un risturn de 7% din valoarea mărfurilor
achiziŃionate.
OperaŃiunea prezentată, presupune următoarele înregistrări contabile:

I. În contabilitatea clientului.
% = 401 “Furnizori” 16.660
607 “Cheltuieli privind mărfurile” 14.000
4426 “TVA deductibilă” 2.660

II. În contabilitatea furnizorului.

411 “ClienŃi” = % 16.660
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 14.000
4427 “TVA colectată” 2.660

Reducerile financiare sunt denumite sconturi şi se acordă de regulă

clienŃilor care-şi achită datoriile înainte de scadenŃa acestora. Fiind reduceri
apărute în sfera afacerilor financiare, ele vor reprezenta pentru client un venit
financiar iar pentru furnizor o cheltuială financiară.
Exemplu privind modul de înregistrare în contabilitate a reducerilor
financiare:
Presupunem că furnizorul a livrat clientului mărfuri în valoare de
100.000 lei, TVA colectată 19%. Întrucât clientul a achitat contravaloarea
facturii înainte de scadenŃa stabilită prin contract, el beneficiază de un scont de
10%.
OperaŃia de achitare/ încasare şi obŃinere/acordare a scontului
presupune următoarele înregistrări contabile:

I. În contabilitatea clientului.

a) recepŃia mărfurilor
% = 401 “Furnizori” 119.000
371 “Mărfuri” 100.000
4426 “TVA deductibilă” 19.000

111
 b) primirea scontului
- conduce la înregistrarea scontului de decontare sub forma unui venit
în creditul contului 767 „Venituri din sconturi obŃinute”:
401 “Furnizori” = 767 „Venituri din sconturi obŃinute” 10.000

- conduce la o mărime a TVA deductibilă mai mică decât cea

înregistrată iniŃial:
401 “Furnizori” = 4426 „TVA deductibilă” 1.900

c) achitarea furnizorului
401 “Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 107.100

II. În contabilitatea furnizorului.

a) vânzarea mărfurilor
4111 “ClienŃi” = % 119.000
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 100.000
4427 “TVA colectată” 19.000

b) acordarea scontului:
- conduce la înregistrarea scontului de decontare sub forma unei
cheltuieli în debitul contului 667 „Cheltuieli privind sconturi ocordate”:
667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” = 4111 „ClienŃi” 10.000

- conduce la o mărime a TVA colectată mai mică decât cea înregistrată

iniŃial:
4427 „TVA colectat” = 4111 „ClienŃi” 1.900

c) încasarea facturii
5121 “Conturi la bănci în lei” = 4111 “ClienŃi” 107.100

Există în activitatea practică frecvente situaŃii în care clientul nu achită

contravaloarea bunurilor livrate de furnizor la termenele prevăzute în
contractul încheiat. În acest caz, furnizorii pot pretinde clienŃilor penalităŃi de
întârziere, care vor reprezenta pentru client, cheltuieli iar pentru furnizor,
112