PLATI

Presupunem ca o societate comerciala are de incasat 50.000 ron de la clientii sai prin
urmatoarele metode:

• 40.000 ron printr-un bilet la ordin scadent in data de 01.04.2009;

• 7.000 ron prin ordin de plata si
• 3.000 ron in numerar.

Inregistrarile contabile sunt :

  Acceptarea biletului la ordin scadent in 01.04.2009:

413 “ Efecte de primit de la clienti “   =  4111 ”Clienti”       40.000 ron

  Biletul la ordin , depus la banca si ajuns la scadenta este incasat:

5121 “ Conturi la banci in lei “     =   413 “ Efecte de primit de la clienti “    40.000 ron

  Incasarea prin ordin de plata a sumei de 7.000 ron:

5121 “ Conturi la banci in lei “      = 4111” Clienti “     7.000 ron

  Incasarea in numerar a sumei de 3.000 ron:

5311 “ Casa in lei “     = 4111 ”  Clienti”      3.000 ron

INCASARI

Presupunem ca o societate comerciala are de incasat 50.000 ron de la clientii sai prin
urmatoarele metode:

• 40.000 ron printr-un bilet la ordin scadent in data de 01.04.2009;

• 7.000 ron prin ordin de plata si
• 3.000 ron in numerar.

Inregistrarile contabile sunt :

  Acceptarea biletului la ordin scadent in 01.04.2009:

413 “ Efecte de primit de la clienti “   =  4111 ”Clienti”       40.000 ron

  Biletul la ordin , depus la banca si ajuns la scadenta este incasat:

5121 “ Conturi la banci in lei “     =   413 “ Efecte de primit de la clienti “    40.000 ron

  Incasarea prin ordin de plata a sumei de 7.000 ron:

5121 “ Conturi la banci in lei “      = 4111” Clienti “     7.000 ron

  Incasarea in numerar a sumei de 3.000 ron:

5311 “ Casa in lei “     = 4111 ”  Clienti”      3.000 ron

Garantiile de buna executie se incadreaza in categoria imobilizarilor
financiare si reprezinta sume retinute de catre beneficiar din contravaloarea lucrarilor
prestate de catre furnizor.

Exemplu. O societate comerciala hotaraste sa-si deschida o agentie noua, pentru care
incheie un contract de amenajare cu un constructor. In contract se stipuleaza garantie de
10% din valoarea lucrarilor. Valoarea lucrarilor este stabilita de 200.000 ron.

Inregistrarile contabile, conform ordinului 1752/2005 , la beneficiar sunt :

1. inregistrarea facturii de la furnizor in suma de 200.000 ron:

231 ” imobilizari corporale in curs de executie ” = 404 ” Furnizori de imobilizari ” 200.000

2. constituirea garantiei de buna executie :

404 ” Furnizori de imobilizari ” = 167 ” Alte imprumuturi si datorii asimilate ” 20.000 ron

3. plata facturii catre furnizor :

404 ” Furnizori de imobilizari ” = 5121 ” Conturi la banci ” 180.000 ron

4. la sfarsitul perioadei de garantie, daca nu s-au inregistrat situatii care sa solicite

garantia, aceasta se restituie care furnizor

167 ” Alte imprumuturi si datorii asimilate” = 5121 ” Conturi la banci ” 20.000 ron

Inregistrarile contabile la furnizor :

1. emiterea facturii pentru lucrarile prestate in suma de 200.000 ron:

411 “Clienti ” = 704 ” Venituri din lucrari executate si servicii prestate ” 200.000

2. inregistrarea garantiei :

2678 ” Alte creante imobilizate” = 411 ” Clienti ” 20.000

3. incasarea partiala a facturii :

5121 ” Conturi la banci” = 411″ Clienti ” 180.000

4. Incasarea ulterioara a contravalorii garantiei 20.000

ALTE TAXE IMPOZITE SI VARSAMINTE ASIMILATE

Contabilitate acestor impozite se tine cu ajutorul contului 446 Alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate.
In aceasta categorie se pot reflecta diverse tipuri de impozite si taxe printre care :

• impozitul pe dividende
• accizele
• impozitele si taxele locale
• taxele vamale
• fondul pentru mediu, etc.

Exemple de monografii contabile :

1. inregistrarea impozitului pe cladiri:

635 ” Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte assimilate” = 446 ” Alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate”

2. plata impozitului pe cladiri

446 ” Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ” = 5121 ” Conturi la banci in lei ”

3. plata accizei din banca

446 ” Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate” = 5121 ” Conturi la banci in lei ”

4. acciza sa integreaza in valoarea materiilor prime

301 ” Materii prime” = 446 ” Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ”

5. evidenta obligatiei de plata privind impozitul pe dividende :

457 ” Dvidende de plata ” = 446 ” Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate “

MONOGRAFIE CLIENTI

Decontarile cu clientii se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul contului 411 “Clienti “,

dezvoltat in doua conturi de gradul 2:

• 4111 Clienti si
• 4118 Clienti incerti sau in litigiu

In cazul in care s-au efectuat livrari catre clienti sau prestari de servicii pentru care inca nu s-
au emis facturi, la sfarsitul perioade se inregistreaza valoarea acestora in contul 418 Clienti
facturi de intocmit.

Exemple:

1. vanzare de produse finite :

4111 Clienti = %
701 Venituri din vanzarea produselor finite
4427 Tva colectata

2. incasarea facturilor de la clienti prin banca:

5121 Conturi la banci = 4111 Casa

3. In cazul in care se constata ca la scadenta clientul nu isi onoreaza obligatia se

decide actionarea lui in justitie pentru recuperarea sumei aferente :

4118 Clienti incerti si in litigiu = 4111 Clienti

4. In cazul in care clientul devine insolvabil si nu isi mai poate achita obligatia :

654 Pierderi din creante si debitori diversi = 4118 Clienti incerti si in litigiu

5. Daca debitul se reactiveaza , clientul devenind solvabil, se inregistreaza :

4111 Clienti = 754 ” Venituri din creante reactivate ”

6. inregistrarea la sfarsit de luna a livrarilor/prestarilor pentru care nu s-a emis

factura :

418 Clienti facturi de intocmit = %

701 Venituri din vanzarea produselor finite
4428 Tva neexigibila

7. emiterea facturilor aferente pct. 3

4111 Clienti = 418 Clienti facturi de intocmit

4428 Tva neexigibila = 4427 Tva colectata

Conform codului fiscal pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creanţelor incerte
sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 22, precum si
pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate,
in alte situaţii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In această situatie, contribuabilii
care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea
din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana
debitoare, după caz.
SALARII

Posted on 13 December 2008

Problemele legate de salarizare ocupa un loc extrem de important in conducerea

contabilitatii unei persoane juridice.

Legislatia care reglementeaza relatiile de munca este extrem de complexa ( Codul Fiscal,
Codul muncii, etc) si sensibila la interpretari. De aceea, companiile cu un numar mare de
angajati prefera sa externalizeze serviciile de salarizare in felul acesta beneficiind de
consultanta specializata si pastrand astfel un grad mai mare de confidentialitate in ce
priveste salariile diversilor angajati.

In prezentul articol ne propunem sa detaliem monografiile contabile care se utilizeaza la

inregistrarea salariilor, urmand ca in articolul Tipuri de contributii si cote sa urmarim probleme
legate de continutul acestor obligatii.
1. Plata avansului chenzinal : se acorda un avans chenzinal achitat prin banca

Marea majoritate a firmelor mijlocii si mari efectueaza doua plati catre angajati : una sub
forma de avans (ex in 25 a lunii curente ) si una sub forma de lichidare (ex in 10 a lunii
urmatoare) . Aceasta este perceputa de regula ca o actiune efectuata in beneficiul
angajatilor.

425 ” Avansuri acordate personalului ” = 5121 ” Banca ”

2. Inregistrarea cheltuielii cu remuneratia

641 ” Cheltuieli cu salariile personalului ” = 421 ” Personal salarii datorate”

Exista atat obligatii datorate de angajat cat si obligatii datorate de angajator . Ambele obligatii
se platesc de catre angajator la bugetul de stat pana in data de 25 a lunii urmatoare.

3. Inregistrarea retinerilor de la salariat sub forma contributiilor obligatorii (sanatate,

CAS,
somaj) sau sub forma contributiilot rezultate din relatiile angajatului cu tertii (popriri,
chirii , etc)

421 ” Personal salarii datorate” = %

4372 “Contributia personalului la fondul de somaj ”
4314 ” Contribuţia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate”
4312 “Contributia personalului la asigurarile sociale ”
444 ” Impozitul pe venituri de natura salariilor”
427 “Retineri din salarii datorate tertilor ” (ex. chirii, rate, popriri)
428 “Retineri” (garantii, imputatii)
425 “Avansuri retinute”
4. Contributii datorate de angajator

4.1 Contributii la asigurarile sociale

6451.01 “Contributia unitatii la asigurarile sociale ” = 4311 “Contributia unitatii la asigurarile

sociale ”

4.2 Contributia la asigurari sociale de sanatate

6453 .01 ” Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate ” = 4313

“Contributia
angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate ”

4.3 Contributia la fondul de somaj

6452 “Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj ” = 4371 “Contributia unitatii la fondul de
somaj”

4.4 Fond garantare plata creantelor salariale:

6454 = 4373

4.5 Comision ITM

635.01 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ” = 446 “Alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate”

4.6 Varsaminte persoane cu handicap

635.02 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ” = 447 “Fonduri speciale -
taxe si varsaminte asimilate ”

4.7 Contributia la fondul de risc si accidente

6451.02 ” Contributia unitatii la asigurarile sociale “= 4315

4.7 Contributia pentru concedii si indemnizatii

6455 = 4316
TICHETE DE MASA

Posted on 10 December 2008

Din punct de vedere fiscal valoarea tichetelor de masa acordate in limita stabilita potrivit legii
tichetelor este integral deductibila la calcului profitului impozabil (Legea 571/2003 cu
modificarile si completarile ulterioare). Exista cateva restrictii in acorarea tichetelor de masa .
Conform legii 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, angajatorii nu pot acorda mai
mult de un tichet de masa pentru fiecare zi lucratoare din luna pentru care se face
distribuirea .

De asemenea, nu beneficiaza de tichete de masa acei salariati aflati in deplasare care

beneficiaza de diurna sau salariatii care potrivit unor dispozitii legale au dreptul la masa
gratuita , la indemnizatie sau alocatie de hrana.

Valoarea nominala inscrisa pe tichetul de masa nu poate depasi valoarea integral stabilita.

Acordarea tichetelor de masa a aparut ca un rezultat al dorintei de imbunatatire a conditiilor

de lucru ale angajatilor. Beneficiul este avantajos atat pentru angajator care isi poate deduce
integral cheltuielile aferente acestora cat si pentru angajat ( si cu precadere pentru cei cu
venituri mici si mijlocii ).

Legea impune de asemenea ca angajatorul sa achite unitatii emitente, in avans , atat

contravaloarea tichetelor de masa cat si costul imprimarii acestora.

Exista de asemenea limitari si in ce priveste natura bunurilor care pot fi cumparate cu tichete.
Acestea pot fi folosite pentru achizitionarea de produse alimentare sau pentru plata in
restaurante. Nu se pot achizitiona bauturi, alcool, produse cosmetice, etc.

Monografia contabila este :

Pentru valoarea tichetelor :

5328 “Alte valori ” = 401 ” Furnziori ”

Pentru valoarea imprimatelor :

% = 401 “Furnziori ”
628 ” Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi ”
4426 ” Tva deductibila”

642 ” Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor ” = 5328 “Alte valori “

STOCURI

Posted on 07 December 2008

Definitia si componenta stocurilor este prezentata pe larg in Ordinul 1752/2005 si modificarile

sale ulterioare.

Stocurile sunt active circulante:

a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
b) in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a
activitatii; sau
c) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza sa fie
folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.

Componenta :
a) marfuri ( bunuri pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii sau produsele
predate spre vanzare magazinelor proprii;
b) materii prime care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in
produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata;
c) materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile)
care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de
regula, in produsul finit;
d) materiale de natura obiectelor de inventar;
e) produse, si anume:
- semifabricate (produse al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de
fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie)
sau se livreaza tertilor);
- produse finite , adica produse care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si
nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul entitatii, putand fi depozitate in vederea
livrarii sau expediate direct clientilor;
- rebuturi, materiale recuperabile si deseuri;
f) animale si pasari, respectiv animale nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei,
purcei, manji si altele) crescute si folosite pentru reproductie, animale si pasarile la
ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum si animalele pentru
productie - lana, lapte si blana;
g) ambalaje, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate
produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia
restituirii in conditiile prevazute in contracte;
h) productie in curs de executie, reprezentand productie care nu a trecut prin toate
fazele (stadiile) de prelucrare prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele
nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. In cadrul
productiei in curs de executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile, precum
si studiile in curs de executie sau neterminate.
In cadrul stocurilor se includ si bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in
consignatie la terti, care se inregistreaza distinct in contabilitate pe categorii de stocuri.
Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni economice,
fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise.

Este necesar sa se asigure:

a) receptionarea tuturor bunurilor materiile intrate in entitate si inregistrarea acestora la
locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in
consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. In contabilitate,
valoarea acestor bunuri se inregistreaza in conturi in afara bilantului;
b) in situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in
mod cert in proprietatea entitatii, se procedeaza astfel:
- bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitate
cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare;
- bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrate in
gestiune;
c) in cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesiri
din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:
- bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate in
conturi in afara bilantului;
- bunurile livrate dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de
depozitare cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune
potrivit legii;
d) bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se
inregistreaza la intrari si, respectiv, la iesiri, atat în gestiune, cat si in contabilitate, potrivit
contractelor încheiate.
AVANSUL DE TREZORERIE SI DECONTUL DE CHELTUIELI

Avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispozitia angajatilor societatii sau

administratorilor pentru a efectua anumite plati in numele societatii.

Reflectarea in contabilitate a a avansurilor de trezorerie se realizeaza prin intermediul

contului 542 “Avansuri de trezorerie “.

Exemple :

- Acordarea unui avans de trezorerie catre un salariat care urmeaza sa plece intr-o
delegatie - suma de 500 ron

542 ” Avansuri de trezorerie” = 5311 “Casa in lei ” 400

- Angajatul se reintoarce din delegatie si depune la contabilitate decontul pe care

reflecta urmatoarele cheltuieli : cazare 300 ron plus TVA, cheltuieli cu diurna 32,5 ron.

%        = 542 ” Avansuri de trezorerie “               357

625                                                                300
“cheltuieli cu deplasari detasari si transferuri”
4426                                                               57

625 = 542 ” Avansuri de trezorerie “                   32,5

- Restituirea avansului neutilizat

5311″ Casa in lei ” = 542 ” Avansuri de trezorerie ” 10,5 ron

Modul in care se realizeaza acest circuit : solicitare avans de trezorerie, depunere decont,
restituire avans, modul de intocmire a documentelor si termenele de depunere sunt
reglementate intern, prin decizii ale conducerii societatii.

Din punct de vedere fiscal, diurna poate avea o componenta deductibila si una
nedeductibila . Conform Codului Fiscal, art. 21 pct.3 lit b) au deductibilitate limitata : “suma
cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si
in strainatate in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice ”

Pentru institutiile publice nivelul diurnei se stabileste confrom HG 1860/2006 (la 13 ron ). Prin
urmare diurna maxima deductibila pentru deplasari in tara va fi 13 ron*2,5 = 32,5 ron.

In exemplul de mai sus, diurna este integral deductibila. Daca societatea insa a decis
stabilirea unei diurne la un nivel superior acestei limite, la inregistrarea deconturilor diferenta
intre suma stabilita de societate si plafonul de 32,5 ron/zi va fi inregistrata ca si cheltuiala
nedeductibila.
IMOBILIZARI CORPORALE

Conturile cu ajutorul carora se realizeaza evidenta imobilizarilor corporale sunt cuprinse in

grupele:

- 21 ” imobilizari corporale “;

- 28 ” Amortizari privind imobilizarile ” si

- 23 ” Imobilizari in curs de executie si avansuri pentru imobilizari “.

Exista pe langa acestea si alte conturi cum ar fi conturile : 6583 ” Cheltuieli privind activele
cedate si alte operatii de capital “, 6811 ” Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizarilor”, 7583 ” Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital “, 8031 ”
imobilizari corporale luate cu chirie ” care sunt utlizate in corespondenta cu conturile mai sus
mentionate pentru a reflecta anumite operatii precum : casare, amortizarea , transferul.

Exemplu de monografie contabile :

Se achizitioneaza un utilaj de productie la pretul de 50.000 ron plus TVA. Pe aceeasi factura
sunt
trecute si cheltuieli de montare in suma de 600 ron plus TVA si materiale accesorii
(consumabile) in suma de 200 ron plus TVA. Se inregistreaza amortizarea masinii avand in
vedere ca durata de viata stabilita de comisia tehnica este de 5 ani.

Notele contabile sunt :

- achizitionarea mijlocului de transport tinand cont de urmatoarele:

- cheltuielile de montare se includ in valoarea utilajului fiind cheltuieli efectuate in vederea
aducerii bunului in forma necesara pentru a putea functiona;
% = 404 ” Furnizori de imobilizari ” 60.452
2133 ” Mijloace de transport ” 50.600
3028 ” Alte materiale consumabile ” 200
4426 “TVA deductibila ” 9.652
Atentie !!! contul de furnizori care se utilizeaza pentru contabilizarea imobilizarilor este
404.

- Plata datoriei catre furnizorul echipamentului :

404 = 5121 60.452
amortizarea lunara a echipamentului : 50.600/ (5ani *12) = 843 ron
6811 “Ch. de expl. privind amortizarea imobilizarilor” = 2813 ” Amortizarea imobilizarilor” 843

2. Dupa primul an de utilizare se decide vanzarea masinii , pentru aceasta gasindu-se un

cumparator dispus sa achite 60.000 plus TVA.
Vanzarea :
461 ” Debitori diversi ” = % 71.400
7583 ” Venituri din cedarea activelor si alte op. de capital” 60.000
4427 ” Tva colectata ” 11.400

• scoatere din evidenta a masinii : valoarea amortizata = 843 ron

• % = 2133 50.600
2813 843
6583 49.757
• incasarea creantei:
5121 = 461 71.400
CONTURI CURENTE LA BANCI

Disponibilitatile aflate in conturi bancare se inregistreaza cu ajutorul contului 512 “ Conturi curente la
banci “ care face parte din grupa 51 “ Conturi la banci “ si care se detaliaza pe 3 conturi de gradul 2:

- 5121 “ Conturi la banci in lei “

- 5124 “ Conturi la banci in valuta”

 - 5125 ” Sume in curs de decontare ”

Pentru disponibilitatile banesti pastrate in conturi bancare, bancile acorda entitatilor

economice dobanzi . Acestea se reflecta prin contul 518 “ Dobanzi “ care se detaliaza pe
doua conturi de gradul 2 :

 - 5186 “ Dobanzi de platit “ si

 - 5187 “ Dobanzi de incasat

Monografii contabile :

- inregistrarea dobanzii achitate catre banca in suma de 100 ron:

666 “ Cheltuieli privind dobanzile “ = 5121 “ Conturi la banci in lei “ 100

- incasarea dobanzii aferente contului la banci in lei :

5121 “ Conturi la banci in lei “ = 766 “ Venituri din dobanzi “

- inregistrarea dobanzilor care se datoreaza bancii in luna curenta si care urmeaza a fi

achitate in luna urmatoare :

666 “ Cheltuieli privind dobanzile “ = 5186 “ Dobanzi de platit “

- achitarea datoriei catre banca in luna urmatoare:

5186 “ Dobanzi de platit “ = 5121 “ Conturi la banci in lei “

 VARIATIA STOCURILOR

Contul 711- “Variatia stocurilor ”

Contul 711 este un cont bifunctional, iar intelegerea modului sau de functionare este foarte
importanta pentru contabilizarea productiei.

Contul se :

• crediteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor si productiei

neterminate obtinute si cu diferentele de pret aferente;

• debiteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor sau productiei

neterminate iesite din gestiune si cu diferentele de pret aferente;

• rulajul creditor reprezinta costul de productie al productiei obtinute in cursul perioadei;

• rulajul debitor reprezinta costul de productie al productiei iesite in cursul perioadei;

• soldul final creditor reprezinta variatia in plus (cresterea ) a stocului de produse fata de
inceputul perioadei;

• soldul final debitor reprezinta variatia in minus (diminuarea) a stocului de produse

fata de inceputul perioadei.

Exemplu :

O entitate detine la inceputul perioadei un stoc de produse finite de 200 buc. inregistrate la
cost de productie de 100 lei/buc. Pe parcursul perioadei s-au mai produs 500 buc. pentru
care s-au efectuat urmatoarele cheltuieli:
- materii prime : 3.000 ron;
- materiale auxiliare : 1.500 ron;
- colaboratori : 600 ron;
-energia electrica facturata : 400 ron plus TVA , achitata in numerar;
Se livreaza 600 buc la pret de vanzare de 15 ron/buc plus TVA, creanta incasandu-se prin
banca. Scoaterea din evidenta a produselor livrate se face utilizand metoda FIFO.

a) in cazul in care se utilieaza metoda inventarului permanent, monografiile contabile vor fi :

• cheltuieli cu materii prime:

601 = 301     3.000 ron

• cheltuieli cu materialele auxiliare :

6021 = 3021     1.500 ron

• cheltuieli cu colaboratorii :

621 = 401     600 ron

• cheltuieli cu energia electrica achitata in numerar :

%     =     5311     476 ron

605                      400 ron
4426                      76 ron

• obtinerea produselor finite:

345 = 711     5.500 ron

Nota. Costul de productie total se obtine astfel: 3.000 + 1.500 +600+400 = 5.500. Costul
unitar: 5.500/500 = 11 ron/buc.

• livrarea produselor produselor finite:

411 =   %       10.710 ron

           701      9.000 ron
          4426     1.710 ron

• scoaterea din evidenta a produselor finite: 200 buc * 10 ron/buc + 400 buc * 11 ron/buc =
6.400 ron;

711 = 345     6.400 ron

• incasarea contravalorii produselor vandute :

5121 = 4111     10.710 ron

In urma acestor operatii, contul 711 va avea un rulaj debitor de 6.400 ron si un rulaj creditor
de 5.500 ron, deci un sold final debitor de 900 ron. Inchiderea acestui cont se va efectua in
mod similar conturilor de cheltuieli, astfel:

121 = 711     900 ron

b) in cazul in care se utilieaza metoda inventarului intermitent, monografiile contabile vor fi :

• scoaterea din gestiune a produselor aflate in sold la inceputul perioadei: 200 buc *10
ron/buc;

711 = 345     2.000 ron

• vanzarea produselor:
411 =     %         10.710 ron
            701        9.000 ron
          4427         1.710 ron

• incasarea contravalorii produselor vandute:

5121 = 411     10.710 ron

• stabilirea prin inventariere a a stocului final de produse finite : 100 *11 ron/buc =1.100 ron

345 = 711      1.100 ron

CONTABILITATEA STOCURILOR

Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si a productiei in curs de executie se realizeaza prin

conturile din clasa 3 ” Conturi de stocuri si productie in curs de executie “.

In cadrul planului de conturi general, din clasa a 3-a face parte grupa 30 ” stocuri de materii
prime si materiale” , cu urmatoarele conturi sintetice :

• 301 ” Materii prime ” (materiile prime sunt bunuri care participa direct la fabricarea
produsului , in
care se regasesc integral sau partial , fie in starea lor initiala , fie transformate.

• 302 ” Materiale consumabile ” ( bunuri care participa sau ajuta la procesul de productie sau
de
exploatare, fara a se regasi de regula in produsul finit )

• 303 ” Materiale de natura obiectelor de inventar ” ( bunuri care nu indeplinesc cumulativ

conditiile
pentru a fi incluse in categoria imobilizarilor corporale, echipamente de lucru, de protectie,
piese de schimb, baracamente si amenajari provizorii, etc)

• 308 ” Diferente de pret la materii prime si materiale ” (cont rectificativ al valorii de

inregistrare a
materiilor prime si materialelor care tine evidenta diferentelor nefavorabile - in plus sau
favorabile - in minus dintre costul de achizitie si pretul standard aferente materiilor prime,
materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar)

Conturile de stocuri si productie in curs de executie sunt conturi de activ. Se debiteaza cu

valoarea stocurilor intrate in gestiunea entitatii prin achizitionare de la furnizori , realizate din
productia proprie si din alte surse si se crediteaza cu valoarea stocurilor iesite din gestiunea
unitatii patrimoniale prin consum, vanzare si alte destinatii.

Continutul conturilor de stocuri se evindetiaza diferit in functie de metoda inventarului folosit

(permanent sau intermitent, astfel:

a. in cazul folosirii metodei inventarului permanent, conturile de stocuri si comenzi in curs

de executie se debiteaza cu intrarile de valori materiale si se crediteaza cu iesirile de valori
materiale pe masura ce se realizeaza aceste operatiuni;
b. in cazul folosirii metodei inventarului intermitent, la incheierea exercitiului, in debitul
conturilor se inregistreaza stocurile de la sfasitul perioadei, determinate prin inventariere, iar
la deschiderea exercitiului, in credit, stocurile de la inceputul perioadei in categoria
cheltuielilor, pentru perioada urmatoare de gestiune in cazul materialelor si marfurilor si ca
venituri, in cazul produselor si productiei in curs de fabricatie.

Monografii contabile :
A. in cazul utilizarii inventarului permanent

Exemplu 1 : o entitate care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie detine un stoc initial de
200 kg, evaluat la cost de achizitie 0,80 ron/kg. In cursul lunii cumpara materii prime astfel:
600 kg la1 ron/kg plus TVA achitate prin banca, la care s-au platit in numerar cheltuieli de
transport in valoare de 60 ron plus TVA. S-a efectuat un consum de materii prime de 700 kg,
evaluat dupa metoda LIFO.

o achizitionare de materii prime conform facturii:

% = 401 714
301 600
4426 114
o cheltuieli de transport achitate in numerar:

% = 5311 71
301 60
4426 11

o achitare cu ordin de plata a materiilor prime :

401 =5121 714

o consum de materii prime conform bonului de consum

601 = 301 740

Nota: Costul de achizitie unitar al materiilor prime achizitionate este : (600+60):600 =1,10 lei/
kg
Valoarea consumului avand in medere metoda utilizata este : 600*1,10 +100*0,80 =740

Exemplu 2: O entitate care tine evidenta stocurilor la prêt standard prezinta la inceputul lunii
noiembrie urmatoarea situatie privind materiile prime :
- stoc initial : 200 kg * 2 ron/kg (pret standard);
- diferente de pret aferente stocului intial : 20 ron;
- achizitie in numerar : 500 kg la pret 2,10 ron/ Kg plus TVA, conform facturii;
- consum de materiale : 600 kg

o achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 2 ron/kg.

% = 401 1.249
301 1.000
308 50 ( (2,10- 2 )*500=50)
4426 199 (1050 *0,19 = 199)

o achitarea in numerar a facturii :

401 = 5311 1.249

o consum de materiale inregistrate la pret standard (600 kg * 2 roni/kg= 1.200 ron)

601 = 301 1.200

Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= 0,05

o diferente de pret aferente consumului de materiale : 1.200* 0,5 = 60 ron

601 = 308 60

Ce se intampla atunci cand pretul de achizitie este sub valoare pretului standard ?

- presupunem acelasi exemplu ca si mai sus , cu deosebirea ca pretul de achizitie este 1,8
ron/kg.

Monografiile contabile in acest caz vor fi:

o achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 1,8 ron/kg.

% = 401 1.071
301 1.000
308 100
4426 171

o achitarea in numerar a facturii :

401 = 5311 1.071

o consum de materiale inregistrate la pret standard (600 kg * 2 ron/kg= 1.200 ron)

601 = 301 1.200

Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= -0,0571

o diferente de pret aferente consumului de materiale : 1.200 * -0,0571

601 = 308 68,52

B. In cazul utilizarii inventarului intermitent

Exemplu1. O entitate care utilizeaza metoda inventarului intermitent tine evidenta stocurilor
la cost de achizitie . Stocul initial de combustibil evaluat la costul de achizitie, care se include
in cheltuieli este de 200 ron . S-a efectuat o cumparare de combustibil de 500 ron plus TVA
cu plata in numerar.
La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de combustibil de 100 ron.

o includerea in cheltuieli a a soldului initial de combustibil pornind de la premisa ca se vor

consuma in cursul perioadei :

6022 = 3022 200 ron

o achizitionarea de combustibil cu plata in numerar :

% = 5311 595 ron

6022 500
4426 95
o inregistrarea stocului final de combustibil stabilit la inventariere:

6022 = 3022 100

Exemplu2. Presupunem un stoc initial de materii prime evaluate la cost de achizitie de 0,90
ron/l, 400 l, care se include in cheltuieli. S-a efectuat o cumparare de de materii prime : 600 l,
la pret de facturare de 1 ron plus TVA , achitate dintr-un avans de trezorerie. Cheltuieli de
transport : 60 ron plus TVA care se achita in numerar. La inventariere s-a constatat un stoc
de materii prime de 200 l, care se evalueaza conform metodei costului mediu ponderat.

o includerea in cheltuieli a soldului initial :0,90 ron/l * 400 l =360 ron

601 = 301 360 ron

o receptia materiilor prime achitate printr-un avans de trezorerie:

% = 542 714
601 600
4426 114

o cheltuieli de transport achitate in numerar :

% = 531 71
601 60
4426 11

Nota :Costul efectiv unitar al materiilor prime intrate (600+60):600= 1,10 ron/l
Costul unitar mediu ponderat (360 + 660) :1000 = 1,02 ron/l

o inregistrarea stocului final de materii prime stabilit prin inventariere : 200 * 1,02 ron/l=204
ron

601 = 301 204