Cateva aspecte de baza privind achizitiile

intracomunitare
Ce trebuie sa verificam la documentele primite atunci cand facem o achizitie
intracomunitara?

Cel mai important este sa fie trecut corect codul de TVA pentru ambele firme.

Validitatea codului de TVA al partenerului se poate verifica pe adresa urmatoare:

http://ec.europa.eu/taxation_customs/vies/vatResponse.html

Celelalte elemente care trebuie verificate sunt: data facturii, descrierea produselor sau
serviciilor achizitionate, datele complete ale partenerilor, etc. Pentru achizitiile
intracomunitare facturile ar trebui in general emise de partener cu TVA 0 , urmand ca dvs
sa inregistrati taxare inversa.

n cazul unei achiziii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care
ar interveni faptul generator pentru livrri de bunuri similare, n statul membru n care se
face achiziia.n cazul unei achiziii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei
intervine n cea de-a 15-a zi a lunii urmtoare celei n care a intervenit faptul
generator.Prin excepie, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii sau, dup
caz, la data emiterii autofacturii , dac factura sau autofactura este emis nainte de cea
de-a 15-a zi a lunii urmtoare celei n care a intervenit faptul generator.

In cazul in care nu s-a primit factura de achizitii intracomunitare pana in 15 a lunii

urmatoare, persoana impozabil va emite o autofactur pentru fiecare transfer pe care l-a
efectuat n alt stat membru i pentru fiecare achiziie intracomunitar efectuat n
Romnia .

Inregistrarea in Registrul Operatorilor Intracomunitari

Persoanele impozabile i persoanele juridice neimpozabile au obligaia nscrierii n ROI,

astfel:

la data solicitrii nregistrrii n scopuri de TVA a persoanelor impozabile i persoanelor

juridice neimpozabile, dac intenioneaz s efectueze una sau mai multe operaiuni
intracomunitare;

nainte de efectuarea operaiunilor intracomunitare, de ctre persoanele nregistrate n

scopuri de TVA potrivit art. 153 i 153 indice 1 din CF.
n cazul persoanelor impozabile pentru care legea prevede c nregistrarea n scopuri de
TVA potrivit art. 153 din CF devine valabil cu data de 1 a lunii urmtoare depunerii
cererii de nregistrare, nscrierea n ROI opereaz cu data comunicrii deciziei, dar nu
nainte de data nregistrrii n scopuri de TVA.

Atentie ! Persoanele care nu figureaz n ROI nu au un cod valabil de TVA pentru

operaiuni intracomunitare, chiar dac acestea sunt nregistrate n scopuri de TVA .

Cand nu trebuie sa te inscrii in ROI ?

n ROI nu se nscriu:

persoanele impozabile i persoanele juridice neimpozabile care nu sunt nregistrate n

scopuri de TVA;

persoanele impozabile care au ca asociat sau administrator o persoan mpotriva creia

s-a pus n micare o aciune penal i/sau au nscrise n cazierul judiciar infraciuni n
legtur cu operaiuni intracomunitare.

Persoanele impozabile i persoanele juridice neimpozabile care efectueaz achiziii

intracomunitare ce nu depesc plafonul de 10.000 euro la cursul din data aderrii
nu au obligaia nregistrrii n scopuri de TVA conform art. 153 indice 1 din CF i
nici n ROI.

Depunerea declaratiei 092

Contribuabilii persoane juridice i persoane fizice, care desfoar activiti economice n

mod independent sau exercit profesii libere i au efectuat achiziii intracomunitare de
bunuri n cursul unei luni, sunt obligate s-i modifice perioada fiscal devenind pltitori
de TVA lunar.

Aceste persoane au obligaia ca n maxim 5 zile lucrtoare de la finele lunii n care

intervine exigibilitatea achiziiei intracomunitare care genereaz aceast obligaie, s
depun la organele fiscale Declaraia de meniuni privind schimbarea perioadei fiscale
pentru persoanele impozabile nregistrate n scopuri de TVA, care utilizeaz trimestrul
calendaristic ca perioada fiscal i care efectueaz o achiziie intracomunitar taxabil n
Romania, formular 092.

Depunerea declaratiei 390 (declaratia recapitulativa)

Declaraia recapitulativ se depune lunar pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare

unei luni calendaristice.

Persoanele impozabile nregistrate n scopuri de TVA depun declaraia recapitulativ

numai pentru lunile calendaristice n care ia natere exigibilitatea taxei pentru:
 livrri intracomunitare de bunuri care au locul n Romnia i care sunt scutite de tax
potrivit prevederilor art. 143 alin. (2) lit. a) i d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
Fiscal (CF), cu modificrile i completrile ulterioare;

livrri ulterioare de bunuri efectuate n cadrul unei operaiuni triunghiulare care se

declar drept livrri intracomunitare cu cod T n Romnia;

prestri de servicii intracomunitare efectuate de persoane impozabile stabilite n

Romnia n beneficiul unor persoane impozabile stabilite n Comunitate, altele dect cele
scutite de TVA n statul membru n care acestea sunt impozabile;

achiziii intracomunitare de bunuri taxabile care au locul n Romnia;

achiziii intracomunitare de servicii, efectuate de persoane impozabile stabilite n

Comunitate n beneficiul unor persoane impozabile stabilite n Romnia.

Depunerea declaratiei intrastat

Aceasta este conditionata de indeplinirea anumitor criterii de marime.

Obligaia furnizrii datelor Intrastat revine operatorilor economici care ndeplinesc

urmtoarele condiii:

sunt nregistrai n scopuri de tax pe valoare adaugat (au cod de identificare fiscal);

realizeaz schimburi de bunuri cu alte state membre ale Uniunii Europene;

valoarea total anual a schimburilor de bunuri pentru fiecare din cele dou fluxuri,
introduceri respectiv expedieri, depete pragul valoric Intrastst stabilit pentru fiecare
an.

Pragurile valorice stabilite pe anul 2012 sunt:

900.000 lei pentru expedieri intracomunitare de bunuri;

300.000 lei pentru introduceri intracomunitare de bunuri;

Exist dou categorii de operatori:

operatorii economici care n anul anterior au depit pragurile valorice stabilite pentru
anul n curs vor transmite declaraia Intrastat pentru toate lunile anului;

operatorii economici care depesc pragurile valorice n cursul anului, transmit

declaraia Intrastat ncepnd cu luna n care au fost depite pragurile valorice.
Termenul limita de transmitere a datelor Intrastat la INS il reprezinta intotdeauna data de
15 a lunii urmatoare celei de referinta.

Accizele
Unul dintre impozitele reglementate de codul fiscal se refera la accize. Marea majoritate a
agentilor economici nu sunt afectati de acest impozit dar unele notiuni de baza ar trebui
sa le retinem cu totii, chiar daca nu avem legatura cu acest domeniu.

Mai ales in grilele pentru examentul de consulant fiscal se regasesc adesea intrebari
legate de acest capitol.

Pentru ce datoram accize ?

Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat
pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import:

a) bere;
b) vinuri;
c) bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) tutun prelucrat;
g) produse energetice;
h) energie electrica.

Acestea sunt ceea ce codul fiscal denumeste produse accizabile.

Antrepozitul fiscal este , asa cum l-am definit intr-un articol precedent , locul aflat sub
controlul autoritatii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse,
transformate, detinute, primite sau expediate in regim suspensiv de catre antrepozitarul
autorizat, in exercitiul activitatii, in anumite conditii prevazute de codul fiscal si de
norme.

Regimul suspensiv este regimul fiscal conform caruia plata accizelor este suspendata pe
perioada producerii, transformarii, detinerii si deplasarii produselor.

Produsele mentionate la punctele a)-h) sunt supuse accizelor n momentul producerii lor
pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor n acest teritoriu.

Acciza este exigibila in momentul eliberarii pentru consum sau cand se constata pierderi
sau lipsuri de produse accizabile.
Eliberarea pentru consum reprezinta:
a) orice iesire, inclusiv ocazionala, a produselor accizabile din regimul suspensiv;
b) orice productie, inclusiv ocazionala, de produse accizabile in afara regimului
suspensiv;
c) orice import, inclusiv ocazional, de produse accizabile cu exceptia energiei electrice,
gazului natural, carbunelui si cocsului -, daca produsele accizabile nu sunt plasate in
regim suspensiv;
d) utilizarea de produse accizabile in interiorul antrepozitului fiscal altfel decat ca materie
prima;
e) orice detinere in afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost
introduse in sistemul de accizare, in conformitate cu prezentul titlu;
f) receptia, de ctre un operator nregistrat sau nenregistrat, de produse accizabile,
deplasate de la un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene.

Eliberarea pentru consum se considera si detinerea in scopuri comerciale de catre un

comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate in consum in alt stat membru sau
au fost importate in alt stat membru si pentru care acciza nu a fost platita in Romania.
Conform art. 168 din codul fiscal este interzisa producerea de produse accizabile in afara
antrepozitului fiscal.
De asemenea, este interzisa detinerea unui produs accizabil in afara antrepozitului fiscal,
daca acciza pentru acel produs nu a fost platita.

Aceste doua prevederi nu se aplica pentru berea, vinurile si bauturile fermentate, altele
decat bere si vinuri, produse in gospodariile individuale pentru consumul propriu. De
asemenea, nu se aplica pentru energie electrica, gaz natural, carbune si cocs.

Productia si/sau depozitarea produselor accizabile, acolo unde acciza nu a fost platit, pot
avea loc numai intr-un antrepozit fiscal. Un antrepozit fiscal poate fi folosit numai pentru
producerea si/sau depozitarea de produse accizabile. Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit
pentru vanzarea cu amanuntul a produselor accizabile. Detinerea de produse accizabile in
afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada platii accizelor, atrage
plata acestora. Fac exceptie antrepozitele fiscale care livreaza produse energetice catre
avioane si nave sau furnizeaza produse accizabile din magazinele duty free, in conditiile
prevazute in norme.

Documente fiscale

Pentru produsele accizabile, altele decat cele marcate, care sunt transportate sau detinute
in afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie sa fie dovedita
folosindu-se un document care va fi stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai
vechi de 5 zile. Aceast prevedere nu este aplicabila pentru produsele accizabile
transportate sau detinute de catre alte persoane decat comerciantii, in masura in care
aceste produse sunt ambalate in pachete destinate vanzarii cu amanuntul.

Toate transporturile de produse accizabile sunt insotite de un document, astfel:

a) miscarea produselor accizabile in regim suspensiv este insotita de documentul
administrativ de insotire;
b) miscarea produselor accizabile eliberate pentru consum este insotita de factura ce va
reflecta cuantumul accizei, modelul acesteia fiind precizat in norme;
c) transportul de produse accizabile, cand acciza a fost platita, este insotit de factura sau
aviz de insotire, precum si de documentul de insotire simplificat, dupa caz.

EvidenTe contabile

Orice platitor de accize are obligatia de a tine registre contabile precise, conform
legislatiei in vigoare, care sa contina suficiente informatii pentru ca autoritatile fiscale sa
poata verifica respectarea prevederilor din codul fiscal.

Responsabilitatile platitorilor de accize

Orice platitor de accize poarta raspunderea pentru calcularea corecta si plata la termenul
legal a accizelor catre bugetul de stat si pentru depunerea la termenul legal a declaratiilor
de accize la autoritatea fiscala competenta, conform prevederilor prezentului titlu si celor
ale legislatiei vamale in vigoare.

Lunar, pana la data de 15 a fiecarei luni, pentru luna precedenta, antrepozitarii autorizati
pentru productie sunt obligati sa depuna la autoritatea fiscala competenta o situatie, care
sa contina informatii cu privire la stocul de materii prime si produse finite la nceputul
lunii, achiziiile de materii prime, cantitatea fabricat in cursul lunii, stocul de produse
finite si materii prime la sfarsitul lunii de raportare si cantitatea de produse livrate,
conform modelului prezentat n norme.

Curs valutar EUR pentru calcul accize

Incepnd cu 1 ianuarie 2009 cursul de schimb valutar pentru calculul accizelor
datorate bugetului de stat este de 3.7364 lei/euro si este publicat n Jurnalul Uniunii
Europene nr.C250/6 din 2 octombrie 2008.

Conform codului fiscal art. 218 valoarea in lei a accizelor, a taxei speciale pentru
autoturisme/autovehicule si a impozitului la titeiul din producia interna, datorat
bugetului de stat, stabilita potrivit prezentului titlu in echivalent euro, pe unitatea de
masura, se determina prin transformarea sumelor exprimate in echivalent euro, pe baza
cursului de schimb valutar stabilit in prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul
precedent, publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Monografie fast food

- achizitia marfii
% = 401
301
302
4426
- achizitia marfii care nu se prelucreaza
% = 401
381
371
4426
- vanzare ( facturare
4111 = %
701 - prod finite
704 deplasare / transport
707 - marfuri neprelucrarte
4427 tva

- obtinerea de produse finite mancarurilor

345=711

- descarcarea gestiunii cand sunt vandute

711=345
- descarcarea gestiunii de materii prime
601=301
- descarcarea gestiunii de materiale consumabile
602=302
- descarcarea gestiunii de marfuri neprelucrate ( produse
607=371

Nota: restaurantul/ fast foodul nu are productie neterminata la sfarsitul lunii contul 345
trebuie sa aiba soldul 0.

- Descarcarea gestiunii de materii prime se face pe baza proceselor verbale intocmite la

receptionarea produselor finite

Contabilitatea la restaurante

- Contabilitatea vanzarilor cu amanuntul in restaurante

Intrarea de marfa
% = 401
371
4426
 371= %
378
4428

- Iesirea de marfa (vanzarea)

4111 = %
707
4427
5311=4111

Sau pe baza fonului fiscal

5311 = %
707
4427

- Descarcarea de gestiune
% = 371
378
4428
607

_________________________________________________________________
Sunt nou angajata la o firma de confectii.
Iata situatia:firma importa materie prima,o trimite direct la o fabrica(in baza ctr)
spre executie pentru confectionarea modelelor noastre,iar la final fabrica trimite
direct la magazine produsul finit.De la fabrica eu primesc factura de
manopera,corespunzatoare comenzii mele.
Care ar fi inreg contabile corecte?Din cate am obs nu s-a folosit ct 351 "mat la
terti".Eu vreau sa-l folosesc,pentru ca eu nu am materiale in gestiune nici o clipa.
In afara facturii de manopera ar trebui sa primesc alt document de la fabrica?

Raspuns:
Nota interna de import:
1. Valoarea in vama: 5.000 euro x 3,5 ron/eur = 17.500 ron
2. Taxe vamale: 17.500 x 10% = 1.750 ron
3. Accize: 17.500 x 2% = 350 ron
4. Baza impozabila pentru TVA: 17.500 + 1.750 + 350 = 19.600 ron
5. TVA: 19.600 x 19% = 3.724 ron
Inregistrarea importului de materii prime (factura, DVI, document de transport):
301 = 401 17.500 ron
Obligatiile vamale:
301 = % 2.100 ron
446.01/t.v. 1.750 ron
446.02/accize 350 ron
Inregistrare TVA:
4428 = 446.03 /tva 3.724 ron
Observatie: se inregistreaza TVA de pe DVI ca TVA neexigibil.
Achitarea prin banca a obligatiilor vamale (ordin de plata):
% = 5121 5.824 ron
446.01 1.750 ron
446.02 350 ron
446.03 3.724 ron
4426 = 4428 3.724 ron
Achizitia altor stocuri(facture fiscal):
% = 401 2.142 ron
3021 1000 ron
3028 800 ron
4426 342 ron
Darea in consum a stocurilor (bonuri de consum):
6021 = 3021 1000 ron 921 = 901 21.400 ron
6028 = 3028 800 ron (daca face parte din obiectul principal de activiatate)
601 = 301 19.600 ron

Obtinerea produselor finite (raport de productie):

345 = 711 30.000 ron 931 = 902 30.000 ron
(cont colector de venituri)

Vanzarea produselor finite:

4111 = % 35.137,80 ron 931= 902 30.300 ron
701 30.000+30.000 x1% = 30.300
4427 4.837,80

Descarcarea de gestiune pentru produsele finite vandute :

711 = 345 30.000 ron 931 = 902 -30.000 ron
Achizitionarea de valuta prn licitatie:
5.000 euro x 3,70 ron/euro = 18.500 ron
Commision 0,7%: 18.500 ron x 0,7% = 129,50 ron
5125 = 5121 18.629,50 ron
627 = 5125 129,50 ron 921 = 901 129,50 ron
5124 = 5125 18.628,50 ron
________________________________________________
Daca vrei sa folosesti ct 351
351=301 marfa la terti X
345=351 PRODUS finit adus de la teri
371=345
411=%707,4427
607=371
factura cu manopera 628=401

Buna seara,
si eu ma confrunt cu aceeasi problema ca Luminita... sunt incepatoare si ceva nu are
logica in mintea mea. am cautat pe forum si nu am gasit nici un raspuns care sa ma
lamureasca si sa stiu ce am de facut. tin contabilitatea la o cofetarie cu laborator propriu
si fac urm inregistrari ?(sumele sunt orientative)

1. achizitie materii prime si mat auxiliare 301/302=401, 5000

2. consum materii prime 601=301, 2000
3. productia 345=711, 2000
4. transfer productia in cofetarie 371=345, 2000/378, 300 sunt neplatitor de tva
5. vanzarea 5311=707, 2200
6. descarcarea gestiunii 607/378=371 cu calcularea coef K
7. inchiderea ct 711=121, 2000

Problema mea e cu 711 pt ca nu mi se pare un venit care participa la profit si atunci tin
cont de el la calcularea impozitului pe profit sau nu? am gasit un topic care dezvolta acest
subiect dar este ceva fff ambiguu pt mine. imi puteti da va rog o mana de ajutor? ca sa nu
fac vreo greseala pe care sa o regret mai tarziu.
Raspuns:
Inregistrarile sunt corecte cu o singura mentiune: evaluarea lui 345 nu se face prin
cuprinderea doar a materiilor prime , ci si a salariilor directe si a unei cote parti din
cheltuielile indirecte.Ce-i drept nu prea are influenta fiscala la tine pt ca la cofetarie
productia finita nu se stocheaza, dar nu respecti regulile de evaluare a stocurilor de
produse finite, cf 1752. In ceea ce priveste 711 se ia in calcul la determinarea impozitului
pe profit. Gandeste-te: dai materia prima in consum - inseamna cheltuiala, receptia lui
345 de trece pe venit ca sa contrabalanseze cheltuiala, pt ca produsul finit este inca stocat.
In momentul in care se vinde, ca marfa in cazul tau, ai venit la un anumit nivel si o
cheltuiala rezultata din descarcarea de gestiune a marfii respective, la o valoare care
cuprinde si costul materiei prime folosite. Daca nu ai lua in calcul 711, venitul ti-ar
aparea o singura data (la vanzare) si chelt de 2 ori (consum materie prima si desc gestiune
marfuri- la o valoare care inglobeaza costul materiei prime)

Inchiderea lui 711 (fiindca e venit) se face 711=121 cu sume in negru sau in rosu.
Cumulate aceste inregistrari se trec in la bilant in Contul de profit si pierderi la sold
creditor sau debitor dupa cum e totalul lor (pozitiv sau negativ).

Am o speta la o firma, care da materia prima spre prelucrare altei firme.Timp de un an si

jumate am facut urmatoarele inregistari:
- inreg mat prima dat cu aviz spre prelucare: 351 - 301
- inreg produs finit( sau marfa?) dat inapoi cu aviz: 371.1 analitic distinct - 351 ( pornind
de la ideea ca nu este prod.mea)
- vanzare : 707
4111
4427
- descarcare gestiune: 607.1 - 371.1
Apoi factura de la firma prelucratoare de prest servicii( manopera): 628 -
401
4426
Intre timp am avut control Garda , Admin.Fin., totul OK.
Acum, dupa un an de la prima vizita , vine iar Garda, si ma intreaba unde sunt inregistrate
produsele primite inapoi .Zic in 371.1 analitic.Zice tipul ca nu e bine trebuia in 345 iar
vanzarea in 701.Amenda 1500 Ron ca am inreg.in conturi gresite.
Daca inreg in 345, care este contul de descarcare? 711 ? dupa mine nu e corect.
607? logic nici asa nu e corect.

Eu vad trei variante:

1) inreg ca si pana acum

2) inreg. primirea inapoi de produs 345- 351

vanzare pe 701 si descarcare 601 ?
sau

3) - la primirea produselor 345 -351

- apoi cant. vanduta o transform in marfa 371.1 - 345
- vanzare pe 707, iar descarcare pe 607

Raspuns:
varianta 3, corect

Documentele ce se intocmesc in cazul productiei de produse finite sunt:

-raportul de productie intocmit de sectie;

-bonul de predare, transfer, restituire pentru predarea la magazie a produsului finit;
-fisa limita de consum pentru materiile prime consumate in cadrul procesului de
productie;
-bon de consum pentru diverse (sfoara, dopuri, etc), pentru amabalare;
-eventual proces-verbal pentru productie neterminata, la sfarsitul lunii, daca productia
este pe faze si se intinde si in luna urmatoare;
-registrul stocurilor,la sfarsit de luna, pe ficare magazie, materiale, produse finite, pentru
confruntarea cu inregistrarile efectuate in fisa de magazie si in contabilitate.
Eu lucrez la o societate comerciala care are activitate agricola detine terenuri pe care le
insamanteaza obtine culturi vinde produsele obtinute , detine terenuri in arenda atat de la
persoane fizice cat si juridice pentru care plateste arenda fie in bani fie in produse.
ex recoltarea sfeclei de zahar
nota de predare 345=711
vanzarea produselor obtinute
711=345 la intocmirea avizului se descarca gestiunea
418=%
701
4428
la intocmirea facturii
411=418
4428=4427

terenurile detinute in arenda de la persoane fizice se inregistreaza astfel pe cheltuiala

612=462
la acordarea arendei in bani
462=5311
sau
462=5121
daca arenda se acorda in produsele obtinute exemplu 400 kg grau /ha
711=345
411=%
701
4427

____________________________________________________________________
Dar conform codului fiscal arendarea nu este scutita de TVA ? (art 141 alin 2 lit e)
atunci dispare TVA daca produsele se acorda in natura.
_______________________________________________________________________
Ai dreptate arendarea este scutita, nu si plata arendei.
Plata arendei este stipulata in HG 44/2004 la art.128 pct.4 al 2 unde zice:
se cosidera livrare de bunuri ,in sensul art 128 al 1 din Cod fiscal produsele retinute drept
plata in natura a prestatiei efectuate de persoane impozabile .PRECUM SI PLATA IN
NATURA A ARENDEI.

____________________________________________________________________

Care este inregistrarea contabila pentru ridicarea cupoanelor agricole?

Daca te referi la cupoanele date pentru achizitia de combustibil,materiale de planatat
pentru infiintarea culturilor inregistrarile sunt urmatoarele:
pe baza PV eliberat de APIA 4451-7412
primirea efectiva a cupoanelor 5328-4451
plata furnizorilor cu cupoane 401-5328

Monografie farmacie :

1. achizitii MEDICAMENTE :
%=401
371
4426
si
371=%
378
4428

2. plata furnizori :
401=5121/ 5311

3. vanzare medicamente :
4111=%
707
4427
4. incasare prin BF casa marcat:
5311=4111

5. descarcare gestiune:
607= %
371
378
4428

6. la sfarsitul lunii farmacia centralizeaza retetele eliberate gratuit sau compensate, intocmind
facturi catre Casa Judeteana de Sanatate.
4111=%
707
4427

7. decontari cu Casa de Sanatate

* incasarea prin banca a facturii de la Casa de Sanatate
5121=4111
* daca suma nu este acceptata la plata:
6588=4111

8. discount acordat :
* daca discount-ul acordat este cuprins in factura de livrare a produselor (raportul Z), se ajusteaza
valoarea de intrare a acestora:
4111=%
707
4427
* daca discount-ul este facturat ulterior dupa livrarea produselor:
%= 4111
709
4427

In final am gasit o solutie(pt cei interesati) si anume:

1 reintreg.vanzarii cu sumele pe care le pimesc de la farmacie in baza unui centraliz.

473= 707
4427 pe analitice

desc gest de marfa

%=371
607
378
4428

2.sosire fact de la furniz. cu red.comerciala pe produse(care corespunde cu centraliz de la

farmacie)

%=401
609
4426
3. ajust ct 473, la nivelul fact de la furnizor

%=473
658
4427 fara analitic, ca sa nu dau peste cap tva-ul de la desc de gest.

Am renuntat la folosirea ct 709, pt ca nu se dorea reducerea cifrei de afaceri.

Monografie privind inreg contabile pt activ invatamant( gradinita cu program prelungit

incaseaza taxa c/v masa)

Organizarea acestei "afther school" se considera ca pentru asociatie e

o activitate economica si deci o prestare de servicii pe baza
contractului incheiat cu fiecare parinte.

- Incasare in numerar a contributiei (taxei) parintilor 5311 =704

- Se achizitioneaza obiecte de inventar (materiale didactice dar si
de intretinere) 303 = 401
- Se dau in consum materialele didactice achizitionate 603 = 303
- Se inregistreaza facturile pentru serviciul de paza si de catering
628 = 401
- Se achita cu numerar produsele si serviciile cumparate 401 =
5311
La cheltuieli mai aveti si plata salariilor si a contributiilor sociale
pentru personalul didactic si auxiliar care lucreaza cu contract
de munca cu norma redusa.

La final de luna inchideti conturile de venituri si cheltuieli si

pentru activitatea economica prin contul 1211 si pentru cea
neeconomica(cea curenta a asociatiei in care apar acel venituri
din cotizatia membrilor si din donatii si sponsorizari, prin contul
1212.

Pentru a avea o evidenta buna, acolo unde e cazul, creati conturi

analitice distincte care sa evidentieze cat din respectivele
cheltuieli se fac, de exemplu pentru activitatea economica si cat
pentru activitatea neeconomica a asociatiei.

Iti spun cum fac eu de ani de zile la un magazin de confectii de dama care vinde cu epos
dar si tichete cadou,numerar:
La sfarsitul lunii de pe centralizatorul casei de marcat am situatia:
vanzari numerar 1000
vanzari pe epos 1100
vanzari tichete 1200

5311 % 1000 lei

707
4427

46101 % 1100 cont special creat:Debitori epos

707
4427
46102 % 1200 cont special creat:debitori tichete cadou
707
4427
Iar in extras cand incasez sumele de la clientii care au platit cu cardul inregistrez 5121 =
46101 sau 5121 =46102 cand intra suma ramburs de pe tichetele cadou

La una dintre firme am incasari prin POS. Acestor clienti li se elibereaza si factura, iar pe
raportul Z nu apar decat incasarile in numerar (nu stiu de ce nu apar si cele prin POS).
Daca se elibereaza factura acestor clienti mai folosesc 461? Avand in vedere ca am facturi
emise in 16.06, iar incasarile prin POS par in banca in iulie, cum e corect sa inregistrez?

Eu procedez astfel:

-emitere factura in 16.06.2011

4111=707
607=371
378=371

-incasaree prin banca POS in 08.07.2011

5121=4111

MONOGRAFIE LOHN
Primirea materialelor de la client si inregistrarea
garantiilor:
8032 = -
8011 = -
Inregistrarea serviciilor prestate de terti:
% = 401
628
4426
Plata furnizorilor:
401 = 5121
Facturarea catre client:
4112 = 704
Anularea valorilor extrabilantiere:
- = 8032
- = 8011
Incasarea facturii externe:
5121 = 4112

MONOGRAFIA CONTABILA A DIFERENTELOR CONSTATATE DE

ORGANELE DE CONTROL IN URMA INSPECTIEI FISCALE

A. DIFERENTE AFERENTE EXERCITIULUI CURENT:

I. Impozitul pe profit
Inregistrarea diferentei suplimentare de impozit pe
profit:
691 = 4411
Inregistrarea majorarilor de intarziere:
6581 = 4481
Plata prin banca a diferentei si majorarilor:
% = 5121
4411
4481
II. TVA
Inregistrarea diferentei suplimentare de TVA
635 = 4423
Inregistrarea majorarilor de intarziere:
6581 = 4423
Plata prin banca a diferentei si majorarilor:
4423 = 5121
www.dgnconsulting.ro

B. DIFERENTE AFERENTE EXERCITIILOR ANTERIOARE:

I. Impozitul pe profit:
Inregistrarea diferentei suplimentare de impozit pe
profit:
1174 = 4411
Inregistrarea majorarilor de intarziere:
1174 = 4481
Plata prin banca a diferentei si majorarilor:
% = 5121
4411
4481
II. TVA
Inregistrarea diferentei suplimentare de TVA
1174 = 4423
Inregistrarea majorarilor de intarziere:
1174 = 4423
Plata prin banca a diferentei si majorarilor:
4423 = 5121

Inregistrarea in contabilitate a indemnizatiei de concediu de odihna. Exemple

Pe durata concediului de odihna, salariatii au dreptul la o indemnizatie calculata in

raport cu numarul de zile de concediu inmultite cu media zilnica raportata la:
- salariul de baza,
- sporul de vechime,
- indemnizatia pentru functia de conducere.

Media zilnica a veniturilor astfel determinate se stabileste in raport cu numarul zilelor

lucratoare din fiecare luna in care se efectueaza zilele de concediu.

Pentru salariatii incadrati cu fractiuni de norma, indemnizatia de concediu de odihna se

calculeaza avandu-se in vedere veniturile cuvenite pentru fractiunea sau fractiunile de
norma care se iau in calcul.

ATENTIE!

In cazul angajatilor cu fractiune de norma, doar indemnizatia de concediu se acorda

proportional cu timpul efectiv lucrat, nu si zilele de concediu.

Cat priveste cadrele didactice, pe durata concediului de odihna, acestea au dreptul la o

indemnizatie calculata in raport cu numarul zilelor de concediu inmultite cu media zilnica
a salariului de baza, a sporului de vechime si, dupa caz, a indemnizatiei de conducere,
luate impreuna, corespunzatoare
fiecarei luni calendaristice in care se efectueaza zilele de concediu. in cazul in care
concediul de odihna se efectueaza in cursul a doua luni consecutive, media veniturilor se
calculeaza distinct pentru fiecare luna in parte.

Restituirea indemnizatiei

In cazul salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si
din unitatile bugetare, Hotararea Guvernului nr. 250/1992 prevede ca acestia au obligatia
sa restituie indemnizatia de concediu numai atunci cand contractul individual de munca
inceteaza din culpa lor.

Indemnizatia de concediu de odihna incasata necuvenit se inregistreaza in contabilitate cu

ajutorul contului 4282 "Alte creante in legatura cu personalul" astfel:

1. Inregistrarea indemnizatiei de concediu de odihna incasata necuvenit:

4282 = 7588
"Alte creante in legatura "Alte venituri din exploatare"
cu personalul"

2. Restituirea de catre salariat a indemnizatiei de concediu de odihna incasata

necuvenit.
5311 = 4282
"Casa in lei" "Alte creante in legatura
cu personalul"

Inregistrare factura proforma. Care va fi monografia contabila?

Vom stabili mai jos care va fi monografia contabila in cazul in care, pentru a face o
achizitie intracomunitara, se va plati contravaloarea facturii inainte de emiterea ei in
baza unei facturi proforme, factura urmand sa vina ulterior in aceeasi luna.

Solutia consultantului:

Potrivit art. 2 din Legea contabilitatii 82/1991, contabilitatea trebuie sa asigure

inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor
cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si alte informatii referitoare la
activitatea desfasurata, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu
investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile
publice si alti utilizatori.

Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii

ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel
calitatea de document justificativ.

Factura proforma nu este un document justificativ prevazut in legislatia fiscala sau

contabila. In practica exista societati care decid folosirea proformelor ca instiintari
de plata in avans pentru clientii carora le vand bunuri/servicii.

Astfel, consideram ca inregistrarile contabile sunt:

Plata avansului in baza extrasului de cont:

409 "Furnizori - debitori" = 5124 "Conturi la banci in valuta"

La data receptiei marfii se efectueaza inregistrarea contabila:

371 "Marfuri" = 401 "Furnizori"
si scaderea avansului:
401 "Furnizori" = 409 "Furnizori - debitori"

In functie de cursurile de schimb, pot aparea diferente de curs ce se inregistreaza pe

seama contului 665 "Cheltuieli cu diferente de curs valutar" sau 765 "Venituri din
diferente de curs".

In speta, taxarea inversa pentru achizitia intracomunitara se face la cursul valabil la

data facturii, conform art. 135 din Codul fiscal:

"In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data
emiterii facturii prevazute in legislatia altui stat membru la articolul echivalent art. 155
alin. (14) sau, dupa caz, la data emiterii autofacturii prevazute la art. 155 alin. (8) ori in
cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator, daca nu a fost
emisa nicio factura/autofactura pana la data respectiva."

Inregistrare contabila:
4426 "TVA deductibila" = 4427 "TVA colectata"
Activitate de productie. Autorizare. Determinarea costului. Inregistrari contabile

Analizam, prin cele ce urmeaza, cazul unei firme care a achizitionat pana in prezent piese
metalice din China prin activitati de import cu vanzare 90% in UE. Societatea doreste sa
isi produca singura piesele astfel ca urmeaza sa aiba si activitate de productie. Vom oferi
astfel raspuns urmatoarelor intrebari:

1.Daca activitatea de productie se desfasoara in acelasi loc ca si cea de comert, dar in hala
separata, trebuie inregistrat sediu secundar/punct de lucru?
2.Sunt necesare aprobari suplimentare de functionare/autorizatii? Caror institutii se va
adresa societatea si ce anume trebuie urmat pentru autorizarea noii activitati?

3.Daca pana acum s-a tinut gestiune cantitativ-globala vanzare catre pj care ar fi metodele
determinarii costurilor productiei si care ar fi monografia in acest sens? Recomandati
utilizarea analiticelor avand in vedere ca se va continua si activitatea de comert de pana
acum?
4.Care sunt formularele contabile pentru productie necesare?

Solutia consultantului:

Potrivit art. 43 alin. (3) din Legea 31/1990 privind societatile comerciale, celelalte sedii
secundare - agentii, puncte de lucru sau alte asemenea sedii - sunt dezmembraminte fara
personalitate juridica ale societatilor comerciale si se mentioneaza numai in cadrul
inmatricularii societatii in registrul comertului de la sediul principal.

Se considera punct de lucru locul unde o societate desfasoara activitate fie ea de genul,
birou, depozit, hala, etc. Daca activitea de productie se efectueza intr-o locatie in care
societatea isi desfasoara deja activitatea consideram ca aceasta nu are obligatii noi cu
privire la inregistrarea punctului de lucru.

Societatea trebuie sa-si completeze obiectul de activitate conform noii activitati pe care o
va desfasura. Odata cu cererea privind completarea obiectului de activitate adresata
Oficiului Registrului Comertului, solicitantul are obligatia sa depuna declaratia-tip pe
propria raspundere din care sa rezulte ca indeplineste conditiile de functionare prevazute
de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar -veterinar, protectiei mediului si
protectiei muncii, pentru activitatile precizate in declaratia-tip (art.15 alin. (1) din Legea
359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a
persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a
acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice).
In conformitate cu prevederile pct. 50 alin. (1) lit. b) si pct. 52 din Reglementarile
contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobate
prin OMFP 3055/2009, la data intrarii in entitate, bunurile produse de societate se
evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la cost de productie. Costul de productie al
unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor consumabile si
cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.

Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al

imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume:
- materiale directe,
- energie consumata in scopuri tehnologice,
- manopera directa si alte cheltuieli directe de productie,
- costul proiectarii produselor,
- cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de
fabricatia acestora.
In costul de productie poate fi inclusa o proportie rezonabila din cheltuielile care sunt
indirect atribuibile bunului, in masura in care acestea sunt legate de perioada de
productie. Includerea in costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvata in masura in
care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in locul si forma dorite.

Exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept
cheltuieli ale perioadei in care au survenit, sunt urmatoarele:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele
normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
- cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in
procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie. Cheltuielile de
depozitare se includ in costul de productie atunci cand sunt necesare pentru a aduce
stocurile in locul si in starea in care se gasesc;
- regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in
forma si locul final;
- costurile de desfacere;
- regia fixa nealocata costului, care se recunoaste drept cheltuiala in perioada in care a
aparut. Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitatii normale de
productie (activitate).

Regia fixa de productie consta in acele costuri indirecte de productie care raman relativ
constante, indiferent de volumul productiei, cum sunt: amortizarea, intretinerea sectiilor
si utilajelor, precum si costurile cu conducerea si administrarea sectiilor.

In activitatea de productie pentru determinarea costului poate fi folosita metoda costului

standard. Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si
consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie
revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile existente la un
moment dat.

Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct
in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.
Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se
efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:

Coeficient de repartizare2 = Soldul initial al diferentelor de pret + Diferente de

pret aferente intrarilor in cursul perioadei, cumulat de la inceputul exercitiului financiar
pana la finele perioadei de referinta x 100 / Soldul initial al stocurilor la pret de
inregistrare + Valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare, cumulat de
la inceputul exercitiului financiar pana la finele perioadei de referinta

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de

inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au
fost inregistrate bunurile iesite.
Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor
sintetice de gradul I si II, prevazute in Planul de conturi general, pe grupe sau categorii de
stocuri.

La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile

conturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea
stocurilor la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.
Diferentele de pret se inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si
asupra bunurilor ramase in stoc.

Evidenta diferentelor de pret dintre costul de productie si costul standard al produselor se

tine cu ajutorul contului 348 - "Diferente de pret la produse".

Calculatia costurilor este o activitate complexa ce are ca scop determinarea costurilor

unitare astfel incat bunurile sa poata fi evaluate si recunoscute in contabilitatea
financiara, iar preturile de vanzare sa poata fi stabilite si verificate.

Prevederi privind calculatia costurilor se regasesc in OMFP 1826/2003 pentru aprobarea

Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de
gestiune.
Calculatia costurilor presupune ansamblul lucrarilor efectuate intr-o forma organizata cu
scopul de a obtine informatii privind costul bunurilor, lucrarilor, serviciilor, activitatilor
sau altor obiecte de calculatie.

Organizarea lucrarilor privind calculatia costurilor depinde de o serie de factori, cum ar

fi: marimea unitatii, structura organizatorica a acesteia, tipul si modul de organizare a
productiei, tehnologia de fabricatie, gradul de integrare a productiei, caracterul etc.
In scopul determinarii costurilor unitare astfel incat bunurile, lucrarile, serviciile sa poata
fi evaluate si recunoscute in contabilitatea financiara, iar preturile de vanzare sa poata fi
stabilite si verificate, precum si pentru analiza costurilor si a eficientei activitatii, in
contabilitatea de gestiune cheltuielile se clasifica in:
- costuri de achizitie;
- costuri de productie;
 - costuri de prelucrare;
- cheltuieli ale perioadei.

Pentru asigurarea unui continut real si exact al structurii costurilor se vor avea in vedere
urmatoarele principii:
1. Principiul separarii cheltuielilor care privesc obtinerea bunurilor, lucrarilor, serviciilor
de cheltuielile care nu sunt legate de achizitia, productia sau prelucrarea etc. acestora.
Acesta presupune ca la nivelul obiectelor de calculatie stabilite de fiecare persoana
juridica sa se separe cheltuielile atribuibile obiectelor respective de cheltuielile
ocazionate de restul activitatii. Cheltuielile care nu participa la obtinerea obiectelor de
calculatie mentionate, cum ar fi: cheltuielile de administratie, cheltuielile de desfacere,
regia fixa nealocata costului, cheltuielile financiare, cheltuielile extraordinare etc., nu se
includ in costul acestora.

2. Principiul delimitarii cheltuielilor in timp. Acesta presupune ca includerea cheltuielilor

in costuri sa se efectueze in perioada de gestiune careia ii apartin cheltuielile in cauza.

3. Principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu. Acesta presupune delimitarea cheltuielilor

efectuate intr-o anumita perioada de gestiune pe principalele procese sau alte locuri de
cheltuieli care le-a ocazionat, cum ar fi: aprovizionare, productie, administratie,
desfacere, iar in cadrul sectorului productie, pe sectii, ateliere, linii de fabricatie etc. In
cadrul structurilor mentionate se pot constitui centre de productie, centre de profit sau alte
centre de responsabilitate in raport de care se adanceste delimitarea cheltuielilor.

4. Principiul delimitarii cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv. Acesta

presupune delimitarea cheltuielilor productive, care sunt creatoare de valoare, de
cheltuielile cu caracter neproductiv.

5. Delimitarea cheltuielilor privind productia finita de cheltuielile aferente productiei in

curs de executie. Acest principiu este valabil pentru acele unitati productive a caror
productie se prezinta partial la sfarsitul perioadei de gestiune in diverse stadii de
transformare, cantitatea si valoarea acesteia fiind diferita de la o perioada de gestiune la
alta.

Modul de organizare a contabilitatii de gestiune este la atitudinea societatii, in functie de

factori precum specificul activitatii, particularitatile tehnologiei, tipul de productie,
organizarea productiei s.a.

Exemple de inregistrari contabile:

1. Achizitia de materii prime, materiale, servicii prestate de terti:

% = 401
"Furnizori"
301
"Materii prime"
302
"Materiale consumabile"
628
"Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terti"
4426
"TVA deductibila"

2.Consumul de materii prime, materiale:

601 = 301
"Cheltuieli cu materiile prime" "Materii prime"

602 = 302
"Cheltuieli cu materialele "Materiale consumabile"
consumabile"

3. Alte cheltuieli (cu personalul , amortizari utilaje):

641 = 421
"Cheltuieli cu personalul" "Personal - salarii datorate"

645 = 431
"Cheltuieli privind asigurarile "Asigurari sociale"
si protectia sociala"

6811 = 2811
"Cheltuieli de exploatare privind "Amortizari privind imobilizarile
amortizarea imobilizarilor" corporale"

4. Inregistrarea productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei:

La sfarsitul perioadei se efectueaza inventarierea productiei neterminata. Aceasta se

evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la cost de productie, prin metode tehnice de
constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice si
evaluarea acesteia la costurile de productie.

331 = 711
"Produse in curs de executie" "Venituri aferente costurilor stocurilor de produse"

5. Scaderea din gestiune a valorii produselor in curs de executie la inceputul perioadei

urmatoare:
 711 = 331
"Venituri aferente costurilor "Produse in curs de executie"
stocurilor de produse"

6. Inregistrarea productiei obtinuta:

345 = 711
"Produse finite" "Venituri aferente costurilor stocurilor de produse"

7. Transferul productiei in magazinele de vanzare proprii

371 = 345
"Marfuri" "Produse finite"

La eliberarea materiilor prime si materialelor din magazie pentru consum se intocmeste

Bon de consum (Cod 14-3-4A).

La predarea la magazie a produselor finite se intocmeste Bon de predare, transfer,

restituire (Cod 14-3-3A).
In functie de specificul activitatii, particularitatile tehnologiei, se pot utiliza documente
primare precum rapoarte de productie, devize tehnologice s.a.

Deplasare externa salariat. Cum intocmim monografia

Redam mai jos solutia pentru cazul in care un salariat al unei societati efectueaza o
deplasare externa fara sa primeasca avans de trezorerie. La intoarcerea din deplasare,
acesta depune decontul cu documentele justificative la departamentul financiar-contabil
in data de 27.04.2012, iar plata efectiva a decontului de cheltuieli catre salariat se va face
in data de 03.05.2012. Vom vedea, asadar, la ce curs de schimb trebuie inregistrate
documentele justificative in contabilitate si ce cont contabil vom folosi.

Raspuns:

Conform pct. 173 alin. (1) din reglementarile contabile conforme cu directiva a IV-a,
aprobate prin OMFP 3055/2009 , " Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se
inregistreaza in contabilitate la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Nationala a
Romaniei, de la data efectuarii operatiunii."

La pct. 176 alin. (2) din reglementari se arata:

"In cazul platilor in valuta suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile se recunosc in
contabilitate la cursul din data efectuarii operatiunilor sau la cursul din data decontarii
avansului."

In aceleasi reglementari, la pct. 185 alin. (4) si (5) se prevede:

"(4) In vederea aplicarii regulilor privind contabilizarea operatiunilor n valuta, creantele
si datoriile exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, sint
asimilate elementelor exprimate in valuta.
(5) O tranzactie in valuta trebuie inregistrata initial la cursul de schimb valutar, comunicat
de Banca Nationala a Romaniei, de la data efectuarii operatiunii."

Din cele de mai sus rezulta ca operatiunile in valuta se inregistreaza in contabilitate la

cursul de schimb valutar comunicat de BNR la data efectuarii operatiunii.

Pentru contabilizarea avansurilor de trezorerie se utilizeaza contul 542 " Avansuri de

trezorerie", iar sumele pentru efectuarea unor deplasari in interesul societatii se acorda,
de regula, in avans.
Cheltuielile efectuate cu ocazia deplasarilor in strainatate se justifica si se deconteaza in
baza documentului "Decont de cheltuieli (pentru deplasari externe - Cod 14-5-5)".
Potrivit Normelor specifice de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile,
aprobate prin OMEF 3.512/2008 , acest formular:

"1. Serveste ca:

- dispozitie catre conducatorii auto sa efectueze transporturi in strainatate cu
autovehiculele unitatii;
- document de stabilire a avansului in valuta, pentru deplasarile conducatorilor auto care
urmeaza sa efectueze transporturi in strainatate, pe baza caruia acestia ridica avansul de la
casierie;
- document pentru justificarea valutei ridicate de la casierie, precum si a valutei aduse la
inapoiere in tara;
- document justificativ de inregistrare in registrul de casa (in valuta) si in contabilitate.
(.....)".

Asadar, la data depunerii decontului inregistrati in contabilitate documentele, la cursul de

schimb valabil pentru acea data, iar la plata efectiva a sumelor, inregistrati diferentele de
curs valutar.

Monografie contabila:
- Decontarea sumelor cheltuite, utilizand cursul de schimb de la data depunerii
decontului. Curs euro 27.04.2012 4.3757

625 "Cheltuieli cu deplasari" = 542 "Avansuri de trezorerie" 500 euro x 4.3757 =

2202.15lei

- Plata sumelor cheltuite la data de 03.05.2012. Curs euro 03.05.2012 = 4.4168

% 5314 "Casa in valuta" = 500 euro x 4.4168 = 2208.4 lei
542"Avansuri de trezorerie" = 500 euro x 4.3757 = 2202.15 lei
665 "Cheltuieli cu diferente de curs valutar" </br

Monografie contabila: Vanzarea bunurilor in regim de consignatie

Vanzarea bunurilor in regim de consignatie se face in baza intelegerilor stabilite intre parti, in cadrul
contractelor de consignatie.

Contractul de consignatie reprezinta un contract prin care consignantul (unitatea de consignatie) se

angajeaza sa livreze bunuri consignatarului (deponentul, persoana fizica sau juridica) pentru ca acesta din
urma sa gaseasca un cumparator pentru aceste bunuri.

IMPORTANT

Specific operatiunilor de vanzare a bunurilor in regim de consignatie este data livrarii. Astfel, pentru
bunurile livrate in baza unui contract de consignatie se considera ca livrarea bunurilor de la consignant la
consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clientilor sai.

Consignatarul actioneaza in nume propriu, dar in contul consignantului, cand livreaza bunurile catre
cumparatori.

In ceea ce priveste reflectarea in contabilitate a operatiunilor desfasurate in regim de consignatie la unitatile

de consignatie, acestea procedeaza astfel:
La primirea bunurilor de la deponenti, nu inregistreaza in contabilitate respectiva intrare
in gestiune, aceasta fiind inregistrata extracontabil.

La primire, trebuie sa intocmeasca Bonul de primire in consignatie. Acest document se

intocmeste in doua exemplare, dintre care unul se inainteaza deponentului, iar celalalt
ramane la unitate. Daca deponentul este operator economic platitor de TVA, bunurile
depuse in consignatie sunt insotite de avizul de insotire a bunului (marfii), care va
cuprinde mentiunea "pentru vanzare in regim de consignatie".

Incarcarea in gestiune a bunurilor primite de la deponenti este efectuata in momentul in

care bunul a fost vandut.

In contabilitate, la vanzare, efectele se reflecta in contul de profit si pierdere pe venituri si

pe cheltuieli, se achita deponentul si se retine comisionul de consignatie perceput.
Monografie privind contabilitatea financiara si de gestiune la firmele cu activitate
de productie

metoda pe comenzi

Exemplu:

Firma Camiconf S.R.L., infiintata in luna octombrie 2006, avand ca obiect de activitate
confectionarea de imbracaminte, primeste in luna noiembrie 2006 o comanda de la
primul sau client, firma Bertalux S.R.L., pentru confectionarea a 1.200 de camasi
barbatesti la un pret unitar de vanzare de 35 lei, exclusiv T.V.A. Valoarea totala a
comenzii este de 49.980 lei, din care valoarea de vanzare 42.000 lei si T.V.A. 7.980 lei,
termenul de livrare stabilit prin comanda transmisa fiind data de 24.12.2006.

Pentru onorarea comenzii, firma Camiconf efectueaza in luna noiembrie 2006, achizitii
in valoare totala de 46.656 lei, exclusiv T.V.A., din care:

materiale in valoare totala de 14.400 lei;

furnituri in valoare totala de 2.232 lei;
5 masini de cusut in valoare totala de 30.024 lei.

Comanda este lansata in productie in data de 4 decembrie 2006, iar capacitatea de

productie alocata realizarii acestei comenzi este de 100%.

In luna decembrie 2006, firma Camiconf inregistreaza pe baza de documente justificative

urmatoarele operatii economice care conduc la inregistrarea de cheltuieli de exploatare
in contabilitatea financiara:

cheltuieli cu diverse materiale consumabile in valoare de 2.000 lei;

cheltuieli energie electrica in valoare de 500 lei;
cheltuieli telefon in valoare de 300 lei;
cheltuieli cu diverse servicii terti in valoare de 200 lei;
cheltuieli cu materiale si furnituri eliberate din gestiune pentru executarea
comenzii primite in suma de 16.632 lei;
cheltuieli cu manopera directa, in suma de 12.600 lei, total din care:

-salariile muncitorilor direct productivi: 9.600 lei;

-cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala: 2.928 lei;

-cheltuieli cu comisionul datorat la Camera de munca: 72 lei;

cheltuieli cu salariile personalului tehnic, economic si administrativ in suma de

3.675 lei, total din care:

-salarii: 2.800 lei;

-cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala: 854 lei;

-cheltuieli cu comisionul datorat la Camera de munca: 21 lei;

cheltuieli cu salariile personalului de conducere in suma de 4.200 lei, total din

care:

-salarii: 3.200 lei;

-cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala: 976 lei;

-cheltuieli cu comisionul datorat la Camera de munca: 24 lei;

cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe achizitionate in suma de 312,50 lei,

conform graficului intocmit (30.024 lei : 96 luni = 312,75 lei rata lunara de
amortizare).

Bunurile obtinute se inregistreaza la pretul de productie ca intrari in gestiunea de

produse finite.

Produsele comandate sunt executate la termen si se livreaza clientului Bertalux S.R.L.

pentru care se emite factura fiscala in valoare totala de 49.980 lei.

Inregistrarile contabile care se efectueaza sunt urmatoarele:

1. In luna noiembrie 2006

Contabilitatea financiara

-aprovizionarea cu materiale:

% =401 Furnizori 17.136

301 Materii prime 14.400

4426 T.V.A. deductibila 2.736

-aprovizionarea cu materiale consumabile:

% = 401 Furnizori 2.656

3021 Materiale consumabile 2.232

4426 T.V.A. deductibila 424

achizitia masinilor de cusut:

% =404 Furnizori de imobilizari 35.729

213 Instalatii tehnice 30.024

4426 T.V.A. deductibila 5.705

Contabilitatea de gestiune

nu se efectueaza inregistrari;

2. In luna decembrie 2006

Contabilitatea financiara

-cheltuieli cu materiale eliberate din gestiune si date in consum pe baza documen-tului

,,bon de consum materiale:

601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 14.400

-cheltuieli cu materiale consumabile eliberate din gestiune si date in consum pe baza

documentului ,,bon de consum materiale:

6021 Cheltuieli cu materialele = 3021 Materiale consumabile 2.232

consumabile

la o covrigarie cu productia in acelasi magazin notele contabile sunt:

1. achizitia 301=401
2. ch cu mat prime: 601=301
3 intrarea produselor finite: 345=711
4. vanzarea 411 701
4427
5. descarcarea de gestiune: 711=345

sunt corecte?trebuie sa-mi apara in balanta si contul 701 si 711 cu acelasi sold??

_________________________________________________________________________
la mine ,nu au acelas sold 711 este pretul de productie 701 pretul de vanzare .Insa nu
inteleg de ce 701 si nu 707 ,vindeti covrigi pe factura ?
Eu fac transfer din hala de productie la magazinul propriu incarcand 371, vanzare prin
707 .
adica
345=711 pret productie
371=%345,378,4428
5311=%707,4427
%=371
607
378
4427
daca vinzi pe factura adica catre persoane juridice ,faci cum ai scris tu ,iar faptul ca 711
este egal cu 701 probabil cu cat incarci cu atat si descarci 711, nu cred ca e o problema pt
ca pana la urma platesti inpozit pt diferenta dintre 601 si 701.
Primesc comanda de la pers. fizice intr-un showroom de prezentare pentru executarea
unor perdele si draperi , eu comand materialul si execut comanta la sectia de productie
dupa care urmeaza facturarea produsului catre client din acest showroom .
Intrebare: Trebuie sa consider marfa aceste produse sau direct produse finite( showroom
se afla i acelasi loc cu sectia) ?

Raspuns:
301=401 aprovizionare materii prime
601=301 consum materii prime si concomitent
345=711 inregistrarea produsului finit
371.02 sau 371.01 = 345 transferul produselor finite in gestiunea marfuri
371=378 adaos comercial
411=707 vanzarea marfurilor
607=371 si
378=371 descarcarea gestiunii

Daca sunteti platitor TVA, veti avea si

- 4426 deductibia, la aprovizionarea de la furnizor
- 4428 neexigibila, aferenta marfii din gestiune, daca tineti evidenta la pret cu amanuntul
- 4427 colectata, aferenta marfii vandute.

Inregistrarea in contabilitate a
avansurilor de trezorerie
18
Cuvinte cheie: trezorerie, factura, diurna

Avansurile de trezorerie sunt sume platite din casieria unitatii, angajatilor care efectueaza
deplasari in interesul serviciului, pe baza ordinului de deplasare si a dispozitiei de plata din
casierie.

Spre exemplu:

S.C. Crin S.R.L. primeste o oferta de la un partener de afaceri din Germania de a participa la o
conferinta organi z ata in aceasta tara.

Taxa de participare la conferinta este de 250 euro/persoana si se achita in avans.

S.C. Crin S.R.L. decide ca la aceasta conferinta sa participe trei persoane si, ca urmare, solicita
emiterea unui Invoice pentru a achita taxele de participare.

Conferinta se va desfasura in perioada 4-7 Septembrie 2007, toate cheltuielile cu cazarea si

masa vor fi suportate de catre participanti si se vor achita in numerar in tara de destinatie.

Transportul se va face cu avionul. Biletele de avion se vor cumpara de la o agentie de turism din
Bucuresti.

Reflectarea in contabilitate:

1) Inregistrarea facturii pentru taxa de participare, emisa in data de 29.08.2007 in suma de 750
euro:

628 401 2.437,05 lei

=
Alte chelt. cu servicii prestate Furnizori (750 euro)
de terti

Cursul valutar valabil pentru 29.08.2007 este de 3,2494 lei/euro.

2) Plata facturii in data de 31.08.2007:

% 5124 2.444,63 lei/

=
401 Conturi la banci in valuta (750 euro)

Furnizori 2.437,05 lei/

665 (750 euro)

Cheltuieli din diferente de 7,58 lei

schimb valutar

Cursul valutar valabil pentru 31.08.2007 este de 3,2595 lei/euro.

3) Inregistrarea facturii pentru 3 bilete de avion dus-intors pe ruta Bucuresti-Hamburg in suma de

225 euro/persoana:

624 401
= 2.200,16 lei
Cheltuieli cu transportul de Furnizori
bunuri si personal

Factura este emisa in data de 31.08.2007 cu valoarea in lei de de 2.200,16 lei, iar la T.V.A. are
mentiunea Scutit cu drept de deducere.

4) Inregistrarea platii facturii din contul curent:

401 5121
= 2.200,16 lei
 Furnizori Conturi la banci in lei

5) Caculul sumelor necesare pentru cei trei angajati in vederea deplasarii in Germania

Societatea decide acordarea diurnei la nivelul celei considerat deductibile, adica de 2,5 ori nivelul
stabilit pentru institutiile publice, fara a fi nevoie de documente justificative.

Se estimeaza o durata a deplasarii de 5 zile.

Plafoanele de cazare si diurna pentru deplasarile in strainatate aplicabile de catre institutiile

publice sunt reglementate de H.G. nr. 518/1995, modificata si completata.

Conform acestei hotarari pentru Germania s-au stabilit urmatoarele plafoane:

35 euro/zi pentru diurna;

150 euro/zi pentru cazare.

Pentru cele 3 persoane se face un calcul estimativ al sumei ce trebuie acordate ca si avans
pentru deplasare astfel:

diurna: 35 euro *2.5 * 3(pers)*5 (zile) = 1.312,5 euro

cazare : 150 euro *3(pers) *4 (nopti) = 1.800 euro

Total avans = 3.113 euro

In baza acestui calcul se stabileste acordarea sumei de 3.113 euro ca avans pentru deplasare.
Acesta este acordat conducatorului delegatiei in vederea suportarii costurilor cu deplasarea
pentru toti membrii delegatiei.

La intoarcerea in tara, conducatorul delegatiei va intocmi un Ordin de deplasare cu calculul

exact al sumelor cheltuite.

6) Inregistrarea retragerii sumei de 3.113 euro din contul in euro al societatii, in data de
31.08.2007, la curs valutar de 3,2595 lei/euro:

581 5124 10.146,82 lei/

=
Viramente interne Conturi la banci in valuta (3.113 euro)

7) Inregistrarea depunerii in casieria unitatii a sumei respective si acordarea avansului spre

decontare:

5314 581 10.146,82 lei/

=
Casa in valuta Viramente interne (3.113 euro)

si
 542/valuta 5314 10.146,82 lei/
=
Avansuri de trezorerie Casa in valuta (3.113 euro)

8) Ordinul de deplasare

La intoarcerea in tara, pe data de 10 septembrie 2007, seful delegatiei depune ordinul de

deplasare care cuprinde urmatoarele elemente:

data si ora decolarii : 03.09.2007 ora 06:10;

data si ora aterizarii : 08.09.2007 ora 09:30;

factura de cazare pentru 4 nopti in suma de 1.500 euro pentru cele trei persoane;

cazare fara documente justificative.

Deoarece au stat cu o zi in plus fata de cat era planificat, au fost nevoiti ca pentru o noapte sa
inchirieze o locuinta particulara fara a avea documente justificative pentru aceasta. In aceasta
situatie, se poate deconta maximum 75% din plafonul de cazare, conform art. 9 alin. (3) din H.G.
nr. 518/1995.

Costul cazarii pentru aceasta zi va fi:

3*150*75%= 337,5 euro

Numarul de zile de acordare a diurnei : 5 zile a cate 24 ore si o zi de 3:20 ore.

Conform art. 7 alin. (3) din H.G. nr. 518/2005, pentru fractiunile de timp care nu insumeaza 24
ore, diurna se acorda la nivelul de 50% din plafonul pentru o zi, daca fractiunea de timp nu
insumeaza 12 ore.

Astfel, diurna deductibila pentru cele 3 persoane este:

35 euro* 2,5*3*5+ 35*3*50%= 1.365 euro

Total decont : 3.202,5 euro

diurna: 1.365 euro

cazare: 1.500+337,5 = 1.837,5 euro

Suma primita in avans : = 3.113 euro

Diferenta de primit de la societate: = 89,5 euro

9) Inregistrarea cheltuielilor de deplasare. Cursul valabil in 10.09.2007 este 3,3069 lei/euro.

a) inregistrarea platii din casierie a diferentei de decont:

 542/valuta 5314 295,97 lei/
=
Avansuri de trezorerie Casa in valuta (89,5 euro)

b) inregistrarea facturii de cazare:

625 401 4.960,35 lei/

=
Cheltuieli cu deplasari, detasari Furnizori (1.500 euro)
si transferari

c) inregistrarea platii facturii de cazare cu evidentierea diferentei de curs valutar intre data primirii
avansului pentru deplasare si data justificarii acestei sume:

401 % 4.960,35 lei/

=
Furnizori 542 (1.500 euro)

Avansuri de trezorerie 4.889,25 lei/

765 (1.500 euro)

Venituri din diferente de curs 71,10 lei

valutar

d) inregistrarea platii diurnei si a zilei de cazare fara documente justificative:

625 % 5.630 lei/

=
Cheltuieli cu deplasari, detasari 542 (1.702,5 euro)
si transferari
Avansuri de trezorerie 5.553,54 lei/

765 (1.702,5 euro)

Venituri din diferente de curs 76,46 lei

valutar

PFA si contributiile sociale obligatorii.

Cat trebuie sa platesti minim la stat?
O persoana fizica autorizata datoreaza obligatoriu la stat, pe langa impozitul pe venit de
16%, si contributii la sistemul de pensii sau cel de sanatate. In timp ce pentru CAS,
reglementarile legale stabilesc o valoare minima si una maxima de plata, in privinta
CASS lucrurile nu sunt la fel de simple, aceasta contributie fiind calculata in functie de
veniturile realizate de PFA sau de norma de venit pe baza careia persoana fizica este
impozitata.

PFA datoreaza la sistemul de pensii o contributie de 31,3% din venitul declarat, adica
venitul pentru care doresc sa se asigure.

Totusi, acest venit nu este lasat in totalitate la latitudinea contribuabilului, astfel ca acesta
nu poate alege orice suma pentru a se asigura la pensii.

Reglementarile legale obliga PFA sa se asigure pentru un venit de minim 778 de lei (adica
35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor
sociale de stat - 2.223 lei).

In acelasi timp, normele plafoneaza venitul declarat, astfel ca PFA nu se poate asigura
pentru un venit care sa depaseasca 11.115 lei (echivalentul a de 5 ori castigul salarial
mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat).

Plecand de la aceste limitari legale, rezulta cao persoana fizica autorizata trebuie sa
plateasca pentru pensii cel putin 244 de lei (35% x 2223 x 31.3%), dar nu mai mult de
3479 de lei (5 x 2223 x 31.3%).

Declararea veniturilor care reprezinta baza lunara de calcul a contributiilor sociale se

realizeaza prin depunerea la organul fiscal de domiciliu a unei declaratii privind
venitul asigurat la sistemul public de pensii (formularul 600, introdus prin Ordinul
ANAF nr. 847/2012).

Declaratia 600 se depune, pe suport hartie, direct la registratura organului fiscal sau la
oficiul postal, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Organul fiscal
competent la care trebuie depusa declaratia este organul fiscal in a carui raza teritoriala se
afla adresa de domiciliu a contribuabilului sau adresa unde acesta locuieste efectiv, in
cazul in care difera de cea de domiciliu.

De asemenea, formularul se poate depune online de catre contribubilii care au un

certificat digital calificat de semnatura electronica.

In baza declaratiei 600 depusa de PFA, organul fiscal emite decizia de impunere in care
stabileste contributia sociala anual datorata si termenele de plata.

Contributia la pensii se plateste trimestrial, in 4 rate egale, pana la data de 25 inclusiv a

ultimei luni din fiecare trimestru.
Atentie! Exista si cateva categorii de PFA care nu datoreaza contributia la pensii, si
anume:

Contribuabilii al caror venit net anual, respectiv valoarea anuala a normei de

venit, dupa caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub 35% din castigul
salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat
( 35% x 2223 = 778 de lei)
Persoanele care sunt asigurate ale sistemului public de pensii ca urmare a obtnerii
de venituri salariale sau indemnizatii somaj
Persoanele care beneficiaza de una din categoriile de pensii acordate in sistemul
public de pensii.
Persoanele care nu sunt integrate in sistemul public de pensii, ele achitand
contributii catre sisteme profesionale proprii de pensii - cum ar fi avocatii
sau personalul clerical.

Contributia la sanatate nu este plafonata

Contributia la sanatate pentru persoanele fizice autorizate este de 5,5%. Baza de calcul
difera in functie de modul de impunere a PFA - in sistem real sau pe baza normei de
venit.

Astfel, daca o PFA este impozitata in sistem real, baza de calcul va fi reprezentata de
venitul net anual realizat exclusiv cheltuielile reprezentand contributii sociale (diferenta
dintre totalul veniturilor incasate si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor
venituri, exclusiv cheltuielile reprezentand contributii sociale).

Pentru impozitarea la norma de venit a unei PFA, baza de calcul pentru CASS va
fi valoarea anuala a normei de venit, raportata la cele 12 luni ale anului, ce nu poate fi
mai mica decat un salariu de baza minim brut pe tara, daca acest venit este singurul
asupra caruia se calculeaza contributia. La un calcul simplu, luand in considerare un
salariu minim de 800 de lei (cat este valoare acestuia in momentul de fata), rezulta ca o
PFA impusa la norma de venit trebuie sa plateasca la CASS cel putin 44 de lei. Totusi,
calculul prezentat este unul ipotetic, iar suma de achitat pentru CASS va depasi aceasta
valoare, din moment ce normele de venit anuale depasesc cu mult un salariu minim pe
economie.

Plata contributiilor la sanatate se efectueaza anticipat, in cursul anului, cu regularizarea

sumelor datorate anual.

Astfel, in baza declaratiei de venit estimat (Formular 220) sau a declaratiei de venit
realizat (Formular 200), organul fiscal emite decizia de impunere pentru plati
anticipate in care stabileste contributia de asigurari sociale de sanatate datorata anticipat
si termenele de plata.

Plata se efectueaza trimestrial, in 4 rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei

luni din fiecare trimestru.
Dupa incheierea anului fiscal, in baza declaratiei privind venitul realizat depusa de
contribuabili (Formular 200), organul fiscal stabileste obligatiile anuale de plata a
contributiei de asigurari sociale de sanatate prin decizia de impunere anuala regularizand
sumele datorate cu titlu de plati anticipate.

Plata contributiei de asigurari sociale de sanatate stabilita prin decizia de impunere anuala
se efectueaza in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei, iar
sumele achitate in plus se compenseaza sau se restituie potrivit prevederilor Codului
de procedura fiscala.

Atentie! La determinarea venitului anual baza de calcul al contributiei de asigurari

sociale de sanatate nu se iau in considerare pierderile fiscale anuale.

In cazul celor care nu depun declaratie privind venitul realizat (de ex. persoanele
impuse la norma de venit), contributiile de asigurari sociale platite trimestrial reprezinta
plata finala in contul contributiei anuale datorate.