Standardul Internaţional de

Contabilitate IAS 8
(revizuit 1993)

Profitul net
sau
pierderea netă a perioadei,
erori fundamentale şi
modificări ale politicilor
contabile

IAS 35, Activităţi în curs de întrerupere, înlocuieşte paragrafele 4 şi de la 19 la 22 din IAS 8. IAS
35 înlocuieşte, de asemenea, definiţia activităţilor întrerupte dată în paragraful 6 din IAS 8. IAS
35 intră în vigoare situaţiile financiare aferente perioadelor începând de la 1 ianuarie 1999.
IAS 40, Investiţii imobiliare, a modificat paragraful 44 care, de asemenea, este scris acum cu
caractere de tip italic aldin. IAS 40 intră în vigoare pentru situaţiile financiare anuale aferente
perioadelor cu începere de la l ianuarie 2001.
Pentru scopul acestei publicaţii, noul text este trecut în raster gri, iar textul şters din IAS 8
(revizuit 1993) este trecut în raster gri şi tăiat cu o linie.
O interpretare SIC se referă la IAS 8:
• SIC – 8, Prima aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabilitate ca Bază pentru
Contabilitate.
IAS 8 (revizuit 1993)

Cuprins

Standardul Internaţional de Contabilitate

IAS 8
(revizuit 1993)

Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale şi

modificări ale politicilor contabile
OBIECTIV
Paragrafele

ARIE DE APLICABILITATE
………………………………………………………………..1 - 5

DEFINIŢIE
………………………………………………………………………………..6

PROFITUL NET SAU PIERDEREA NETĂ A PERIOADEI

………………………………………...7-30
Elemente extraordinare
11-15
Profit sau pierdere din activităţile curente
16-18
[Paragrafe şterse]
19-22
Modificări în estimările contabile
23-30

ERORI FUNDAMENTALE
………………………………………………………………..31-40
Tratament contabil de bază
34-37
Tratament contabil alternativ permis
35-40

MODIFICĂRI ALE POLITICILOR

CONTABILE……………………………………………….41-57
Adoptarea unui Standard Internaţional de Contabilitate
46-48
Alte modificări ale politicilor contabile – Tratament contabil de bază
49-53
Alte modificări ale politicilor contabile – Tratament contabil alternativ permis
54-57

DATA INTRĂRII ÎN
VIGOARE……………………………………………………………... 58

ANEXĂ
Elementele extraordinare şi activităţile întrerupte
Erori fundamentale
Modificări ale politicii contabile

IAS 8 (revizuit 1993)

Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 8 (revizuit 1993)

Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale şi modificări
ale politicilor contabile

Standardele tipărite cu litere de tip italic aldin trebuie citite în contextul materialului de
fond şi al recomandărilor de implementare din acest Standard, precum şi în contextul
Prefeţei Ia Standardele Internaţionale de Contabilitate. Standardele Internaţionale de
Contabilitate nu au fost elaborate cu intenţia de a fi aplicate elementelor nesemnificative
(a se vedea paragraful 12 din Prefaţă).

Obiectiv
Obiectivul acestui standard este de a stabili clasificarea, modul de prezentare şi
tratamentul contabil al anumitor elemente în contul de profit şi pierdere, astfel încât toate
întreprinderile să întocmească şi să prezinte contul de profit şi pierdere pe o bază
consecventă. Acest lucru sporeşte gradul de comparabilitate atât cu situaţiile financiare
ale întreprinderii aferente perioadelor anterioare, cât şi cu situaţiile financiare ale altor
întreprinderi. În consecinţă, acest Standard prevede clasificarea şi prezentarea
elementelor extraordinare, precum şi evidenţierea anumitor elemente din cadrul profitului
sau pierderii din activităţile curente. Standardul prevede, de asemenea, tratamentul
contabil pentru modificări în estimările contabile, modificări ale politicilor contabile
aplicate, precum şi pentru corectarea erorilor fundamentale.

Arie de aplicabilitate

1. Acest Standard trebuie aplicat la prezentarea profitului sau pierderii rezultate din
activităţile de exploatare şi a elementelor extraordinare din contul de profit şi pierdere,
precum şi în contabilizarea modificărilor apărute în estimările contabile, a erorilor
fundamentale şi a modificărilor politicilor contabile.

2. Acest Standard înlocuieşte IAS 8, Elemente neobişnuite ale perioadelor anterioare şi

modificări ale politicilor contabile, care fusese aprobat în 1977.

3. Acest Standard se ocupă, printre altele, de prezentarea unor anumite elemente ale
profitului net sau pierderii nete aferente perioadei. Aceste prezentări sunt făcute în
completarea oricăror alte prezentări cerute de alte Standarde Internaţionale de
Contabilitate, inclusiv de IAS 1, Prezentarea situaţiilor financiare.

4. [Paragraf şters]

5. Efectele fiscale ale elementelor extraordinare, erorilor fundamentale şi modificărilor

politicilor contabile sunt reflectate în contabilitate şi prezentate în conformitate cu IAS
12, Impozitul pe profit. Acolo unde IAS 12 se referă Ia elemente neobişnuite, acestea
trebuie interpretate ca elemente extraordinare, după cum sunt definite de prezentul
Standard.

Definiţii

6. Următorii termeni sunt folosiţi în acest Standard cu sensul specificat în continuare:

Elemente extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau
tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale întreprinderii şi care, prin
urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat.
Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o întreprindere, ca parte
integrantă a afacerilor sale, precum şi activităţile conexe în care se angajează
întreprinderea şi care sunt o continuare a primelor, incidente acestora sau rezultă din
acestea.
Erorile fundamentale sunt erorile descoperite în timpul exerciţiului curent care sunt de o
aşa importanţă, încât situaţiile financiare aferente uneia sau mal multor perioade
precedente nu mai pot fi considerate a fi fost credibile la data emiterii lor.
Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile
specifice adoptate de o întreprindere la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.

Profitul net sau pierderea netă a perioadei

7. Toate elementele de venituri şi cheltuieli recunoscute în cursul unei perioade trebuie

incluse în determinarea profitului net sau a pierderii nete a perioadei, cu excepţia
situaţiei în care un Standard Internaţional de Contabilitate cere sau permite altceva.

8. În mod normal, toate elementele veniturilor şi cheltuielilor recunoscute în cursul unei

perioade sunt incluse în determinarea profitului net sau a pierderii nete a perioadei.
Acestea includ elemente extraordinare şi efectele modificărilor în estimările contabile.
Oricum, pot exista împrejurări în care anumite elemente pot fi excluse din profitul net sau
pierderea netă a perioadei. Acest Standard tratează două astfel de împrejurări: corectarea
erorilor fundamentale şi efectul modificării politicilor contabile.

9. Alte Standarde Internaţionale de Contabilitate tratează elemente care pot respecta

definiţiile din Cadrul general ale veniturilor şi cheltuielilor, dar care sunt, de obicei,
excluse de la determinarea profitului net sau a pierderii nete. Exemplele în acest sens
includ surplusurile din reevaluare (a se vedea IAS 16, Imobilizări corporale), precum şi
câştigurile şi pierderile rezultate din conversia situaţiilor financiare ale unei entităţi
externe (a se vedea IAS 21, Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar).

10. Profitul net sau pierderea netă a perioadei conţine următoarele elemente, fiecare
dintre acestea trebuind să fie prezentate în contul de profit şi pierdere:
(a) profitul sau pierderea din activităţile curente;
(b) elementele extraordinare.

Elemente extraordinare

11. Natura şi suma corespunzătoare fiecărui element extraordinar trebuie prezentate

separat

12. Teoretic, toate elementele de venituri şi cheltuieli incluse în determinarea profitului

net sau a pierderii nete a perioadei apar în cursul desfăşurării activităţilor curente ale
întreprinderii. Prin urmare, un eveniment sau o tranzacţie dă naştere la un element
extraordinar numai în împrejurări rare.

13. Dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale
întreprinderii se poate determina, mai degrabă, prin natura elementului sau a tranzacţiei
aferente activităţii desfăşurate în mod curent de întreprindere, decât prin frecvenţa cu care
se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. Prin urmare, un eveniment sau o tranzacţie
poate fi extraordinară pentru o întreprindere, dar nu şi pentru o alta, datorită diferenţelor
dintre activităţile curente ale respectivelor întreprinderi. De exemplu, pierderile rezultate
în urma unui cutremur pot fi calificate ca element extraordinar de multe întreprinderi.
Totuşi, daunele pretinse de deţinătorii de poliţe In urma producerii unui cutremur nu sunt
calificate ca elemente extraordinare de către o societate de asigurări care asigură
împotriva unor astfel de riscuri.

14. Exemple de evenimente sau tranzacţii ce dau naştere, în general, la elemente

extraordinare în cazul majorităţii întreprinderilor sunt:
(a) exproprierea activelor; sau
(b) un cutremur sau un alt dezastru natural

15. Prezentarea naturii şi valorii fiecărui element extraordinar se poate face direct în
contul de profit şi pierdere sau în notele la situaţiile financiare, dar în acest ultim caz
trebuie menţionat in contul de profit şi pierdere valoarea totală a tuturor elementelor
extraordinare.

Profit sau pierdere din activităţile curente

16. Când elementele de venituri şi cheltuieli din profitul sau pierderea provenită din
activităţi curente au o asemenea mărime, natură sau incidenţă încât prezentarea
acestora este relevantă pentru explicarea performanţei întreprinderii pentru perioada
respectivă, atunci natura şi valoarea corespunzătoare acestor elemente trebuie
prezentate separat.

17. Deşi elementele de venituri şi cheltuieli descrise în paragraful 16 nu sunt elemente

extraordinare, natura şi valoarea corespunzătoare unor astfel de elemente pot fi relevante
pentru utilizatorii situaţiilor financiare în înţelegerea poziţiei financiare şi a performanţei
unei întreprinderi, precum şi în efectuarea previziunilor referitoare la poziţia, financiară şi
performanţă. Prezentarea unor astfel de informaţii este inclusă, de obicei, în notele la
situaţiile financiare.

18. Circumstanţele care pot da naştere la prezentarea separată a elementelor de venituri şi

cheltuieli, în concordanţă cu paragraful 16, includ:
(a) reducerea valorii stocurilor până la nivelul valorii realizabile nete, a valorii
imobilizărilor corporale până la nivelul
valorii recuperabile, precum şi stornarea acestor diminuări;
(b) o restructurare a activităţilor unei întreprinderi şi stornarea oricăror provizioane
pentru costul de restructurare;
(c) cedarea elementelor de imobilizări corporale;
(d) cedarea investiţiilor financiare pe termen lung;
(e) activităţile întrerupte;
(f) soluţionarea litigiilor; şi
(g) alte stornări de provizioane.

19-22 [Paragrafe şterse – a se vedea IAS 35, Activităţi în curs de întrerupere]

Modificări în estimările contabile

23. Ca rezultat al incertitudinilor inerente în desfăşurarea activităţilor, multe elemente ale

situaţiilor financiare nu pot fi măsurate cu precizie, ci doar estimate. Procesul de estimare
implică raţionamente bazate pe cele mai recente informaţii avute la dispoziţie. Se pot
solicita, de exemplu, estimări ale clienţilor incerţi, ale uzurii morale a stocurilor sau
duratelor de viaţă utilă, precum şi a modului preconizat de consumare a beneficiilor
economice generate de activele amortizabile. Utilizarea unor estimări rezonabile
reprezintă o parte esenţială a întocmirii situaţiilor financiare şi nu subminează
credibilitatea acestora.

24. O estimare poate necesita o revizuire dacă au loc schimbări privind circumstanţele pe
care s-a bazat această estimare sau ca urmare a unor noi informaţii, experienţe sau a
dezvoltărilor ulterioare. Prin natura ei, revizia estimării nu este o ajustare inclusă în
cadrul definiţiei unui element extraordinar sau al unei erori fundamentale.

25. Uneori, este dificil să se distingă între o modificare a politicii contabile şi o

modificare a unei estimări contabile. În astfel de situaţii, modificarea este tratată ca o
modificare a estimării contabile, împreună cu prezentarea corespunzătoare.

26. Efectul unei modificări a unei estimări contabile trebuie inclus în determinarea
profitului net sau a pierderii nete a:
(a) perioadei în care are loc modificarea, dacă aceasta afectează numai respectiva
perioadă; sau
(b) perioadei în care are loc modificarea perioadelor viitoare, dacă modificarea are
efect şi asupra acestora.

27. O modificare a unei estimări contabile poate afecta numai perioada curentă sau atât
perioada curentă, cât şi perioadele viitoare. Spre exemplu, o modificare în estimarea
sumei corespunzătoare clienţilor incerţi afectează doar perioada curentă şi, prin urmare,
este recunoscută imediat. Oricum, o modificare în estimarea duratei de viaţă utilă
modului preconizat de consumare a beneficiilor economice generate de un activ
amortizabil afectează cheltuiala cu amortizarea în perioada curentă, dar şi în fiecare
perioadă de-a lungul duratei rămase de viaţă utilă a activului. În ambele cazuri, efectul
modificării aferent perioadei curente este reflectat ca un venit sau cheltuială în perioada
curentă. Efectul, dacă există, asupra perioadelor viitoare este recunoscut în perioadele
viitoare.

28. Efectul modificării unei estimări contabile trebuie reflectat în acelaşi cont din contul
de profit şi pierdere în care s-a inclus anterior şi estimarea iniţială.

29. Pentru a asigura comparabilitatea situaţiilor financiare corespunzătoare unei perioade

diferite, efectul unei modificări a unei estimări contabile pentru acele estimări care au fost
deja incluse în profitul sau pierderea din activităţile curente este inclus în acea
componentă a profitului net sau a pierderii nete. Efectul unei modificări într-o estimare
contabilă corespunzătoare unui element extraordinar este reflectat ca element
extraordinar.

30. Trebuie prezentate informaţii cu privire la natura şi valoarea unei asupra perioadei
curente sau care se aşteaptă să aibă un efect semnificativ asupra perioadelor
următoare. Dacă este imposibil de realizat cuantificarea sumei, atunci acest lucru
trebuie menţionat.

Erori fundamentale

31. Erorile apărute o dată cu întocmirea situaţiilor financiare aferente uneia sau mai
multor perioade anterioare pot fi descoperite în perioada curentă. Erorile pot apărea ca
rezultat al unui calcul matematic greşit, al aplicării eronate a politicilor contabile, al
interpretării greşite a evenimentelor, al fraudelor sau omisiunilor. Corectarea acestor erori
este inclusă, de obicei, în determinarea profitului net sau a pierderii nete a perioadei
curente.

32. În rare ocazii, o eroare are un asemenea efect semnificativ asupra situaţiilor financiare
aferente uneia sau mai multor perioade, încât acele situaţii financiare nu mai pot fi
considerate a fi fost credibile la data emiterii lor. Aceste erori sunt considerate erori
fundamentale. Un exemplu de eroare fundamentală este includerea în situaţiile financiare
aferente unei perioade anterioare a unor valori semnificative pentru producţia în curs de
execuţie sau pentru creanţe provenite din contracte frauduloase ce nu se pot aplica.
Corectarea erorilor fundamentale aferente perioadelor anterioare cere retratarea
informaţiilor comparative sau prezentarea de informaţii pro forma suplimentare.

33. Se face o distincţie între corectarea erorilor fundamentale şi modificările estimărilor

contabile. Estimările contabile sunt, prin natura lor, aproximări care pot avea nevoie de
revizuire, pe măsură ce alte noi informaţii devin cunoscute. De exemplu, câştigul sau
pierderea rezultată în urma producerii unui eveniment contingent care, anterior, nu a
putut fi estimat în mod credibil nu constituie o corectare a unei erori fundamentale.

Tratament contabil de bază

34. Valoarea corecţiei aduse unei erori fundamentale aferente perioadelor anterioare
trebuie raportată prin ajustarea soldului de deschidere a rezultatului reportat.
Informaţiile comparative trebuie retratate, cu excepţia cazului în care acest lucru nu este
posibil.

35. Situaţiile financiare, incluzând informaţiile comparative din perioadele anterioare,

sunt prezentate ca şi când eroarea fundamentală ar fi fost corectată în perioada în care a
apărut. Prin urmare, valoarea corecţiei corespunzătoare fiecărei perioade prezentate este
inclusă în profitul net sau pierderea netă a perioadei respective. Valoarea corespunzătoare
perioadelor anterioare celor incluse în informaţiile comparative din situaţiile financiare
este ajustată prin soldul de deschidere al rezultatului reportat în prima dintre perioadele
prezentate. Orice alte informaţii raportate cu privire la perioadele anterioare, cum ar fi
sintezele istorice ale datelor financiare, sunt, de asemenea, retratate.

36. Retratarea informaţiilor comparative nu dă naştere, neapărat, la o modificare a

situaţiilor financiare care au fost deja aprobate de acţionari sau depuse la autorităţile în
cauză. Totuşi, legile naţionale pot cere modificarea unor astfel de situaţii financiare.

37. O întreprindere trebuie să prezinte următoarele:

(a) natura erorii fundamentale;
(b) valoarea corecţiei aduse perioadei curente şi fiecărei perioade anterioare prezentate;
(c) valoarea corecţiei corespunzătoare perioadelor anterioare celor incluse în
informaţiile comparative; şi
(d) faptul că informaţiile comparative au f ost retratate sau specificarea faptului că
această retratare este imposibilă.

Tratament contabil alternativ permis

38. Valoarea corecţiei unei erori fundamentale trebuie inclusă în determinarea profitului
net stau a pierderii nete a perioadei curente. Informaţiile comparative trebuie prezentate
în acelaşi fel în care au fost raportate în situaţiile financiare ale perioadei precedente.
Trebuie prezentate informaţiile suplimentare pro forma, întocmite în concordanţă cu
paragraful 34, cu excepţia situaţiei în care acest lucru nu este posibil.

39. Corectarea erorii fundamentale este inclusă în determinarea profitului net sau a
pierderii nete a perioadei curente. Totuşi, informaţiile suplimentare sunt prezentate,
deseori, pe coloane separate pentru a arăta profitul net sau pierderea netă a perioadei
curente şi a oricăror perioade precedente prezentate ca şi cum eroarea fundamentală ar fi
fost corectată în perioada în care a fost făcută. Acest tratament contabil ar trebui aplicat în
ţări în care situaţiile financiare cer includerea de informaţii comparative care să fie puse
de acord cu situaţiile financiare prezentate în perioadele anterioare.

40. O întreprindere trebuie să prezinte următoarele:

(a) natura erorii fundamentale;
(b) valoarea corecţiei recunoscute în profitul net sau pierderea netă a perioadei; şi.
(c) valoarea corecţiei incluse în fiecare perioadă pentru care sunt prezentate informaţiile
pro forma şi suma
corespunzătoare corecţiei efectuate în perioadele anterioare celor incluse în
informaţiile pro forma. Dacă reflectarea
informaţiilor pro forma este imposibilă, acest lucru trebuie specificat.

Modificări ale politicilor contabile

41. Utilizatorii trebuie să fie capabili să compare situaţiile financiare ale unei
întreprinderi pe parcursul unei perioade de timp, pentru a identifica tendinţele poziţiei
financiare, performanţele şi fluxurile de numerar ale întreprinderii. Prin urmare, în fiecare
perioadă se adoptă, în mod normal, aceleaşi politici contabile.
42. O modificare a politicii contabile trebuie efectuată doar dacă este cerută prin lege
sau de un organism de reglementare contabilă, sau dacă această modificare are ca
rezultat o prezentare mal adecvată a evenimentelor sau tranzacţiilor în situaţiile
financiare ale societăţii.

43. O prezentare mai adecvată în situaţiile financiare a evenimentelor sau tranzacţiilor are
loc atunci când noua politică are ca rezultat oferirea de informaţii mai relevante sau mai
credibile cu privire la poziţia financiară, performanţa sau fluxurile de numerar ale
societăţii.

44. Următoarele nu sunt considerate modificări ale politicilor contabile:

(a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacţii care diferă, în
fond, de evenimentele sau
tranzacţiile produse anterior; şi
(b) adoptarea unei noi politici contabile pentru evenimente şi tranzacţii ce nu au avut loc
anterior sau care au fost
nesemnificative.
Adoptarea iniţială a unei politici de înregistrare a activelor la valoarea lor reevaluată
pe baza tratamentului contabil alternativ permis de IAS 16, Imobilizări corporale sau de
IAS 38, Active necorporale,constituie o modificare a politicii contabile, dar este tratată
ca reevaluare,mai degrabă în conformitate cu IAS 16, Imobilizări corporale sau IAS 25,
Contabilitatea investiţiilor financiare, după caz, IAS 16 sau IAS 38, decât cu acest
Standard. Prin urmare, paragrafele 49-57 din acest Standard nu sunt aplicabile unor
astfel de modificări ale politicilor contabile.

45. O modificare a politicii contabile este aplicată retrospectiv sau prospectiv, în

concordanţă cu cerinţele acestui Standard. Aplicarea retrospectivă are ca rezultat noua
politică aplicată evenimentelor şi tranzacţiilor ca şi cum aceasta ar fi fost întotdeauna
folosită. Prin urmare, politica respectivă contabilă este aplicată evenimentelor şi
tranzacţiilor la data generării unor astfel de elemente. Aplicarea prospectivă constă în
faptul că noua politică este aplicată evenimentelor şi tranzacţiilor ce au loc după data la
care s-a efectuat modificarea. Soldului de deschidere al rezultatului reportat sau raportării
profitului net sau pierderii nete a perioadei nu li se aplică nici un fel de ajustări referitoare
la perioadele anterioare, deoarece soldurile existente nu sunt recalculate. Oricum, noua
politică este aplicată soldurilor existente de la data schimbării. De exemplu, o
întreprindere poate decide modificarea politicii sale contabile aplicată costurilor
îndatorării şi capitalizarea acelor costuri în conformitate cu tratamentul alternativ permis
în IAS 23, Costurile îndatorării. În cazul aplicării prospective, noua politică se aplică doar
costurilor îndatorării care au fost suportate după data modificării politicii.

Adoptarea unui Standard Internaţional de Contabilitate

46. O modificare a unei politici contabile care este efectuată o dată cu adoptarea unui
Standard Internaţional de Contabilitate trebuie reflectată în concordanţă cu prevederile
tranzitorii din acel Standard Internaţional de Contabilitate, în cazul în care acestea
există. În absenţa oricărei prevederi tranzitorii, modificarea politicii contabile trebuie
aplicată în concordanţă cu tratamentul contabil de bază menţionat în paragrafele 49, 52
şi 53 sau cu tratamentul contabil alternativ permis prezentat în paragrafele 54, 56 şi 57.

47. Prevederile tranzitorii dintr-un Standard Internaţional de Contabilitate pot cere

aplicarea unei modificări a politicii contabile atât retrospectiv, cât prospectiv.

48. Când o întreprindere nu a adoptat un nou Standard Internaţional de Contabilitate ce a

fost publicat de către Comitetul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate, dar
care nu a intrat încă în vigoare, atunci întreprinderea este încurajată să prezinte natura
viitoarei modificări a politicii contabile, precum şi o estimare a efectului modificării
asupra profitului net sau a pierderii nete, precum şi a poziţiei financiare a respectivei
întreprinderi.

Alte modificări ale politicilor contabile – Tratament contabil de bază

49. O modificare a politicii contabile trebuie aplicată retrospectiv, cu excepţia cazului în

care valoarea oricărei ajustări rezultate aferente perioadelor anterioare nu poate fi
determinată în mod rezonabil. Orice ajustare rezultată trebuie reflectată ca ajustare a
soldului de deschidere al rezultatului reportat. Informaţiile comparative trebuie
retratate, cu excepţia cazului în care acest lucru este impracticabil.

50. Situaţiile financiare, incluzând informaţiile comparative corespunzătoare perioadelor

anterioare, sunt prezentate ca şi cum noua politică a fost utilizată întotdeauna. Prin
urmare, informaţiile comparative sunt retratate, cu scopul de a reflecta noua politică.
Suma ajustărilor corespunzătoare perioadelor anterioare celor incluse în situaţiile
financiare este înregistrată ca o ajustare a soldului de deschidere a rezultatului reportat
aferent primei perioade prezentate. Orice alte informaţii referitoare la perioadele
anterioare, cum ar fi rezumatele istorice ale datelor financiare, sunt, de asemenea,
retratate.

51. Retratarea informaţiilor comparative nu conduce, în mod neapărat, la modificarea

situaţiilor financiare care au fost aprobate de acţionari sau înregistrate şi aprobate de
autorităţi. Totuşi, legile naţionale pot cere modificarea unor astfel de situaţii financiare.

52. O modificare a politicii contabile trebuie aplicată în mod prospectiv atunci când
valoarea ajustării soldului de deschidere al rezultatului reportat cerută de paragraful 49
nu poate fi determinată în mod rezonabil.

53. Când o modificare a unei politici contabile are un efect semnificativ asupra
perioadei curente sau asupra oricărei perioade anterioare prezentate, sau poate avea un
efect semnificativ asupra perioadelor ulterioare, o societate trebuie să prezinte
următoarele:
(a) motivele modificării;
(b) valoarea ajustării pentru perioada curentă şi pentru fiecare perioadă prezentată;
(c) valoarea ajustării aferentă perioadelor anterioare celor incluse în informaţiile
comparative; şi
(d) faptul că informaţiile comparative au fost retratate sau că acest lucru este imposibil.

Alte modificări ale politicilor contabile – Tratament contabil alternativ permis

54. O modificare a politicii contabile trebuie aplicată retrospectiv, în afară de cazul în

care suma corespunzătore oricărei ajustări aferente perioadelor anterioare nu este
determinabilă în mod rezonabil Orice ajustare rezultată trebuie inclusă în determinarea
profitului net sau a pierderii nete a perioadei curente. Informaţiile comparative trebuie
prezentate aşa cum au fost reflectate în situaţiile financiare ale perioadei anterioare.
Trebuie reflectate informaţii comparative suplimentare pro forma, întocmite în
concordanţă cu paragraful 49, cu excepţia cazului în care acest lucru este impracticabil.

55. Ajustările rezultate dintr-o modificare a unei politici contabile sunt incluse în
determinarea profitului net sau a pierderii nete a perioadei. Oricum, informaţiile
comparative suplimentare sunt prezentate, deseori, sub formă de coloane separate pentru
a arăta profitul net sau pierderea netă, precum şi poziţia financiară a perioadei curente şi a
oricăror perioade anterioare prezentate ca şi cum noua politică ar fi fost întotdeauna
aplicată. Acest tratament contabil ar trebui aplicat în ţări în care situaţiile financiare cer
includerea de informaţii comparative care să fie puse de acord cu situaţiile financiare
prezentate în perioadele anterioare.

56. Modificarea politicii contabile trebuie aplicată în mod prospectiv atunci când
valoarea ce trebuie inclusă în profitul net sau pierderea netă a perioadei curente, aşa
cum este cerută de paragraful 54, nu poate fi determinată în mod rezonabil.

57. Când o modificare a unei politici contabile are un efect semnificativ asupra
perioadei curente sau asupra oricărei perioade anterioare prezentate, sau poate avea un
efect semnificativ asupra perioadelor ulterioare, o întreprindere trebuie să prezinte
următoarele:
(a) motivele modificării;
(b) valoarea ajustării recunoscute în profitul net sau pierderea netă a perioadei curente;
şi
(c) valoarea ajustării incluse în fiecare perioadă pentru care sunt prezentate informaţiile
pro forma şi valoarea ajustării
aferente perioadelor anterioare celor incluse în situaţiile financiare. Dacă este
impracticabilă prezentarea
informaţiilor pro forma, acest lucru trebuie menţionat.
Data intrării în vigoare

58. Acest Standard Internaţional de Contabilitate intră în vigoare pentru situaţiile

financiare aferente perioadelor începând de la 1 ianuarie 1995.
Anexă
Anexa este numai ilustrativă şi nu este parte integrantă din Standarde. Scopul anexei este
de a ilustra modul de aplicare a Standardelor, pentru a ajuta la clarificarea înţelesului lor.
Se utilizează extrase din contul de profit şi pierdere şi din situaţia rezultatului reportat,
pentru a se prezenta efectele tranzacţiilor descrise mai jos asupra acestor situaţii
financiare. Aceste extrase nu sunt neapărat în concordanţă cu toate cerinţele de prezentare
ale altor Standarde Internaţionale de Contabilitate.

Elemente extraordinare

Societatea Alpha
Extras din contul de profit şi pierdere
19X1
19X0

Profit brut 12.000

10.000
Impozit pe profit (3.600)
(3.000)
Profit din activitatea curentă 8.400
7.000
Element extraordinar – pierdere din exproprierea fabricii de
supape pentru motoare de automobile din ţara R
(după scăderea impozitului pe profit de 1.350) (Nota 1) (3.150)
-
Profit net 5.250
7.0OO

Extrase din notele la situaţiile financiare

1. La 1 octombrie 19X1, în ţara R a fost expropriată, de către guvern, fabrica de supape

pentru motoare de automobile a companiei Alpha, fără a i se oferi companiei vreo
compensaţie. Rezultatele activităţii acestei fabrici fuseseră anterior raportate în segmentul
industriei producătoare de supape şi în segmentul geografic al Pacificului. Pierderea
rezultată în urma exproprierii a fost raportată ca un element extraordinar. Această
pierdere este dată de valoarea contabilă netă a activelor şi pasivelor întreprinderii la data
exproprierii. Veniturile din activitatea întreprinderii, de la 1 ianuarie 19X1 până la 1
octombrie 19X1, au fost de 10.000, iar profitul înaintea impozitării a fost de 2.000.

Erori fundamentale

În anul 19X2, Beta Co a descoperit că anumite bunuri care fuseseră vândute în decursul
anului 19X1 au fost înregistrate, în mod incorect, cu valoarea de 6.500, în inventarul
făcut la data de 31 decembrie 19X1.
Registrele contabile ale companiei Beta pe anul 19X2 prezintă vânzări în valoare de
104.000, costul bunurilor vândute, în valoare de 86.500 (inclusiv 6.500 eroare în soldul
iniţial al stocurilor) şi un impozit pe profit de 5.250.
În 19X1, Beta a raportat:

Vânzări
73.500
Costul bunurilor vândute
(53.500)
Profit din activitatea curentă înaintea impozitării
20.000
Impozit pe profit
(6.000)
Profit net
14.000

În 19X1, soldul iniţial al rezultatului reportat este de 20.000, iar soldul final al aceluiaşi
cont este de 34.000.
Impozitul pe profit s-a calculat la o cotă de 30%, atât pentru 19X2, cât şi pentru 19X1.

Societatea Beta
Extras din contul de profit şi pierdere
conform tratamentului de bază
19X2
19X1
(retrat
at)
Vânzări 104.000
73.500
Costul bunurilor vândute (80.000)
(60.000)
Profit din activitatea curentă înaintea impozitării 24.000
13.500
Impozit pe profit (7.200)
(4.050)

Profit net 16.800

9.450

Societatea Beta
Situaţia rezultatului reportat în conformitate
cu tratamentul de bază
19X2
19X1
(retrat
at)
Soldul iniţial al rezultatului reportat, raportat anterior recalculării 34.000
20.000
Corecţia erorii fundamentale
(după scăderea impozitului pe profit de 1.950) (Nota1) (4.550)
-
Soldul iniţial al rezultatului reportat, recalculat 29.450
20.000
Profit net 16.800
9.450
Sold final al rezultatului reportat 46.250
29.450

Extrase din notele la situaţiile financiare

1. Anumite bunuri care au fost vândute în 19X1 au fost înregistrate, în mod incorect, la
valoarea de 6.500 în inventarul efectuat la 31 decembrie 19X1. Situaţiile financiare
pentru anul 19X1 au fost recalculate pentru corectarea acestei erori.

Societatea Beta
Extras din contul de profit şi pierdere
conform tratamentului alternativ permis

Pro forma
19X2 19X1 19X2
19X1
(recalculat)
(recalculat)
Vânzări 104.000
73.500 104.000 73.500
Costul bunurilor vândute (Nota 1) (86.500)
(53.500) (80.000) (60.000)

Profit din activitatea curentă înaintea impozitării 17.500 20.000

24.000 13.500
Impozit pe profit (include efectele corecţie erorii fundamentale) (5.250)
(6.000) (7.200) (4.050)

Profit net 12.250

14.000 16.800 9.450

Societatea Beta
Situaţia rezultatului reportat în conformitate cu tratamentul de bază
 Pro forma
19X2 19X1
19X2 19X1
(recalculat)
(recalculat)
Soldul iniţial al rezultatului reportat,
raportat anterior recalculării 34.000 20.000
34.000 20.000
Corecţia erorii fundamentale
(după scăderea impozitului pe profit de 1.950) - -
(4.550) -
Soldul iniţial al rezultatului reportat recalculat 34.000 20.000
29.450 20.000
Profit net 12.250
14.000 16.800 9.450
Sold final al rezultatului reportat 46.250
34.000 46.250 29.450

Extrase din notele la situaţiile financiare

1. .Costul bunurilor vândute în 19X2 include 6.500 pentru anumite bunuri care au fost
vândute în 19X1, dar care au fost înregistrate în mod incorect în inventarul efectuat la 31
decembrie 19X1. Informaţiile pro forma recalculate pentru 19X2 şi 19X1 sunt prezentate
ca şi când eroarea ar fi fost corectată în anul 19X1.

Modificări ale politicilor contabile

În 19X2, societatea Gamma şi-a modificat politica contabilă privind tratamentul

costurilor îndatorării aferente achiziţiei unei hidrocentrale aflate în curs de construcţie
pentru a fi utilizată de către Gamma. În perioadele anterioare, Gamma capitalizase
asemenea costuri, după scăderea impozitului pe profit, in concordanţă cu tratamentul
alternativ permis din IAS 23, Costurile îndatorării. Gamma a luat acum decizia de a trece
aceste costuri pe cheltuieli, în loc să le capitalizeze, pentru a respecta tratamentul de bază
din IAS23.

Gamma a capitalizat costurile îndatorării în valoare de 2.600 în 19X1 şi 5.200 în

perioadele anterioare acestui an. Astfel, au fost capitalizate toate costurile îndatorării
aferente achiziţiei hidrocentralei, costuri înregistrate în anii anteriori.

Înregistrările contabile ale companiei Gamma pe anul 19X2 prezintă un profit din
activitatea curentă înainte de dobânzi şi impozitul pe profit de 30.000, cheltuieli cu
dobânzile de 3.000 (aferente anului 19X2) şi un impozit pe profit de 8.100.
Gamma nu a înregistrat cheltuieli cu amortizarea aferente hidrocentralei, întrucât aceasta
nu a fost încă pusă în funcţiune.

În 19X1, Gamma a raportat:

Profit din activitatea curentă înainte de dobânzi şi impozitul pe profit

18.000
Cheltuieli cu dobânzi -
Profit din activitatea curentă înaintea impozitării
18.000
Impozit pe profit
(5.400)
Profit net
12.600

În 19X1, soldul iniţial al rezultatului reportat a fost de 20.000, iar soldul final, de 32.600.

Cota de impozitare a profitului companiei Gamma a fost de 30%, atât pentru 19X2, cât şi
pentru 19X1.
Societatea Gamma
Extras din contul de profit şi pierdere conform tratamentului de bază

19X2 19X1
(recalcul
at)
Profit din activitatea curentă înainte de dobânzi şi impozitul pe profit
30.000 18.000
Cheltuieli cu dobânzi (3.000)
(2.600)
Profit din activitatea curentă înaintea impozitării
27.000 15.400
Impozit pe profit
(8.100) (4.620)

Profit net
18.900 10.780

Societatea Gamma
Situaţia rezultatului reportat în conformitate cu tratamentul de bază

19X2 19X1
(recalcul
at)
Soldul iniţial al rezultatului reportat, raportat anterior recalculării
32.600 20.000
Modificarea politicii contabile privind capitalizarea dobânzii
(după scăderea impozitului pe profit de 2.340 pe 19X2 şi 1.560 pe 19X1) (Nota 1)
(5.460) (3.640)
Soldul iniţial al rezultatului reportat, recalculat
27.140 16.360
Profit net
18.900 10.780
Sold final al rezultatului reportat
46.040 27.140

Extras din notele la situaţiile financiare

1. În 19X2, Gamma şi-a modificat politica contabilă referitoare la tratamentul costurilor

îndatorării aferente unei hidrocentrale aflate în construcţie pentru a fi utilizată de această
întreprindere. Pentru a se respecta tratamentul de bază din IAS 23, Costurile îndatorării,
compania trece acum pe cheltuieli aceste costuri, în loc să le capitalizeze. Modificarea
politicii contabile are loc retrospectiv. Situaţiile financiare comparate, pe anul 19X1, au
fost recalculate, pentru a fi în concordanţă cu politica contabilă modificată. Această
modificare are ca efect o majorare a cheltuielilor cu 3.000 (pe 19X2) şi cu 2.600 (pe
19X1). Soldul iniţial al rezultatului reportat în 19X1 a fost redus cu 5.200, aceasta suma
reprezentând ajustarea aferentă perioadelor anterioare anului 19X1.

Societatea Gamma
Extras din contul de profit şi pierdere conform tratamentului alternativ permis

19X2
19X1 19X2 19X1
(recalculat)
(recalculat)
Profit din activitatea curentă înainte de dobânzi şi impozitul pe profit 30.000
18.000 30.000 18.000
Cheltuieli cu dobânzi (3.000)
- (3.000) (2.600)
Efect cumulativ al modificării politicii contabile (7.800)
- - -
Profit din activitatea curentă înaintea impozitării 19.200
18.000 27.000 15.400
Impozit pe profit (include influenţa modificării unei politici contabile) (5.760)
(5.400) (8.100) (4.620)
Profit net 13.440
12.600 18.900 10.780
 Societatea Gamma
Situaţia rezultatului reportat în conformitate
cu tratamentul alternativ permis

19X2
19X1 19X2 19X1

(recalculat) (recalculat)
Soldul iniţial al rezultatului reportat, raportat anterior recalculării 32.600
20.000 32.600 20.000
Modificarea politicii contabile privind capitalizarea dobânzii
(după scăderea impozitului pe profit
de 2.340 pe 19X2 şi 1.560 pe 19X1) (Nota1) -
- (5.460) (3.640)
Soldul iniţial al rezultatului reportat, recalculat 32.600
20.000 27.140 16.360
Profit net 13.440
12.600 18.900 10.780
Sold final al rezultatului reportat 46.040
32.600 46.040 27.140.

Extras din notele la situaţiile financiare

1. În contul de profit şi pierdere pe anul 19X2 s-a făcut o ajustare în valoare de 7.800,
reprezentând influenţa modificării politicii contabile privind tratamentul costurilor
îndatorării aferente achiziţiei unei hidrocentrale aflate în curs de construcţie pentru a fi
utilizată de Gamma. Pentru a se respecta tratamentul de bază din IAS 23, Costurile
îndatorării, întreprinderea trece acum pe cheltuieli aceste costuri, în loc să le capitalizeze.
Modificarea politicii contabile are loc retrospectiv. Se prezintă informaţiile pro forma
recalculate, care presupun că noua politică a fost utilizată întotdeauna. Soldul iniţial al
rezultatului reportat în situaţia pro forma pentru anul 19X1 a fost redus cu 5.200, această
sumă reprezentând ajustarea aferentă perioadelor anterioare anului 19X1.