Sunteți pe pagina 1din 35

Lucrare de stagiu:

I. Referat: Reevaluarea stocurilor de materii prime din intreprinderi supuse evaluarii

II. Studii de caz


1. Societatea ALFA produce umbrele de soare, asambland panza pe un suport
achizitionat. In luna mai a cumparat 10.000 de panze la 10 lei bucata si 15.000 suporturi
la 20 lei bucata, si a asamblat 18.000 de umbrele, costul asamblarii fiind de 15 lei/bucata.
Societatea detinea la inceputul perioadei 10.000 bucati de panza la 8 lei bucata si 5.000
bucati de suporturi la 15 lei bucata. In evaluarea stocurilor se aplica metoda FIFO (primul
intrat, primul iesit). Societatea a vandut in cursul lunii 16.000 de umbrele la pretul de 50
lei/bucata, comisionul vanzatorului fiind de 2,5 lei/bucata. Care este costul de productie si
costul complet (de revenire) al unei umbrele? Care este rezultatul perioadei?

Calcul panza:
SI 10.000*8 lei= 80.000 lei
Intrare 10.000*10 lei= 100.000 lei

Calcul suporti:
SI 5.000*15 lei= 75.000 lei
Intrare 15.000*20 lei= 300.000

Productie 18.000 *15 lei= 270.000 lei

Panza umbrela 10.000 buc * 8 + 8.000 buc * 10 = 160.000


Suport umbrela 5.000 buc * 15 + 13.000 buc * 20 = 335.000
Cost prelucrare 18.000 buc * 15 = 270.000
Cost de 765.000
productie

Cost unitar = 765.000 / 18.000 buc = 42,5 lei/umbrela


Cost complet = 765.000 +chel vanz(16.000 buc*2,5)
Rezultat = Venituri-Cheltuieli = 16.000 buc (50-2,5) – 16.000 buc * 42,5 = 80.000

2. O societate-mama achizitioneaza de la o filiala din cadrul grupului 50.000 de actiuni cu


pretul de 1 leu/actiune. Se achita prin banca suma de 30.000 lei, iar restul se va achita
ulterior prin aceeasi modalitate. Comisionul achitat societatii de valori mobiliare care a
instrumentat tranzactia este de 1%. In anul urmator se incaseaza cu ordin de plata
dividende in suma de 15.000 lei. Ulterior se vand 1.000 de actiuni cu pretul de 2
lei/actiune, incasarea facandu-se ulterior in numerar. Titlurile vandute se scot din evidenta
la pretul de cumparare.
Se cer inregistrarile contabile privind:
a) achizitia titlurilor si achitarea comisionului;
b) plata ulterioara a varsamintelor si incasarea dividendelor;
c) vanzarea si incasarea titlurilor.

(a)
• achizitia titlurilor
50.000lei 261 = 5121 30.000lei
Actiuni detinute la Conturi curente la banci
entitatile afiliate
2691 20.000lei
Varsaminte de efectuat la
entitatile afiliate
• achitarea comisionului
500 lei 622 = 5121 500 lei
Cheltuieli cu comisioanele Conturi curente la banci
si onorariile
(b)
• varsamintele efectuate pentru emitent
20.000 2691 = 5121 20.000 lei
lei Varsaminte de efectuat la Conturi curente la banci
entitatile afiliate
• incasarea dividendelor
15.000 5121 = 7611 15.000 lei
lei Conturi curente la banci Venituri din actiuni detinute la
entitatile afiliate
(c )
• reflectarea veniturilor din cedarea titlurilor la pretul de cesiune
2.000 lei 461 = 7641 2.000 lei
Debitori diversi Venituri din imobilizari
financiare cedate

• incasarea titlurilor cedate


2.000 lei 5311 = 461 2.000 lei
Casa in lei Debitori diversi

• scaderea din evidenta a titlurilor la valoarea de intrare


1.000 lei 6641 = 261 1.000 lei
Cheltuieli privind Actiuni detinute la entitatile
imobilizarile financiare afiliate
cedate

3. Societatea ALFA prezinta urmatoarea situatie a capitalurilor proprii la 01.01.N:


– capital social: 20.000 u.m.;
– rezerve: 3.000 u.m.;
– rezerve din reevaluare: 3.000 u.m.;
– rezultat reportat: 1.800 u.m.
In cursul exercitiului N s-au realizat urmatoarele operatii:
– s-a majorat capitalul social prin aport in numerar, fiind emise 2.000 de actiuni, pret de
emisiune 1,2 u.m., valoare nominala 1 u.m.;
– s-au distribuit dividende in valoare de 800 u.m.;
– s-a majorat capitalul social prin incorporarea de rezerve in valoare de 3.000 u.m., fiind
distribuite gratuit 3.000 de actiuni;
– s-au reevaluat imobilizari corporale cu urmatoarele caracteristici: cost de achizitie 6.000
u.m., amortizare cumulata 2.000 u.m., valoare justa 8.000 u.m.;
– au fost rascumparate 2.000 de actiuni la pretul de 1,5 u.m. pe actiune, care au fost
ulterior anulate.
Rezultatul contabil net al exercitiului N a fost un profit de 2.500 u.m.
a) Efectuati inregistrarile contabile corespunzatoare pentru operatiile de mai sus.
b) Calculati total capitaluri proprii la sfarsitul exercitiului N.

a) majorare capital social


2.400 (2.000 act *1,2) 456 = %
u.m.
1011 2.000 u.m.
1041 400 u.m.
incasare aport
2.400 u.m. 512 = 456 2.400 u.m.
transferare capital social nevarsat la capital social varsat
2.000 u.m. 1011 = 1012 2.000 u.m.

b) distribuire dividende
800 u.m. 129 = 457 800 u.m.
c) incorporare rezerve
3.000 u.m. 106 = 1012 3.000 u.m.
d) reevaluare imobilizari
anulare amortizare cumulata
2.000 u.m. 281 = 213 2.000 u.m.
Valoare neta contabila = 6.000 -2.000 = 4.000
Valoare justa = 8.000
8.000 - 4.000 = 4.000 diferenta pozitiva din reevaluare
inregistrare diferenta pozitiva din reevaluare,
4.000 u.m. 213 = 105 4.000 u.m.
e) rascumparare actiuni
3.000 u.m. 109 = 512 3.000 u.m.
(2.000
act*1,5)
anulare actiuni
3.000 u.m. % = 109 3.000 u.m.
(2.000
act*1,5)
2.000 u.m.( 2.000 act 1012
*1)
1.000u.m. (3.000- 149
2.000)

D 1012 C
2.000 u.m.(e) SI 20.000 u.m.
2.000 u.m.(a)
3.000 u.m. (c)
D 106 C
SF 23.000 u.m.
3.000 u.m.(c) SI 5.000 u.m.

SF 2.000 u.m.

D 105 C
SI 3.000 u.m.
4.000 u.m.(d)
SF 7.000 u.m.

D 117 C
SI 1.800 u.m.

SF 1.800 u.m.

NOTA S-a presupus un sold initial al rezervelor de 5.000 u.m., intrucat se


incorporau mai mult decat existau.
• Capital social 23.000
+ Rezerve 2.000
+ Rezerve din reevaluare 7.000
+ Rezultat reportat 1.800
- Repartizarea profitului 800
= Capitaluri proprii 33.000

4. O societate realizeaza prin vanzarea a 15.000 de bucati din produsul sau o cifra de
afaceri de 225.000 lei, suportand pierderi de 5.000 lei. Costurile suportate pentru
producerea si vanzarea acestui produs sunt de 230.000 lei, impartite astfel:
– materie prima (variabile): 105.000 lei;
– personal (jumatate variabile si jumatate fixe): 60.000 lei;
– amortizare imobil si masini de productie (fixe): 45.000 lei;
– diverse (fixe): 20.000 lei.
Managerul societatii cunoaste faptul ca are capacitatea de a produce si vinde pana la
20.000 bucati din produsul sau. Care este cantitatea de produs fabricata si vanduta care i-
ar permite sa nu mai suporte pierderi?

Cheltuieli variabile = 105.000 + (60.000/2) = 135.000


Cheltuieli fixe = 30.000 + 45.000 + 20.000 = 95.000
• Cifra de afaceri = 15.000 buc * 15 = 225.000 lei

- Cheltuieli variabile = 15.000 buc * 9 135.000 lei


= Marja costurilor = 90.000 lei
variabile
- Cheltuieli fixe 95.000 lei
= Pierdere -5.000 lei
Pentru ca societatea sa nu suporte pierderi cantitatea care trebuie sa o produca si
sa o vanda este q.

q= 95.000/ 6=15.834

5. Un utilaj a fost achizitionat la valoarea de 200.000 u.m., la data de 1 ianuarie 2005,


durata de viata utila 5 ani, valoare reziduala nula. Durata de viata utila ramasa a fost
revizuita la 7 ani la data de 31 decembrie 2007. Calculati, conform IAS 16, amortizarea
aferenta anului 2007.

Rezolvare:
Valoare contabila = 200.000 u.m
Valoare amortizabila cf. IAS 16 = Valoare contabila – Valoare reziduala
Valoare amortizabila = 200.000 – 0 = 200.000 u.m
Amortizare 2005 = 200.000 : 5 ani = 40.000 u.m
Amortizare 2006 = 40.000 u.m
Valoare ramasa de amortizat = [200.000 – (40.000 * 2)] = 120.000 u.m.
Amortizare 2007 = 120.000 : 5 ani = 24.000 u.m

6. O societate achizitioneaza 20 ha de teren la costul de 500.000 lei. La data achizitiei s-


au efectuat lucrari de restaurare a amplasamentului in vederea plantarii unei culturi de
pepeni, costul lucrarilor fiind 80.000 lei. Societatea estimeaza ca peste 5 ani va efectua o
rotatie a culturilor, urmand a cultiva rosii. Ca urmare a vanzarii pepenilor, profitul
societatii va creste cu 4% in urmatorii 5 ani. Contabilizati, conform IAS 16, achizitia si
amortizarea.

Rezolvare:
- achizitia terenului:
2111 = 404 500.000 lei
- recunoasterea costurilor cu restaurarea amplasamentului:
2112 = 404 80.000 lei
- amortizarea costurilor de restaurare a amplasamentului pe perioada de crestere a
beneficiilor: 80.000 lei: 5 ani = 16.000 lei:
6811 = 2811 16.000 lei

7. O intreprindere efectueaza urmatoarele tranzactii:


1) vinde unui client, pe data de 01.01.N, marfuri in valoare de 100 lei, conditiile de plata
fiind: 10% din pret se plateste in momentul vanzarii, 50% din pret se va plati dupa un an
de la vanzare, iar 40% dupa 2 ani de la vanzare. Se estimeaza ca in acel moment clientul
ar putea obtine un credit echivalent de pe piata financiara la o rata a dobanzii de 60%;
2) vinde un program informatic pentru suma de 2.000 lei incluzand in factura si pretul
activitatii de service dupa instalare in valoare de 150. lei; activitatea de service se
realizeaza timp de 3 ani incepand cu anul N.
Sa se contabilizeze tranzactiile conform IAS 18 „Venituri”.
Rezolvare:
1)

Anul Plata Val. Actualizata a incasarilor Dobanda anuala (lei)


anuale (lei)
01.01.N 10 10 0
01.01.N+1 50 50 / (1+60%)1 = 31,25 18,75
01.01.N+2 40 40 / (1+60%)2 = 15,63 24,37
100 56,88 43,12

Diferenta dintre 100 si 56,88 reprezinta venit amanat, respectiv 43,12.

Inregistrarea vanzarii stocului de marfuri:


411 = % 100
Clienti 707 Venituri din vanzarea marfurilor 56,88
472 Venituri in avans 43,12
Incasarea la vanzare 01.01.N:
5121 = 411 10
Conturi la banci in lei Clienti

Incasare la data 01.01.N + 1:


5121 = 411
Conturi la banci in lei Clienti 50

Concomitent venitul inregistrat ca avans se recunoaste ca venit din dobanzi:


472 = 766 18,75
Venituri in avans Venituri din dobanzi

Incasare la data 01.01.N + 2:


5121 = 411
Conturi la banci in lei Clienti 40

Concomitent venitul inregistrat ca avans se recunoaste ca venit din dobanzi:


472 = 766 24,37
Venituri in avans Venituri din dobanzi

2) Inregistrarea vanzarii programului informatic in anul N:

411 = % 2.150
Clienti 707 Venituri din vanzare 2.050
472 Venituri in avans 100
Incasarea la vanzare in anul N:
5121 = 411 2.150
Conturi la banci in lei Clienti

In anul N+ 1 venitul inregistrat ca avans se recunoaste ca venit din vanzare:


472 = 707 50
Venituri in avans Venituri din vanzare

In anul N+ 2 venitul inregistrat ca avans se recunoaste ca venit din vanzare:


472 = 707 50
Venituri in avans Venituri din vanzare

8. O intreprindere efectueaza urmatoarele tranzactii:


1) vinde unui client, pe data de 01.01.N, marfuri in valoare de 1.000.000 lei, conditiile de
plata fiind: 10% din pret se plateste in momentul vanzarii, 50% din pret se va plati dupa
un an de la vanzare, iar 40% dupa 2 ani de la vanzare. Se estimeaza ca in acel moment
clientul ar putea obtine un credit echivalent de pe piata financiara la o rata a dobanzii de
60%;
2) cumpara, pe data de 30.07.N, un numar de 1.000 de obligatiuni, valoarea nominala a
unei obligatiuni 1 leu, pretul de achizitie 1,2 lei; dobanda anuala este de 30%, incasata la
31 decembrie N.
In conditiile aplicarii IAS 18 „Venituri curente” sa se contabilizeze operatiile de mai sus.
Rezolvare:
1) Valoarea actualizata a incasarilor legate de tranzactie este de:
500.000 + 250.000 + 250.000 = 753.906,25
1,6 1,62
Se poate considera ca pretul de vanzare contine venituri din dobanzi in suma de 1.000.000
- 96.485.261 = 246.093,75 u.m., esalonabile pe cele doua exercitii de credit.
inregistrarea vanzarii stocului de marfuri:
411 = % 1.000.000
707 753.906,25
472 246.093,75
Pentru repartizarea veniturilor financiare pe durata creditului va fi suficient sa se
calculeze dobanzile teoretice la soldul creditului ramas, adica:
- in numele exercitiului N:
(753.906,25 - 500.000) x 60% = 152.343,75 u.m.
- in numele exercitiului N+1:
(753.906,25 - 750.000 + 152.343,75) x 60% = 93.750 u.m.
Repartizarea veniturilor in avans la venituri financiare va genera urmatoarele inregistrari:
- in exercitiul N:
Venituri in avans = Venituri din dobanzi 152.343,75
- in exercitiul N+1:
Venituri in avans = Venituri din dobanzi 93.750
2) Perioada detinere = 1 august – 31 decembrie = 5 luni.
Post-achizitie: 1000 obligatiuni x 1 lui/obligatiune (VN) x 30% x 5/12 = 120 lei
Ante-achizitie: 1000 obligatiuni x 1 leu/ obligatiune (VN) x 30% x 7/12 = 170lei

5121 = % 290
766 120
506 170

9. In cursul anului N o intreprindere efectueaza urmatoarele operatii: acorda un imprumut


unei filiale aflate in dificultate financiara de 850 u.m.; incaseaza contravaloarea unui
imprumut obligatar cu caracteristicile: numar de obligatiuni 1.000 titluri, valoare
nominala 1,1 u.m./titlu, pret de rambursare 1,2 u.m., pret de emisiune 0,9 u.m.; vinde
titlurile de participare inainte de achitarea totala, pret de cesiune 900 u.m., partea
neeliberata 400 u.m. si le incaseaza; majoreaza capitalul social prin noi aporturi in
numerar incasate in contul curent in conditiile: numar de actiuni 1.000 titluri, valoare
nominala 0,6 u.m./titlu, pret de emisiune 0,8 u.m./titlu, valoare matematica contabila 0,9
u.m./titlu; vinde cu incasare directa 5 calculatoare in valoare de 2.000 u.m. acordand un
scont de 10% (exclusiv TVA); plateste dobanzi si dividende in valoare de 1.200 u.m. din
care 100 u.m. legati de activitatea de exploatare. In conditiile in care nu se tine cont de
TVA, calculati fluxurile de numerar provenite din activitatea de investitii si finantare.

Rezolvare:
Flux de numerar din activitatea de investitii:

• Incasari din vanzarea activelor imobilizate ..........(2.000 – 2.000*10%) = 1.800


+ Incasari din creante imobilizate
+ Dobanzi incasate
+ Dividende incasate
- Plati privind achizitia de active imobilizate
- Plati privind creantele imobilizate ...............................................................850
= Numerar net din activitatea de investitii ..............................................2.650

Flux de numerar din activitatea de finantare:

• Incasari din capitaluri proprii sub forma emisiunilor de actiuni sau din cresteri de
capital propriu ....................................................................................... 800*
+ Incasari din datorii financiare pe termen lung (credite bancare si
asimilate) ....................................................................................................................
1.400**
- Plati privind rambursarea si distribuirile de capital propriu
- Plati privind rambursarea de datorii financiare
- Dobanzi si dividende platite .............................................(1.200 – 100) =1.100
= Numerar net din activitatea de finantare ..............................................3.300

Nota:
* Incasari din crestere capital social = 1.000 actiuni * Pret emisiune (0,8) = 800 u.m.

** Incasari din datorii financiare pe termen lung 1.400 u.m.


• Contravaloare imprumut obligatar=1.000 oblig.*Pret emisiune (0,9) =900 u.m.
Valoate oblig. vandute = Pret cesiune - Parte neeliberata =900–400=500 u.m.

10. In cursul anului N, o intreprindere efectueaza urmatoarele operatii: incaseaza o rata


scadenta de 700 u.m. si dobanda aferenta de 300 u.m. unui imprumut acordat in anul
precedent unei filiale aflate in dificultate financiara; achizitioneaza o filiala de 1.600 u.m.
din care numerar dobandit 400 u.m.; achizitioneaza 5 autoturisme in valoare totala de
2.000 u.m. din care 600 u.m. preluate in leasing financiar, restul achitate pe loc, primind
un scont de 5%; plateste dobanda anuala aferenta unui imprumut obligatar emis in
exercitiul anterior cu caracteristicile: numar de obligatiuni 1.000, valoare nominala 1
u.m., pret de rambursare 1,2 u.m., pret de emisiune 1,1 u.m.; rata dobanzii 30%;
ramburseaza o transa de 200 de obligatiuni; plateste rata anuala de leasing financiar 50
u.m. si contracteaza un credit bancar pe termen lung 1.400 u.m. In conditiile in care nu se
tine cont de TVA, calculati fluxurile de numerar provenite din activitatea de investitii si
finantare.

Rezolvare:
Flux de numerar din activitatea de investitii:

• Incasari din vanzarea activelor imobilizate


+ Incasari din creante imobilizate ................................................................... 700
+ Dobanzi incasate .........................................................................................300
+ Dividende incasate
- Plati privind achizitia de active imobilizate.............................................. 1.780*
- Plati privind creantele imobilizate
= Numerar net din activitatea de investitii ............................................= 2.780

Nota:
* Plati privind achizitia de active imobilizate 1.780
• Achizitie filiala, din care numerar dobandit 400
• Plata 5 autoturisme, cu scont primit (1.400 – 1.400*5%) = 1.330
• Plata rata anualã de leasing financiar 50

Flux de numerar din activitatea de finantare:

• Incasari din capitaluri proprii sub forma emisiunilor de actiuni sau din cresteri de
capital propriu
+ Incasari din datorii financiare pe termen lung (credite bancare si
asimilate) ...................................................................................................................
1.400
- Plati privind rambursarea si distribuirile de capital propriu
- Plati privind rambursarea de datorii financiare ...........................................240*
- Dobanzi platite ......................................................................................... 300**
- Dividende platite
= Numerar net din activitatea de finantare ..............................................1.940

Nota:

* Valoarea de rambursare este pretul achitat de obligatar cu ocazia rambursarii


imprumutului care a creditat firma cu ocazia emiterii obligatiunilor.

Valoare transa rambursata = 200 obligatiuni * Val de rambursare (1,2) = 240

** Valoarea nominala reprezinta pretul obligatiunii inscris pe document si


reprezinta baza de calcul pentru dobanda.

Dobanda platita aferenta imprumutului obligator = 1.000 obligatiuni * Val


nominala (1) * Rata dobanzii (30%) = 300

11. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie sa gasiti la contul de


viramente interne la 31 decembrie:
a) debitor;
b) creditor;
c) fara sold.

Raspuns: c)

12. Cand efectuati controlul separarii exercitiilor in contabilitatea stocurilor procedati la:
a) inventarierea la 31 decembrie;
b) verificarea documentelor ultimelor aprovizionari identificate in inventarul fizic;
c) controlul tuturor aprovizionarilor din ultimele 15 zile ale exercitiului.

Raspuns: b)
13. Daca ati constatat incertitudini care insa nu afecteaza in mod semnificativ situatiile
financiare, opinia va fi:
a) fara rezerve;
b) fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii;
c) procedati la extinderea controlului.

Raspuns: b)

14. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori
semnificative datorate insuficientei controlului intern reprezinta:
a) risc inerent;
b) risc de audit;
c) risc de nedetectare.

Raspuns: a)

15. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?


Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate
profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- Standardele Internationale de Audit (ISA),
- Practicile Internationale de Audit (IAPS),
- Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE),
- Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE),
- Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul
pentru Standarde de Audit si Asigurari (IAASB) din cadrul Federtiei
Internationale a Contabililor (IFAC)
- normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate
in domeniu
Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in
functie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca
scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului:

- norme profesionale de lucru


- norme de raportare
- norme generale de comportament

16. Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila?


Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus
sa o accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins
obiectivul auditului. Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea
erorii tolerabile. Cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un
numar de erori , acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe
segmentul respectiv, prin extrapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a
verificat decat un esantion. Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea
neta a erorilor din esantion / Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei
17. Ce este riscul legat de control?
Riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o
categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri de cont sau categorii de
operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de
control intern utilizate.
Riscul legat de control nu poate fi in intregime eliminat, avand in vedere limitele inerente
oricarui sistem contabil si de control intern.
In general, auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cand:
sistemele contabile si de control intern nu sunt aplicate corect;sistemul contabil si de
control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.
Cand evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui sa
documenteze elementele pe care se sprijina in concluziile sale.

18. Societatea Alfa, auditata de dumneavoastra, a achizitionat la 5 aprilie 2002 un


ansamblu imobiliar spre renovare si a efectuat urmatoarele cheltuieli:
pret cumparare teren .................................................... 90 mil. lei
pret cumparare constructie.......................................... 410 mil. lei
taxe inregistrare ........................................................... 83 mil. lei
cheltuieli cu actele ....................................................... 3,5 mil. lei
onorarii notar ......................................................... 14.744 mil. lei
(din care TVA 2.744 mii lei)
comisioane ............................................................ 29.900 mil. lei
(din care TVA 4.900 mii lei)

cheltuieli arhitecti ................................................. 23.920 mil. lei


(din care TVA 3.920 mii lei)
reparatii ................................................................ 263.120 mii lei
(din care TVA 43.120 mii lei)

Societatea a inregistrat in cheltuielile perioadei suma de 18.244.000 lei.


Care sunt sumele ce trebuiau contabilizate in cheltuielile perioadei, in contul terenuri si in
contul constructii?

Rezolvare:

Costul de achizitie include pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuieli de


transport aprovizionare si alte cheltuieli de punere in stare de utilitate

Deoarece toate cheltuielile ocazionate de achizitia si punerea in functiune a


imobilizarilor corporale se inregistreaza in valoarea de intrare a imobilizarilor,
suma ce trebuie contabilizata in cheltuielile perioadei in contul de terenuri si in
contul constructii este ZERO.

Se calculeaza cat reprez terenul din total 90/500=18%


Constructia =82%
Ch ptr teren 18%*(taxa de inreg+ch cu actele+ch notar+ch comis)
Ch constructie 82%* (taxa de inreg+ch cu actele+ch notar+ch comis)+ch arhitecti+ch
reparatii
Ch perioadei nu exista

Valoarea totala a cheltuielilor ce se pot capilatiza = 90.000.000 +410.000.000


+83.000.000 + 3.500.000 +14.744.000 +29.900.000 + 23.920.000 = 655.064.000 lei

21X = % 655.064.000

404 500.000.000

446 155.064.000

Obs: nu au fost capitalizate cheltuielile cu reparatiile. Aceste cheltuieli sunt inregistrate


in contabilitate atunci cand au loc.

19. Enumerati si explicati opt diferente intre auditul extern si auditul intern
Auditul intern Auditul extern
Statutul auditorului entitate independenta juridic prestator de servicii independent din
punct de vedere juridic
conducerea, actionarii, bancile,
Beneficiarii auditului conducerea
autoritatile de stat, partenerii
aprecierea controlului asupra
certificarea regularitatii, sinceritatii si a
activitatii intreprinderii si
Obiectivele auditului imaginii fidele a conturilor, rezultatelor
formularea de recomandari
si situatiilor financiare
pentru imbunatatirea acestuia
toate functiile intreprinderii, in
functiile intreprinderii care participa la
Domeniul de aplicare toate dimensiunile si aspectele
determinarea rezultatului
lor
orice tip de frauda care implica
orice frauda care are sau se presupune ca
intreprinderea, sub aspect
Prevenirea fraudei ar putea avea influenta asupra
patrimonial sau al oricarui alt
rezultatelor
aspect
independenta profesionala, independenta profesionala, juridica si
Independenta auditorilor
juridica si statutara statutara
permanent, conform unui plan intermitent, in momente propice
Periodicitatea auditarilor
anual certificarii conturilor

20. Cum se clasifica expertizele contabile?


Expertizele contabile se clasifica astfel
dupa scopul principal in care au fost solicitate:
- expertize contabile judiciare
- expertize contabile extrajudiciare

dupa natura principalelor obiective la care se refera


- expertize contabile civile
- expertize contabile penale
- expertize contabile comerciale
- expertize contabile fiscale
- alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organelle in drept si
expertize contabile extrajudiciare solicitate de alti clienti

21. Explicati independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil?


Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste
obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul
profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate
si cu prudenta profesionala
Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul
profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile
economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare
membru al societatii are relatii cu altii.

22. Ce intelegeti prin competenta expertului contabil?


Prin competenta expertului contabil se intelege nivelul cunostintelor profesionale care il
definesc si experienta care o poseda.Deasemenea competenta profesionala este
conditionata de dobandirea ei printr-un inalt standard de pregatire generala urmat de o
instructie specifica, de practica si de examinare privind teme profesionale semnificative,
iar pe de alta parte mentinerea ei prin cunoasterea continua a evolutiilor si reglementarilor
la nivel national si international.

23. Explicati relatia dintre etica si calitatea in profesia contabila


Etica profesionala trebuie inteleasa, aplicata si respectata de toti membrii Corpului.
Cerintele de etica ale profesionistilor contabili au ca baza Codul Etic National, emis de
CECCAR, in conformitate cu Codul Etic International emis de organismul mondial al
contabilitatii IFAC.
Necesitatea si importanta unor norme de etica ti conduita profesionala si personala
rezida din rolul important pe care il au liber profesionistii contabili fata de stat si
societate.
Codul presupune ca o cerinta esentiala a calitatii serviciilor stiinta, competenta si
constiinta, independenta de spirit si dezinteres material, moralitate, probitate si demnitate.
Datorita faptului ca practic este imposibil de a stabili cerinte etice pentru toate
situatiile cu care se pot intilni profesioanistii contabili in activitatea lor, codul reprezinta
un ansamblu de principii si obiective a acaror respectare conduce la realizarea
dezideratului de etica si calitate a activitatilor.
Obiectivele profesiei contabile stabilite prin acest cod indeplinesc cele mai inalte
standarde de profesionalism, ating cele mai inalte nivele de performanta si raspund
cerintelor interesului public.
Pentru indeplinirea acestor obiective, profesionistii contabili trebuie sa respecte
principii fundamentale bazate pe : integritare, obiectivitate, independenta, competenta
profesionala si bunavointa, confidientialitate, comportament profesional, norme tehnice si
profesionale.
Profesionistul contabil va trebui sa-si exerseze rationamentul professional pentru a
se asigura de respectarea principiilor pentru situatia pe care o analizeaza.
Obiectivitatea unui profesionist contabil poate fi amenintata sau sa para a fi
amenintata drept consecinta a intereselor financiare ale clientului. In acest caz
profesionistul contabil trebuie sa fie pregatit astfel ca prin natura deprinderilor
profesionale, sa poata evalua singur daca interesele financiare influenteaza independenta
sau obiectivitatea sa in indeplinirea responsabilitatilor care ii revin.
Integritate, atit individuala cit si la nivel de institutie este esentiala. De fapt,
inegritatea cu care actioneaza profesia contabila si integritatea persoanelor care participa
la aceasta profesiune, reprezinta noul concept in cadrul dontrinei si deontologiei profesiei
contabile, pentru redarea increderii publicului in raportarile financiare.
Pe linga vegherea cunoasterii si aplicarii eticii si normelor profesionale, trebuie
asigurata o competitie si o concurenta loiala intre profesionistii contabili, descurajind
orice tendinta agresiva sau abuziva pe piata, prin mijloace care lezeaza interesele publice.
Etica va reprezenta pentru toti profesionistii contabili, prestigiul si independenta
in raporturile cu societatea economica si sociala, incurajind prin serviciile oferite,
transparenta si credibilitatea informatiilor financiare, contribuind astfel la procesul de
reforma pentru integrarea europeana.
Importanta cunosterii si aplicarii principiilor de baza fundamentale ale profesiei
contabile independente de catre fiecare membru CECCAR reprezinta garantia unui
profesionalism modern si performant, raspunzind celor mai inalte exigente.

24. Cine poate exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat?


Profesia de expert contabil si de contabil autorizat se exercita de catre persoanele care au
aceasta calitate.
Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile prezentei
ordonante si are competenta profesionala de a organiza si conduce contabilitatea, de a
supraveghea gestiunea societatilor comerciale, de a intocmi situatiile financiare si de a
efectua expertize contabile. Asupra constatarilor, concluziilor, opiniilor si recomandarilor
sale, expertul contabil intocmeste raport.
Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile prezentei
ordonante si are competenta de a tine contabilitatea si de a pregati lucrarile in vederea
intocmirii situatiilor financiare.

25. Care este organizarea CECCAR?

CECCAR este persoana juridica de utilitate publica si autonoma din care fac parte experti
contabili si contabili autorizati. Are filiale, fara personalitate juridica, in resedintele de
judet si municipiul Bucuresti.
Organizarea si functionarea CECCAR se stabilesc prin regulament aprobat de Conferinta
Nationala, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Justitiei.
Corpul este organizat pe sectiuni, comisii, departamente si Secretariatul general,
subordonate Biroului permanent al Consiliului superior al Corpului.
Atributiile CECCAR se refera la urmatoarele elemente:
- organizarea examenului de admitere, efectuarea stagiului si sustinerea examenului de
aptitudini;
- elaborarea si publicarea normelor privind activitatea profesionala si conduita etica a
profesionistilor contabili etc.
Organele de conducere ale CECCAR sunt:
- Conferinta Nationala a CECCAR;
- Consiliul Superior al Corpului;
- Biroul permanent al Consiliului Superior.
Conferinta nationala este organul superior de conducere si de control al
Corpului.Conferinta nationala este constituita din membrii Consiliului superior, membrii
consiliilor filialelor Corpului, ai comisiilor de disciplina, reprezentantii Ministerului
Economiei si Finantelor de pe langa Consiliul superior si consiliile filialelor, precum si
din reprezentanti ai membrilor din fiecare filiala a Corpului, desemnati de adunarile
generale, conform normei de reprezentare de 1 la 100 membri inscrisi in Tabloul
Corpului, in vigoare la 31 decembrie a anului expirat.

Conferinta nationala este legal constituita daca este asigurata participarea majoritatii
membrilor, iar hotararile sunt valabil adoptate cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Daca la prima convocare nu se intruneste numarul necesar, este convocata din nou
Conferinta nationala, care este legal constituita cu participarea a cel putin 30% din
numarul membrilor, iar hotararile sunt valabil adoptate cu votul majoritatii membrilor
prezenti.

Conferinta nationala este ordinara si extraordinara.

Consiliul superior exercita drepturile Corpului, aferente statutului sau de persoana


juridica de utilitate publica; in mod esential, are ca atributie reprezentarea profesiunii in
fata autoritatilor publice prin presedintele sau si coordonarea actiunilor consiliilor
filialelor judetene.

Consiliul superior cuprinde maximum 24 de membri, inclusiv presedintele, si 8 supleanti.


Reprezentarea expertilor contabili si contabililor autorizati se stabileste in functie de
procentajul expertilor contabili in raport cu totalul membrilor Corpului la nivelul tarii.

Biroul permanent al Consiliului superior este compus din presedinte, ales de Conferinta
nationala, si din vicepresedinti, alesi de Consiliul superior.

Presedintele Consiliului superior este si presedintele Biroului permanent.

Vicepresedintii Biroului permanent sunt alesi prin vot secret dintre membrii Consiliului
superior. Alegerea la primul tur de scrutin este valabila cu votul a doua treimi din
numarul celor prezenti, care trebuie sa fie de cel putin trei patrimi din numarul membrilor
Consiliului superior. La al doilea tur, candidatii sunt alesi pe baza majoritatii simple,
dintr-o participare de cel putin 40% din numarul membrilor; la egalitate de voturi, este
ales cel mai in varsta. Dupa expirarea mandatului vicepresedintii Biroului permanent pot
fi realesi dupa o perioada egala cu cea a mandatului detinut.

In cazul in care postul devine vacant sau daca un membru este in imposibilitate de a-si
indeplini mandatul, se procedeaza la o noua alegere.

Biroul permanent al Consiliului superior se intruneste lunar si ori de cate ori este necesar
si ia decizii cu votul majoritatii simple a membrilor sai. Biroul permanent asigura
infaptuirea hotararilor Conferintei nationale si ale Consiliului superior in perioadele dintre
sedintele acestuia. Deciziile emise de Biroul permanent intre sedintele Consiliului
superior se prezinta acestuia pentru validare.

26. Care sunt atributiile Corpului?


CECCAR are urmatoarele atributii:
● acorda dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat;
● retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat;
● controleaza competenta si moralitatea membrilor sai;
● controleaza calitatea serviciilor prestate de membrii sai.

27. Se dau urmatoarele informatii: imobilizari corporale 29.000; fond de comert 1.000;
stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitati 5.000; capitaluri proprii 50.000; diferente
din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000 si imprumuturi bancare 5.000; rata de
remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiara exprimata
prin profitul previzional net 1.000/an; rata de actualizare este de 12%.
Se cere sa evaluati intreprinderea calculand o renta a goodwillului redusa la 5 ani.

Rezolvare:

GW = ANC + (CB – ANC* i)


(1+t) n
ANC = ACTIVE – DATORII
= ( 29.000 + 20.000 + 50.000 + 5.000) – (25.000 + 5.000) = 74.000

CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profit net = 1.000

i = rata neutra de plasament = 15 %

t = rata de actualizare = 12 %

GW 1 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 9.017,86


(1+ 0,12) 1 1,12

GW 1 = 64.982,14

GW 2 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 8.051,66


(1+ 0,12) 2 1,12 2

GW 2 = 65.948,34

GW 3 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 7.188,98


(1+ 0,12) 3 1,12 3
GW 3 = 66.811,02

GW 4 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 6.418,73


(1+ 0,12) 4 1,12 4

GW 4 = 67.581,26
GW 5 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 5.731,01
(1+ 0,12) 5 1,12 5

GW 5 = 68.268,99

28. Cum se evalueaza actiunile detinute de intreprindere la capitalul altor intreprinderi?


Evaluarea actiunilor detinute la alte societati se face diferit, dupa cum sunt cotate sau nu
la bursa.
A. Evaluarea titlurilor de participare cotate la bursa
Evaluarea titlurilor de participare cotate la bursa se face, de regula, in functie de profitul
net pe actiune (PNA) si coeficientul PER (Price Earning Ratio):
V = PNA x PER
Un PER superior mediei semnifica cert o rata a rentabilitatii financiare mai scazuta
imediat, dar el indica, de asemenea, ca daca cumparatorul este dispus sa plateasca mai
mult pentru o unitate monetara de profit net in prezent, este pentru ca el prevede o
evolutie favorabila a rezultatelor intreprinderii in viitor.
Rezulta ca valoarea bursiera a titlurilor este o valoare de randament care tine cont de
capitalizarea fluxurilor de venituri viitoare asteptate de la aceste titluri.
in cazul participatiei minoritare, fara putere de decizie in activitatea firmei emitente a
actiunilor, valoarea titlurilor de participare se determina pe baza relatiei:

VB = Na x ca in care:

Na = numarul de actiuni detinute;

ca = cursul unei actiuni dupa ultima cotatie.

Valoarea titlurilor de participare dintr-un pachet majoritar se stabileste in functie de


valoarea firmei emitente (stabilita prin una din abordarile clasice) si cota de participare la
capitalul social. De regula valoarea unei actiuni dintr-un pachet majoritar este mai mare
decat valoarea unei actiuni dintr-un pachet minoritar.
B. Evaluarea titlurilor de participare necotate

in cazul intreprinderilor necotate la bursa, evaluarea se poate efectua in mai multe


moduri, si anume:

a) la cursul titlului – numai in cazul in care acesta a facut obiectul unor tranzactii
frecvente recente si pentru un numar important de fiecare data;
b) in cazul societatilor care nu fac obiectul unor cotatii. in acest caz se pot avea
urmatoarele tipuri de evaluari.

• Evaluarea actiunii prin actualizarea dividendelor. Fundamentul acestei metode este


urmatorul: valoarea de piata a unei actiuni trebuie sa fie egala cu valoarea actuala a
fluxurilor viitoare de lichiditati degajate.

• Evaluarea actiunii prin comparatie pe baza coeficientului PER al firmelor cotate.


Valoarea unei actiuni se stabileste prin comparatie, in functie de profitul net pe actiune al
firmei necotate si un coeficient de capitalizare PER pentru intreprinderile cotate la bursa,
recalculat (PER’):
V = PNA x PER’

Recalcularea coeficientului PER se face in functie de parametrii care diferentiaza cele


doua firme, cum ar fi: lipsa de lichiditate a actiunilor necotate, dependenta fata de
furnizori si clienti, calitatea activelor etc.
Determinarea valorii unei actiuni prin comparatie presupune ca gradul de asemanare sa
fie cat mai mare posibil, si anume: aceeasi activitate, aceeasi zona geografica, acelasi risc,
aceeasi rentabilitate etc. Coeficientii de corectie mentionati sunt luati in calcul de
evaluatori pe baza experientei proprii sau a unor lucrari de evaluare similare

29. Ce este actualizarea?


Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor.
Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in
capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de
marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).

30. Clasificati diferitele tipuri de evaluari.

In functie de obiect, evaluarile pot fi:


- evaluari de bunuri mobile si imobile independente;
- evaluari de grupe de bunuri si unitati generatoare de numerar;
- evaluari de active economice;
- evaluari de active si elemente intangibile;
- evaluari de intreprinderi in ansamblul lor.
In functie de metoda, evaluarile se pot grupa in:
- evaluari patrimoniale;
- evaluari bazate pe performante;
- evaluari combinate;
- evaluari combinate;
- alte metode de evaluare (bazate pe volumul de activitate- cifra de afaceri
etc.).
In functie de scop, evaluarile se pot grupa in trei categorii:
- evaluari contabile;
- evaluari administrative;
- evaluari economice si financiare.

In functie de beneficiar:
- evaluari pentru asigurare;
- evaluari pentru creditare;
- evaluari pentru impozitare etc.

In functie de valorile obtinute, evaluarile pot fi:


- evaluari care au la baza valoarea de piata;
- evaluari care au la baza valori diferite de valoarea de piata;
- evaluari nebazate pe piata.

Dintr-un alt unghi, metodele de evaluare pot fi grupate in:


- metode clasice – se aplica, de regula, la intreprinderile necotate;
- metode bursiere – se aplica, de regula, la intreprinderile ale caror titluri
sunt tranzactionate pe o piata reglementata.

31. Diagnosticul efectuat de evaluator urmareste:


a) stabilirea competitivitatii intreprinderii;
b) modalitatea de manifestare a functiilor intreprinderii si stabilirea concluziilor;
c) determinarea rentabilitatii intreprinderii.

Raspuns: b)

32. Societatea „X” nu mai face fata datoriilor sale exigibile. Societatea intra in faliment
avand la baza cererea introdusa la tribunal de catre unul dintre creditori. Situatia
patrimoniului conform bilantului contabil de incepere a lichidarii se prezinta astfel:
Echipamente tehnologice 30.000 lei
Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei
Marfuri 900 lei
Ajustari pentru deprecierea marfurilor 100 lei
Conturi la banci in lei 2.000 lei
Cheltuieli in avans 1.000 lei
Furnizori 12.000 lei
Venituri in avans 1.250 lei
Capital subscris varsat 2.500 lei
Rezerve legale 200 lei
Alte rezerve 4.000 lei
Rezultatul reportat 1.150 lei

Aportul asociatilor la capitalul social in baza statutului si contractului de societate se


prezinta dupa cum urmeaza:
- asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social)
- asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)
Operatiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Vanzarea echipamentelor tehnologice la pretul de 7.000 lei, TVA 19%;
b) Vanzarea marfurilor la pretul de 1.200 lei, TVA 19%;
c) Incasarea chiriei platite in avans in suma de 1.000 lei;
d) Restituirea chiriei incasate anticipat in suma de 1.250 lei;
e) Stabilirea sumelor de acoperit de catre cei doi asociati pentru plata datoriei fata de
furnizori;
f) Achitarea datoriei fata de furnizori.
Se cere:
a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare.
b) Intocmirea bilantului inainte de partaj.
c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la asociati.

Rezolvare:
a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare

A.Intocmirea bilantul initial al soc. X

A.ACTIVE IMOBILIZATE
I.IMOBILIZARI CORPORALE (30.000-15.000) 15.000
ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL 15.000
ACTIVE CIRCULANTE
I.STOCURI (900-100) 800
II CASA SI CONTURI LA BANCI 2000
ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL 2.800
CHELTUIELI IN AVANS 1.000
DATORII CURENTE 12.000
ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII -9450
CURENTE NETE (active circulante total+cheltuieli in
avans-datorii curente-venituri in avans)
TOTAL ACTIVE-DATORII CURENTE (active 5.550
imobilizate total+active circulante nete = 15.000-9.450)
VENITURI IN AVANS 1.250
CAPITAL SI REZERVE
I.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT 2.500
II.REZERVE (200+4.000) 4.200
REZUTATUL REPORTAT (pierdere) 1.150
TOTAL CAPITALURI PROPRII (2.500+4.200-1.150) 5.550
TOTAL CAPITALURI 5.550

a). Valorificarea echipamentelor tehnologice (imobilizarilor corporale):


461 = % 8.330
7583 7.000
4427 1.330
-scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice
% = 2131 30.000
2813 15.000
6583 15.000
-incasarea contravalorii echipamentelor tehnologice
5121 = 461 8.330
- inchiderea contului 7583
7583 = 121 7.000
- inchiderea contului 6583
121 = 6583 15.000

b).Valorificarea marfurilor:
4111 = % 1.428
707 1.200
4427 228
- incasarea contravalorii marfurilor vandute
5121 = 4111 1.428
- scaderea din gestiune a marfurilor vandute
607 = 371 900
-anularea provizionului
397 = 7814 100
- inchiderea conturilor 707 si 7814
% = 121 1.300
707 1.200
7814 100
- inchiderea contului 607
121 = 607 900
c)incasarea chiriei platite in avans:
5121 = 471 1.000
d)restituirea chiriei incasate anticipat:
472 = 5121 1.250
Regulaizarea si plata TVA
4427 = 4423 1.558
4423 = 5121 1.558

Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului:

D CONT 121 C D CONT 5121 C


15.000 7.000 2.000 1.250
900 1.300 8.330 1.558
1.428
1.000

15.900 8.300 12.758 2.808


Sold D 7.600 Sold D 9.950

b) Intocmirea bilantului inainte de partaj.

ACTIVE CIRCULANTE
I.CASA SI CONTURI LA BANCI 9.950
ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL 9.950
DATORII CURENTE 12.000
ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII -2.050
CURENTE NETE (active circulante-daorii curente)
TOTAL ACTIVE-DATORII CURENTE -2.050
CAPITAL SI REZERVE
I.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT 2.500
II.REZERVE (aceasta suma este formata din repartizarea 4.200
profitului net in anii anteriori)
III.REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR 8.750
-din exercitiul curent 1.150
-din lichidare 7.600
TOTAL CAPITALURI PROPRII (capital+rezerve- -2.050
rzultatul ex.)
TOTAL CAPITALURI -2.050

1).Determinarea capitalului propriu (activului net):


CP(AN) = 9.950 – 12.000 = -2.050 lei
Rezulta ca, pentru achitarea furnizorilor in suma de 2.050 lei, capitalul propriu (activul
net) este insuficient.
In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea societatii in nume colectiv nu sunt
suficiente pentru plata datoriilor, judecatorul sindic va recurge la procedura de executare
silita impotriva asociatilor.
Societatea "X" se incadreaza in prevederile de aplicare a cotei de 16% impozit pe
profit.

2). Calcularea si varsarea impozitului pe profit si impozitului pe dividende:


2.1)Decontarea rezervelor legale
1061 = 456 200
2.2)Impozit pe profit aferent rezervelor legale (200*16%)
456 = 441 32
2.3)virarea acestuia
441 = 5121 32
2.4) Decontarea altor rezerve
1068 = 456 4.000
2.5). Impozit pe dividende
(4.000 + 200 - 32 = 4.168 x 16%)
456 = 446 667
446 = 5121 667

3). Situatia partajului capitalului propriu (activului net) si a datoriilor pe asociati :


Cap. social Rezerve Alte rezerve TOTAL
legale
Aociatul A 70% 1.750 118 2.333 4.201
Asociatul B 30% 750 50 1.000 1.800
TOTAL 2.500 168 3.333 6.001

Pierderi si furnizori
Pierderi din Pierderi Furnizori Total Diferente
exercitiul din
curent lichidare
Aociatul A 70% 805 5.320 8.400 14.525 1.0324
Asociatul B 30% 345 2.280 3.600 6.225 4.425
TOTAL 1.150 7.600 12.000 20.750 14.749
(20.750 -
6.001)

4.)Inregistrari privind partajul capitalului propriu (activului net) si a sumelor depuse de


asociati pentru plata furnizorilor:

a)capitalul social de restituit asociatilor


1012 = 456 2.500
b) pierderea curenta si pierderea din lichidare
456 = 121 8.750 (1.150+7.600)
c) depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor (ct. 456)
5121 = 456 2.749
Asociatul A 1.924
Asociatul B 825
Asociatul A: 2.749 x70% = 1.924
Asociatul B: 2.749 x 30% = 825

d) achitarea furnizorilor
401 = 5121 12.000
e) situatia conturilor 456 si 121, dupa terminarea operatiunilor de lichidare, se prezinta
astfel:

D CONT 456 C D CONT 5121 C


32 200 9.950 32
667 4.000 2.749 667
8.750 2.500 12.000

9.449 6.700 12.699 12.699


Sold D 2.749
2.749
Sold 0 Sold 0

33. Sa se analizeze poziția financiara a societații comerciale Flamingo International SA


pe cei trei ani (sursa: www.bvb.ro)

2007 (RON) 2006 (RON) 2005 (RON)

Active imobilizate - Total 143.054.409,00 148.008.754,00 13.858.081,00


Active circulante - Total 397.304.858,00 101.887.738,00 153.925.014,00
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total 351.363.656,00 61.873.806,00 76.770.893,00
Active circulante, respectiv datorii curente nete 45.405.095,00 43.681.968,00 77.154.280,00
Total active minus datorii curente 188.459.504,00 191.690.722,00 91.012.361,00
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total 0,00 10.307.567,00 1.654.695,00
Venituri in avans 566.606,00 5.270.725,00 0,00
Capital subscris varsat 77.905.001,00 77.905.001,00 52.235.375,00
Total capitaluri proprii 187.382.433,00 178.603.980,00 88.286.322,00
Creante - Total 315.376.709,00 90.387.499,00 136.917.860,00
Datorii - Total 351.363.656,00 72.181.373,00 78.425.588,00
Cifra de afaceri neta 565.047.673,00 193.688.714,00 206.782.194,00
Venituri din exploatare - Total 581.971.941,00 193.728.944,00 208.425.995,00
Cheltuieli din exploatare - Total 564.463.692,00 213.621.180,00 193.698.564,00
Rezultat din exploatare 17.508.249,00 -19.892.236,00 14.727.431,00
Venituri financiare 8.706.195,00 11.900.816,00 38.171.659,00
Cheltuieli financiare 16.654.773,00 14.758.583,00 43.226.185,00
Rezultat financiar -7.948.578,00 -2.857.767,00 -5.054.526,00
Rezultat curent 9.559.671,00 -22.750.003,00 9.672.905,00
Venituri extraordinare 0,00 0,00 0,00
Cheltuieli extraordinare 0,00 0,00 0,00
Rezultat extraordinar 0,00 0,00 0,00
Venituri totale 590.678.136,00 205.629.760,00 246.597.654,00
Cheltuieli totale 581.118.465,00 228.379.763,00 236.924.749,00
Rezultat brut 9.559.671,00 -22.750.003,00 9.672.905,00
Rezultat net 9.559.671,00 -22.750.003,00 8.081.904,00
Rezultat / actiune - - -
Plati restante - Total 0,00 0,00 0,00
Furnizori restanti - Total 0,00 0,00 0,00
Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale 0,00 0,00 0,00
Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat 0,00 0,00 0,00
Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti) 154 49 57

Rezolvare:

Lr = (Active circulante – Stocuri) / Datorii curente

Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu


se cunoaste valoarea stocurilor.
Interpretare:
Rata rapida reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si
trezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai putin
caracterul de lichiditate dintre activele curente (ele reprezinta activele la care apar cel mai
probabil pierderi in cazul lichidarii). Motivul pentru care stocurile au fost excluse din
calcul este acela de a focaliza atentia doar asupra elementelor cu statut cert, care se afla
deja sub forma de bani sau sunt in curs de a atinge acest stadiu. Acest indicator reprezinta
un bun indiciu despre abilitatea companiilor de a-si onora datoriile pe termen scurt.
Lichiditatea rapida e satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 0.65 si 1.
Acest indicator arata modul in care compania va fi capabila sa-si continue
activitatea, fara a beneficia de fluxuri monetare in viitor (perioada respectiva este
denumita “interval fara credit”).
Nivelul considerat satisfacator pentru acest indicator este 1, insa cifrele obtinute
nu trebuie luate ca atare, ci trebuie corelate cu sfera de activitate si stadiul atins in ciclul
comercial. Un nivel ridicat al acestui indicator sugereaza, aparent, o lichiditate pozitiva,
dar poate de asemenea sugera o blocare nerentabila a fondurilor in stocuri greu vandabile,
creante incerte si cash. Intr-o perioada inflationista, o valoare mare a activelor curente va
indica in mod cert pierderi monetare si diminuarea puterii de cumparare.

 Lichiditatea imediata:

Li = Trezorerie/Datorii pe termen scurt

Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu


se cunoaste valoarea trezoreriei.

Interpretare:
Reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului
aflat in casierie , a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata.
De regula, indicatorii de lichiditate determina abilitatea companiilor de a utiliza
activele curente pentru a-si onora datoriile pe termen scurt, insa prezinta inconvenientul
ca se bazeaza pe o valoare statica, oferita de bilant si nu prezinta nici o indicatie cu privire
la fluxurile monetare degajate de activitatea societatii. Rata de lichiditate calculata pe
baza de cash-flow vine sa remedieze aceasta problema, plecand de la premisa ca
documentele contabile de sinteza contin si un tablou al fluxurilor monetare.
Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara.

2. Indicatori de risc:

 Gradul de indatorare:

Gi = [Datorii pe termen lung / Capital propriu] * 100

Gi 2007 = 0 / 187.382.433 * 100 = 0


Gi 2006 = 10.307.567 / 178.603.980 * 100 = 5,77 %
Gi 2005 = 1.654.695 / 88.286.322* 100 = 1,87 %

 Acoperirea dobanzilor:
Ad = Profit inaintea impozitarii si platii dobanzii / Cheltuieli cu dobanzile

Ad 2007 = 9.559.671 / 16.654.773 = 0,57


Ad 2006 = -22.750.003 / 14.758.583 = -1,54
Ad 2005 = 9.672.905 / 43.226.185 = 0,22

3. Indicatori de gestiune:

 Viteza de rotatie a stocurilor:

NrSt= Cifra de afaceri / Stocuri


DzSt = [Stocuri / Cifra de afaceri] * 365

Nu se cunoaste valoarea stocurilor.

 Viteza de rotatie a debitelor-clienti:

DzCl = [Clienti / Cifra de afaceri] * 365

DzCl 2007 = 315.376.709 / 565.047.673 * 365 = 203,72


DzCl 2006 = 90.387.499 / 193.688.714 * 365 = 170,33
DzCl 2005 = 136.917.860 / 206.782.194 * 365 = 241,68

 Viteza de rotatie a furnizorilor:

DzFz = [Furnizori / Cifra de afaceri] X 365

Nu se cunoaste valoarea datoriilor comerciale (furnizorii).

 Viteza de rotatie a imobilizarilor:

NrAI = Cifra de afaceri / Active imobilizate

NrAI 2007 = 565.047.673 / 143.054.409 = 3,95


NrAI 2006 = 193.688.714 / 148.008.754 = 1,32
NrAI 2005 = 206.782.194 / 13.858.081 = 14,92

 Viteza de rotatie a activelor totale:

NrAT = Cifra de afaceri / Active totale

NrAT 2007 = 565.047.673 / (143.054.409+397.304.858) = 565.047.673/540.359.267 =


1,045
NrAT 2006 = 193.688.714 / (148.008.754+101.887.738) = 193.688.714/249.896.492 =
0,775
NrAT 2005 = 206.782.194 / (13.858.081 + 153.925.014) = 206.782.194/167.783.095 =
1,232
4. Indicatori de profitabilitate:

 Rentabilitatea capitalului angajat (rentabilitatea financiara);

Rfin = [Profit inaintea impozitarii si platii dobanzii / Capital angajat] * 100

Capital angajat = Capital propriu + Datorii pe termen lung

Capital angajat 2007 = 187.382.433 + 0 = 187.382.433


Capital angajat 2006 = 178.603.980 + 10.307.567 = 188.911.547
Capital angajat 2005 = 88.286.322 + 1.654.695 = 89.941.017

Rfin 2007 = 9.559.671 / 187.382.433 * 100 = 5,10 %


Rfin 2006 = -22.750.003 / 188.911.547 * 100 = -12,04 %
Rfin 2005 = 9.672.905 / 89.941.017 * 100 = 10,75 %

 Marja bruta din vanzari (rentabilitatea comerciala):

Rcom = [Profit brut aferent vanzarilor / Cifra de afaceri] * 100

Rcom 2007 = 9.559.671 / 565.047.673 * 100 = 1,69 %


Rcom 2006 = -22.750.003 / 193.688.714 * 100 = -11,75 %
Rcom 2005 = 9.672.905 /206.782.194 * 100 = 4,68 %

34. Sa se calculeze si sa se interpreteze indicatorii de lichiditate pentru societatea SC


Flamingo International SA.

Rezolvare:

Anul 2007
Lichiditatea curenta (generala):
Lc = active circulante/datorii curente = 397.304.858,00 / 351.363.656,00 =1,13
Lc > 1 rezulta ca intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din
activele circulante.

Lichiditatea rapida (testul acid):


Lr = (Active circulante – Stocuri) / Datorii curente

Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se


cunoaste valoarea stocurilor.

Lichiditatea imediata:
Li = Trezorerie/Datorii pe termen scurt

Anul 2006
Lichiditatea curenta (generala):
Lc = active circulante/datorii curente =101.887.738,00 /61.873.806,00 =1,64
Lc >1 rezulta ca intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din
activele circulante

Lichiditatea rapida (testul acid):


Lr = (Active circulante – Stocuri) / Datorii curente

Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se


cunoaste valoarea stocurilor.

Lichiditatea imediata:
Li = Trezorerie/Datorii pe termen scurt

Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se


cunoaste valoarea trezoreriei.

Anul 2005
Lichiditatea curenta ( generala):
Lc = active circulante/datorii curente =153.925.014,00 /76.770.893,00 =2
Lc >1 rezulta ca intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din
activele circulante.

Lichiditatea rapida (testul acid):


Lr = (Active circulante – Stocuri) / Datorii curente

Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se


cunoaste valoarea stocurilor.

Lichiditatea imediata:
Li = Trezorerie/Datorii pe termen scurt

Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se


cunoaste valoarea trezoreriei.

35. Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor


similare cheltuielilor in vederea determinarii impozitului pe profit. Dati unele exemple in
urma carora pot rezulta elemente similare veniturilor si cheltuielilor.
SFERA DE CUPRINDERE A IMPOZITULUI
Impozitul pe profi t se aplica dupa cum urmeaza:
a) in cazul persoanelor juridice romane, asupra profi tului impozabil obtinut din orice
sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;
b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui
sediu permanent in Romania, asupra profi tului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fi zice nerezidente care desfasoara
activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profi tul
impozabil al asocierii atribuibile fi ecarei persoane;
d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu
proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de
participare detinute la o persoana juridica romana, asupra profi tului impozabil aferent
acestor venituri;
e) in cazul persoanelor fi zice rezidente asociate cu persoane juridice romane care
realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate
juridica, asupra partii din profi tul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fi zice
rezidente.

Pentru determinarea profi tului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai
cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele
reglementate prin acte normative in vigoare.

Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si:


a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre
contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate
pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
c) cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli
profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de
riscuri profesionale;
d) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii fi rmei,
produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate
producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in
categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor
campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele
de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor;

36. S.C. GAMA S.R.L. este stabilita si inregistrata in scop de TVA in Romania, fiind
platitor lunar de TVA avand ca obiect de activitate farmacie si stomatologie. In cursul
lunii martie 2009 ea realizeaza urmatoarele operatiuni (toate sumele sunt fara TVA):
achizitioneaza de la Bayer, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Germania, 12.000
folii aspirina in valoare de 4.000 euro;
achizitioneaza de la S.C. Farmas S.A., stabilita si inregistrata in scop de TVA in
Romania, 3.500 folii paracetamol in valoare de 2.500 lei;
achizitioneaza de la S.C. Leasingul S.A. un automobil in leasing financiar pentru care
achita avans de 4.300 lei in luna martie 2009, urmand sa achite apoi 36 de rate lunare a
500 lei/rata, incepand din luna aprilie 2009;
primeste de la furnizori facturile pentru energie electrica si apa in suma de 1.200 lei;
livreaza catre persoane fizice, in farmacia din Bucuresti, 16.000 folii aspirina in valoare
de 20.000 lei;
presteaza servicii consultatii stomatologice in suma de 8.500 lei;
livreaza catre persoane fizice din Franta, pe baza de comanda postala, paracetamol in
valoare de 3.000 euro.
livreaza catre Solaris, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Franta, 1.300 folii de
paracetamol in valoare de 4.200 euro;
livreaza proteze dentare clientilor, persoane fizice, de la stomatologie in valoare de 5.000
lei;
Se cunoaste ca S.C. GAMA S.R.L. achizitioneaza aspirina si paracetamolul numai in
scopul revanzarii, iar celelate achizitii nu le poate evidentia separat pe tipuri de activitati.
Curs de schimb 1 euro = 4 lei. Plafonul de vanzari la distanta este 35.000 euro in
Romania si 40.000 euro in Franta.

Cerinte:
TVA deductibil, TVA de dedus, TVA colectat si TVA de plata sau de recuperat pentru
luna martie 2009;
Precizati scadenta de depunere a decontului de TVA;
Precizati pentru ce operatiuni trebuie intocmita declaratie recapitulativa si care este
termenul de depunere a acesteia.

Rezolvare:
Cota tva medicamente = 9%
Serviciile stomatologice si livrarea protezelor sunt operatiuni scutite fara drept de
deducere(art 141 CF)

a) achizitioneaza de la Bayer, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Germania,


12.000 folii aspirina in valoare de 3.000 euro;

371 = 401 12.000 (3.000 euro*4lei)


4426=4427 1080 (570 euro*4lei)

b) achizitioneaza de la S.C. Farmas S.A., stabilita si inregistrata in scop de TVA in


Romania, 3.500 folii paracetamol in valoare de 2.500 lei;

% = 401 2725
371 2500
4426 225

c) achizitioneaza de la S.C. Leasingul S.A. un automobil in leasing financiar pentru


care achita avans de 4.300 lei in luna martie 2009, urmand sa achite apoi 36 de rate
lunare a 500 lei/rata, incepand din luna aprilie 2009;

212 = 167 22300


167 = 409 4.300
409 =5311 4.300

c) primeste de la furnizori facturile pentru energie electrica si apa in suma de 1.200


lei;
% = 401 1428
605 1200
4426 228

e) livreaza catre persoane fizice, in farmacia din Bucuresti, 16.000 folii aspirina in
valoare de 20.000 lei;

4111 = % 21800
707 20000
4427 1800

f) presteaza servicii consultatii stomatologice in suma de 8.500 lei;

4111 = 704 8.500

g) livreaza catre persoane fizice din Franta, pe baza de comanda postala, paracetamol
in valoare de 3.000 euro.

4111 = 707 12.000 (3000 euro * 4 lei)

i) livreaza proteze dentare clientilor, persoane fizice, de la stomatologie in valoare de


5.000 lei;

4111 = 704 5000

Se cunoaste ca S.C. GAMA S.R.L. achizitioneaza aspirina si paracetamolul numai in


scopul revanzarii, iar celelate achizitii nu le poate evidentia separat pe tipuri de
activitati. Curs de schimb 1 euro = 4 lei.

Cerinte:
a) TVA deductibil, TVA de dedus, TVA colectat si TVA de plata sau de recuperat
pentru luna martie 2009;

4426 = 225+228+1180 = 1630


4427 = 1180

% =4426 1630
4427 1180
4424 450

b) precizati scadenta de depunere a decontului de TVA;

scadenta = pana pe data de 25 aprilie 2009

37. Un agent economic este incadrat la inceputul anului in categoria micilor producatori
independenti. Capacitatea sa de productie la inceputul anului era de 190.000 hl. In luna
iulie pune in functiune o noua capacitate de productie de 30.000 hl. Productia sa cumulata
pentru lunile ianuarie – august este de 170.000 hl, din care 20.000 hl in luna iulie si
50.000 hl in luna august. Berea produsa are 10 grade Plato. Folosinbd acciza unitara si
cursul de schimb prevazute in Codul fiscal sa se determine acciza datorata in luna iulie si
acciza datorata in luna august.

Formula de calcul a accizei este:


Acciza = cantitatea (hl) x nr de grade Plato x acciza unitara x cursul de schimb.

Rezolvare:

Agentul economic beneficiaza de acciza redusa pana pe data de 1 a lunii urmatoare celei
in care a avut loc punerea in functiune a capacitatii de productie, urmand ca din luna
urmatoare sa aiba loc trecerea dintr-o categorie de impozitare in alta.

Pentru produsele supuse accizelor la nivel comunitar, cursul de schimb valutar leu/euro
utilizat la calculul accizelor pentru anul 2010 este de 4,2688 RON pentru 1 euro, stabilit
de Banca Centrala Europeana in data de 1 octombrie 2009 si publicat in Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene.

Acciza iulie 2010 va fi de = 20.000 x 10 x 0,43 x 4,2688 = 367.116,80 lei.


Acciza august 2010 va fi de = 50.000 x 10 x 0,748 x 4,2688 = 1.596.531,20 lei.

38. Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern.


Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea
profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea
exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor
interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii).

Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza
verificari pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de
baza verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si, in
acest caz, auditorul intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau
sociale; auditul intern se poate realiza si pe baze contractuale cu o firma de audit alta
decat cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acestei entitati.

Controlul intern. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si


proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii, in masura
posibilului, a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia; implica
respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor
si erorilor, exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a
informatiilor financiare.
Existenta unui sistem de control intern rational conceput si corect aplicat constituie o
serioasa prezumtie asupra fiabilitatii conturilor si a concordantei dintre datele
contabilitatii si realitate.
39. Realizati o misiune de audit intern cu privire la Capitaluri pina la nivelul intocmirii
matricei si a raportului intermediar.

Misiunea de audit intern are scopul de a da asigurari managementului asupra modului de


organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii, a
functionalitatii sistemului de control intern, respectiv a conformitatii cu cadrul legislativ
normativ.
In etapa de pregatire a misiunii de audit intern au fost intocmite documentele standard si
s-au adus clarificari, fata de norme, cu privire la modul concret de initiere a procedurii de
analiza riscurilor, succesiunea documentelor, structura acestora si modul de completare,
nivelul de apreciere si impartire a acestora in mari, medii si mici, clasarea riscurilor si
ierarhizarea acestora in vederea finalizarii procedurii Analiza riscurilor si obtinerea
tematicii in detaliu a misiunii de audit, pe baza careia se va concentra munca pe teren.
In etapa de interventie la fata locului s-a realizat testarea efectiva pe baza listelor de
verificare pregatite in etapa anterioara, prin utilizarea unor tehnici diferite de esantionare,
teste de control, modele de interviuri, note de relatii si foi de lucru, elemente care au stat
la baza elaborarii fiselor de identificare si analiza a problemelor si eventual a formularelor
de constatare si raportare a iregularitatilor.

Probe de audit :

1) Obtinerea unei situatii a capitalului social

Valoarea capitalului autorizat si a capitalului subscis trebuie prezentata cu acuratete. In


cazul in care directorii sunt si actionari ai firmei respective , participatiile acestora trebuie
prezentate in situatiile financiare.

2) Compararea soldului capitalului social si al rezervelor cu cele din exercitiul


financiar anterior

Este important sa se reconcilieze miscarile in conturile de capital social, prime legate de


capital, rezerve etc din cursul anului si sa se confirme ca modificarile respective s-au
facut conform legislatiei in vigoare, cu aprobarile de rigoare.

3) Verificarea miscarilor in conturile de rezerve

Variatiile soldului cumulativ al contului de profit si pierdere si ale oricaror alte rezerve
trebuie justificate in vbaza documentelor privind profitul castigat, realizat sau generat
prinn reevaluari si trebuie prezentate in conformitate cu standardele contabile. De
asemenea, trebuie probate orice miscari determinate de plata dividendelor.

Au fost solicitate catre verificare :

-statutul companiei – s-a verificat daca informatiile prevazute in statut cu privire la


capitalul emis, numele directorilor etc. sunt in concordanta cu cele existente la registrul
comertului;
-detalii referitoare la membrii consiliului de administratie si la participarile lor la capital;
-registrele si procesele verbale ale sedintelor consiliului de administratie si ale conducerii,
pe parcursul intregului exercitiu financiar
-procesul verbal care sa justifice plata dividendelor pentru a vedea daca aceasta a fost
aprobata de si s-a efectuat pe baze legale.
-registrele jurnal, fise de cont pentru a vedea daca clientul tine o evidenta la zi a
inregistrarilor contabile asa cum s-a stabilit prin lege.

Presupunem urmatorul exemplu:


Cu ocazia aprobarii situatiilor financiare anuale, ca profitul anului 2008 de 900.000lei sa
fie repartizat pentru constituirea rezervei legale de 5% si diferenta sa ramana ca suma
nerepartizata. Sumele care depasesc aceste valori sunt nedeductibile din punct de vedere
fiscal. In luna octombrie a anului 2009 adunarea generala stabileste repartizarea profitului
pentru majorarea capitalului social sau la dividende a intregii sume.

Aplicand procentul de 5%rezulta ca in situatiile financiare anuale ale exercitiului incheiat


sumele se vor evidentia astfel:

129 = 1061 45.000 lei


"Repartizarea profitului" "Rezerve legale"

In exercitiul urmator, respectiv in anul 2008, se efectueaza inchiderea contului de profit


si pierdere si a celui de repartizare.

121 = % 900.000 lei


"Profit si pierdere"
129 45.000 lei
"Repartizarea profitului"
117 855.000 lei
"Rezultatul reportat”

Rezulta ca la 31 decembrie 2008 singura inregistrare pe care o faceti, in cazul in care


societatea a realizat profit contabil, este numai cea referitoare la rezerva legala.

In anul 2009, se inchide contul de profit si pierdere 121 si contul 129. In exemplul
prezentat am presupus ca am lasat nerepartizata o suma de 855.000lei, care urmeaza sa fie
repartizata pana la sfarsitul anului sau in anii urmatori.

Hotararea AGA de a majora capitalul social:

117 = 1068 855.000 lei


"Rezultat reportat" "Alte rezerve"

1068 = 1011 855.000 lei


"Alte rezerve" "Capital subscris nevarsat"

1011 = 1012 855.000 lei


"Capital subscris nevarsat" "Capital subscris varsat"
Hotararea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica in Monitorul
Oficial al Romanie. Dreptul de preferinta este de cel putin o luna, cu incepere din ziua
publicarii.

Majorarea capitalului social din profitul nerepartizat din anul 2008, existent in ct. 117, se
poate inregistra si astfel:

117 = 1012 855.000 lei


“Rezultatul reportat” “Capital subscris varsat”

In cazul in care majorarea capitalului social se face din profitul net si nu reprezinta o
distribuire in bani si/sau in natura ca urmare a detinerii unor titluri de participare, cu
exceptiile expres prevazute, nu se plateste impozit pe dividende.

Repartizarea profitului la dividend

Din punct de vedere contabil, inregistrarea repartizarii dividendelor in urma aprobarii


situatiilor financiare de catre adunarea generala, se efectueaza astfel:

121 = 117 855.000 lei


"Profit si pierdere" "Rezultatul reportat"

117 = 457 855.000 lei


"Rezultatul reportat" "Dividende de plata"

457 = % 855.000 lei


"Dividende de plata" 5311 718.200 lei
"Casa"
446 136.800 lei
„Alte impozite
taxe si varsaminte
asimilate”

446 = 5121 136.800 lei


„Alte impozite „Conturi la banci
taxe si varsaminte in lei”
asimilate”

40. Aprovizionarea presupune:


a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare;
b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare;
c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare
corespunzatoare;
d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date
reale;
e) Produsele comandate sa se obtina in timp util;
f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect;
g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control
intern care pot diminua aparitia riscurilor respective

Raspuns: a), c), d), e), f).

Riscuri posibile:
 a avea comenzi de bunuri care nu sunt pentru nevoile intreprinderii;
 a avea comenzi la preturi mult mai ridicate decat nevoile intreprinderii;
 a avea comenzi care nu reflecta nevoile intreprinderii.
Proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor enumerate anterior:
 efectuarea de cereri de achizitie in format standard, care sa poarte un
numar si sa fie autorizate de un responsabil;
 departamentul de achizitii sa identifice furnizorii sis a monitorizeze
preturile practicate de acestia;