UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

FORMA DE INVATAMANT ID

“PSIHOLOGIA MULTIMILOR”

DE GUSTAVE LE BON

STUDENT : ILIE (NICULESCU)FLORENTINA

FORMA DE INVATAMANT ID

ANUL I

BUCURESTI

2010
 Gustave le Bon s-a nascut in anul 1841, si a fost printre cei mai importanti psiho-
sociologi care reusesc sa sintetizeze ceea ce gandesc multimile de toate felurile “exista, fara
indoiala, gloate criminale, dar exista deopotriva multimi pline de virtuti,multimi eroice”.
Psihologia Multimilor este o carte care merita citita nu numai de cei care studiaza domeniul
psiho-sociologic, dar si de acei oameni in care mai troneaza curiozitatea de a descifra un lucru
din care fiecare dintre noi face parte voluntar sau involuntar.

Aceasta lucrare se structureaza in trei mari capitole, Cartea I ,II, III. In Cartea I se
studiaza carcateristicile generale ale maselor si “pentru ca o multime sa dobandeasca
particularitati speciale e necesara influenta unor excitanti(…)”. Le Bon considera ca individul
singur difera foarte mult de individul aflat intr-o multime, deoarece multimea ii da
sentimentul legitimitatii acetelor sale si de asemenea ii da o putere pe care individual nu ar
avea-o. Al doilea lucru pe ca G.le Bon il discuta este despre sentimentele si etica maselor.
Multimile sunt impulsive, mobile si irascibile iar aceste caracteristici sunt sustinute de catre
autor prin exemple cu care toti suntem de acord daca stam si analizam sau chiar daca ne
anlizam. Oamenii care formeaza o multime sunt usor de influentat de catre un lider puternic,
multimile sunt naive si usor de sugestionat. Al treilea subcapitol se refera la ideile, gandirea si
imaginatia maselor “neputand gandi decat prin imagini, masele nu se arata impresionate decat
de imagini. Numai acestea(…) le seduc ori le inspaimanta si devin mobilul actiunilor lor”.
Capitolul patru vorbeste despre convingerile maselor si formele religiaose pe care le
imbraca,evidentiind faptul ca masele adora fiintele considerate superioare , le este teama
puterea acestora, accepta neconditionat dogmele impuse de ea, si au tendinta de a-i considera
dusmani pe cei care refuza sa le admita. Cartea a doua vorbeste despre opiniile si credintele
maselor, aceasta fiind structurata in patru capitole :

 factori indepartati ai credintelor maselor.

 factori imediati ai credintelor maselor.

 indrumatorii maselor si mijloace de persuasiune.

 limite de variabilitate la nivelul credeintelor si opiniilor maselor.

Cativa dintre factorii indepartati ai opiniilor maselor sunt: rasa, traditiile, educatia, iar cei
imediati sunt: imaginile, cuvintele, iluziile si ratiunea. Pentru ca un conducator sa poate face
fata unei multimi el trebuie sa posede o serie de insusiri cum ar fi prestigiulcare poate
comporta doua tipuri de sentimente: teama si admiratia,dar poate exista si fara cele doua.

Alta insusire importanta este capacitatea de a pune o multime in  miscare si de a o determina
sa comita un act, iar aceasta capacitate este caracterizata cu ajutorul a  trei verbe: a afirma, a
repeta si a contagia.

Ultima carte, clasifica  descrierea categoriilor de mase,urmareste trasaturile particulare ale

multimilor. Masele se impart in doua categorii:

 mase  eterogene: anonime non-anonime (jurii,adunari parlamentare)

 mase omogene: secte (ordine religioase),caste(muncitorii,preoti),clase
(aristocratia, muncitorimea)

Pe  Le Bon il intereseaza insa, mai mult, multimile eterogene care pot fi ― asa-zise
criminale,” Cand un prizonier era achitat(de tribunalul lor improvizat), garzile si asasinii il
imbratisau plini de efuziune si se aplauda indelung, apoi cu totii se intorceau sa-i omoare pe
altii. In timpul masacrului a domnit o veselie necontenita: se dansa si se canta in jurul
cadavrelor, erau aduse banci pentru doamne, iar acestea isi manifestau bucuria ca vad cum
sunt ucisi aristocratii. Echitatea functiona, de asemenea. La Abbaye, unul dintre asasini s-a
plans ca doamnele asezate in spate nu vad bine si ca doar unii dintre cei prezenti au placerea
de a-i lovi pe nobili.”― , juratii de la curtea cu jurii,” Astazi alegerea juratilor se afla in
mainile consiliilor municipale, care admit sau resping anumite persoane, dupa bunul lor plac,
in functie de interese politice si electorale… Vad majoritatea celor selectati sunt comercianti
mult mai neinsemnati decat cei desemnati odinioara pentru aceasta insarcinare, sunt marunti
functionari ai administratiilor. Multi dintre ei manifesta zelul neofitului si al oamenilor de
bine, si situatia este adesea jenanta – spiritul juratilor nu s-a schimbat: verdictele lor raman
aceleasi.”―masele electorale,” Cand unul dintre organizatori a rugat asistenta sa numeasca un
presedinte, furtuna s-a dezlantuit. Anarhistii sar pe scena si iau biroul cu asalt. Socialistii il
apara cu inversunare – se izbesc unii de altii, isi arunca vorbe grele, un cetatean se retrage cu
ochiul umflat.”― adunarile parlamentare,” Tabloul poate parea sumbru si ,totusi,este exact.
Adunarile parlamentare surescitate si hipnotizate indeajuns, prezinta aceleasi caracteristici.
Ele devin o turma maleabila si docila prada impulsurilor.”