Sunteți pe pagina 1din 16

Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor

3. Situaţia elementelor de activ şi de pasiv la societatea „X‖ conform bilanţului întocmit pe baza datelor din
contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezintă astfel:
Programe informatice 4.000.000 lei
Amortizarea programelor informatice 1.000.000 lei
Clădiri 10.000.000 lei
Amortizarea clădirilor 2.500.000 lei
Titluri de participare 2.500.000 lei
Mărfuri 5.000.000 lei
Clienţi 2.000.000 lei
Furnizori 4.500.000 lei
Furnizori de imobilizări 2.000.000 lei
Clienţi-creditori 1.500.000 lei
Credite bancare pe termen lung 6.000.000 lei
Capital subscris vărsat 5.000.000 lei
Rezerve 1.000.000 lei (această sumă este formată din repartizarea profitului net în anii anteriori).

Operaţiunile efectuate de judecătorul sindic şi de lichidator pentru a asigura disponibilităţile băneşti în vederea
achitării datoriilor:
a) Programele informatice au fost vândute cu 2.500.000 lei, faţă de valoarea netă contabilă de 3.000.000;
b) Clădirile au fost vândute cu 9.000.000 lei, faţă de valoarea netă contabilă de 7.500.000 lei;
c) Mărfurile au fost vândute cu 6.000.000 lei faţă de valoarea contabilă netă de 5.000.000 lei;
d) Titlurile de participare au fost vândute cu 3.000.000 lei faţă de 2.500.000 lei - costul de achizitie;
e) S-a încasat de la clienţi suma de 1.800.000 lei, acordându-se un scont de 10%;
f) S-a achitat împrumutul de 6.000.000 lei şi dobânda de 1.000.000 lei;
g) S-au achitat furnizorii în sumă de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%;
h) Au fost achitaţi furnizorii de imobilizări în sumă de 2.000.000 lei;
i) Au fost restituite avansurile încasate de la clienţi în sumă de 1.500.000 lei;
j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din care:
-salarii 500.000 lei
-cheltuieli cu licitaţiile 300.000 lei
Se cere:
a) Înregistrarile contabile privind operaţiunile de lichidare.
b) Întocmirea bilanţului înainte de efectuarea partajului.
c) Înregistrările contabile privind operaţiunile de partaj la acţionari.

Rezolvare:

Deoarece operaţiunile sunt efectuate de judecatrul sindic si de lichidator, rezulta ca este vorba despre o
lichidare judiciara.
Valorificarea activelor si plata datoriilor se face sub atenta supraveghere a judecatorului sindic.
Dupa achitarea datoriilor, daca mai raman disponibilitati se distribuie actionarilor proportional cu nr. de
actiuni detinute, iar daca nu mai raman disponibilitati sau raman datorii neachitate, actionarii nu mai primesc
nimic, nici nu raspund material ptr. Aceasta diferenta, responsabilitatea picand asupra administratorilor, litigiul
rezolvandu-se penal.
Deoarece rezervele au fost constituite din profitul net din anii anteriori, se va face impozitarea profitului
fara rezerve si apoi se vor include in profitul net rezervele existente.
Pentru operatiunile de lichidare se folosesc conturile 658 Alte cheltuieli de exploatare si 758 Alte
venituri din exploatare.
a) Programele informatice au fost vândute cu 2.500.000 lei, faţă de valoarea netă contabilă de 3.000.000;
Vanzarea
461 = % 2.975.000
758 2.500.000
4427 475.000
Incasarea
5121 = 461 2.975.000
Scaderea din evidenta
% = 205 4.000.000
2805 1.000.000
658 3.000.000
Inchidere cont de venituri si de cheltuilei
758 = 121 2.500.000
121 = 658 3.000.000
b) Clădirile au fost vândute cu 9.000.000 lei, faţă de valoarea netă contabilă de 7.500.000 lei;
Vanzarea
461 = % 10.710.000
758 9.000.000
4427 1.710.000
Incasarea
5121 = 461 10.710.000
Scaderea din evidenta
% = 212 10.000.000
2812 2.500.000
658 7.500.000
Inchidere cont de venituri si de cheltuilei
758 = 121 9.000.000
121 = 658 7.500.000

c) Mărfurile au fost vândute cu 6.000.000 lei faţă de valoarea contabilă netă de 5.000.000 lei;
Vanzarea
411 = % 7.140.000
707 6.000.000
4427 1.140.000
Incasarea
5121 = 411 7.140.000
Scaderea din evidenta
607 = 371 5.000.000
Inchidere cont de venituri si de cheltuilei
707 = 121 6.000.000
121 = 607 5.000.000

d) Titlurile de participare au fost vândute cu 3.000.000 lei faţă de 2.500.000 lei - costul de achizitie;
Vanzarea
461 = % 3.570.000
758 3.000.000
4427 570.000
Incasarea
5121 = 461 3.570.000
Scaderea din evidenta
658 = 261 2.5000.000
Inchidere cont de venituri si de cheltuilei
758 = 121 3.000.000
121 = 658 2.500.000
e) S-a încasat de la clienţi suma de 1.800.000 lei, acordându-se un scont de 10%;
Incasare clienti
5121 = 411 1.620.000
Acordare scont
667 = 411 180.000
Inchidere cont de cheltuilei
121 = 667 180.000

f) S-a achitat împrumutul de 6.000.000 lei şi dobânda de 1.000.000 lei;


Inregistrare dobanda
666 = 1682 1.000.000
Plata
% = 5121 7.000.000
1621 6.000.000
1682 1.000.000
Inchidere cont de cheltuilei
121 = 666 1.000.000

g) S-au achitat furnizorii în sumă de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%;


Plata furnizori
401 = 5121 4.275.000
Primire scont
401 = 767 225.000
Inchidere cont de venituri
767 = 121 225.000

h) Au fost achitaţi furnizorii de imobilizări în sumă de 2.000.000 lei;


Plata furnizori
404 = 5121 2.000.000
i) Au fost restituite avansurile încasate de la clienţi în sumă de 1.500.000 lei;
Restituire avansuri incasate
419 = 5121 1.500.000
j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din care:
-salarii 500.000 lei
-cheltuieli cu licitaţiile 300.000 lei
Deoarece se specifica suma de 500.000 lei ca fiind cheltuiala cu salariile, inseamna ca salariatii sunt
angajati ai societatii care se lichideaza. Atunci consideram suma de 500.000 lei salariile brute si avem
urmatoarele inregistrari:
Cheltuieli efectuate cu salariatii
641 = 421 500.000
Contributiile sociale datorate de salariati
421 = % 82.500
4312 52.500 (10,5% * 500.000)
4314 27.500 (5,5% * 500.000)
4372 2.500 (0,5% * 500.000)
Impozitul pe salarii
421 = 444 66.800 ((500.000-82.500)*16%)
Rezulta salarii nete de 500.000 – 82.500 – 66.800 = 350.700
Plata salarii
421 = 5121 350.700
Plata datorii salariat catre bugetul de stat
% = 5121 149.300
4312 52.500
4314 27.500
4372 2.500
444 66.800
Contributiile sociale datorate de societate
645 = % 138.750
4311 109.000 ((20,8%+0,85%+0,15%) * 500.000)
4313 26.000 (5,2% * 500.000)
4371 3.750 ((0,5%+0,25%) * 500.000)
Plata datorii societate catre bugetul de stat
% = 5121 138.750
4311 109.000
4313 26.000
4371 3.750

Cheltuieli cu licitatiile
628 = 5121 300.000
Inchidere cont de cheltuieli
121 = % 938.750
641 500.000
645 138.750
628 300.000

Au mai ramas 200.000 de incasat de la clienti, care devin clienti incerti si pe care ii trecem pe cheltuieli
exceptionale privind clienti incerti
4118 = 411 200.000
654 = 4118 200.000
Inchidere cont de cheltuieli
121 = 654 200.000

Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului si inaintea impozitarii

D 121 C
3.000.000 2.500.000
7.500.000 9.000.000
5.000.000 6.000.000
2.500.000 3.000.000
180.000 225.000
1.000.000
938.750
200.000

20.318.750 20.725.000
SF 406.250

Inregistrare impozit pe profitul din lichidare (16%)


691 = 441 65.000
Plata impozit

441 = 5121 65.000


Inchidere cont de cheltuieli
121 = 691 65.000
Rezulta un SFC 121 = 406.250 – 65.000 = 341.250

Regularizare TVA

4427 = 475.000 + 1.710.000 + 1.140.000 + 570.000 = 3.895.000


Inregistrare TVA de plata
4427 = 4423 3.895.000
Plata TVA
4423 = 5121 3.895.000

D 5121 C
2.975.000 7.000.000
10.710.000 4.275.000
7.140.000 2.000.000
3.570.000 1.500.000
1.620.000 350.700
149.300
138.750
300.000
65.000
3.895.000
26.015.000 19.673.750
SF 6.341.250

b) Întocmirea bilanţului înainte de efectuarea partajului.

Bilantul contabil inaintea efectuarii partajului

ACTIV PASIV
CONTURI LA BANCI 6.341.250 CAP. SUBSCRIS VARSAT 5.000.000
IN LEI REZERVE 1.000.000
Profit din lichidare 341.250
6.341.250 6.341.250

c) Înregistrările contabile privind operaţiunile de partaj la acţionari.

Rambursarea capitalului social


1012 = 456 5.000.000
Plata cap. Soc. Subscris
456 = 5121 5.000.000
Decontarea rezervelor catre asociati
1063 = 456 1.000.000
Plata rezrevelor
456 = 5121 1.000.000
Decontarea profitului din lichidare catre asociati
121 = 456 341.250
Plata catre asociati
456 = 5121 341.250

48. Sarcinile directorilor în cadrul societăţilor pe acţiuni.

Directorii sunt responsabili de luarea tuturor masurilor aferente conducerii societatii intrucat ei asigura
conducere operativas a societatii.
Sunt raspunzatori , iar obligatiile sunt reglementate de dispozitiile referitoare la contractul de mandat.
Directorii nu pot fi salariati ai societatii , iar daca au un asemenea contract se suspenda.
Directorii raspund pentru faptele savarsite de personalul din subordine si sunt solidar raspunzatori cu
predecesorii lor directi daca avand cunostiinta de neregulile savarsite de acestia nu le comunica cenzorilor sau,
daca exista, auditorilor interni si financiari.
Sunt supusi ca si administratorii interdictiei de creditare a societatii si de participare la deliberarile in
care acestia ar avea interes contrar societatii.
44. Ce va dispune judecatorul sindic odată cu dizolvarea societăţii debitoare?

Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment, Judecatorul sindic va pronunta dizolvarea societatii
debitoare si va dispune, totodata, si o serie de masuri.
Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, lichidarea va incepe de indata dupa finalizarea inventarierii
bunurilor din averea debitorului de catre lichidator.
Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul Judecatorului sindic, iar
creantele vor fi platite intr-o anumita ordine (prevazuta in articolul 123 din legea 85/ 2006 privind procedura
insolventei).
In final procedura falimentului va fi inchisa prin sentinta.

54. Rolul cenzorilor în cadrul societăţii pe acţiuni.

. În conformitate cu prevederile legale, cenzorii (auditorii statutari) sunt obligaţi să auditeze situaţiile
financiare, să verifice dacă bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi sunt legal întocmite şi în concordanţă
cu registrele, dacă acestea din urmă sunt ţinute la zi şi dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut conform regulilor
stabilite pentru întocmirea bilanţului contabil. În acest sens, sunt obligaţi să verifice următoarele obiective
principale:
a) operaţiunile legate de înregistrarea sau de modificarea capitalului social;
b) inventarierea patrimoniului, modul de valorificare a rezultatelor acestuia, precum şi faptul că
rezultatele inventarierii sunt cuprinse în bilanţul contabil anual;
c) existenţa procedurilor pentru organizarea gestiunilor de valori materiale şi băneşti şi a evidenţei
analitice şi sintetice a elementelor patrimoniale;
d) ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii;
e) preluarea corectă în balanţa de verificare a datelor din conturile sintetice şi concordanţa dintre
contabilitatea sintetică şi cea analitică;
f) întocmirea bilanţului contabil pe baza balanţei de verificare a conturilor sintetice şi respectarea
normelor metodologice cu privire la întocmirea acestuia şi a anexelor sale;
g) dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut conform reglementărilor legale în vigoare;
h) dacă contul de profit şi pierderi este întocmit pe baza datelor din contabilitate privind perioada de
raportare;
i) stabilirea în conformitate cu dispoziţiile legale a profitului net şi punctul de vedere referitor la
destinaţiile acestuia, propuse de consiliul de administraţie;
j) situaţia creditelor şi a altor împrumuturi ale societăţii comerciale şi garantarea acestora;
k) inspecţia lunară şi inopinată a casei şi verificarea existenţei titlurilor sau valorilor care sunt
proprietatea societăţii comerciale sau care au fost primite în gaj, cauţiune ori depozit;
l) să constate depunerea, în mod regulat, a garanţiei de către administratori;
m) să vegheze ca dispoziţiile legii, ale contractului de societate sau ale statutului să fie îndeplinite de
administratori şi de lichidatori;
n) alte sarcini prevăzute de actele normative în vigoare.
Cenzorii (auditorii statutari) vor aduce la cunoştinţă administratorilor neregularităţile în administraţie şi
încălcările dispoziţiilor legale şi statutare pe care le constată, iar cazurile mai importante le vor aduce la
cunoştinţă adunării generale. De asemenea, aceştia sunt obligaţi să convoace adunarea generală ordinară sau
extraordinară, când nu a fost convocată de către administratori, şi să ia parte la acestea având dreptul să insereze
în ordinea de zi propunerile pe care le consideră necesare.
AUDIT STATUTAR

10. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacţii să comporte erori semnificative datorate
insuficienţei controlului intern reprezintă:
a) risc inerent;
b) risc de audit;
c) risc de nedetectare.

146. Societatea Stirex SA, auditată de dumneavoastră, a achiziţionat la 1 iulie


2003 un ansamblu imobiliar spre renovare şi a efectuat următoarele
cheltuieli:
preţul de cumpărare al terenului ................................... 30.000 lei
preţul de cumpărare al construcţiei ............................. 125.000 lei
taxe de înregistrare ....................................................... 12.000 lei
alte cheltuieli cu actele....................................................... 800 lei
onorarii notar .................................................................. 1.500 lei
(din care TVA 240 lei)
comisioane ..................................................................... 1.800 lei
(din care TVA 290 lei)
cheltuieli arhitecţi ........................................................... 3.600 lei
(din care TVA 575 lei)
cheltuieli renovare ........................................................ 85.000 lei
(din care TVA 13.500 lei)
Societatea a înregistrat în cheltuielile perioadei suma de 90.095 lei, la
terenuri 30.000 lei şi la construcţii 125.000 lei. Care este suma corectă
ce trebuia contabilizată în cheltuielile perioadei?
a) 7.700 lei;
b) 0 lei;
c) 85.000 lei.
Cheltuielile perioadei = 800 + 1500 + 1800 + 3600 = 7700 lei
alte cheltuieli cu actele 800
onorarii notar 1.500
comisioane 1.800
cheltuieli arhitecţi 3.600

13. Reluând datele din întrebarea 146, care este suma ce trebuie contabilizată în contul „Terenuri‖?
a) 33.013 lei;
b) 37.800 lei;
c) 42.000 lei. = 30.000 + 12.000 (taxe)

22. Exprimarea unei opinii motivate potrivit căreia situaţiile financiare au fost stabilite în toate aspectele lor
semnificative, conform unei referinţe contabile identificate, constituie:
a) obiectul unei misiuni de auditare a situaţiilor financiare;
b) scopul fundamental al auditului bancar;
c) definiţia auditului extern în general.

47. Prezentaţi cel puţin şapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.

1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea generală a acţionarilor sau asociaţiilor;
2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani;
3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un conţinut strict normat;
4.-auditorului statutar îi este specifică o anumita conduită deontologică precis stabilită prin codul etic;
5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent;
6.-auditul statutar se efectuează numai prin sondaj;
7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni în gestiunea societăţii-client.
87. Structura dosarului exerciţiului.
Dosarul exerciţiului este bine să fie împărţit pe secţiuni (părţi) pentru a uşura utilizarea sa. În general se
foloseşte o împărţire în 10 secţiuni (părţi) simbolizate de la A la J, astfel:
- EA (dosarul exerciţiului, Secţiunea A) intitulată ―Acceptarea misiunii‖;
- EB (dosarul exerciţiului, Secţiunea B) intitulată ―Sinteza misiunii şi rapoarte‖;
- EC (dosarul exerciţiului, Secţiunea C) intitulată ―Orientare şi planificare‖;
- ED (dosarul exerciţiului, Secţiunea D) intitulată ―Evaluarea riscului legat de control‖;
- EE (dosarul exerciţiului, Secţiunea E) intitulată ―Controale substantive‖;
- EF (dosarul exerciţiului, Secţiunea F) intitulată ―Utilizarea lucrărilor altor profesionişti‖;
- EG (dosarul exerciţiului, Secţiunea G) intitulată ―Verificări şi informaţii specifice‖;
- EH (dosarul exerciţiului, Secţiunea H) intitulată ―Lucrările de sfârşit de misiune‖;
- EI (dosarul exerciţiului, Secţiunea I) intitulată ―Intervenţii cerute prin reglementări diverse‖;
- EJ (dosarul exerciţiului, Secţiunea J) intitulată ―Controlul conturilor consolidate‖;

99. Situaţii care conduc la formularea altei opinii decât opinie fără rezerve.
Aceste situaţii sunt: dezacorduri cu conducerea întreprinderii privind principiile şi metodele contabile,
limitarea întinderii lucrărilor (impuse de împrejurări sau de conducerea întreprinderii), incertitudini asupra
estimărilor contabile sau un caz particular: continuitatea activităţii - existenţa incertitudinii despre continuitatea
activităţii.

119. Confirmarea externă (directă).


Este o procedură care constă în a cere unui terţ având legături de afacere cu intreprinderea verificată, să
confirme direct auditorului informaţiile privind existenţa operaţiilor, a soldurilor etc. Auditorul are
latitudinea de a determina condiţiile şi întinderea acestei proceduri.
Procedura se demarează cu acordul conducerii intreprinderii supusă controlului; dacă aceasta nu se
arată favorabilă pentru o astfel de procedură, auditorul se poate găsi în una din următoarele două
situaţii:
- sau consideră că tehnicile compensatorii de control îi aduc elemente suficiente de probă;
- sau consideră că alte controale nu-l conduc la elemente probante faţă de limitele impuse de
conducerea intreprinderii, care va suporta consecinţele necesare cu privire la certificare.
Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 505 defineşte principalele cazuri în care auditorul are
obligaţia să procedeze la folosirea tehnicii confirmării directe:
- confirmarea unor cauze în baza cărora s-au realizat unele tranzacţii;
- confirmarea de către bănci a soldurilor conturilor şi alte informaţii considerate necesare;
- confirmarea conturilor de clienţi şi debitori;
- confirmarea stocurilor în depozite vamale, în consignaţie şi alte stocuri la terţi;
- valori imobiliare cumpărate prin intermediari financiari;
- împrumuturi de la terţi;
- confirmarea soldurilor costurilor de furnizori şi creditori.
Confirmarea poate să fie pozitivă, atunci când terţul solicitat îşi exprimă acordul asupra informaţiei
primită sau furnizează chiar el informaţia, sau negativă, atunci când terţului solicitat I se cere să nu
răspundă decât în cazul în care nu este de acord cu informaţia care i s-a prezentat.
Auditorul trebuie să ia în consideraţie orice fapt de natură să pună în discuţie fiabilitatea răspunsului
obţinut la cererea de confirmare externă (directă).
Procedurile şi principiile fundamentale, precum şi modalităţile lor de aplicare, în legătură cu utilizarea
de către auditor a procedurii confirmării externe (directe) ca mijloc de obţinere a elementelor probante,
sunt reglementate prin Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr.505, aplicabil începănd cu auditul
situaţiilor financiare ale anului 2001.

135. Ce este expertul contabil?

Expertul contabil este un profesionist contabil abilitat să exercite profesia contabilă în condiţiile fixate
prin normele internaţionale şi prin O.G. nr. 65/1994, aprobată prin Legea nr. 42/1995 cu modificările şi
completările ulterioare; aceste norme definesc expertul contabil ca fiind profesionistul abilitat să revizuiască şi
să aprecieze contabilitatea entităţilor de care nu este legat printr-un contract de muncă, şi să ateste regularitatea
şi sinceritatea situaţiilor financiare ale unei entităţi.
Analiza diagnostic a întreprinderii

5. Analizați poziția financiară a unei întreprinderi din sectorul desfacerii cu amănuntul de produse alimentare:

Indicator 31.12.n
Imobilizări 40000
Stocuri 2000
Creante 500
Disponibilităţi 1000
Capitaluri proprii 30000
Datorii mai mari de un an 5000
Datorii de exploatare 8500
Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

ANC = TOTAL ACTIVE – TOTAL DATORII = 43.500 – (5000 + 8500)= 30.000


sau
ANC = CAPITALURI PROPRII - DIREFENŢE DIN REEVALUARE = 30.000

Bilantul financiar la 31.12.n


ACTIV PASIV
I ACTIVE IMOBILIZATE 40.000 IV CAPITALURI PERMANENTE 30.000
II STOCURI, CREANŢE 2.500 V DATORII NEFINANCIARE 8.500
III DISPONIBILITĂŢI 1.000 VI DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG 5.000
TOTAL ACTIV 43.500 TOTAL PASIV 43.500

FR = IV – I = 30.000 – 40.000 = -10.000


T = III – VI = 1000 – 5000 = -4000
NFR = II – V = 2500 – 8500 = - 6.000

T = FR – NFR

TREZORERIA ESTE NEGATIVĂ, aceasta poate fi acoperită de credite bancare sau de datorii
restante ori intreprinderea este declarată în faliment.

30. O întreprindere produce anual un număr de 5000 de produse la un preț unitar de 40 u.m. întreprinderea
înregistrează cheltuieli cu materii prime şi materiale în valoare de 60000 u.m., cheltuieli de personal de 80.000
u.m. din care 90% reprezintă salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilități şi chirii în cuantum de
5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. şi cheltuieli cu dobânzi de 5000 u.m. să se calculeze şi să se
interpreteze pragul de rentabilitate financiar şi operațional exprimat în unități fizice şi valorice şi nivelul
rezultatului de exploatare şi curent aşteptat la o creştere la 5.500 a numărului de produse vândute.

5.000 * 40 = 200.000 u.m. = venituri


Chetl. Directe = 60.000 + 80.000 * 90% = 60.000 + 72.000 = 132.000
Chetl. Indirecte = 8.000 + 5.000 + 4.000 +.5.000 = 22.000
Total chelt. = 132.000 + 22.000 = 154.000
200.000 – 154.000 = 46.000

Pragful de rentabilitate CA=CF+CV CA=154000 rezulta 154.000 / 40 = 3850 unitati produs

CA=200.000, CF=89.000 , CV = 60.000 marja asupra costului = (200.000 – 60.000) / 89.000 = 157%

Prag de rentabilitate operational = 100/157% = 63 u.m.


5.500 * 40 = 220.000 u.m.

220.000 – 154.000 = 66.000 profit , 5.500 – 3850 = 1650 unitati

54. Analizați poziția financiară a unei întreprinderi din domeniul industriei prelucrătoare care prezintă
următoarele informații bilanțiere:
Indicator 31.12.n
Imobilizări 10000
Stocuri 20000
Creante 4000
Disponibilități 1000
Capitaluri proprii 10000
Datorii mai mari de un an 8000
Datorii de exploatare 17000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

ANC = TOTAL ACTIVE – TOTAL DATORII = 35.000 – (17000 + 8000)= 10.000


sau
ANC = CAPITALURI PROPRII - DIREFENŢE DIN REEVALUARE = 10.000

Bilantul financiar la 31.12.n


ACTIV PASIV
I ACTIVE IMOBILIZATE 10.000 IV CAPITALURI PERMANENTE 10.000
II STOCURI, CREANŢE 24.000 V DATORII NEFINANCIARE 17.000
III DISPONIBILITĂŢI 1.000 VI DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG 8.000
TOTAL ACTIV 35.000 TOTAL PASIV 35.000

FR = IV – I = 10.000 – 10.000 = 0
T = III – VI = 1000 – 8000 = -7.000
NFR = II – V = 24.000 – 17.000 = 7.000

T = FR – NFR = 0 – (-7000) = 7.000


Evaluarea întreprinderilor

9. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi poate fi efectuatã:


a) numai când e prevãzutã prin acte normative;
b) sistematic, pentru o bunã gestiune a afacerii;
c) dacã normele contabile permit aceasta.

11. Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteazã valoarea întreprinderii, în sensul:
a) reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie;
b) reducerii, deoarece creste fluxul de trezorerie;
c) cresterii, deoarece creste necesarul de resurse.

14. Evaluãrile pot fi:


a) evaluãri contabile, evaluãri administrative si evaluãri bazate pe expertizã si diagnostic;
b) evaluãri contabile si evaluãri economice;
c) evaluãri pe bazã de acte normative.

38. Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri si cheltuieli în contul de profit si pierdere se face:
a) dupã regulile de deductibilitate fiscalã;

b) dupã natura veniturilor si cheltuielilor;


c) dupã principiul necompensãrii veniturilor cu cheltuielile.

57. Evaluarea întreprinderii necesitã aplicarea:


a) a trei sau mai multe metode;

b) cel putin a douã metode;


c) metodelor care dau rezultate apropiate.

60. Pretul pietii pentru bunurile care au utilitate pentru întreprindere este egal cu:
a) valoarea de intrare, mai putin deprecierea;

b) pretul de cumpãrare a unui bun similar sau cu caracteristici similare, mai putin deprecierea;
c) pretul de vânzare existent în cataloagele furnizorilor.

70. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor închiriate este de 105.000 mii lei, iar
valoarea bunurilor întreprinderii închiriate la terti este de 75.000 mii lei. Valoarea substantialã brutã a
întreprinderii va fi de:

a) 455.000 mii lei; 425000+105000-75000=455000


b) 320.000 mii lei;
c) 350.000 mii lei.

84. Explicati legãtura dintre scop si metodã în evaluarea întreprinderii.

În funcţie de scop, evaluările se pot grupa în trei categorii:


1 . evaluări contabile; sunt cele prevăzute prin standardele şi normele contabile, folosite în scopul elaborării
situaţiilor financiare ale întreprinderilor;
2. evaluări administrative, sunt cele prevăzute prin acte normative diverse, cum nici un act normativ nu poate
prevedea metode pentru dimensionarea impactului în gestiunea fiecărei întreprinderi a modificării preţurilopr,
raportului de schimb al monedei naţionale şi politicilor de gestiune, evaluarea administrativă poate, numai din
întâmplare şi numai în momentul când a fost emis actul normativ, să se apropie de valoarea de piaţă a unor
bunuri, niociodată însă de cea a unei întreprinderi,
3. evaluări economice şi financiare, sunt singurele tipuri de evaluări bazate pe expertiză şi diagnostic şi care eu
ca ţintă finală determinarea valorii de piaţă, ţinând seama de condiţiile concrete de utilizare a bunurilor, de
organizare şi funcţionare a întreprinderilor.

În funcţie de metodă, evaluările se pot grupa în:


1. metode aşa zise clasice;sunt cele care se aplică, de regulă întreprinderilor necotate;
2. metode bursiere; sunt cele care se aplică, de regulă, la întreprinderile ale căror titluri sunt tranzacţionate
pe o piaţă reglementată.
Metodele, aşa zise clasice şi care reprezintă cvasitotalitatea metodelor în practică, azi, se pot grupa:
1. evaluări patrimoniale; abordează exclusiv latura cantitativă, patrimonială a bunurilor şi întreprinderilor;
2. evaluări bazate pe performanţe; abordează exclusiv latura calitativă – performanţele financiare ale
activului sau întreprinderii, respectiv randamentul, profitabilitatea, rentabilitatea sub diferite forme de
exprimare a capacităţii beneficiare a activului sau întreprinderii: profit net, dividend, cash flow, etc.;
3. evaluări combinate; abordează atât latura cantitativă cârt şi cea calitativă, intrând în logica lucrărilor,
sub o formă sau alta de exprimare, atât patrimoniul cât şi performanţele activului sau întreprinderii;
4. alte metode de evaluare (bazate pe volumul de activitate – cifra de afaceri, de exemplu, pe comparaţii,
etc.).

Pornind de la aceste clasificări se poate observa că după metodă sau scop evaluările au caracteristici comune,
abordând fie situaţia patrimoniului (evaluări bazate pe performanşe şi evaluările contabile), fie situaţia de piaţaă
(evaluările combinate sau bazate pe alte metode şi evaluările economice şi financiare).
EXPERTIZA CONTABILA

3. Ce înţelegeţi prin competenţa expertului contabil?

Profesionistul contabil trebuie sä indeplineasca serviciile profesionale cu bunavointa, competenta, asiduitate si


are datoria permanenta de a-si mentne cunostintele profesionale si aptitudinile la nivelul cerut pentru a se
asigura ca un client sau un patron este beneficiarul unui serviciu profesional competent, bazat pe ultimele
evolutii din domeniul practicii, legislaiei si tehnicii.
Competenta profesionala are douä componente de bazä:
— obtinerea;
— mentinerea.
Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesiona1e
cu competenta, grija si sârguinta si este obligat sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte si de
competenä profesionalã care sä justifice asteptari1e unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca
el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru.
Dobândirea cere:
— inalt standard de pregatire generalä, urmatã de una specifica;
— practica si examinare in subiecte profesionale semnificative;
— perioada de practica in domeniu.
Mentinerea cere:
— cunoasterea continua a evo1utii1or in profesia contabila (la nivel national si international in contabilitate,
audit si alte reglementari statutare si cerinte relevante);
— adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor profesionale, in
conformitate cu normele nationale si intemationale.
COMPETENTELE PROFESIONALE (comentariu):
o Un profesionist contabil salariat care lucreaza in industrie, comert, sectorul public sau in
sistemul educational poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atributii importante pentru care nu are
formatia sau sau experiena necesarä.
o In asemenea situatii nu trebuie sa-si induca in eroare angajatorul cu privire la nivelul real al
competentelor sale, cerand consultanta sau asistenta unui specialist.

6. Explicaţi care sunt situaţiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile?

Expertul contabil se afla in situatie de incompatibilitate daca exista imprejurari din care sa rezulte ca
este interesat, sub orice forma, el, sotul(a), sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei, intr-un anumit mod
care l-ar determina sa fie subiectiv.

20. Cum se numesc experţii contabili în dosarele civile?

Expertii contabili in dosarele civile se numesc la cererea partilor sau din oficiu , in numar de unu pana la
trei de catre instantele de drept civil prin Incheierea de sedinta.

24. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?

Menţinerea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat se realizează prin înscrierea în Tabloul
Corpului şi obţinerea vizei anuale de exercitare a profesiei. O importanţă deosebită o reprezintă menţinerea
competenţei profesionale printr-un program de dezvoltare profesională adecvat, respectând Norma profesională
nr. 38 şi Programul Naţional de Dezvoltare Profesională Continuă elaborate de CECCAR în conformitate cu
Standardul Internaţional de Educaţie IES7 emis de IFAC.
Norma Profesională nr. 38 este stabilită în baza Standardului Internaţional de Educaţie IES 7 , emis de
Federaţia Internaţională a Contabililor , care prevede că institutele membre trebuie să implementeze o cerinţă de
Dezvoltare Profesională Continuă CPD ca o componentă integrală a statutului pe care profesionistul
contabil în deţine în economie şi societate. Conceptul de Dezvoltare Profesională Continuă ca extensie a
procesului educaţional, poate fi definit ca fiind o activitate de învăţare relevantă, verificabilă şi măsurabilă;
noţiunea este asociată procesului de învăţare pe viaţă. Procesul învăţării pe viaţă începe devreme şi continuă cu
programul educaţional privind calificarea profesională şi cu programele de dezvoltare profesională pe parcursul
întregii cariere, al căror obiectiv fundamental constă în extinderea cunoştinţelor, abilităţilor, eticii şi valorilor
profesionale. Prin activităţi de învăţare se înţelege: participarea la cursuri, seminarii, conferinţe; module de
autoînvăţare sau instruiri organizate la locul de muncă; lucrări profesionale sau cu caracter academic, publicate;
lucrări profesionale sau cu caracter academic, publicate; participarea şi munca depusă în cadrul comitetelor şi
comisiilor tehnice ale Corpului; predarea unui curs în domenii legate de responsabilităţile profesionale; studii
formale legate de responsabilităţile profesionale; participarea ca vorbitor la conferinţe sau discuţii de grup;
scrierea de articole, lucrări, cărţi; cercetări, inclusiv citirea unei literaturi sau jurnale profesionale pentru
aplicarea în cadrul atribuţiilor profesionale; reexaminarea profesională sau testarea formală.
Potrivit principiului fundamental al Competenţei Profesionale, prevăzut în Codul Etic Naţional al
Profesioniştilor Contabili, expertul contabil are datoria continuă de a menţine cunoştinţele şi competenţele
profesionale la nivelul cerut, astfel încât, să se asigure că utilizatorii primesc avantajul unor servicii
profesionale competente, bazate pe progresele curente înregistrate în practică şi promovate în legislaţie.
Caracteristicile unui mediu profesional aflat într-o permanentă schimbare transferă particularităţi şi
asupra activităţii expertului contabil, acesta fiind expus unor provocări profesionale fără precedent. În timp ce
exigenţele lucrărilor de expertiză contabilă au cunoscut o evoluţie ascendentă, beneficiarii lucrărilor manifestă
aşteptări înalte, generatoare de competiţii care consolidează rolul şi responsabilitatea experţilor contabili,
determinând organismele profesionale care gestionează profesia contabilă să revizuiască periodic politicile de
dezvoltare profesională continuă.
Nevoia de informare şi de învăţare poate fi produsul consultărilor experţilor contabili cu mediul de
afaceri sau cu alte medii profesionale. Măsurarea activităţii de învăţare poate fi exprimată în termeni de efort, în
timp cheltuit sau în printr-o metodă de evaluare validă destinată măsurării competenţei atinse sau dezvoltate,
de către o sursă competentă.

27. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei.

A fost inlaturata din regulament prevederea referitoare la imposibilitatea expertilor contabili si a


contabililor autorizat si de a desfasura orice activitate salarizata in afara CECAR sau orice activitate comerciala,
cu exceptia activitatii de cadru didactic in invatamantul de profil, a activitatii literare si publicistice in domeniu,
precum si cu exceptia indeplinirii unei functii de demnitate publica in calitate de parlamentar, consilier local
sau judetean.
De asemenea, a fost inlaturata din regulament ul CECAR si dispozitia care interzicea expres expertilor
contabili si contabililor autorizati sa incheie mandate comerciale.
In schimb, a fost mentinuta dispozitia care interzice efectuarea de catre expertii contabili si contabilii
autorizati de lucrari specifice profesiei pentru operatorii economici sau pentru institutiile unde sunt salariati sau
pentru cei cu care acestea sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta.
Situatiile de incompatibilitati si conflicte de interese vor putea fi detaliate de Consiliul superior si
Conferinta nationala, in conformitate cu legislatia europeana si cu standardele internationale ale profesiei.
Exercitarea profesiei de expert contabil si de contabil autorizat se face cu respectarea principiului
independentei profesiei. Expertul contabil si contabilul autorizat nu trebuie niciodata sa se gaseasca in situatia
de conflict de interese si in nicio alta situatie care ar putea aduce atingere integritatii si obiectivitatii sale.

30. Enumeraţi faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

Sunt abateri displinare urmatoarele fapte:


a) Comportament necuviincios fatä de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alt participant la
reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului.
b) Absenta nemotivatä de la intrunirea AG a filialei sau de la CN.
c) Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita eticä si profesionala a expertilor contabili si
contabililor autorizati din România referitoare la publicitate.
d) Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala, reglementate prin
normele emise de Corp.
e) Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in
care nu a fost inscrisä calitatea profesionalä a celui care il incheie: E.C., C.A.
f) Nerespectarea ob1igatiilor de pästrare a secretului profesional.
g) Nedeclararea sau declararea partialä a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizaiei stabilite de
Regulament.
h) Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fie pentru
persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului de
administratie, sau administratorului, dupä caz.
i) Incälcarea dispozitiilor privind exercitarea profesiei si räspunderea disciplinarä, administrativä, civilä
sau penalä, potrivit Legii si Regulamentului. Este interzisa efectuarea de lucräri pentru entitatile unde sunt
salariati, sau sunt rude, sau afini pana la gr. IV cu administratorii, sau salariati in afara Corpului, sau
activitate comercialä.
j) Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea
profesionala.
k) Declaratii neconforme realitätii, in relatiile cu Corpul sau cu terii, cu producerea de consecinte
juridice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale.

Urmatoarele abateri disciplinare se sanctioneaza astfel:


Invinuirea:
(a) Neplata cotizatiei profesionale sau/si a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite, in cursul unui
an calendaristic.
Sanctiunea:
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pâna la plata efectiva, dar nu mai putin de 3 luni si nici mai
mult de un an.
Invinuirea:
b) Condamnarea definitivä pentru savarsirea unei infractiuni care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune
si de administrare a societatilor comerciale.
Sanctiunea:
Interdictia dreptului de exercitare a profesiei.
Invinuirea:
c) Incalcarea, cu intentie, prin actiune sau omisiune, a normelor de lucru elaborate de Corp privind
exercitarea profesiei, daca fapta a avut ca unnare producerea unei prejudiciu moral sau material.
Sanctiunea:
Interdictia dreptului de exercitare a profesiei.
Invinuirea:
d) Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fara viza anuala pentru exercitarea
profesiei, legal acordata
Sanctiunea:
Interdictia dreptului de exercitare a profesiei.
Invinuirea:
e) Nerespectarea standardelor profesionale si a normelor emise de Corp cu privire la efectuarea expertizelor
contabile
Sanctiunea:
Suspendarea dreptulzui de a mai efectua expertize contabile pe 6 – 12 luni.
Interdictia dreptului de exercitare a profesiei, in caz de repetare.
CONSULTANTA FISCALA

6. Daţi 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitată


- ch.protocol
- ch.provizioane
- ch.reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori

12. Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de
persoanele cu funcţii de conducere sau administrare?
Chelt. cu deductibilitate limitata. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme
trebuie justificate cu documente legale.

20. O societate comercială obţine venituri din comerţul cu amănunt în sumă de 110.000 lei şi venituri din
activitatea unui bar de noapte 90.000 lei. Cheltuielile înregistrate sunt în cazul comerţului cu amănuntul 60.000
lei, din care 10.000 lei nedeductibile şi în cazul barului de noapte 30.000 lei, din care 2.000 lei nedeductibile.
Separat de aceste cheltuieli înregistrează şi cheltuieli generale de administrare în valoare de 4.000 lei. Să se
determine impozitul pe profit.
CA = 110.000 + 90.000 = 200.000
Ven. Din comert = 110.000 / 200.000 x 100 = 55%
Ven. Din act. Baruri = 90.000 / 200.000 x 100 = 45%
Chelt. Gen. de adm. = 4.000
Rezulta – chelt. Gen de adm. Aferente ven din comert = 4.000 x 55% = 2.200
- chelt. Gen de adm. Af. Ven. Din act. Baruri = 4.000 x 45% = 1.800
Imp. Pe pfrofit. Ptr. Act. Comert - 110.000 – (60.000 – 10.000) – 2.200 = 57.800 ; 57.800 x16% = 9.248
Imp. Pe pfrofit. Ptr. Act. Baruri - 90.000 – (30.000 – 2.000) – 1.800 = 60.200 ; 60.200 x16% = 9.632
90.000 x 5% = 4.500 < 9.632 rezulta ca ptr. Act. Baruri se va plati imp. Pe profit calculat.
Total impozit datorat = 9.248 +92.632 = 18.880
200.000-(60.000+30.000+4.000) – 10.000 – 2.000 = 118.000
118.000 x 16% = 18.880

1. Precizaţi care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit şi
care sunt cotele de impozitare aferente.
- venituri din activitati independente, conf. Art. 46, din salarii, din cedarea folosintei bunurilor, din
investitii, din pensii, din activitati agricole, din premii si din jocuri de noroc, din alte surse.
Cota de impozitare este de 16%, exceptie facand cotele de impozit pevazute in categoriile de venituri din
investitii si din jocuri de noroc.

5. Ce se întâmplă dacă pe parcursul anului o veniturile impozabile realizate de o societate comercială supusă
impozitului pe veniturile microîntreprinderilor depăşesc cuantumul a 100.000 euro. Ce curs de schimb se ia în
calcul?
Se trece la impozitul pe profit, incepand cu trimestrul in care s-a depasit limita, impoyitul datorat fiind
diferenta intre imp. Pe profit calculat de la inceputul anului fiscal pana la sfarsitul perioadei de raportare si imp.
Pe venituri datorat in cursul anului respectiv.
Cursul de schimb leu/eur ptr. determinarea echivalentului in euro a veniturilor realizate de
microintreprinderi comunicat de BNR ptr. Ultima zi a fiecarei luni a perioadei careia ii este aferent venitul
respectiv.

4. Prezentaţi ce este operatorul înregistrat şi operatorul neînregistrat în cazul accizelor.


Operatorul înregistrat este persoana fizica sau juridica autorizata in exercitarea activitatii acesteia, sa
primeasca produse supuse accizelor in regim suspensiv provenite de la antrepozitori altii decat cei de pe
teritoriul Romaniei.

Operatorul neînregistrat este persoana fizica sau juridica autorizata in exercitarea profesiei sale, sa
primeasca cu titlu ocazional produse supuse accizelor in regim suspensiv provenite de la antrepozitori altii
decat cei de pe teritoriul Romaniei.