Masterat CAGA

„Normalizarea şi armonizarea contabilă internaţională”

IAS 36, IFRS 5, IAS 40

Teste grilă, aprofundări şi studii de caz din IAS/IFRS

1. Valoarea recuperabilă a unui activ, potrivit IAS 36 „Deprecierea activelor” reprezintă:

a) valoarea care se poate obţine prin utilizarea continuă a activului, inclusiv valoarea reziduală;
b) maximul dintre preţul net de vânzare al activului şi valoarea lui de utilizare;
c) preţul net de vânzare al activului.

2. Conform IAS 36, o pierdere din depreciere trebuie recunoscută pentru o unitate generatoare de
numerar numai dacă:
a) valoarea sa contabilă este mai mare decât valoarea ei recuperabilă;
b) valoarea recuperabilă este mai mare decât valoarea contabilă;
c) preţul net de vânzare este mai mic decât valoarea recuperabilă.

3. Un activ identificabil este înregistrat la costul istoric de 20.000 u.m. Valoarea de utilizare a acestui
activ, determinată pe baza unei rate de actualizare de 15%, este de 18.000 u.m., iar pe piaţă activul se vinde la
19.500 u.m. Potrivit IAS 36, care va fi pierderea din depreciere a acestui activ ce trebuie recunoscută la
cheltuieli:
a) 500 u.m.;
b) 2.000 u.m.;
c) necunoscând valoarea contabilă nu se poate stabili dacă există pierdere din depreciere.

4. Un activ identificabil are valoarea recuperabilă de 15.000 u.m. Preţul net de vânzare corespunde
valorii sale de utilizare, respectiv 15.000 u.m., iar valoarea contabilă este de 14.000 u.m. Potrivit IAS 36, care
este pierderea din depreciere care va fi recunoscută la cheltuieli:
a) 1.000 u.m.;
b) 0;
c) nu se poate determina deoarece nu se cunoaşte rata de actualizare.

5. O societate realizează cheltuieli pentru implementarea unui proces de producţie nou. Pe durata
exerciţiului N, cheltuiala suportată a fost de 120.000 lei, din care 108.000 lei, înainte de 1 decembrie N şi 12.000
lei între 1 decembrie N şi 31 decembrie N. Societatea este capabilă să demonstreze că la 1 decembrie N, procesul
de producţie întruneşte criteriile de recunoaştere ca activ necorporal.
În anul N+1, cheltuielile de dezvoltare facturate de terţi sunt de 150.000 lei, iar la sfârşitul anului se
apreciază că, prin utilizarea acestui proces de producţie se va recupera, prin veniturile realizate în viitor, numai
suma de 135.000 lei.

6. Societatea deţine un brevet pentru producerea unui parfum. Brevetul expiră peste 4 ani. Societatea
estimează că, în fiecare dintre următorii 4 ani, cererea pentru parfumul respectiv va creşte cu 20%. Experienţa
arată că societăţile concurente invadează piaţa, cu versiuni ale parfumului profitabil, imediat ce acesta nu mai
este protejat de brevet. În consecinţă societatea nu se aşteaptă ca brevetul să mai genereze fluxuri de trezorerie
semnificative după expirarea celor 4 ani.
În exerciţiul precedent veniturile nete din vânzarea parfumului au fost de 10.000 u.m. Se estimează că
rata adecvată pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este de 10%.

7. Societatea deţine un utilaj achiziţionat la începutul exerciţiului N, la un cost de 600.000 u.m. Durata
de utilitate a fost estimată în momentul achiziţiei la 10.000 ore de funcţionare. În cursul exerciţiului N, utilajul a
funcţionat 1.000 de ore. Managerii estimează că, în fiecare dintre următorii 4 ani, utilajul va funcţiona câte 2.250
de ore. Numărul de produse realizate va fi de 4 bucăţi/oră.
La sfârşitul exerciţiului N, există indicii că utilajul s-a depreciat.
 Fluxurile de trezorerie nete, pe care le va obţine întreprinderea din vânzarea unui produs, sunt estimate la
15 u.m./bucată. Rata la care se actualizează fluxurile de trezorerie este de 10%.
Presupunem că există o piaţă activă pe care utilajul poate fi tranzacţionat. Preţul de vânzare ar fi de
510.000 u.m. iar cheltuielile determinate de ieşire ar fi de 10.000 u.m.

8. În cursul exerciţiului financiar N, s-a achiziţionat un teren în valoare de 100.000 u.m. La închiderea
exerciţiului N+3, terenul a fost reevaluat la o valoare de 400.000 u.m.
La închiderea exerciţiului N+5, există indicii că terenul s-a depreciat.
Valoarea sa recuperabilă este estimată la:
a) 180.000 u.m;
b) 90.000 u.m.

9. La 31.12.N, societatea contabilizează o depreciere de 25.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea

contabilă netă de 100.000 de u.m. Durata rămasă de utilizare este de 10 ani iar metoda de amortizare este cea
liniară.
La 31.12. N+2, există indicii că utilajul şi-a redobândit valoarea.
Valoarea recuperabilă la această dată este de:
a) 75.000 u.m;
b) 85.000 u.m.

10. La începutul exerciţiului N, întreprinderea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de

500.000 lei, TVA 24%. Se estimează o durată de utilizare de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea liniară. La
sfârşitul exerciţiului N există indicii că echipamentul şi-a pierdut din valoare. Valoarea justă a echipamentului la
data bilanţului este de 300.000 lei, iar costurile de cesiune sunt estimate la 20.000 lei. Previziunea fluxurilor de
trezorerie ce se aşteaptă a fi obţinute din utilizarea echipamentului pe durata rămasă de utilizare este prezentată
mai jos (rata de actualizare este de 15%):

Anii Fluxul net de trezorerie Factor de actualizare Fluxul net de trezorerie actualizat
N+1 55.000 0,870 47.850
N+2 175.000 0,756 132.300
N+3 150.000 0,658 98.700
N+4 80.000 0,572 45.760
Valoarea 324.610
de
utilitate
La sfârşitul exerciţiului N+1, valoarea justă minus costurile de cesiune este estimată la 320.000 lei iar
valoarea de utilitate la 290.000 lei. Ştiind că întreprinderea aplică IAS 36 „Deprecierea activelor”, la ce valoare
va fi prezentat echipamentul tehnologic în bilanţul exerciţiilor N şi N+1? Care sunt înregistrările contabile
aferente celor două exerciţii?

11. La începutul exerciţiului N, întreprinderea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de

200.000 lei, TVA 24%. Se estimează o durată de utilizare de 5 ani iar metoda de amortizare este cea liniară. La
sfârşitul exerciţiului N există indicii că echipamentul şi-a pierdut din valoare. Valoarea justă a echipamentului la
data bilanţului este de 110.000 lei iar costurile de cesiune sunt estimate la 20.000 lei. Managementul realizează o
previziune a fluxurilor de trezorerie ce se aşteaptă a fi obţinute din utilizarea echipamentului pe durata rămasă de
utilizare, prezentată mai jos:

Anul Anul Anul Anul

N+1 N+2 N+3 N+4
 Vânzări 220.000 203.000 188.000 180.000

(-)Costul bunurilor 120.000 115.000 90.000 60.000

vândute

(=)Marja brută 100.000 88.000 98.000 120.000

(-)Reparaţii şi 10.000 20.000 25.000 40.000

întreţinere

(-)Alte cheltuieli 20.000 30.000 40.000 50.000

(=)EBIT 70.000 38.000 33.000 30.000

(-)Variaţia NFRE 27.000 15.000 19.000 13.000

(=)Cash-flow 43.000 23.000 14.000 17.000

neactualizat

Achiziţia echipamentului a fost finanţată dintr-un credit pe 5 ani pentru care rata dobânzii este de 10%
pe an. Costul mediu ponderat al capitalului este de 15%. Managementul şi-a propus să modernizeze
echipamentul în anul N+1 şi să obţină astfel o creştere a vânzărilor cu 5% în fiecare an. Planul de modernizare
va fi supus discuţiilor şi aprobării în martie N+1. La sfârşitul exerciţiului N+1 valoarea recuperabilă este de
80.000 lei. La ce valoare va fi prezentat echipamentul tehnologic în bilanţul exerciţiilor N şi N+1 conform IAS
36?
12. La data de 01.01.N, o societate achizi ționează un utilaj la costul de 55.000 lei. Durata de via ță utilă
a activului este de 10 ani, iar metoda de amortizare este cea liniar ă. Valoarea reziduală este de 1.000 lei. La
începutul anului N+3, entitatea decide majorarea duratei de via ță utile, motivând că utilajul nu a fost folosit la
capacitatea preconizată, astfel încât durata de viață utilă rămasă este de 8 ani iar valoarea rezidual ă este
reestimată la 800 lei. La sfârșitul anului N+4 există indicii că utilajul este depreciat și se calculează valoarea
recuperabilă în următoarele condiții: încasările nete de numerar din utilizarea activului au fost în anul precedent
de 10.000 lei și se estimează că vor crește anual cu 20% față de anul precedent; ie șirile de numerar din folosirea
activului au fost în anul precedent de 6.000 lei și se estimează că vor crește anual cu 20% față de anul
precedent; estimarea se face pe 5 ani; rata de actualizare 10%; valoarea just ă 30.000 lei; costurile aferente
cedării 10.000 lei.
a) Conform IAS 16 calculați valoarea netă contabilă la sfârșitul anului N+4 b)
b) Conform IAS 36 calculați valoarea recuperabilă
c) Activul este depreciat? Dacă da, care este mărimea pierderii din depreciere și impactul în situațiile
financiare?

13. La sfârşitul exerciţiului N-1, societatea DELTA a clasificat un utilaj ca deţinut în vederea vânzării.
La data clasificării, utilajul avea o valoare brută de 102.000 de lei, amortizare cumulată de 20.000 de lei, durată
de viaţă utilă rămasă de 8 ani şi o valoare reziduală de 2.000 de lei. Valoarea justă mai puţin cheltuielile de
cesiune este la sfârşitul exerciţiului N-1 de 78.000 de lei. La 01 septembrie N, utilajul încetează a mai fi
clasificat ca deţinut în vederea vânzării şi are o valoare recuperabilă de 70.000 de lei. Ce înregistrare se
efectuează la 01 septembrie N, conform IFRS 5? La ce valoare va fi evaluat utilajul?

14. Societatea ALFA achiziţionează la 1.01.N un echipament la un preţ de 20.000 de lei, cheltuieli de
transport incluse în factură 2.000 de lei, TVA 19%. ALFA estimează o durată de utilitate de 10 ani şi o valoare
reziduală de 2.000 de lei pentru echipament. La sfârşitul exerciţiului N, deoarece există indicii de depreciere,
echipamentul este testat pentru depreciere, valoarea recuperabilă determinată fiind de 16.000 de lei. La
01.08.N+1 managementul întocmeşte un plan de vânzare a echipamentului şi întreprinde acţiuni pentru a găsi un
cumpărător. Activul necurent este clasificat ca disponibil pentru vânzare. Valoarea justă a echipamentului este de
19.000 de lei, iar cheltuielile ocazionate de vânzare sunt estimate la 5.000 de lei. Vânzarea este estimată să aibă
loc peste 6 luni. La sfârşitul exerciţiului N+1 valoarea justă minus cheltuielile de cesiune este de 12.000 de lei.
Care sunt înregistrările efectuate de ALFA ştiind că aceasta aplică normele IAS şi IFRS?

15. La data de 01.01.N, o societate a achiziționat un utilaj la costul de 100.000 lei. Durata de viață utilă a
acestuia a fost stabilită la 10 ani, valoarea reziduală, la 15.000 lei, iar metoda de amortizare a fost cea liniară.
Valoarea reziduală nu se modifică pe parcursul duratei de viață utile a activului. La sfârșitul anului N+2 există
indicii că utilajul s-a depreciat și se calculează valoarea recuperabilă în sumă de 65.404 lei. La data de
01.08.N+3, managementul întocmește un plan de vânzare a utilajului și întreprinde acțiuni pentru a găsi un
cumpărător. Prin urmare, utilajul este clasificat ca deținut în vederea vânzării. Valoarea sa justă este de 52.000
lei, iar cheltuielile generate de vânzare sunt estimate la 2.000 lei. Vânzarea este estimată să aibă loc peste 7 luni.
La data de 31.12.N+3, valoarea justă diminuată cu costurile generate de vânzare este de 54.000 lei. La data de
01.04.N+4, utilajul încetează a mai fi clasificat ca deținut în vederea vânzării și are o valoare recuperabilă de
40.000 lei la data deciziei ulterioare de a nu fi vândut.
Conform IAS 16, IAS 36 și IFRS 5:
(1) Contabilizați operațiunile anilor N, N+1, N+2, N+3 și N+4;
(2) Prezentați un extras din politicile contabile aplicate de societate legat de operațiunile de mai sus.

16. Până pe 1 august N, întreprinderea a ocupat un imobil cu birouri, imobil care se află în proprietatea
sa. Pe 01 august N, societatea l-a închiriat altor societăţi, astfel încât imobilul a devenit imobil de plasament. La
această dată, se cunosc următoarele informaţii privind imobilul: valoarea justă, 14.000 u.m., valoarea de intrare,
10.000 u.m., amortizare cumulată 4.000 u.m. Să se contabilizeze schimbarea clasificării imobilului, la 01 august
N, ştiind că societatea foloseşte modelul valorii juste, în conformitate cu IAS 40.

17. Societatea are ca obiect de activitate achiziţia şi vânzarea de clădiri. Pe 1 noiembrie N, managerii au
decis ca una dintre clădirile achiziţionate în vederea vânzării să fie închiriată terţilor. Se cunosc următoarele
informaţii privind clădirea: cost de achiziţie: 20.000 u.m., valoarea justă la 01.11.N: 21.000 u.m. La 31.12.N,
valoarea justă a clădirii este 21.200 u.m. Să se contabilizeze schimbarea clasificării activului, la 01 noiembrie N,
şi evaluarea acestuia la 31.12.N, ştiind că societatea foloseşte modelul valorii juste, în conformitate cu IAS 40.

18. Întreprinderea utilizează, începând cu 01 mai N+1, un imobil pe care anterior îl oferise spre
închiriere altor societăţi. Valoarea justă a imobilului era 9.000 u.m., la 31.12.N, şi 10.000 u.m., la 01.05.N+1.
Durata de utilizare reziduală este 20 ani. Să se contabilizeze schimbarea clasificării imobilului, la 01 mai N+1, în
conformitate cu IAS 40, şi amortizarea acestuia la 31.12.N+1.

19. La data de 01.01.N, o entitate a achiziționat o clădire la costul de 700.000 lei, cu scopul de a fi
utilizat ca sediu central administrativ. Durata de viață utilă a clădirii a fost stabilită la 10 ani, metoda de
amortizare a fost cea liniară, iar valoarea reziduală, nulă. La data de 01.04.N+1, entitatea decide să închirieze clă
direa altei societăți pe o perioad de 2 ani. La data de 31.12.N+1, entitatea alege pentru evaluarea investiției
imobiliare modelul valorii juste. Valoarea justă stabilită de un evaluator autorizat este de 575.000 lei. La data de
31.12.N+2 valoarea justă devine 570.000 lei. La data de 01.04.N+3, când se încheie contractul de închiriere
ntitatea decide să folosească din nou clădirea ca sediu central administrativ, valoarea justă la această dată fiind
572.000 lei. Valoarea reziduală estimată este 20.000 lei, noua durată de viață utilă estimată este de 5 ani, metoda
de amortizare liniară.
a) Prezentați înregistrările contabile aferente anilor N, N+1, N+2 și N+3.
b) Prezentați un extras din politicile contabile privind investițiile imobiliare.