Seminar IAS 36

IAS 36 - DEPRECIEREA ACTIVELOR

Standardul are în vedere situaţiile în care o entitate trebuie să

 calculeze valoarea recuperabilă a activelor, luând în calcul indiciile interne şi externe de
depreciere
 evaluarea valorii recuperabile pentru activele individuale, dar şi pentru unităţile generatoare
de trezorerie
 recunoaşterea şi reluarea pierderilor din depreciere.

Norma IAS 36 impune:

1. Să se contabilizeze pierderea de valoare a unui activ atunci când valoarea contabilă a unui activ
este mai mare decât valoarea sa recuperabilă. Pierderea echivalentă deprecierii activului reevaluat
la preț de cost se înregistrează în contul de profit și pierdere.
2. Să se aprecieze valoarea recuperabilă ca fiind valoarea cea mai mare dintre prețul net de vânzare
al unui activ și valoarea sa de utilitate. Această apreciere a valorii recuperabile se impune atunci
când există indiciul că activul respectiv a înregistrat o scădere de valoare. Deprecierea unui activ
reevaluat se constată atunci când valoarea sa de utilitate este mai mică decât valoarea sa
reevaluată/valoarea justă.
3. Dacă valoarea justă a activului nu este determinată de valoarea de piață atunci valoarea justă
poate sa fie mai mare sau mai mică decât valoarea sa recuperabilă.

1.Definiţii:
- Pierdere din depreciere - diferenţa cu care valoarea contabilă depăşeşte valoarea justă minus
costurile de vânzare a unui activ sau a unui grup de active.
- Activ individual - activ pentru care poate fi determinată în mod separat valoarea justă minus
costurile de vânzare.
- Grup de active - cel mai mic ansamblu de active ce include activul examinat, a cărui valoare justă
minus costurile de vânzare poate fi evaluată.
- Valoare justă minus costurile de vânzare - suma care poate fi obţinută din vânzarea unui activ sau
a unui grup de active, în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii normale între părţi interesate,
independente şi informate, diminuată cu costurile estimate de vânzare.

2. Identificarea pierderilor de valoare

IAS 36 solicită un test de depreciere sistematică. Testul trebuie să fie realizat dacă, şi numai
dacă, există indicii interne şi/sau externe de pierdere de valoare a activelor, ceea ce entitatea trebuie
să determine la fiecare închidere de exerciţiu.

Indicii externe: declinul în valoarea de piaţă a activului; schimbări nefavorabile în mediul

tehnologic, economic, juridic sau de piaţă al activelor; creşterea ratelor de actualizare utilizate;
valoarea contabilă a activului net al entităţii, valoare care depăşeşte capitalizarea sa bursieră etc.
Exemplu: Întreprinderea Alfa deţine la 31.12.N un echipament tehnologic achiziţionat în
exerciţiul N-3 si pe care urmărește să-l înlocuiască în N+2 prin vânzare. Piaţa activă a acestor
echipamente este afectată de o perioadă de recesiune, efectul fiind diminuarea semnificativă a
preţurilor. Recesiunea prezintă un indiciu că, in situaţiile financiare ale întreprinderii, valoarea netă
contabilă a echipamentului ar putea fi mai mare decât valoarea recuperabilă a acestuia. Sau;
Întreprinderea deţine un echipament tehnologic dat in funcţiune cu 10 ani in urmă. La acea dată
se estimase o durată de utilizare de 20 de ani. Progresul tehnologic a dus la situaţia în care
echipamentul respectiv aproape că nu se mai fabrica pe piaţă, apărând noi generaţii mult mai
performante care duc la economii de costuri. Cele mai multe dintre firme concurente utilizează deja
noile tehnologii. Există deci suficiente indicii că echipamentul întreprinderii s-ar fi putut deprecia.

Indicii interne: uzura morală şi degradarea fizică a activului; performanţa economică a unui activ
mai puţin bună decât ce aşteptată, în conformitate cu raportarea internă; schimbările în utilizarea
1
 Seminar IAS 36

activului etc.
Exemplu privind existenţa uzurii morale sau fizice a activului: Întreprinderea Alfa utilizează
în procesul de producţie echipamente tehnologice achiziţionate in urmă cu 5 ani. Politica societatii
este aceea de a le amortiza din momentul punerii lor in funcţiune. In urma inventarierii se constată că
3 dintre echipamente nu au fost date încă în funcţiune. Vechimea lor reprezintă un indiciu că s-ar
putea ca aceste 3 echipamente să fi pierdut din valoare.
Exemplu privind schimbări semnificative cu efect negativ asupra întreprinderii, în măsura sau
maniera în care un activ este utilizat sau se așteaptă să fie utilizat: Întreprinderea Alfa este condusă de
o nouă echipă managerială care inițiază un proiect de restructurare. Astfel, se decide ca o secție de
producţie să-si schimbe profilul si să fabrice alte sortimente de produse. O parte din liniile
tehnologice nu vor fi folosite deloc. Schimbările ce se așteaptă in utilizarea liniilor tehnologice,
începând cu anul următor, reprezintă un indiciu că acestea si-au pierdut din valoare.

3.Testul de depreciere

Scopul principal al testelor de depreciere este de a aduce valoarea unui activ, cât mai aproape
de valoarea sa recuperabilă, care este cea mai mare dintre valoarea sa justă, minus costurile de
vânzare şi valoarea sa de utilizare.
Valoarea bilanțiera = min (Vnc; V recuperabila)
Deprecierea = Valoare neta contabila - Valoarea recuperabila
Valoare recuperabilă =max (Valoarea justă minus cheltuielile cu cedarea;Valoarea de utilitate)

În termeni practici, aceasta înseamnă că valoarea contabilă a unui activ nu trebuie să

depăşească valoarea pe care proprietarii aşteaptă să o primească de la vânzarea de pe o piaţă
deschisă sau prin continuarea utilizării activului respectiv.
Testarea deprecierii este un domeniu în care este necesar un ansamblu polivalent de cunoştinţe,
iar condiţiile actuale de piaţă accentuează complexitatea implicată în acest proces.

- Valoarea justă netă este preţul de vânzare din care au fost deduse costurile de ieşire şi rezultă
dintr-o valoare de piaţă, dacă există o piaţă activă, sau din tranzacţii recente, între părţi care
cad de acord, bine informate şi care doresc să încheie tranzacţia în cauză.
Exemplu: Societatea deţine echipament tehnologic pe care intenţionează să îl vândă. Pentru a stabili
valoarea de piaţă a echipamentului tehnologic, s-a apelat la serviciile unui evaluator. Preţul de
vânzare a fost estimat de către evaluator la 1.000.000 lei Pentru a vinde echipamentul, societatea
trebuie să procedeze la dezinstalarea acestuia, ceea ce ar antrena cheltuieli de 10.000 lei De
asemenea, ar fi necesare cheltuieli cu pregătirea echipamentului în vederea transportului (ambalare)
de 4.000 lei şi cheltuieli cu actele 2.000 lei
Rezolvare:
Valoarea justă diminuată cu cheltuielile de vânzare pentru echipament va fi:
Preţ estimat de vânzare 1.000.000 lei
(-)Cheltuieli cu dezinstalarea 10.000 lei
(-)Cheltuieli cu ambalarea 4.000 lei
(-)Cheltuieli cu acte 2.000 lei
= valoarea justă diminuată cu cheltuielile de vânzare 984.000 lei

- Valoarea de utilitate se bazează pe estimarea fluxurilor de trezorerie viitoare actualizate

(înaintea impozitării), care decurg din utilizarea continuă a activului şi ca urmare a ieşirii sale
la sfârşitul perioadei de utilitate.

unde:
2
 Seminar IAS 36

- r – rata de actualizare
- i – perioada luata in calcul pentru actualizare
- Vr – valoare reziduala
- Fi – flux de trezorerie aferent anului i
Exemplu: O societate deţine un brevet pentru producerea unui parfum. Brevetul expiră peste 4
ani. Societatea estimează că, în fiecare dintre următorii 4 ani, cererea pentru parfumul respectiv va
creşte cu 20%. Experienţa arată că societăţile concurente invadează piaţa cu versiuni ale parfumului
profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet, în consecinţă, societatea nu se aşteaptă ca
brevetul să mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative după expirarea celor 4 ani. în exerciţiul
precedent, veniturile nete din vânzarea parfumului au fost de 10.000 lei
Se estimează că rata adecvată pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului
este de 10%.
Să se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor".
Rezolvare:
Ani Flux de numerar Rată de Flux de numerar actualizat
actualizare
1 2 3 = 1x2
N+l 10.000 lei x (1+20%) 1
1/(1 + 10%) 1
10.909,0 lei
N+2 10.000 lei x (1+20%)2 1/(1 + 10%)2 11. 900,8 lei
N+3 10.000 lei x (1+20%)3 1/(1 + 10%)3 12.982,7 lei
N+4 10.000 lei x (1+20%) 4
1/(1 + 10%) 4
14.169,2 lei
Total = Valoarea de utilitate 49.961, 7 lei
Explicaţii:
Fluxuri:
N+l = 10.000 lei + 10.000 lei x 20% = 10.000 lei x (l + 20%)1 = 12.000 lei
N+2 = 12.000 lei + 12.000 lei x 20% = 10.000 lei x (l + 20%)2 = 14.400 lei
N+3 = 14.400 lei + 14.400 lei x 20% = 10.000 lei x (l + 20%)3 = 17.280 lei
N+4 = 17.280 lei + 17.280 lei x 20% = 10.000 lei x (l + 20%)4 = 20.736 lei

- valoarea recuperabilă a activului: valoarea cea mai mare dintre valoarea justă netă a
activului şi valoarea sa de utilitate.

Exemplu. O Soc. a achiziţionat in 01.07.N un utilaj val achiz.=90.000 lei, cost punere in
funcțiune 15.000 lei, Durata de amortizare =5 ani, Val reziduala= 5.000 lei, mod liniar de amortizare,
La 31.12.N+1 exista indicii ca activul este depreciat si se efectuează testul de depreciere. Se
estimează o val.justa de 77.000 lei, costuri estimate cu vânzarea 1.000 lei, iar valoarea de utilitate
=73.000. Efectuați testul de depreciere conf. IAS 36 “Deprecierea activelor”.
Rezolvare:
Cost = 90.000+15.000 = 105.000 lei
Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 lei
Amortizare anuală = = 20.000 lei
Amortizare N= 10.000 lei
Amortizare N+1= 20.000 lei
Amortizare cumulată = 30.000 lei
a) anulare amortizare cumulată
281 = 213 30.000 lei
b) valoare recuperabilă = max (Valoarea justă minus cheltuielile cu cedarea;valoarea de
utilitate) = max (76.000, 73.000) = 76.000 lei
Valoarea recuperabilă (76.000 lei) > Valoarea rămasă (75.000 lei), deci utilajul nu este
depreciat.

3
 Seminar IAS 36

4. Unităţile generatoare de trezorerie, fondul comercial şi activele suport

Atunci când există un indiciu că un activ a putut pierde din valoare, trebuie să fie estimată
valoarea recuperabilă a activului izolat. Dacă acest lucru nu este posibil, întreprinderea trebuie să
determine valoarea recuperabilă a unităţii generatoare de trezorerie de care aparţine activul.
Valoarea recuperabilă a unui activ izolat nu poate să fie determinată:
- dacă valoarea de utilitate a activului nu poate să fie estimată ca fiind apropiată de valoarea sa
justă diminuată cu cheltuielile de vânzare (de exemplu, când fluxurile viitoare de trezorerie
generate de utilizarea continuă a activului nu pot să fie estimate ca neglijabile); şi
- dacă activul nu generează intrări de trezorerie, prin utilizarea sa continuă, care să fie foarte
independente de intrările de trezorerie ale altor active.
În aceste cazuri, valoarea de utilitate şi, ca atare, valoarea recuperabilă nu pot să fie estimate
decât pentru unitatea generatoare de trezorerie a activului.

Exemplu: O întreprindere minieră posedă o linie ferată proprie, pentru activităţile sale de
exploatare minieră. Această cale ferată nu ar putea fi vândută decât la valoarea ei reziduală; ea nu
generează intrări de trezorerie, prin utilizarea continuă, care să fie independente de intrările de
trezorerie generate de celelalte active ale minei.
Valoarea recuperabilă a liniei ferate ce aparţine întreprinderii nu poate să fie estimată,
deoarece valoarea de utilitate a acesteia nu poate să fie determinată şi este probabil ca ea să fie
diferită de valoarea reziduală. Ca atare, întreprinderea estimează valoarea recuperabilă a unităţii
generatoare de trezorerie de care aparţine linia ferată, adică mina în ansamblul său.

Identificarea unităţii generatoare de trezorerie a unui activ implică prezenţa judecăţii

profesionale. Dacă valoarea recuperabilă nu poate să fie determinată pentru un activ izolat, o
întreprindere identifică cea mai mică grupare de active care, prin utilizarea lor continuă, să genereze
intrări de trezorerie foarte independente.
Pentru a identifica dacă intrările de trezorerie ale unui activ (sau ale unui grup de active) sunt
foarte independente de intrările de trezorerie ale altor active (sau grupuri de active), o întreprindere ia
în considerare diferiţi factori, inclusiv maniera în care conducerea gestionează activităţile
întreprinderii (ca de exemplu, pe linii de produse, pe sectoare de activitate, instalare individuală, pe
districte, pe regiuni sau oricare altă structură) sau modul în care ea decide în materie de urmărire sau
de ieşire a activelor şi activităţilor întreprinderii.

Exemplu: Societatea X prestează servicii de curierat pentru guvern. Prin contract, guvernul
impune societăţii să presteze servicii atât pe plan extern cât şi pe plan intern. Activitatea pe plan
intern generează pierderi.
Rezolvare:
Deşi fluxurile de trezorerie generate pe plan extern pot fi identificate în mod distinct,
activitatea societăţii trebuie analizată ca un întreg, deoarece guvernul nu îi lasă opţiunea de a
renunţa la prestarea serviciilor pe plan intern.

Dacă există o piaţă activă pentru producţia care rezultă din utilizarea unui activ sau a unui grup
de active, acest activ sau acest grup de active trebuie să fie identificat ca o unitate generatoare de
trezorerie, chiar dacă, total sau parţial, producţia este folosită intern. În acest caz, cea mai bună
estimare, realizabilă de conducere, asupra preţurilor viitoare de piaţă pentru producţia în cauză,
trebuie să fie utilizată:
- pentru determinarea valorii de utilitate a acestei unităţi generatoare de trezorerie, cu ocazia
estimării intrărilor viitoare de trezorerie legate de utilizarea internă a producţiei; şi
- pentru determinarea valorii de utilitate a celorlalte unităţi generatoare de trezorerie ale
întreprinderii care prezintă situaţiile financiare, cu ocazia estimării ieşirilor viitoare de
trezorerie legate de utilizarea internă a producţiei.

4
 Seminar IAS 36

Exemplu: Societatea Alfa deţine o parcare cu 2.000 de locuri. Parcarea a fost construită în
urmă cu zece ani pentru a fi folosită de către angajaţii societăţii. În urma unui proces de restructurare
prin care a scăzut numărul angajaţilor, 1200 de locuri de parcare au fost închiriate, pe o perioadă de 8
ani, unei alte societăţi.
Rezolvare:
La data punerii în funcţiune, parcarea reprezenta un activ destinat a fi utilizat de către întreprindere.
Ca urmare, nu ar fi adecvată determinarea valorii de utilitate a parcării pe baza previziunilor privind
valoarea de piaţă a chiriilor. Altfel spus, nu se poate considera că parcarea generează fluxuri de
trezorerie independente de fluxurile de trezorerie generate de societatea Alfa ca întreg: unitatea
generatoare de trezorerie din care face parte parcarea este chiar societatea Alfa.

Valoarea recuperabilă a unei unităţi generatoare de trezorerie este valoarea cea mai mare
dintre valoarea justă diminuată cu cheltuielile de vânzare şi valoarea de utilitate a unităţii generatoare
de trezorerie.
Valoarea contabilă a unei unităţi generatoare de trezorerie trebuie să fie determinată în mod
coerent cu maniera în care este determinată valoarea sa recuperabilă.
Valoarea contabilă a unei unităţi generatoare de trezorerie:
- include doar valoarea contabilă a activelor care pot să fie direct atribuibile sau afectate pe o
bază raţională, coerentă şi permanentă la unitatea generatoare de trezorerie şi care vor genera
intrările viitoare de trezorerie estimate cu ocazia determinării valorii de utilitate a unităţii
generatoare de trezorerie: şi
- nu include valoarea contabilă a oricărei datorii contabilizate, exceptând situaţia în care
valoarea recuperabilă a unităţii generatoare de trezorerie nu poate să fie determinată fără a lua
în considerare această datorie.
Pentru determinarea valorii recuperabile a unei unităţi generatoare de trezorerie poate să fie
necesar să se ia în considerare unele datorii contabilizate. Acest fapt poate să se producă dacă
cesiunea unei unităţi generatoare de trezorerie ar impune cumpărătorului preluarea datoriei. Într-o
asemenea situaţie, valoarea justă diminuată cu cheltuielile de vânzare pentru o unitate generatoare de
trezorerie este preţul de vânzare estimat al ansamblului activelor ce compun unitatea respectivă
împreună cu datoriile, din care sunt deduse costurile de ieşire.

Exemplu: Există indicii că un utilaj petrolier a pierdut din valoare. Valoarea contabilă netă:
20.000 lei Utilajul nu produce fluxuri de trezorerie independente de alte active, motiv pentru care
trebuie determinată unitatea generatoare de trezorerie de care aparţine. Din această unitate
generatoare de trezorerie mai fac parte un teren cu valoarea contabilă netă de 80.000 lei şi o instalaţie
cu valoarea contabilă de 120.000 lei
Rezolvare:
Deoarece societatea este obligată ca, la sfârşitul perioadei de utilizare, să îndepărteze utilajul şi să
restaureze vegetaţia, s-a constituit un provizion pentru riscuri şi cheltuieli în valoare de 4.000 lei
Valoarea recuperabila a unităţii generatoare de trezorerie este:
20.000 + 80.000 + 120.000 – 4.000 = 216.000 lei

În vederea efectuării testului de depreciere, fondul comercial trebuie alocat, de la data

achiziţiei, unităţilor generatoare de trezorerie care se aşteaptă să beneficieze de sinergia operaţiei de
grupare. Fiecare unitate generatoare de trezorerie căreia i-a fost alocat fondul comercial trebuie: (i) să
reprezinte cel mai mic nivel al entităţii la care fondul comercial este monitorizat pentru scopuri
interne de management; şi (ii) să nu fie mai mare decât un sector, aşa cum este el definit de IAS 14.
O unitate generatoare de trezorerie căreia i-a fost alocat un fond comercial trebuie să fie
testată anual, indiferent că există sau nu indicii de depreciere, prin compararea valorii contabile (fond
comercial inclus) cu valoarea sa recuperabilă.
Activele suport sunt alte active decât fondul comercial, care contribuie la fluxurile de
trezorerie viitoare, atât ale unităţii generatoare de trezorerie examinate cât şi ale altor unităţi
generatoare de trezorerie. Exemple de active suport: clădirea în care se află sediul societăţii,
5
 Seminar IAS 36

echipamentele informatice sau un centru de cercetare.

Pentru a testa deprecierea unei unităţi generatoare de trezorerie, o întreprindere trebuie să
identifice toate activele suport legate de unitatea de trezorerie examinată. Dacă o parte din valoarea
contabilă a activului suport:
- poate fi alocată pe o baza rezonabilă şi permanentă acestei unităţi, întreprinderea trebuie să
compare valoarea contabilă a unităţii (inclusiv partea din valoarea contabilă a activului suport
alocat) cu valoarea recuperabilă a acesteia;
- nu poate fi alocată pe o baza rezonabilă şi permanentă acestei unităţi, întreprinderea trebuie:
a. să compare valoarea contabilă (exclusiv activul suport) cu valoarea recuperabilă şi să
recunoască orice depreciere constatată;
b. să identifice cel mai mic grup de unităţi generatoare de trezorerie care includ unitatea
analizată, grup căruia îi poate fi alocată pe o baza rezonabilă şi permanentă o parte din
valoarea contabilă a activului suport; şi
c. să compare valoarea contabilă a grupului de unităţi generatoare de trezorerie (inclusiv
partea din valoarea contabilă a activului suport alocat) cu valoarea recuperabilă a
acestuia şi să recunoască orice depreciere constatată.
Deprecierea constatată pentru o unitate generatoare de trezorerie trebuie să fie alocată pentru a
reduce valoarea contabilă a activelor unităţii respective în următoarea ordine:
- mai întâi, pentru a reduce valoarea contabilă a fondului comercial alocat unităţii generatoare
de trezorerie;
- apoi, celorlalte active ale unităţii, în funcţie de ponderea fiecărui activ în total unitate
generatoare de trezorerie.
Cu ocazia repartizării unei pierderi de valoare, valoarea contabilă a unui activ nu trebuie să fie
adusă la un nivel inferior celei mai mari valori dintre:
- preţul net de vânzare (dacă poate să fie determinat);
- valoarea sa de utilitate (dacă poate să fie determinată); şi
- zero.

Aplicaţii:

1. La 31.12.N există indicii că un utilaj a pierdut din valoare. Informaţiile disponibile privind utilajul
respectiv sunt:
– costul de achiziţie al utilajului 4.000.000 lei;
– pentru achiziţia utilajului s-a făcut apel la un credit care generează cheltuieli anuale cu dobânzile
de 20.000 lei;
– preţul de vânzare al unui produs realizat cu ajutorul utilajului 1.000 lei;
– costul de producţie pe unitatea de produs 750 lei
Se estimează că toate veniturile şi cheltuielile vor creşte cu 3% pe an din cauza inflaţiei.
În anul N, s-au vândut 2.000 bucăţi de produs, dar societatea estimează că volumul vânzărilor va
creşte cu 5% pe an.
În anul N+2, utilajul va face obiectul unei revizii prin care se doreşte menţinerea acestuia la nivelul
performanţelor estimate iniţial. Cheltuielile estimate cu revizia sunt de 15.000 lei De asemenea, în
anul N+3, se va proceda la o reparaţie capitală prin care să se mărească performanţele utilajului.
Cheltuielile cu reparaţiile sunt estimate la 25.000 lei
Utilajul va fi vândut la sfârşitul exerciţiului N+6. Valoarea reziduală a utilajului este estimată la
30.000 lei
Să se identifice fluxurile de trezorerie care vor fi utilizate pentru calculul valorii de utilitate în
conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.

Rezolvare:
Fluxurile de trezorerie luate în calcul:
– nu includ investiţiile viitoare (care ameliorează nivelul de performanţă), costurile finanţării
(dobânda), impozitul asupra rezultatului;
6
 Seminar IAS 36

– includ reparaţiile curente, fluxurile care vor fi recuperate prin vânzare la sfârşitul duratei de
utilitate.
N+1:
Cantitate = 2.000 x 1,05 = 2.100; flux net pe produs = (1.000 – 750) x1,03 = 257,5;
Flux = 2.100 x 257,5 = 540.750.
N+2:
Cantitate = 2.100 x 1,05 = 2.205; flux net pe produs = 257,5 x 1,03 = 265,225;
Flux = 2.205 x 265,225 – 15.000 x (1,03)2 = 568.907,6.
N+3:
Cantitate = 2.205 x 1,05 = 2.315; flux net pe produs = 265,225 x 1,03 = 273,18;
Flux = 2.315 x 273,18 = 632.411,7.
N+4:
Cantitate = 2.315 x 1,05 = 2.431; flux net pe produs = 273,18 x 1,03 = 281,38;
Flux = 2.431 x 281,38 = 684.034,8.
N+5:
Cantitate = 2.431 x 1,05 = 2.552; flux net pe produs = 281,38 x 1,03 = 289,82;
Flux = 2.552 x 289,82 = 739.620,6.
N+6:
Cantitate = 2.552 (creşterile pot fi estimate fiabil pe o durată de 5 ani; dincolo de această durată
trebuie justificată utilizarea unei rate de creştere); flux net pe produs = 289,82 x 1,03 = 298,51;
Flux = 2.552 x 298,51 + 30.000 x (1,03)6 = 797.619.

2. Societatea deţine un brevet pentru producerea unui parfum. Brevetul expirã peste 4 ani. Societatea
estimeazã cã, în fiecare dintre urmãtorii 4 ani, cererea pentru parfumul respectiv va creşte cu 20%.
Experienţa aratã cã societãţile concurente invadeazã piaţa cu versiuni ale parfumului profitabil
imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet. În consecinţã, societatea nu se aşteaptã ca brevetul sã
mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative dupã expirarea celor 4 ani.
În exerciţiul precedent, veniturile nete din vânzarea parfumului au fost de 10.000 lei
Se estimeazã cã rata adecvatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este de
10%.
Sã se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.
Rezolvare:
Fluxuri:
N+1 = 10.000 x 1,2 = 12.000
N+2 = 12.000 x 1,2 = 14.400
N+3 = 14.400 x 1,2 = 17.280
N+4 = 17.280 x 1,2 = 20.736
Valoarea de utilitate = 12.000/1,1 + 14.400/(1,1)2 + 17.280/(1,1)3 + 20.736/(1,1)4 = 49.955,6
lei

3. Societatea deţine un utilaj achiziţionat la începutul exerciţiului N la un cost de 600.000 lei Durata
de utilitate a fost estimatã în momentul achiziţiei la 10.000 ore de funcţionare. În cursul exerciţiului
N, utilajul a funcţionat 1.000 de ore. Managerii estimeazã cã în fiecare dintre urmãtorii 4 ani utilajul
va funcţiona câte 2.250 ore. Numãrul de produse realizate va fi de 4 bucãţi pe orã.
La sfârşitul exerciţiului N, existã indicii cã utilajul s-a depreciat.
Fluxurile de trezorerie nete pe care le va obţine întreprinderea din vânzarea unui produs sunt estimate
la 15 lei/buc. Rata la care se actualizeazã fluxurile de trezorerie este de 10%.
Presupunem cã existã o piaţã activã pe care utilajul poate fi tranzacţionat.
Preţul de vânzare (valoarea justã) ar fi de 510.000 lei, iar cheltuielile determinate de ieşire ar fi de
10.000 lei
Sã se calculeze şi sã se contabilizeze deprecierea constatatã în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea
activelor”.
Rezolvare:
7
 Seminar IAS 36

Amortizarea exerciţiului N = 600.000 x (1.000/10.000 ore) = 60.000

Valoarea netã contabilã = 600.000 – 60.000 = 540.000
Valoarea justã – Costurile estimate = 510.000 – 10.000 = 500.000
Valoarea de utilitate:
– flux anual = 4 x 2.250 x 15 = 135.000
Valoarea de utilitate = 135.000/1,1 + 135.000/(1,1)2 + 135.000/(1,1)3 + 135.000/(1,1)4 =
427,93 mii
Valoarea recuperabilã = max (Valoarea justã – Costurile; Valoarea de utilitate) = 500 mii
Deprecierea = 540 – 500 = 40 mii
6812 = 291 40.000

6. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 lei pentru un utilaj cu valoarea contabilã
de 300.000 lei Durata de utilitate rãmasã la acea datã era de 10 ani. La 31.12.N, existã indicii cã
pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem cã la 31.12.N valoarea
recuperabilã a utilajului este de 216.000 lei
Sã se analizeze situaţia la 31.12.N-2 şi la 31.12.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”
şi sã se contabilizeze deprecierile (reluãrile de depreciere) constatate
Rezolvare:
Amortizarea anualã pentru N-1 şi N = (300 – 75) / 10 ani = 22,5 mii
Valoarea netã contabilã la 31.12.N = 225 – 2 x 22,5 = 180 mii
Valoarea recuperabilã = 216 mii
Aprecierea = 36 mii
VNC pe care ar fi avut-o activul dacã nu ar fi fost depreciat = 300 – 2 x 300/10 = 240 mii
Valoarea activului poate fi crescutã pânã la 216 mii (valoarea recuperabilã); se reia la venituri o
ajustare de 36 mii.

7. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 lei pentru un utilaj cu valoarea contabilã
de 300.000 lei Durata de utilitate rãmasã la acea datã era de 10 ani. La 31.12.N, existã indicii cã
pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem cã la 31.12.N valoarea recuperabilã a
utilajului este de 255.000 lei
Sã se analizeze situaţia la 31.12.N-2 şi la 31.12.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”
şi sã se contabilizeze deprecierile (reluãrile de depreciere) constatate.
Rezolvare:
Amortizarea anualã pentru N-1 şi N = (300 – 75) / 10 ani = 22,5 mii
Valoarea netã contabilã la 31.12.N = 225 – 2 x 22,5 = 180 mii
Valoarea recuperabilã = 255 mii
Aprecierea = 75 mii
VNC pe care ar fi avut-o activul dacã nu ar fi fost depreciat = 300 – 2x 300/10 = 240 mii
Valoarea activului poate fi crescutã pânã la 240 mii (valoarea pe care ar fi avut-o dacã nu ar fi
fost depreciat); se reia la venituri o ajustare de 60 mii (240 mii – 180 mii).

8. Societatea ABC deţine un soft în valoare de 30.000 lei achiziţionat în anul N. La sfârşitul anului
N+1, valoarea recuperabilã este de 15.000 lei, iar amortizarea cumulatã, de 12.000 lei La sfârşitul
anului N+2, valoarea recuperabilã devine 12.000 lei, ştiind cã durata de viaţã utilã nu se modificã şi
amortizarea anului N+2 a fost de 3.000 lei Dacã activul nu ar fi fost depreciat, amortizarea cumulatã
pânã la sfârşitul anului N+2 ar fi fost de 18.000 lei
Analizaţi efectele variaţiilor de valoare conform IAS 36 „Deprecierea activelor”.
Rezolvare:
La sfârşitul anului N+1 valoarea netã contabilã a softului = 18.000 lei
Valoarea recuperabilã = 15.000 lei
Societatea înregistreazã o depreciere de 3.000 lei
Valoarea netã contabilã la sfârşitul anului N+2 = 15.000 – 3.000 = 12.000 lei
Valoarea recuperabilã = 12.000 lei
8
 Seminar IAS 36

Valoarea pe care ar fi avut-o activul dacã nu era depreciat = 12.000

Deprecierea nu este modificatã în exerciţiul N+2.

9. Societatea ALFA SA semneazã pe 30 noiembrie N un contract cu societatea BETA, prin care se

obligã sã-i furnizeze 5 utilaje la preţul de 10.000 lei/utilaj. Data livrãrii este 15 martie N+1. Procesul
de producţie, care constã în asamblarea pieselor în utilaje cu ajutorul unui echipament special,
dureazã 2 luni.
Orice amânare sau anulare a contractului va determina plata unei penalitãţi de 5.000 lei. La sfârşitul
anului, ca urmare a scumpirii pieselor, costul s-a dublat, determinând o pierdere de 3.500 lei pentru
contract.
Producţia nu a început încã şi nu au fost cumpãrate piesele necesare îndeplinirii contractului.
Echipamentul necesar asamblãrii este testat pentru depreciere. Acesta are o valoare contabilã de
100.000 lei şi o valoare recuperabilã (determinatã ţinând cont şi de contract) de 98.000 lei.
Ce înregistrãri efectueazã societatea ALFA conform IAS 36?
Rezolvare:
Societatea ALFA trebuie sã recunoascã mai întâi un provizion pentru deprecierea
echipamentului de 2.000 lei (valoarea contabilã – valoarea recuperabilã) şi apoi un provizion
pentru contractul deficitar de 1.500 lei (pierderea din contract – provizionul pentru deprecierea
echipamentului):
6813 = 2913 2.000
6812 = 1518 1.500

10. La 31.12.N societatea GAMA determinã valoarea recuperabilã pentru un utilaj pe care
intenţioneazã sã-l cedeze la 15.000 lei, costul acestuia fiind de 20.000 lei. Potrivit normei IAS 36,
GAMA înregistreazã la aceastã datã un provizion pentru deprecierea utilajului în valoare de 5.000 lei.
Pe 15 februarie N+1, GAMA vinde utilajul la 10.000 lei.
GAMA trebuie sau nu sã ajusteze situaţiile financiare ale exerciţiului N? De ce?
Rezolvare:
Preţul de vânzare obţinut pe utilaj confirmã valoarea recuperabilã a acestuia. Decizia de a ceda
utilajul fusese luatã înainte de 31.12.N, iar scãderea preţului reflectã condiţii existente înainte
de data bilanţului. ALFA suplimenteazã provizionul pentru deprecierea utilajului:
6813 = 2913 5.000

11. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 lei pentru un utilaj cu valoarea contabilã
de 300.000 lei Durata de utilitate rãmasã la acea datã era de 10 ani. La 31.12.N, existã indicii cã
pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem cã la 31.12.N valoarea recuperabilã a
utilajului este de 216.000 lei
Sã se contabilizeze pierderea la 31.12.N-2 şi sã se analizeze eventuala sa diminuare la 31.12.N în
conformitate cu IAS 36.
Rezolvare:
La 31.12.N-2 se înregistreazã pierderea de 75.000 lei:
6813 = 2913 75.000
În urma acestei înregistrãri valoarea contabilã a utilajului devine:
300.000 – 75.000 = 225.000 lei
Analiza situaţiei la 31.12.N:
– amortizarea aferentã exerciţiilor N-1 şi N: 2 ani x 225.000 lei / 10 ani = 45.000 lei
– valoarea contabilã netã a utilajului la 31.12.N: 225.000 – 45.000 = 180.000 lei
– amortizarea anualã a utilajului dacã acesta nu ar fi fost anterior depreciat: 300.000 lei / 10 ani
= 30.000 lei
– valoarea contabilã netã pe care ar fi avut-o utilajul dacã nu ar fi fost anterior depreciat:
300.000 – 2 x 30.000 = 240.000 lei
Diminuarea pierderii cu 36.000 lei va majora valoarea contabilã a utilajului la 216.000 lei
(egalã cu valoarea recuperabilã), care este mai micã decât valoarea pe care ar fi avut-o utilajul
9
 Seminar IAS 36

dacã anterior nu ar fi fost depreciat (240.000 lei).

2913= 7813 36.000

12. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 lei pentru un utilaj cu valoarea contabilã
de 300.000 lei Durata de utilitate rãmasã la acea datã era de 10 ani. La 31.12.N, existã indicii cã
pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem cã la 31.12.N valoarea recuperabilã a
utilajului este de 255.000 lei
Sã se contabilizeze pierderea la 31.12.N-2 şi sã se analizeze eventuala sa diminuare la 31.12.N în
conformitate cu IAS 36.
Rezolvare:
La 31.12.N-2 se înregistreazã pierderea de 75.000 lei:
6813 = 2913 75.000
În urma acestei înregistrãri, valoarea contabilã a utilajului devine:
300.000 – 75.000 = 225.000 lei
Analiza situaţiei la 31.12.N:
– amortizarea aferentã exerciţiilor N-1 şi N: 2 ani x 225.000 lei / 10 ani = 45.000 lei
– valoarea contabilã netã a utilajului la 31.12.N: 225.000 – 45.000 = 180.000 lei
– amortizarea anualã a utilajului dacã acesta nu ar fi fost anterior depreciat:
300.000 lei / 10 ani = 30.000 lei
– valoarea contabilã netã pe care ar fi avut-o utilajul dacã nu ar fi fost anterior depreciat:
300.000 – 2 x 30.000 = 240.000 lei
Dacã societatea ar relua integral pierderea (75.000 lei), valoarea contabilã a utilajului ar deveni
255.000 lei, ceea ce ar reprezenta o valoare mai mare decât cea pe care ar fi avut-o acesta dacã
nu ar fi fost anterior depreciat (240.000 lei). Ca urmare, pierderea maximã care poate fi reluatã
este de 60.000 lei
2913= 7813 60.000

13. Un teren cumpãrat în exerciţiul N-4 la un cost de 200.000 lei a fost reevaluat în exerciţiul N-2 la
350.000 lei Între timp (din N-2 pânã în prezent), rezerva din reevaluare contabilizatã nu a suportat
nicio modificare.
La închiderea exerciţiului N, valoarea recuperabilã a terenului este 180.000 lei
Sã se efectueze testul de depreciere a terenului şi sã se contabilizeze eventuala pierdere constatatã în
conformitate cu IAS 36.
Rezolvare:
Valoarea contabilã a terenului = 350.000 lei
Valoarea recuperabilã a terenului = 180.000 lei
Pierderea de valoare = 350.000 – 180.000 = 170.000 lei
Aceasta se înregistreazã astfel:
– pe seama rezervei din reevaluare: 150.000 lei; şi
– pe seama cheltuielilor: 20.000 lei
105 = 211 150.000
6813= 2911 20.000

14. La începutul exercițiului N, întreprinderea ALFA a achiziționat un echipament tehnologic la

costul de 500.000 lei, TVA 19%. Se estimează o durata de utilizare de 5 ani, iar metoda de amortizare
este cea lineara. La sfârșitul exercițiului N exista indicii ca echipamentul si-a pierdut din valoare.
Valoarea justa a echipamentului la data bilanțului este de 300.000 lei, iar costurile de cesiune sunt
estimate la 20.000 lei. Previziunea fluxurilor de trezorerie ce se așteaptă a fi obținute din utilizarea
echipamentului pe durata rămasă de utilizare este prezentata mai jos (rata de actualizare este de
15%):

Ani N+l N+2 N+3 N+4 Valoarea

10
 Seminar IAS 36

de utilitate
Flux net 55.000 175.000 150.000 80.000
Factor de actualizare 0,870 0,756 0,658 0,572
1/(1+0,15) i

Flux net actualizat 47.850 132.300 98.700 45.760 324.610

La sfârșitul exercițiului N+l, valoarea justa minus costurile de cesiune este estimata la 320.000
lei, iar valoarea de utilitate, la 290.000 lei.
Știind ca întreprinderea aplica IAS 36 „Deprecierea activelor', la ce valoare va fi prezentat
echipamentul tehnologic in bilanțul exercițiilor N si N+1 ? Care sunt înregistrările contabile aferente
celor două exerciții?
Rezolvare:
in exercițiul N:
1. Achiziția echipamentului:
% = 404 595.000
2131 500.000
4426 95.000
2. înregistrarea amortizării echipamentului:
6811 = 2813 100.000
3.La sfârșitul exercițiului N se efectuează testul de depreciere:
Valoarea contabila neta = 500.000 - 100.000 = 400.000 lei
Valoarea recuperabila = max (valoarea justa minus costul de cesiune; valoarea de utilitate)
Valoarea justa minus costul de cesiune = 300.000 - 20.000 = 280.000 lei
Valoarea de utilitate = 324.610 lei
Valoarea recuperabila = max (280.000; 324.610) = 324.610 lei
Deprecierea de valoare = Valoarea contabila neta - Valoarea recuperabila
= 400.000 - 324.610 = 75.390 lei
Aceasta depreciere se înregistrează prin mecanismul ajustărilor de valoare:
6813 = 2913 75.390
Cheltuieli din exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor
Valoarea bilanțieră a echipamentului = Cost - Amortizare - Ajustarea pentru depreciere
= 500.000 - 100.000 - 75.390 = 324.610 lei
in exercițiul N+1:
1.inregistrarea amortizării echipamentului:
Amortizarea = 324.610/4 = 81.153 lei
6811 = 2813 81.153
2.La sfârșitul exercițiului N+l se efectuează testul de depreciere:
Valoarea contabila neta = 324.610 - 81.153 = 243.457 lei
Valoarea justa minus costurile de cesiune = 320.000 lei
Valoarea de utilitate = 290.000 lei
Valoarea recuperabila = max. (290.000; 320.000) = 320.000 lei
Apreciere de valoare = 320.000 - 243.457 = 76.543 lei
Aceasta apreciere de valoare se va înregistra prin reluarea ajustării de valoare constatată la
sfârșitul exercițiului N+l:
2913 = 7813 56.543

Din motive de prudenta plusul de valoare de 20.000 lei = 320.000 -300.000 nu se

contabilizează. Altfel spus, după reluarea deprecierii, valoarea contabila a activului nu trebuie dusa la
o valoare superioara celei pe care acesta ar fi avut-o daca nu s-ar fi depreciat in trecut. Daca
deprecierea nu ar fi existat, valoarea contabila neta ar fi fost de 500.000 - 100.000 x 2 = 300.000 lei.
Prin urmare, nu se va relua întreaga ajustare de 75.390 lei, ci 56.543 lei, cat este necesar pentru a
aduce activul la valoarea pe care ar fi avut-o daca deprecierea nu ar fi existat.

11
 Seminar IAS 36

15. La începutul exerciţiului N-3 s-a dat în funcţiune un utilaj cu valoarea contabilã de 1.000 lei
Durata de amortizare este de 10 ani, metoda de amortizare linearã. La 31.12.N existã indicii cã
utilajul a pierdut din valoare. La aceastã datã, se estimeazã valoarea justã la 504 lei, cheltuieli cu
vânzarea 4 lei şi o valoare de utilitate de 520 lei
Sã se efectueze testul de depreciere a utilajului la 31.12.N şi sã se contabilizeze eventuala depreciere
constatatã conform IAS 36.
Rezolvare:
La 31.12.N se determinã mai întâi valoarea contabilã netã:
Costul = 1.000 lei
Amortizarea anualã = 1.000/10 = 100 lei
Amortizarea cumulatã = 100 x 4 = 400 lei
Valoarea netã = 1.000 – 400 = 600 lei
Valoarea recuperabilã = max (500; 520) = 520 lei
Pierderea din depreciere = 600 – 520 = 80 lei
6813 = 2913 80

16. O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 lei; costurile de
punere în funcţiune sunt de 15.000 lei Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare
reziduală de 5.000 lei şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 există indicii că activul este
depreciat şi se efectuează testul de depreciere. Se estimează o valoare justă de 76.000 lei, costurile
estimate de vânzare sunt de 2.000 lei, iar valoarea de utilitate estimată este de
73.000 lei
Efectuaţi testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor”.

17. O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 lei; costurile de
punere în funcţiune sunt de 15.000 lei Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare
reziduală de 5.000 lei şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 există indicii că activul este
depreciat şi se efectuează testul de depreciere. Se estimează o valoare justă de 77.000 lei, costurile
estimate de vânzare sunt de 1.000 lei, iar valoarea de utilitate estimată este de 73.000 lei
Efectuaţi testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor”.

18. Un teren cumpărat în exerciţiul N-2 la un cost de 300.000 lei a fost reevaluat, în exerciţiul N-1, la
350.000 lei Între timp (din N-1 până în prezent), rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat
nici o modificare. La închiderea exerciţiului N, valoarea recuperabilă a terenului este de 250.000 lei
Să se efectueze testul de depreciere a terenului şi să se contabilizeze eventuala pierdere constatată în
conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.

19. O SC deţine un echipament care are o valoare netă contabilă de 250.000 lei. Presupunem că
beneficiile economice aduse de echipament anual sunt estimate la 50.000 lei, iar rata de actualizare

12
 Seminar IAS 36

este de 4% pe an. Durata de viaţă rămasă este de 6 ani. Cum se determină valoarea de utilizare
conform IAS 36? Ce se întâmplă in acest caz?
Rezolvare:
Valoarea de utilizare calculată în funcţie de beneficiile economice aduse de echipament pe
durata de viaţă utilă = = 50.000/(1+0.04) + 50.000/(1+0.04)2 +...+ 50.000/(1+0.04)6 = 262.400 lei
In această situaţie, compania nu trebuie să mai estimeze preţul net de vânzare, deoarece valoarea
de utilizare depăşeşte valoarea netă contabilă şi astfel activul nu este depreciat (situaţia este
valabilă şi in cazul in care se cunoaşte preţul net de vânzare şi acesta este mai mare decât valoarea
netă contabilă).

20. O SC deţine un echipament, pentru care se cunosc următoarele informaţii: valoarea de intrare -
400.000 lei; amortizarea cumulată - 120.000 lei; durata de viaţă rămasă - 10 ani; valoarea de utilizare
estimată - 260.000 lei; preţul de vânzare - 284.000 lei; cheltuielile ocazionate de vânzare - 12.000 lei.
Este activul depreciat? In caz afirmativ, calculaţi şi înregistrați pierderea din depreciere!
Rezolvare:
Valoarea netă contabilă = 400.000 – 120.000 = 280.000 lei
Valoarea recuperabilă = max [260.000; (284.000-12.000)] = max (260.000;272.000) = 272.000 lei
Val bilantiera= min(Vnc; V recup)
Pierderea din depreciere = 272.000 – 280.000 = 8.000 lei
Înregistrarea ajustării pentru depreciere 6813 = 2913 8.000
V bilantiera activ = Cost – Amortizari cumulate – Ajustari cumulate
In perioadele următoare, cheltuiala cu amortizarea contabilă va fi de:
272.000/10 ani = 27.200 lei şi nu de 280.000/10 ani = 28.000 lei.

21. O SC deţine un utilaj, pentru care se cunosc următoarele informaţii: valoarea contabilă - 420.000
lei; amortizarea cumulată - 120.000 lei; durata utilă de viaţă rămasă – 6 ani; valoarea reziduală -
24.000 lei; valoarea fluxurilor de numerar viitoare estimate din exploatarea continuă a utilajului -
50.000 lei; rata de actualizare - 5%; valoarea justă a bunului - 160.000 lei; cheltuielile cu vanzarea -
8.000 lei. Este depreciat activul? Dacă da, să se calculeze pierderea aferentă deprecierii!
Rezolvare:
Valoarea netă contabilă = 420.000 – 120.000 = 300.000 lei
Valoarea de utilizare =
50.000/(1+0.05)+50.000/(1+0.05)2+…+50.000/(1+0.05)6+24.000/(1+0.05)6 = 271.693 lei.
Valoarea recuperabilă = max [271.693; (160.000-8.000)] = max(271.693;152.000) ) = 271.693 lei
Pierderea din depreciere = 300.000 – 271.693 = 28.307 lei

22. O SC deţine o instalaţie (A) a cărei valoare contabilă netă este de 200.000 lei, despre care există
indicii că este depreciată. Instalaţia nu generează fluxuri de numerar in mod independent, in sensul că
ea este dependentă de un sistem de transport al produselor şi de locaţia in care este amplasată.
Instalaţia de transport (B) are valoarea contabilă netă de 220.000 lei, iar clădirea (ca locaţie) are
valoarea contabilă netă de 190.000 lei. Valoarea recuperabilă estimată pentru această unitate
generatoare de trezorerie este de 550.000 lei. Care este pierderea din depreciere şi cum se
inregistrează aceasta?
Rezolvare:
Vcn UGT = 200.000 + 220.000 + 190.000 = 610.000
Valoarea recuperabilă UGT = 550.000
Pierderea din depreciere se va repartiza astfel: = 610.000 – 550.000 = 60.000
instalaţia A: = 60.000 x 200.000/610.000 = 19.672 lei
instalaţia B: = 60.000 x 220.000/610.000 = 21.639 lei
clădirea: = 60.000 x 190.000/610.000 = 18.689 lei
Pierderea de valoare se va contabiliza astfel:
6813 = % 60.000
13
 Seminar IAS 36

2912 18.689
2913 41.311

Valoarea contabilă a oricărui activ nu trebuie redusă sub cea mai mare valoare dintre valoarea justă
minus costurile de vânzare, valoarea de utilizare şi zero.

23. O SC deţine un utilaj, in următoarele condiţii: la 31.12.N: valoarea de intrare - 200.000 lei;
amortizarea cumulată -60.000 lei; durata de viaţă rămasă - 10 ani; valoarea de utilizare determinată -
130.000 lei; valoarea justă - 142.000 lei; cheltuielile ocazionate de vânzare - 6.000 lei. La 31 12
N+1, valoarea recuperabilă este estimată la: a. 118.000 lei; b. 132.000 lei.
Să se determine deprecierea activului in timp şi să se prezinte înregistrările contabile!
Rezolvare:
La 31.12.N:
VCN = 200.000 – 60.000 = 140.000 lei
Valoarea recuperabilă = max [130.000; (142.000 – 6.000)] = max (130.000;136.000) = 136.000 lei
Pierderea din depreciere = 140.000 – 136.000 = 4.000 lei

Înregistrarea ajustării pentru depreciere 6813 = 2913 4.000

Pentru perioadele următoare amortizarea va fi de: 136.000/10 ani = 13.600 lei.
La 31.12.N+1:
Situaţia a.
VCN = 136.000 – 13.600 = 122.400 lei
Valoarea recuperabilă = 118.000 lei
Pierderea din depreciere = 122.400 – 118.000 = 4.400 lei;
se înregistrează similar exerciţiului financiar anterior.
Situaţia b.
VCN = 136.000 – 13.600 = 122.400 lei
Valoarea recuperabilă = 132.000 lei
Aprecierea = 132.000 – 122.400 = 9.600 lei care trebuie reluată
Observaţie:
In cea de-a doua situaţie dacă activul nu era depreciat anterior, valoarea netă contabilă in acest
moment ar fi fost de 200.000 –60.000 – (140.000:10) = 126.000 lei.
Natura operaţiei D C Sume
Înregistrarea reluării deprecierii, ce nu trebuie să depăşească valoarea de 126.000 lei, adică este de:
126.000 – 122.400 = 3.600 lei
2913 = 7813 3.600

14