Romanizarea Daciei

Romanizarea- este procesul prin care dacii preiau de la cuceritorii romani limba latină, religia, modul
de viață, școala, nume romane, formând împreună cu romanii un nou popor = român. Romanizarea a
avut 2 etape:

1. 106 - 275 d. Hr.- când Dacia a fost provincie romană cu armată și administrație;

2. 275 - 900 d. Hr. - când romanii părăsesc Dacia, aici rămânând civilii, vorbitori de limba latină,
adică viitorul popor român.

• Factorii romanizării:

- limba latină: 60% cuvinte latine;

- căsătoriile mixte: romani, femeile daci;

- veteranii romani: după 20 de ani de armată primeau pământ stabilindu-se în Dacia;

- viața economică: romanii construiesc drumuri și orașe Daciei;

- orașele construite de romani în Dacia: Napoca, Drobeta, Apulum, Aegisus, Ulpia Traiana
Sarmizegetusa (capitala);

- armata romană: Dacia era apărată de 3 unități militare în perioada când a fost provincie romană
(106-274 d. Hr.);

- coloniștii: în Dacia s-au așezat coloniștii veniți din Grecia, Italia, Spania, Galia, Britania, Siria;

- școala: copiii daci încep să învețe în școlile romane;

- viața religioasă: dacii renunță la Zalmoxis, aderând la zeii romani sau la creștinism;

- numele romane: dacii își iau nume de romani: Marius, Claudius, Tiberius, Traian.

Țările Române în Cruci

În perioada 1400-1800 Țările Române au avut în Imperiul Otoman cel mai periculos vecin. După
1400 turcii ocupă Bulgaria și o mare parte din Serbia ajungând la Dunăre. Dacă treceau Dunărea turcii
ajungeau în Țara Românească și Moldova. În fața pericolului turcesc Țara Românească și Moldova vor
lua următoarele măsuri: Moldova se va alia cu vecinul de la nord, Polonia, domnitorii Moldovei
jurând credință regelui Poloniei. Țara Românească se va alia cu Ungaria și cu Transilvania împotriva
turcilor. Au existat și alte alianțe între Moldova și Țara Românească:

- adoptarea tacticii pământurilor pârjolit prin care erau arse toate satele, campurile cu grâne, otrăvite
fântânile pentru ca armata turcă să moară de foame atacând teritoriul românesc;

- mobilizarea marii mase a țăranilor, armata putând atinge 30-40.000 de soldați;

- căutarea unor alianțe: orașele italiene, Veneția, Genova, Papa de la Roma;

- în cazul în care erau învinși boierii români acceptau să plătească turcilor un tribut anual în bani,
produse alimentare, aur și copii;

- prin plata tributului turcii se angajau sa nu mai atace Țările Române, să nu mai construiască
moschei, să nu mai schimbe legile și privilegiile marilor boieri români.

+ Voievozii