CURSUL 3

II. Contractul de achiziție publică

1. Definiția și trăsăturile juridice ale 


contractului de achiziție publică

Contractul de achiziție publică este definit ca fiind acel contract cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului
administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una sau mai multe autorităţi
contractante, care are ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii1. Potrivit art.
1166 C.civ.2, prin contract se înțelege „acordul de voinţe dintre două sau mai multe persoane cu intenţia de a
constitui, modifica sau stinge un raport juridic”.
Definiția cuprinde trăsăturile juridice ale contractului de achiziții publice:

1. Este un contract sinalagmatic

Contractul sinalagmatic este acel contract în care obligațiile născute sunt reciproce și interdependente.
Astfel, în schimbul prețului plătit de autoritatea contractantă, operatorul economic se obligă să execute lucrări,
să furnizeze produse sau să presteze servicii. În mod reciproc, autoritatea contractantă se obligă să plătească prețul
deoarece operatorul economic se obligă să execute lucrări, să furnizeze produse sau să presteze servicii.

2. Este un contract bilateral/multilateral

Factorul esențial al contractului de achiziție publică, ca de altfel al oricărui contract, îl reprezintă voința
părților, adică voința lor juridică manifestată în scopul de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic.
În acest context, vorbim de principiul libertății de a contracta consacrat de 

art. 1169 C.civ.: „Părţile sunt libere să încheie orice contracte şi să determine conţinutul acestora, în limitele
impuse de lege, de ordinea publică şi de bunele moravuri”.
Acest acord de voințe poate avea caracter:
a) bilateral – contractul de achiziție publică se încheie între un singur operator economic și o autoritate
contractantă;
c) multilateral – contractul de achiziție publică se încheie între mai mulți operatori economici și mai multe
autorități contractante.
Așa cum vom arăta, datorită asimilării contractului de achiziție publică cu actul administrativ, libertatea de a
contracta suferă unele limitări.

3. Este un contract cu titlu oneros

Art. 1172 alin. (1) C.civ. definește un contract ca fiind oneros dacă fiecare parte urmăreşte să îşi procure un
avantaj în schimbul obligaţiilor asumate este cu titlu oneros.
În cazul contractului de achiziție publică, părțile urmăresc obținerea unui avantaj astfel:
- operatorul economic urmărește obținerea unui preț în schimbul obligațiilor asumate;
- pentru prețul plătit, autoritatea publică urmărește execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de
servicii din partea operatorului economic.

4. Este un contract administrativ

În literatura de specialitate, contractul administrativ a fost definit ca fiind acel „acord de voinţă, dintre o
autoritate publică, aflată pe o poziţie de superioritate juridică, pe de-o parte, şi alte subiecte de drept pe de altă
parte (persoane fizice, persoane juridice sau alte organe ale statului subordonate celeilalte părţi) prin care se
urmăreşte satisfacerea unui interes general, prin prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrări publice sau
punerea în valoare a unui bun public, supus unui regim de putere publică”3 .

1 Art. 3 lit. j) din Legea nr. 98/2006.

2 Legea nr. 287/2009, republicată (M.Of. nr. 505 din 15 iulie 2011), cu modificările și completările ulterioare.

3 V. Vedinaş, Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, p. 118.

 Contractul administrativ are următoarele caracteristici4:
- părţile contractului administrativ nu se află pe poziţie de egalitate juridică, particularul fiind subordonat
juridic autorităţii publice;
- încheierea, executarea şi încetarea contractului administrativ sunt subordonate principiului priorităţii
interesului public faţă de interesul privat;
- contractul administrativ cuprinde clauze derogatorii de la dreptul comun, cunoscute drept clauze exorbitante,
imperative prin puterea legii, care nu pot face obiectul niciunei negocieri;
- litigiile care au ca obiect contractele administrative sunt de competenţa instanţelor de contencios
administrativ.

5. Este un contract solemn

Contractul de achiziție publică se încheie în formă scrisă5. În opinia noastră, forma scrisă este o condiție ad
validitatem; lipsa formei scrise atrage nulitatea actului juridic (negotium). Condiția ad validitatem a formei scrise
decurge din caracterul administrativ al contractului de achiziție publică.
Necesitatea formei scrise rezidă și din respectarea imperativelor legale impuse de legislația finanțelor publice
și a accesului la informații publice.
Astfel, alături de alte acte (facturi fiscale, situații de lucrări, procese-verbale de recepție etc.), contractul de
achiziție publică reprezintă un „document justificativ” pe baza căruia se efectuează înregistrări în contabilitate și
se efectuează plățile de către autoritatea contractantă.
Potrivit art. 111 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public 6, „orice autoritate
contractantă, astfel cum este definită prin lege, are obligaţia să pună la dispoziţia persoanei fizice sau juridice
interesate, în condiţiile prevăzute la art. 7, contractele de achiziţii publice”.
Contractul de achiziție publică face parte din dosarul achiziției publice, ceea ce presupune să îmbrace forma
scrisă, care se va păstra de către autoritatea contractantă atât timp cât contractul de achiziţie publică/acordul-cadru
produce efecte juridice, dar nu mai puţin de 5 ani de la data încetării contractului respectiv7 .

2. Părțile contractului de achiziție publică

Capacitatea de a contracta reprezintă o expresie a principiului libertății de a contracta. Altfel spus, părțile sunt
libere să încheie orice contracte în limitele impuse de lege, de ordinea publică şi de bunele moravuri. Capacitatea
de a contracta face parte din capacitatea de folosință a persoanei8 .
În materia achizițiilor publice, nu orice persoană – fizică sau juridică – poate încheia un contract de achiziție
publică deoarece legea impune ca acestea să aibă calitatea de „operator economic” și, respectiv, „autoritate
contractantă”, astfel cum sunt definite în mod specific de Legea nr. 98/2016.
Prin operator economic se înțelege orice persoană fizică sau juridică, de drept public sau de drept privat, sau
grup ori asociere de astfel de persoane, care oferă în mod licit pe piaţă executarea de lucrări şi/sau a unei
construcţii, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, inclusiv orice asociere temporară formată între două
sau mai multe dintre aceste entităţi9.
Au calitatea de autoritate contractantă în sensul legii achizițiilor publice:

1. Autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi structurile din componenţa
acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite competenţe în domeniul
achiziţiilor publice
Titlul III din Constituția României stabilește că autoritățile publice sunt: Camera Deputaților, Senatul,
Președintele și Guvernul.
Potrivit art. 116 din Legea fundamentală, administrația publică centrală de specialitate este formată din
ministere care se organizează numai în subordinea Guvernului și alte organe de specialitate se pot organiza în
subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome;

4 L.P. Pavel, Observații cu privire la natura juridică a contractului de achiziție publică (http://www.juridice.ro/154110/
observatii-cu-privire-la-natura-juridica-a-contractului-de-achizitie-publica.html).
5 Art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016.
6 M.Of. nr. 663 din 23 octombrie 2001.

7 Art. 217 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.

8 G. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Casa de Editură și Presă „Șansa”,
București, 1992, p. 124.
9 Art. 3 alin. (1) lit. jj) din Legea nr. 98/2016.
 În ceea ce privește administrația publică locală, art. 121-123 din Legea fundamentală distinge următoarele
autorități publice: primarul, consiliul local, consiliul județean și prefectul.
Pornind de la cele arătate, au calitatea de autorități contractante: ministerele, Administraţia Prezidenţială,
Senatul României, Camera Deputaţilor, Consiliul Legislativ, Inspectoratul General de Poliţie, Autoritatea Rutieră
Română, Agenţia Naţională Antidoping, consiliile județene, Instituția Prefectului, primăriile etc.

2. Organismele de drept public

Prin organismele de drept public se înțelege orice entităţi altele decât cele prevăzute la pct. 1 care, indiferent de
forma de constituire sau organizare, îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt înfiinţate pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comercial sau industrial;
b) au personalitate juridică;
c) sunt finanţate, în majoritate, de către entităţi dintre cele prevăzute la pct. 1 sau de către alte organisme de
drept public sau se află în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ori controlul unei entităţi dintre cele
prevăzute la pct. 1 sau ale unui alt organism de drept public sau mai mult de jumătate din membrii consiliului de
administraţie/organului de conducere sau de supraveghere sunt numiţi de către o entitate dintre cele prevăzute la
pct. 1 sau de către un alt organism de drept public.
Se consideră că nevoile de interes general au „caracter industrial sau comercial”, dacă entitatea înfiinţată, în
condiţiile legii, de către o autoritate contractantă îndeplineşte în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) funcţionează în condiţii normale de piaţă;
b) urmăreşte obţinerea unui profit;
c) suportă pierderile care rezultă din exercitarea activităţii sale.
Așadar, pentru a aprecia dacă o anumită entitate este un „organism de drept public” și deci are calitatea de
autoritate contractantă căreia i se aplică legislația specifică achizițiilor publice trebuie să se verifice dacă sunt
întrunite cumulativ cele trei condiții evocate.

3. Asocierile formate de una sau mai multe autorități contractante dintre cele prevăzute la pct. 1
sau 2
Altfel spus, o entitate, alta decât cele de la pct. 1 și 2, dacă participă în asociere alături de o autoritate publică/
instituție sau un organism public, în sensul arătat anterior, la o procedură de achiziție publică, dobândește calitatea
de „autoritate contractantă” prin efectul legii și i se va aplica regimul juridic special al achizițiilor publice cu toate
consecințele de rigoare ce decurg din această situație.
Art. 2 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016 prevede că în vederea realizării achiziţiilor
publice, autoritatea contractantă înfiinţează în condiţiile legii un compartiment intern specializat în domeniul
achiziţiilor publice, format, de regulă, din minimum trei persoane, dintre care cel puţin două treimi având studii
superioare, precum şi specializări în domeniul achiziţiilor.
În măsura în care structura organizatorică a autorităţii contractante nu permite înfiinţarea unui compartiment
intern specializat în domeniul achiziţiilor distinct, principalele atribuţii ale acestuia sunt duse la îndeplinire de una
sau, după caz, mai multe persoane din cadrul respectivei autorităţi contractante, însărcinate în acest sens prin act
administrativ al conducătorului autorităţii contractante.

3. Tipuri de contracte de achiziție publică

Contractele de achiziție publică sunt clasificate în funcție de obiect, astfel:

1. Contractul de achiziţie publică de produse este acel contract care are ca obiect achiziţia de produse prin
cumpărare, inclusiv cu plata în rate, închiriere, leasing cu sau fără opţiune de cumpărare sau prin orice alte
modalităţi contractuale în temeiul cărora autoritatea contractantă beneficiază de aceste produse, indiferent dacă
dobândeşte sau nu proprietatea asupra acestora.
Contractul de achiziţie publică de produse poate include, cu titlu accesoriu, lucrări sau operaţiuni de amplasare
şi de instalare.

2. Contractul de achiziţie publică de lucrări este acel contract care are ca obiect:
- fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări în legătură cu una dintre activităţile
prevăzute în anexa nr. 1 din Legea nr. 98/2016;
- fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia unei construcţii;
- fie realizarea, prin orice mijloace, a unei construcţii care corespunde cerinţelor stabilite de autoritatea
contractantă care exercită o influenţă determinantă asupra tipului sau proiectării construcţiei.

3. Contractul de achiziţie publică de servicii este acel contract care are ca obiect prestarea de servicii, altele
decât cele care fac obiectul unui contract de achiziţie publică de lucrări.
 Contractele mixte care au ca obiect cel puţin două tipuri de achiziţie publică, constând în lucrări, servicii sau
produse se atribuie în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 98/2016 pentru tipul de achiziţie care constituie
obiectul principal al contractului în cauză.