Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de Economie şi Administrare a Afacerilor

Administraţie publică

REFERAT:
Specificitaea contractelor administrative.
Concept şi tipuri de contracte

Disciplina: Student:

Drept administrativ Timpau Leonardo Andrei

2023

CUPRINS

1. Conceptul de contract administrativ.......................................................................................2

2. Particularităţi ale contractului administrativ...........................................................................2

3. Tipuri de contracte administrative..........................................................................................4

Contractul de concesiune........................................................................................................4

Contractul de închiriere de bunuri..........................................................................................4

Contractele de furnizare de gaze naturale, energie electrică şi termică................................4

Contractul de transport cu mijloacele de transport în comun................................................5

Contractul de parteneriat public-privat..................................................................................5

Contractul de asociere............................................................................................................5

Contractul de împrumut public...............................................................................................5

Contractul de grant.................................................................................................................6

4. Procedura încheierii contractelor administrative....................................................................6

şi condiţiile de valabiliatate ale acestora.....................................................................................6

5. Efectele contractelor administrative.......................................................................................7

6. Încetrea efectelor contractelor administrative.........................................................................8

Specificitatea contractelor administrative.

Concept şi tipuri de contracte

1. Conceptul de contract administrativ

2
 În concepţia modernă, noţiunea de contract administrativ este o creaţie a doctrinei
juridice franceze, cristalizată pe baza jurisprudenţei Consiliului de Stat care a fost înfiinţată
mai întâi ca organ administrativ cu funcţii consultative pe lângă guvern, apoi din 1872 şi cu
funcţii jurisdicţionale de soluţionare a litigiilor în care figura administraţia de stat. Din 1953
s-au înfiinţat prin reorganizarea fostelor consilii ale prefecturii tribunalele administrative
subordonate Consiliului de Stat. Prin urmare în Franţa forţa şi tradiţia puterii executive a
impus crearea în sânul sau a unor organe administrative cu atribuţii jurisdictionale autonome
de sistemul judecătoresc1.
La noi în ţară această teorie a apărut odată cu dezvoltarea raporturilor juridice dintre
administraţiile publice şi întreprinzătorii particulari (de obicei firme cu capitaluri străine) ce
aveau ca obiect concesiunea diferitelor lucrări publice sau, după caz, a diferitelor servicii
publice, ceea ce a determinat rezervele marilor autori de drept administrativ din perioada
interbelica (A. Teodorescu, P. Negulescu,C. Rarincescu), care au văzut în contractele
administrative doar “o instituţie exogenă, ce nu poate evoca esenţa realităţilor endogene”. 2
Sintetizând concepţiile vehiculate în doctrina proiectului Codului de procedură
administrativă defineşte contractul administrativ ca reprezentând acordul de voinţă cu caracter
bilateral sau multilateral, între o autoritate administrativă şi una sau mai multe persoane fizice
sau juridice prin care se urmareşte satisfacerea unui interes de ordin general şi care au ca
obiect realizarea unei activităţi de interes public ce poate viza prestarea unui serviciu public,
realizarea unor lucrări publice, punerea în valoare a unui bun proprietate publică ori privată a
statului sau a unitaţilor administrativ teritoriale, efectuarea de achiziţii publice. 3

2. Particularităţi ale contractului administrativ

Contractul administrativ este supus, în principiu unui regim de drept public, iar, după
caz, şi în măsura în care sunt compatibile, se supune şi normelor de drept privat. Fiecare tip de
contract administrativ va respecta şi legile din prevederile speciale aplicabile. Să vedem prin
ce se particularizează acest regim juridic folosindu-ne atât de doctrina franceză cât şi de cea
română din perioada interbelică şi contemporană.
1
Ioan Alexandru, Drept Administrativ, editura Lumina Lex, Bucureşti, 2007, pagina 390
2
Antonie Iorgovan, Tratat de Drept Administrativ, Editura All Beck, Bucureşti 2005, pagina101
3
Ioan Alexandru, Drept Administrativ, editura Lumina Lex, Bucureşti, 2007, pagina 392

3
 Inegalitatea juridică a părţilor. Autoritatea publică acţionează ca titulară a unor
prerogative publice care decurg din interesul general pe crare îl apară şi promovează. Acordul
de voinţă apare astfel pe fondul unei inegalitati juridice între co-contractanţi, ce decurge din
poziţia de superioritate a autorităţii publice.
Una din părţi trebuie să fie o autoritate a administraţiei publice sau un împuternicit al
acesteia. Contractul încheiat între o persoană juridică de drept public şi un particular este un
contract administrativ dacă dă naştere la raporturi juridice de drept public.
Libertatea de voinţă a autorităţii publice este limitată de lege. Pentru ca acordul de
voinţă al parţilor să producă efecte juridice, este necesar ca acestea să aibă capacitatea de a
încheia contracte. Pentru persoana privată care contractează cu administraţia se cer
îndeplinite, ca în cadrul oricărui contract, regulile de drept comun privind capaciatatea de
exerciţiu.
Capacitatea reprezentanţilor autorităţii administrative este cunoscută sub denumirea de
competenţă. Astfel, se definea competenţa ca fiind “acea situaţie juridică generală,
impersonală, legală care permite agenţilor administraţiei publice să îndeplinească acte
juridice”.
Scopul contractelor administrative. Se consideră că administraţia, încheind un
contract, va trebui să urmarească un scop de interes public şi un scop corespunzând naturii
actului. Prin urmare oricăror acte încheiate de administraţie li se aplică teoria generală de a fi
a administraţiei publice – servirea interesului general.
Interpretarea extensivă a contractului. În contractele administrative, particularul
trebuie să sacrifice interesul său privat interesului public al administraţiei contractante, cu
rezerva dreptului la despăgubiri. De altfel şi proiectul Codului de procedură administrativă
precizează că rezilierea unilaterală din partea autorităţii administrative o obligă pe aceasta să
despagubească cealaltă parte pentru prejudiciul/paguba suferită. Cuantumul despăgubirii se
stabileşte de comun acord de parţile contractante. În cazul în care parţile nu se înţeleg cu
privire la acest cuantum va hotarî instanţa de contencios administrativ.
Executarea punctuală a obligaţiilor. Persoana de drept privat trebuie să-şi execute
obligaţiile în termenele imperative prevăzute în contract, astfel suportând penalităţi de
întârziere. Face excepţie imposibilitatea obiectivă de executare.
Executarea personală a contractului. Obligaţia contractuantului particular de a
executa personal contractul este consecinţa principiului ca, în această materie, alegerea
contractului nu este liberă ci este legată de procedura licitaţiei şi de condiţiile severe de
capacitate juridică, tehnică şi financiară.

4
 Dreptul admninistraţiei de a lua măsuri unilaterale executorii. În contractele
administrative, administraţia publică urmărind satisfacerea unui interes public şi păstrând
alături de calitatea de parte contractată şi pe cea de putere publică, are dreptul de a lua unele
măsuri executorii prin ele însele, în cursul executării sau cu prilejul rezilierii contractului fără
a mai recurge la justiţie. Teza este consacrată şi în proiectul Codului de procedură
administrativă “Contractul poate fi reziliat prin acordul comun al parţilor. Autoritatea
administrativă poate să modifice sau să rezilieze unilateral contractul, atunci când interesul
public o cere.”
Contractul administrativ este un contract solemn care impune o formă scrisă, condiţie
de legalitate înscrisă şi în proiectul Codului de procedură administrativă şi de cele mai multe
ori formalităţi prealabile încheierii sale.4

3. Tipuri de contracte administrative

Contractul de concesiune – Conform art.1 din Legea nr.219/1998 privind regimul

concesiunilor, modificat de Legea nr.528/2004, concesionarea se face în baza unui contract
prin care o autoritate publică, denumită concedent, transmite pentru o perioadă determinată,
de cel mult 49 ani, unui investitor privat, denumit concesionar, care acţionează pe riscul şi pe
răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de a presta servicii în numele său, remunerarea pentru
serviciile sale constând fie din sumele obţinute din dreptul de exploatare al serviciilor, fie din
acest drept însoţit, în completare, de remuneraţie.

4
Ioan Alexandru, Drept Administrativ, editura Lumina Lex, Bucuresti, 2007, paginile 393-402

5
 În doctrină se face diferenţă între:
=> concesiunea de servicii publice – este contractul prin care o persoană
administrativă însărcinează un particular (sau în anumite cazuri excepţionale o altă persoană
administrativă) să se ocupe de funcţionarea unui serviciu public, în parte pe riscurile sale şi cu
ajutorul avantajelor conveniente;
=> concesiunea de lucrări publice - este contractul prin care un particular se angajează
să edifice pe cheltuielile şi pe riscurile sale o construcţie publică şi să asigure exploatarea pe
un anumit timp; în contrapartidă, administraţia îi dă dreptul să perceapă taxe de la utilizatori;
=> concesiunea de bunuri – contractul prin care o autoritate publică, dintre cele
menţionate în art.5 din Legea 219/1998 privind regimul concesiunilor permite unei persoane
fizice sau juridice să posede şi să folosească, în condiţiile legii şi a contractului de concesiune,
un bun aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-
teritoriale.
=> concesiunea de activităţi – contractul prin care una din autorităţile publice
menţionate în art. 5, conferă unei persoane private dreptul de a desfăşura o anumită activitate
de interes naţional sau local, în condiţiile legii şi a contractului de concesiune.
Contractul de achiziţii publice – este contractul încheiat în formă scrisă între
autoritatea contractantă ( persoana juridică ) şi contractant în vederea dobândirii definitive sau
temporare a unor produse, lucrări sau servicii. Sunt asimilate achiziţiilor publice:
=> contractul de servicii – contract de achiziţie publică care are ca obiect prestarea
unuia sau a mai multor servicii, aşa cum sunt acestea cuprinse în clasificările statistice
oficiale;
=> contractul de furnizare – contract de achiziţie publică care are ca obiect furnizarea
unuia sau mai multor produse, aşa cum sunt acestea cuprinse în clasificările statistice oficiale,
pe baza cumpărării, inclusiv în rate, a închirierii sau a leasingului cu sau fără opţiune de
cumpărare;
=> contractul de lucrări – contract de achiziţie publică care are ca obiect execuţia sau,
după caz, atât proiectarea cât şi execuţia, uneia sau a mai multor lucrări de construcţii, aşa
cum sunt acestea cuprinse în clasificările statistice oficiale, sau a oricărei combinaţii a acestor
lucrări de construcţii, care conduce sau nu conduce la un rezultat menit să îndeplinească prin
el însuşi o funcţie tehnico-economică.
Contractul de închiriere de bunuri – reprezintă un acord de voinţă încheiat între
titularul dreptului de proprietate publică sau al dreptului de administrare a unui bun
proprietate publică, denumit locator şi un subiect de drept privat, persoană fizică sau juridică,

6
română sau străină, denumit locatar sau chiriaş, prin care locatarul primeşte în folosinţă un
bun proprietate publică, pentru o perioadă determinată de timp, în schimbul unei chirii.
Contractele de furnizare de gaze naturale, energie electrică şi termică. Furnizarea
energiei electrice şi termice este activitatea prin care un agent economic licenţiat în condiţiile
legii comercializează energie clienţilor interesaţi. Comercializarea se face pe baza unui
contract încheiat în acest scop, denumit contract de furnizare, care se încheie între furnizor şi
client şi trebuie să cuprindă cel puţin clauzele minimale stabilite de autoritatea naţională de
reglementare în domeniu prin contracte model elaborate pentru categorii de clienţi. Contractul
de furnizarea a gazelor naturale reglementează raporturile dintre furnizor şi client cu privire la
furnizarea, facturarea, plata şi calitatea gazelor naturale. Contractul de furnizare poate include
şi efectuarea unor servicii de către furnizor.
Contractul de transport cu mijloacele de transport în comun. Contractul de transport
pe căile ferate este o convenţie încheiată între client şi calea ferată pentru deplasarea în spaţiu
a călătorilor, bagajelor sau mărfurilor contra unui preţ, în condiţiile care imprimă un regim de
drept public. Transporturile în interes public sunt transporturile executate de persoane juridice
sau fizice, în condiţii nediscriminatorii de acces pentru terţi, pe baza unui contract de
transport, contra plată, denumite transporturi publice. Contractul de transport este acel
contract care se încheie între transportator şi beneficiarul de transport şi care probează, pentru
transportul de persoane, printr-un titlu de transport înmânat pasagerului, iar pentru transportul
de mărfuri, printr-un document specific de transport.

Contractul de parteneriat public-privat este actul juridic care statutează drepturile şi

obligaţiile autorităţii publice şi ale investitorului pentru întreaga perioadă de funcţionare a
parteneriatului public - privat, acoperind una sau mai multe dintre etapele pregătire, finanţare,
construcţie sau exploatare a unui bun public, pe o durată de timp determinată, dar nu mai
mare de 49 ani.

Contractul de asociere
=> între două personae de drept public: Art. 11 din Legea 215/2001 a administraţiei publice
locale arată că “ autorităţile administraţiei publice locale au dreptul ca, în limitele competenţei
lor, să coopereze şi să se asocieze cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară
sau din străinatate, în condiţiile legii.”
=> între o persoană juridică de drept public şi una de drept privat. Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu

7
handicap care prevede în Art9: “ Contractul de asociere, (în acest caz) se încheie între
ordonatorii principali de credite, în cazul consiliilor judeţene, consiliilor locale, Secretarului
de Stat pentru Persoane cu Handicap şi al altor organe ale administraţiei publice centrale de
specialitate, şi reprezentanţii legali ai persoanelor juridice.”
Contractul de împrumut public poate fi definit ca fiind acea convenţie prin care o
persoană juridică de drept public se împrumută, de la o altă persoană juridică de drept public
sau de la o persoana fizică ori juridică de drept privat, cu o sumă de bani care urmează a fi
folosiţi în interes public. În doctrina romanească se consideră că “asemenea contracte, în cazul
în care se încheie cu organe bancare de stat, pot fi socotite contracte administrative, întrucât
clauzele acestora nu sunt negociate, ci sunt stabilite unilateral de către bancă.” Legea privind
datoria publică nr. 313/2004, art.3, Guvernul este autorizat să contracteze împrumuturi de stat
interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice, în urmatoarele scopuri:
- finanţarea deficitului bugetului de stat, finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi
ale bugetului asigurarilor sociale de stat, până la alocarea de sume cu această desţinatie,
finanţarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi
bugetului Trezoreriei Statului din exerciţiul curent şi refinanţarea datoriei publice
guvernamentale, în condiţii acceptate de Ministerul Finanţelor Publice;
- menţinerea în permanenţă a unui sold corespunzător în contul curent general al Trzoreriei
Statului, stabilit de Ministerul Finanţelor Publice;
- finanţaraea unor proiecte sau a altor necesităţi aprobate prin hotărâre a Guvernului;
- susţinerea balanţei de plăţi şi a rezervei valutare;
- alte situaţii prevăzute de lege.
Contractul de grant este acel contract încheiat între Fondul Român de Dezvoltare
Socială şi reprezentanţii comunităţilor rurale şi grupurilor dezavantajate în temeiul căruia
Fondul transmite beneficiarilor sau, după caz, organizaţiilor intermediare, cu titlu gratuit, în
scopul exclusiv al executarii proiectelor aprobate. Aceste contracte sunt reglementate prin
dispoziţii legale speciale, dar regimul lor juridic cuprinde multe reguli comune atât de drept
public, cât şi de drept privat.5

5
Ioan Alexandru, Drept Administrativ, editura Lumina Lex, Bucuresti, 2007, paginile 404-408

8
 4. Procedura încheierii contractelor administrative şi condiţiile de valabiliatate
ale acestora

Contractele administrative se încheie între o autoritate a administraţiei publice şi un

particular (persoană fizică sau juridică). Unul dintre principiile generale ale dreptului, în
materie contractuală, este principiul consensualismului, în conformitate cu care un contract ia
naştere pe baza şi pe data realizarii acordului de voinţă între părţile contractante. Acest
principiu îşi menţine valabilitatea şi în cazul contractelor administrative, dar este, în parte,
atenuat întrucât cele mai importante clauze ale acestor contracte sunt stabilite, în mod
unilateral, de către administraţie, prin caietul de sarcini.
Clauzele stabilite prin caietul de sarcini constituie partea reglementară a contractelor
administrative, care devin valabile numai după ce au fost inserate în contract, cu acordul
ambelor parţi.
Clauzele contractuale care se stabilesc de ambele părţi, de comun accord, formează
partea convenţională a contractului administrativ. Prin modul de elaborare, contractele
administrative se aseamană cu contractele de adeziune.
De regulă, contractele administrative se încheie cu acel particular - persoană fizică
sau juridică - care a fost declarat adjudecat în urma licitaţiei organizate de către administraţie.
Cu alte cuvinte, particularul contractant al administraţiei publice este ales în baza unei licitaţii,
finalizate cu un proces-verbal de licitaţie, care stau la baza încheierii contractului.
Aşadar, licitaţia reprezintă o condiţie de valabiliatate a contractelor administrative.
De altfel, organizarea licitaţiei este necesară şi în cazul actelor de gestiune privată ale
administraţiei publice. Această condiţie procedurală este, de regulă, esenţială pentru
încheierea valabilă a unui contract cu administraţia publică, dată fiind necesitatea unei cât mai
bune administrări a intereselor publice.
Licitaţia poate fi organizată de administraţia publică, direct sau prin intermediul unei
firme specializate. Pentru a fi valabilă, ea trebuie să întrunească toate condiţiile de publicitate
prevăzute de legile speciale şi completate cu cele cuprinse în art. 449-510 ale Codului de
procedură civilă. Licitaţia poate fi:
- licitaţie deschisă, când participarea la aceasta este permisă oricărei persoane fizice sau
juridice, fără nici o restricţie;

9
- licitaţie restrânsă, când autoritatea administrativă poate organiza o selecţie a contractanţilor
în funcţie de garanţiile oferite, pentru o executare corespunzatoare a clauzelor din caietul de
sarcini şi caietul de contract.
O altă condiţie specială de valabilitate a actelor de gestiune ale administratiei publice
o reprezintă aprobarea lor de către autorităţile administraţiei publice. Astfel, de exemplu,
potrivit art. 123 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, consiliile locale şi cele judeţene hotărăsc ca
bunurile ce aparţin domeniului public sau privat, de interes local sau judeţean, să fie date în
administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, să fie concesionate ori să fie
închiriate.
În cazul contractelor administrative, autoritatea administrativă trebuie să aprobe, în
prealabil, caietul de sarcini care stabileşte condiţiile minime ce trebuie îndeplinite de către
participanţii la licitaţie. Clauzele cuprinse în caietul de sarcini, odată aprobate, vor constitui
partea reglementară şi cea mai importantă a contractului administrativ, ceea ce va face ca o
aprobare ulterioară a contractului să nu mai fie necesară. Contractual administrativ va
cuprinde şi clauzele convenite de parţile contractante, în completarea celor din caietul de
sarcini, fără a contraveni acestora. Aceste clauze, reduse la numar şi de mai mică importanţă,
ca, de exemplu, stabilirea revedenţei, formează partea convenţională a contractului.
În concluzie, pe langă condiţiile generale de valabilitate ale oricărui act juridic,
prevăzute în art. 948 din Codul civil, actele de gestiune ale administraţiei publice trebuie să
întrunească şi aceste condiţii legale.
În privinţa formei, unele reglementări speciale prevăd obligativitatea încheierii
contractelor administrative în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii acestora (de exemplu, în
cazul contractului de concesiune). În aceste cazuri, forma scrisă reprezintă o condiţie de
validitate a contractului administrativ.
Considerăm că şi în cazurile în care o asemenea prevedere legală nu există, contractele
administrative - dată fiind importanţa lor pentru interesul public - se încheie „ad validatem” în
forma scrisă.
Durata contractelor administrative se stabileşte de către parţi, în unele cazuri legea
prevăzând o durată maximă ca, de exemplu, 49 ani în cazul concesiunii.
Obiectul contractelor administrative constă în achiziţionarea şi exploatarea bunurilor
din domeniul public, organizarea de servicii publice, executarea şi exploatarea de lucrări
publice.
Cauza contractelor administrative o reprezintă satisfacerea intereselor generale ale
societăţii în ansamblu ori ale colectivităţilor locale.

10
 5. Efectele contractelor administrative

Prin efectele actului juridic înţelegem drepturile subiective şi obligaţiile născute,

modificate sau stinse prin actul respectiv. Unul dintre principiile de baza care guvernează
efectele unui act juridic bilateral este principiul fortei obligatorii a contractului, consfinţit în
art. 969 din Codul Civil, potrivit căruia părţile contractante trebuie să-şi execute obligaţiile
asumate prin contract ca şi cum acestea ar rezulta din lege.
Acest principiu îşi găseşte pe deplin aplicabilitatea şi în cazul contractelor
administrative ale administraţiei publice care iau naştere tot prin acordul de voinţă al parţilor,
ca şi contractele civile.
Obligaţia principală a particularului contractant depinde de tipul contractului
administrativ încheiat, constând, după caz, în:
- asigurarea continuităţii funcţionării serviciului public;
- executarea unor lucrări publice;
- achiziţionarea unor bunuri publice;
- exploatarea unui bun din domeniul public.
Alte obligaţii acesorii pot fi:
- executarea lucrărilor de investiţii la care particularul s-a obligat prin caietul de sarcini;
- plata eventualelor revedenţe;
- restituirea bunurilor concesionate libere de orice sarcini la expirarea contractului etc.

Obligaţia principală a administraţiei publice este de a asigura condiţiile necesare

executării contractului şi, în anumite cazuri, de a plăti preţul convenit. Autoritatea
administrativă are însă dreptul să verifice, pe perioada derulării contractului, modul în care se
respectă clauzele acestuia de către particularul cocontractant.
Parţile nu pot fi dezlegete de obligaţiile lor decât în cauze de forţă majoră sau dacă
fapta culpabilă a uneia dintre parţi a determinat imposibilitatea absolută de executare a
contractului. În doctrină s-a arătat că aceste cauze de neexecutare trebuie privite însă cu multă
circumspecţie pentru a salva, în limitele posibilului, funcţionarea serviciului public.
Părtile nu pot fi, de regulă, substituite în executarea obligaţiilor lor, întrucât contractul
a fost încheiat în considerarea prestaţiei particularului adjudecat. Numai în mod excepţional,
pentru asigurarea continuităţii serviciului public, concesionarul poate fi substituit cu acordul
administraţiei, iar acesta îşi poate, eventual, substitui o autoritate publică subordonată.

11
 După cum s-a arătat în literatura juridică, răspunderea părţilor din contractele
administrative este, de regulă, asemănătoare cu cea din dreptul comun. Ceea ce diferă este
modalitatea de punere în executare a sancţiunilor pentru neexecutarea sau executarea
necorespunzătoare a contractelor administrative, dat fiind regimul lor juridic special. Astfel,
prin caietul de sarcini, administraţia stabileşte anumite clauze speciale privind sancţiunile care
se aplică co-contractantului său, în situaţia în care acesta nu îşi îndeplineşte obligaţiile sau le
îndeplineşte în mod defectuos. Aşadar, în asemenea cazuri, administraţia îşi poate rezerva
dreptul să rezilieze contractul fără să apeleze la justiţie şi să oblige co-contractantul său la
plata de penalităţi şi daune, potrivit clauzelor din contract. Această putere a administraţiei este
justificată de necesitatea luării tuturor măsurilor de garanţie pentru o bună executare a
contractului în vederea satisfacerii ireproşabile a intereselor colectivităţilor locale, motiv
pentru care ea inserează în contract atât o clauză rezolutorie, cât şi o clauză penală.
Cu totul alta trebuie să fie situaţia atunci cănd administraţia este cea care nu îşi respectă
obligaţiile asumate. Considerăm şi noi că, din raţiuni de salvare a serviciului public, legea nu
ar trebui să recunoască particularului contractant dreptul de a rezilia contractul în mod
unilateral, ci doar dreptul de a se adresa justiţiei, pentru obligarea administraţiei la executarea
contractului şi la acordarea de despăgubiri. Instanţa poate dispune şi rezilierea contractului,
dar numai în mod excepţional, întrucât ceea ce prevalează, întotdeauna, este salvarea
interesului public.

6. Încetrea efectelor contractelor administrative

Toate contractele administrative îşi încetează efectele, în mod firesc, prin executarea
lor integrală de către ambele părţi contractante. În cazul contractelor cu executare succesivă,
momentul stingerii lor este cel al expirării termenului pentru care au fost încheiate. Ele pot
înceta oricând prin acordul părţilor, dacă o asemenea soluţie serveşte, sau, cel puţin, nu este
contrară interesului public.
Contractele administrative pot înceta şi prin manifestarea unilaterală de voinţă a uneia
din părţi, în următoarele moduri:

12
 => Denunţarea unilaterală a contractului de către administraţie este reglementată
expres în cazul contractelor de concesiune de bunuri publice [ art. 57 alin. (1) lit. (b) din
Ordonanţa de urgenţă nr. 54/2006].
Această modalitate de încetare a contractului administrativ are loc fără culpa
particularului contractant, ea fiind impusă de cauze obiective care fac necesară o mai bună
administrare a domeniului public.
Denunţarea poate interveni, deci, când administraţia publică îşi dă seama că pentru o
mai bună satisfacere a intereselor publice naţionale sau locale trebuie să aleagă o alternativă
mai sigură şi mai eficientă.
Întrucât noţiunile de” interes public naţional ” sau ” interes public local ” folosite de
lege sunt foarte elastice, este necesar să facem trimitere la doctrina care consemnează unele
dintre acele situaţii care au condus la rezilierea contractelor administrative pentru asemenea
motive. Astfel, de exemplu, un bun şi-a pierdut această afecţiune, urmând să fie trecut în
domeniul privat. De asemenea, este posibil ca un serviciu public să devină nesatisfăcător la un
moment dat ca urmare a evoluţiei tehnicii în dimeniul respectiv sau a devenit insuficient ca
urmare a extinderii localităţii, iar concesionarul nu se adaptează noilor condiţii de organizare
a serviciului public. În acest caz, privilegiul concesionarului de exploatare a unui alt bun sau
serviciu public se reduce la un simplu drept de preferinţă la încheierea unui nou contract de
concesiune, care nu îl pune la adapost de concurenţa unei noi tehnici în domeniul respectiv.
Denunţarea contractului se va hotărî pe baza unei documenţatii tehnico-economice în
care se va stabili cuantumul despăgubirii ce trebuie platită particularului contractant de către
administraţia publică concedentă, iar în caz de dezacord, va hotărî instanţa de judecată.
Hotărârea prin care s-a luat măsura denunţării poate fi atacată la instanţa de contencios
administrativ, cu posibilitatea executării suspendării ei, întrucat în speţă se pune problema
verificării existenţei sau inexistenţei unor imprejurări obiective, străine contractului, care au
determinat o astfel de hotărâre.
=> Rezilierea contractului de către administraţia publică pentru nerespectarea
obligaţiilor asumate de către particularul contractant. Această modalitate de încetare a
contractului constituie o sancţiune dispusă de către administraţia publică împotriva
co-contractantului său, vinovat de neexecutarea obligaţiilor contractuale. Împotriva hotărârii
de reziliere unilaterală a contractului administrativ, particularul contractant se poate adresa
instanţei de contencios administrativ.
=> Rezilierea contractului de către concesionar poate avea loc în cazul nerespectarii
obligaţiilor contractuale de către concedent, adică din culpa acestuia din urmă.

13
 În ambele cazuri de reziliere a contractului partea în culpă datorează celeilalte părţi
daune materiale în cuantumul prevăzut în contract sau determinate ulterior potrivit legii.
Considerăm că rezilierea contractului de către una din parţi poate opera numai dacă o
asemenea posibilitate este prevăzută sub forma unui pact comisoriu expres şi numai după o
încercare de conciliere, pentru a se evita încetarea intempensivă a contractului cu consecinţe
imprevizibile pentru interesul public.
De asemenea, parţile contractante ar trebui să prevadă în contractul lor despagubirile
pe care şi le datorează reciproc în cazul rezilierii contractului din culpa uneia dintre ele.
Dacă aceste prerogative ale parţilor nu au fost stabilite anticipat, rezilierea contractului
administrativ poate avea loc numai pe cale judecătorească, indiferent de partea care are
initiaţivă în acest sens.
Tot astfel, cuantumul despăgubirilor datorate de partea în culpă pentru rezilierea
contractului va fi stabilită de către instanţa judecatorească, dacă acesta nu a fost prevăzut de
parţi în conţinutul contractului lor.
=> Renunţarea particularului cocontractant la executarea contractului datorită unei
cauze de forţă majoră care a condus la dispariţia bunului concesionat sau în cazul
inposibilităţii concesionarului de a-l exploata din alte cauze obiective care au ca efect ruperea
definitivă a echilibrului financiar al contractului în detrimentul său. În astfel de situaţii,
particularul contractant poate renunţa la executarea contractului, fără a fi obligat la plata de
despăgubiri.6

Bibliografie

1. Antonie Iorgovan, Tratat de Drept Administrativ, Editura All Beck, Bucuresti

2005
2. Anton Trailescu, Drept administrativ-curs universitar, Editura CH. Beck,
Bucuresti, 2008
3. Ioan Alexandru, Drept Administrativ, editura Lumina Lex, Bucuresti, 2007

6
Anton Trailescu, Drept administrativ-curs universitar, Editura CH. Beck, Bucuresşti, 2008, paginile 202-207

14
15
 ANEXE

Contract de furnizare
Nr. RCONTR2010-254/07.05.2010
În temeiul Notei Justificative privind achiziția directă de produse, conform art. 19 din
O.U.G. nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor
de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobată
cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, s-a încheiat prezentul contract
de furnizare, între
Municipiul Satu Mare, adresa sediu: Primăria municipiului Satu Mare, P-Ńa 25
Octombrie nr.1, telefon/fax 807569/710760, cod fiscal 4038806 cont Trezorerie Mare
RO58TREZ54624700256XXXXX deschis la Trezoreria Satu Mare, reprezentată prin
Ilyes Iuliu, funcția primar în calitate de achizitor, pe de o parte si S.C. NO! LIMITS
TECHNOLOGIES S.R.L. adresa sediu: Str. Ilarie Chendi, Nr. 43,

16
telefon: 004 0261 770037, număr de înmatriculare J30/1489/1993 Cod Fiscal
RO5014937, cont RO95TREZ5465069XXX001310, Trezoreria Satu Mare,
reprezentat prin VADNAY LUDOVIC IOSIF, funcția ADMINISTRATOR în calitate de
furnizor, pe de altă parte.
2. Definiții
2.1 - În prezentul contract următorii termeni vor fi interpretați astfel:
a) contract – reprezintă prezentul contract si toate Anexele sale.
b) achizitor si furnizor - părțile contractante, asa cum sunt acestea numite în
prezentul contract;
c) preţul contractului - prețul plătibil furnizorului de către achizitor, în baza
contractului, pentru îndeplinirea integrală si corespunzătoare a tuturor obligațiilor
asumate prin contract;
d) produse - echipamentele, masinile, utilajele, piesele de schimb si orice alte
bunuri cuprinse în anexa/anexele la prezentul contract si pe care furnizorul are
obligația de a le furniza conform contractului;
e) forţa majoră - un eveniment mai presus de controlul părților, care nu se
datorează greselii sau vinei acestora, care nu putea fi prevăzut la momentul
încheierii contractului si care face imposibilă executarea si, respectiv, îndeplinirea
contractului; sunt considerate asemenea evenimente: războaie, revoluții, incendii,
inundații sau orice alte catastrofe naturale, restricții apărute ca urmare a unei
carantine, embargou, enumerarea nefiind exhaustivă ci enunciativă. Nu este
considerat forță majoră un eveniment asemenea celor de mai sus care, fără a
crea o imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare executarea
obligațiilor uneia din părți;
f) zi - zi calendaristică; an - 365 de zile.

Clauze obligatorii
3. Obiectul principal al contractului
3.1 Furnizorul se obligă să furnizeze, respectiv să vândă, să livreze, în termen de 21
zile de la semnarea contractului, produsele definite în Anexa nr. 1 la prezentul
contract, conform Ofertei sale de preț. Produsele vor fi achiziționate si folosite în
vederea implementării acțiunilor proiectului „Dezvoltarea pe scară largă a relaţiilor
de colaborare dintre orasele înfrățite Nyíregyháza si Satu Mare”, finanțat de
către Uniunea Europeană, prin contractul de grant nr. HURO/0801/120.

17
3.2 Achizitorul se obligă să achiziționeze, respectiv să cumpere si să plătească
prețul convenit în prezentul contract.
3.3 Furnizarea echipamentelor va fi efectuată de către furnizor în termen de 21 zile
de la data semnării prezentului contract.
4. Preţul contractului
4.1 Prețul total convenit pentru îndeplinirea contractului, plătibil furnizorului de către
achizitor, este de 4.820 Euro, plus 915,80 Euro reprezentând valoarea TVA (total
5.735,80 Euro).
4.2 Plata contravalorii produselor se va face pe baza facturii emise de către furnizor
la cursul Inforeuro de la data emiterii facturilor.
4.3 Plata facturilor se va face din contul instituŃiei RO58TREZ54624700256XXXXX
deschis la Trezoreria Satu Mare.
4.4 Facturile vor fi achitate în perioada de plată 24-31 a lunii, conform art. 26 din OU
34/2009, după semnarea Procesului Verbal de recepție cantitativă si calitativă a
produselor furnizate si cu condiția depunerii facturii până la data de 10 a lunii în
curs. În cazul depăsirii termenului cu mai mult de 30 de zile, achizitorul va datora
furnizorului majorări de întârziere de 0,1%/zi de întârziere.
5. Durata contractului
5.1 Durata furnizării produselor este de 21 zile calendaristice, iar valabilitatea
contractului este până la îndeplinirea totală a obligațiilor asumate de către furnizor.
6. Executarea contractului
6.1 Executarea contractului începe la data semnării lui.
7. Documentele contractului
7.1 Documentul contractului este Oferta de preț
8. Obligaţiile principale ale furnizorului
8.1 Furnizorul se obligă să furnizeze produsele la standardele si/sau performanțele
prezentate în oferta sa de preț.
8.2. Furnizorul se obligă să furnizeze produsele însoțite de certificatul de garanție,
carte tehnică a produsului, CD-ul de instalare, avizul de însoțire a mărfii, alte licențe.
8.3 Furnizorul se obligă să despăgubească achizitorul împotriva oricăror:
i) reclamații si acțiuni în justiție, ce rezultă din încalcarea unor drepturi de
proprietate intelectuală (brevete, nume, mărci înregistrate etc.), legate de
echipamentele, materialele, instalatiile sau utilajele folosite pentru sau în

18
legatură cu produsele achiziționate,
ii) daune-interese, costuri, taxe si cheltuieli de orice natură, aferente
9. Obligaţiile principale ale achizitorului
9.1 Achizitorul se obligă să recepționeze produsele în termen de maxim 3 zile
lucrătoare de la data predării lor către achizitor.
9.2 Achizitorul se obligă să plătească prețul produselor către furnizor în termenul
convenit la art. 4.4.
10. Sancţiuni pentru neindeplinirea culpabila a obligatiilor
10.1 În cazul în care, din vina sa, furnizorul nu reuseste să-si îndeplinească
obligațiile asumate, atunci achizitorul are dreptul de a calcula ca penalități, o sumă
echivalentă cu 0,01% din prețul contractului pentru fiecare zi de întârziere, până la
îndeplinirea efectivă a obligațiilor.
10.2 Nerespectarea obligațiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre
părți, în mod culpabil, dă dreptul părții lezate de a considera contractul de drept
reziliat si de a pretinde plata de daune-interese.
10.3 Achizitorul îsi rezervă dreptul de a renunța oricând la contract, printr-o notificare
scrisă adresată furnizorului, fără nici o compensație, dacă acesta din urmă dă
faliment, cu condiţia ca această anulare să nu prejudicieze sau să afecteze dreptul la
acțiune sau despăgubire pentru furnizor.

Părțile au înțeles să încheie azi 07.05.2010 prezentul contract în trei exemplare.

Achizitor Furnizor
Municipiul Satu Mare S.C. NO! LIMITS TECHNOLOGIES S.R.L.
Primar,
Ilyes Iuliu______________________ Vadnay Ludovic Iosif __________
Director Economic
Ursu Lucia_____________________
Sef serviciu juridic
Racolța Mihaela_________________
Inițiator
Asistent Manager de Proiect
Lenghel Adriana ________________
AVIZAT
Compartiment Financiar Preventiv

19
ANEXA NR. 1
CATEGORIA DE PRODUSE
PRET UNITAR
EURO
(FARA TVA)
CANTITATE
TOTAL
(FĂRĂ TVA)
Laptop + geantă 982 1 982
Videoproiector + geantă 970 1 970
Ecran de proiecŃie 390 2 780
Aparat de laminat 145 1 145
Aparat de îndosariat 345 1 345
Aparatură acustică 1500 1 1500
Flipchart magnetic 98 1 98
TOTAL 4430 7 4820
Furnizor
S.C. NO! LIMITS TECHNOLOGIES S.R.L.
Vadnay Ludovic Iosif __________
Achizitor
Asistent Manager de Proiect
Lenghel Adriana ________________

20