Spete Solutionate Frecvent Eronat in Practica

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.
com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Spete solutionate frecvent in mod eronat in practica

A. IMPOZIT PE PROFIT
Impozitarea veniturilor din dividende
Incepand cu 1 ianuarie 2016, impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei

cote de impozit de 5% asupra dividendului brut distribuit/plătit unei persoane
juridice/fizice române, indiferent de anul din care provine profitul. (OUG 50/2015)
1. Regimul dividendelor in cazul PERSOANELOR JURIDICE
A. Entitati platitoare de impozit pe profit

Conform Codului fiscal, sunt venituri neimpozabile la calculul rezultatului fiscal:
- dividendele primite de la o persoană juridică română, eliminandu-se astfel conditia
introdusa la 1 ianuarie 2014 conform careia entitatea care primeşte dividendele
trebuie sa deţina la data înregistrării acestora, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an,
minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;
- dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit,
situată într-un stat care nu este membru UE, cu care România are încheiată o convenţie
de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primeşte dividendele
deţine la persoana juridică străină, la data înregistrării acestora, pe o perioadă
neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care
distribuie dividende;
B. Entitati platitoare de impozit pe venit (microintreprinderi)

In cazul microintreprinderilor, veniturile din dividende intra in baza de impozitare si
respectiv si in plafonul de 1.000.000 euro.
---------------------------------------------
O persoană juridică română care plăteşte dividende către o alta persoană juridică
română are obligaţia să reţină, să declare şi să plătească impozitul pe dividende reţinut către
bugetul de stat. Aceste prevederi nu se aplică dacă beneficiarul dividendelor deţine, la data
plăţii dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice,
pe o perioadă de 1 an împlinita până la data plăţii acestora inclusiv.
2. Regimul dividendelor in cazul PERSOANELOR FIZICE
Avand in vedere OUG 18/2018, trebuie facuta delimitarea intre momentul impozitarii
veniturilor din dividende si momentul la care se datoreaza CASS pentru aceste sume, deoarece
incepand cu anul 2018 se tine cont de incasarea efectiva a lor.
1
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
INAINTE DE OUG 18/2018

Codul fiscal - Art 176:
(2) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din dividende, baza lunară de
calcul al CASS o reprezintă totalul veniturilor brute din dividende, în bani sau în natură,
distribuite de persoanele juridice, realizate în cursul anului fiscal precedent, raportat la
cele 12 luni ale anului.
(7) Persoanele care realizează venituri din investiții NU datorează CASS pentru
aceste venituri, dacă realizează venituri de natura celor menționate:
- venituri din salarii sau asimilate salariilor;
- venituri din pensii;
- venituri din activități independente;
- venituri din asocierea cu o persoană juridică;
- venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
- indemnizații de șomaj;
- indemnizații pentru creșterea copilului;
- ajutorul social acordat potrivit Legii nr. 416/2001;
- indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui
accident de muncă sau unei boli profesionale.
HG 284/2017 - Norme de aplicare:

Veniturile din dividende, în bani sau în natură, care constituie baza lunară de
calcul al CASS sunt dividendele brute distribuite, indiferent dacă acestea au fost
plătite sau nu de către persoanele juridice în cursul anului fiscal precedent.
La încadrarea bazei anuale de calcul al CASS în plafonul minim reprezentând
valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe ţară, se au în vedere toate bazele
lunare de calcul asupra cărora se datorează CASS, inclusiv cele aferente veniturilor
din salarii sau asimilate salariilor, veniturilor din investiții și/sau din alte surse.
ATENTIE:
ANUL 2019
Inainte de OUG 114/2018 Dupa OUG 114/2018
Art 170, alin (2). Art 170, alin (2).
Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12 Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12
salarii minime brute, în vigoare la termenul salarii minime brute, în vigoare la termenul
de depunere a Ddeclarației unice se de depunere a Declarației unice se efectuează
efectuează prin cumularea veniturilor prin cumularea veniturilor prevăzute
prevăzute la art.155 alin. (1) lit. b) - h), după la art.155 alin. (1) lit. b) - h), după cum
cum urmează: urmează:
e) venitul și/sau câștigul din investiții, e) venitul și/sau câștigul din investiții,
stabilit conform art. 94 - 97. În cazul stabilit conform art. 94 - 97. În cazul
veniturilor din dividende și din dobânzi veniturilor din dobânzi se iau în calcul
se iau în calcul sumele încasate; sumele încasate, iar în cazul veniturilor din
dividende se iau în calcul dividendele
distribuite și încasate începând cu anul
2018;
2
a) Impozit pe venit de 5%
Chiar daca dividendele sunt sau nu achitate asociatilor in anul repartizarii profitului, se
considera ca persoanele fizice obtin venituri din investitii in anul in care impozitul a fost
retinut.
De exemplu, daca in 2019 se repartizeaza din profitul anilor precedenti o anumita suma
la dividende, chiar daca se achita integral sumele asociatilor sau nu, impozitul trebuie retinut.
Conform Codului fiscal, impozitul pe dividende se retine la momentul platii acestora, dar nu
mai tarziu de luna a decembrie a anului in care s-a decis repartizarea profitului la dividende.
Astfel, daca in 2019 s-a aprobat repartizarea profitului la dividende, chiar daca sumele nu sunt
achitate asociatilor in acelasi an, in Declaratia 100 aferenta lunii decembrie 2019, cu scadenta
25 ianuarie 2020, trebuie declarat impozitul pe dividende. Termenul de plata este tot 25
ianuarie 2020.
Ulterior, pana in data de 31 ianuarie 2020, venitul corespunzator din dividende si
impozitul retinut la sursa trebuie declarate si in Formularul 205 pe numele fiecarui asociat.
b) In 2019 - CASS de 10% aplicat la baza fixa de 24.960 lei

Daca in anul 2017 sau in anii anteriori anului 2017 asociatii obtineau venituri din lista
de mai jos, atunci ANAF nu emitea nicio decizie de plata cu privire la CASS pentru dividendele
respective, indiferent de cuantumul acestora:
• salarii sau asimilate salariilor;
• pensii;
• activități independente (PFA, II, IF, PFI);
• venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
• indemnizații de șomaj;
• indemnizații pentru creșterea copilului;
• ajutorul social;
• indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de
muncă sau unei boli profesionale.
Atentie! Conform OUG 79/2017, incepand cu 1 ianuarie 2018, cota CASS este de 10%
şi se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există
obligaţia plăţii contribuţiei.
Conform OUG 18/2018, contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate care
NU se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS datorează CASS dacă
estimeaza ca vor obtine venituri anuale cumulate cel puțin egale cu 12 salarii minime din
una sau mai multe surse de venituri din următoarele categorii:
a) venituri din activități independente;
b) venituri din asocierea cu o persoană juridică;
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
d) venituri din investiții;
e) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
f) venituri din alte surse.
3
In cazul persoanelor care obtin venituri de natura celor prezentate mai sus la literele a-
f, baza lunară de calcul este salariul minim în vigoare în luna pentru care se datorează
contributia. Încadrarea în plafonul anual se efectuează prin însumarea veniturilor anuale
menţionate mai sus, estimate a fi realizate în anul fiscal curent, fara a mai conta veniturile
obtinute efectiv in anul precedent.
In anul 2019, salariul minim pe economie este de 2.080 lei.

Daca unui asociat i s-au repartizat dividende in anul 2017 in suma de 80.000 lei, iar
acesta era salariat, NU datora CASS pentru suma respectiva si nu depunea nicio declaratie la
organul fiscal.
Daca in anul 2019 a incasat dividende peste plafonul de 24.960 lei (2.080 lei x 12
luni) din distribuiri efectuate in anul 2018 sau in 2019, atunci persoana trebuie sa
depuna Declaratia unica si sa datoreze CASS in suma fixa de 2.496 lei, termenul de plata
fiind unic, 15 martie 2020 (urmeaza sa vedem daca se va modifica).
Este important de precizat faptul ca aceasta contributie la sanatate NU se calculeaza
aplicandu-se procentul de 10% la suma efectiv repartizata asociatului. Indiferent daca o
persoana fizica obtine dividende de 30.000 lei, 100.000 lei sau chiar 1.000.000 lei, aceasta
datoreaza in anul 2019 CASS de 2.496 lei. Contributia datorata se calculeaza aplicandu-se
procentul de 10% la nivelul salariului minim (2.080 lei) si inmultindu-se cu 12 luni.
Astfel (exceptand celelalte venituri pe care o persoana fizica le poate obtine):
- daca o persoana fizica obtine in anul 2019 venituri din dividende sub plafonul minim
de 24.960 lei, atunci aceasta nu datoreaza CASS in anul 2019 si nu are obligatia sa
depuna Declaratia unica la organul fiscal;
- daca o persoana fizica incaseaza in anul 2019 venituri din dividende PESTE plafonul
minim de 24.960 lei, atunci aceasta datoreaza CASS in anul 2019 in suma de 2.496 lei
si are obligatia sa depuna Declaratia unica la organul fiscal.
Este impropriu sa afirmam ca incepand cu anul 2018, pe langa impozitul pe dividende

de 5% se datoreaza in plus si CASS de 10%, deoarece aceasta cota nu se aplica la cuantumul
efectiv al dividendelor ridicate.
De exemplu, un asociat care incaseaza in anul 2019 dividende de 60.000 lei
datoreaza in anul 2019 CASS de 2.496 lei, dar si un asociat care incaseaza dividende in
2019 de 5.000.000 lei datoreaza in anul 2019 CASS tot de 2.496 lei.
Vanzarea unui autoturism partial amortizat

Tratamentul contabil aferent vânzării imobilizărilor corporale
Conform reglementărilor contabile aplicabile în prezent, în cazul în care scoateţi din
evidenţă o imobilizare corporală, veţi evidenţia distinct veniturile din vânzare, cheltuielile
reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării precum şi alte cheltuieli legate de cedarea
acesteia, dacă este cazul. Practic, aşa cum se procedează în cazul operaţiunilor de vânzare de
bunuri, veţi avea în contabilitate cel puţin două înregistrări: vânzarea activului şi scoaterea lui
din gestiune.
4
Art 243, alin (2) din OMFP 1802/2014

Atunci când întocmiţi însă Contul de profit şi pierdere, câştigurile sau pierderile
obţinute în urma casării sau cedării unei imobilizări corporale le veţi prezenta ca diferenţă
între veniturile generate de scoaterea din evidenţă şi valoarea sa neamortizată, inclusiv
cheltuielile ocazionate de aceasta. Câştigurile sau pierderile obţinute trebuie să le recunoaşteţi
la valoarea netă, în categoria „Alte venituri din exploatare”, respectiv în categoria „Alte
cheltuieli de exploatare”.
Exemplu:
Entitatea Alfa deţine un utilaj pentru construcţii şi reparaţii de drumuri, valoarea de
intrare a acestuia fiind de 300.000 lei, iar durata normală de utilizare de 6 ani. Activul este
amortizat prin metoda liniară.
După 4 ani de utilizare, în iunie 2019, echipamentul tehnologic este cedat unui terţ la
preţul de vânzare de 180.000 lei, TVA 19%.
Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de entitatea Alfa.
Înregistrările contabile efectuate de entitatea Alfa se prezintă astfel:

- achiziţia utilajului la costul de 300.000 lei:
300.000 2131 = 404 357.000

lei „Echipamente „Furnizori de imobilizări” lei
tehnologice”
57.000 lei 4426
„TVA deductibilă”
- înregistrarea amortizării lunare în sumă de 4.166 lei (300.000 lei / 72 luni), pe

parcursul celor 4 ani de utilizare:
4.166 lei 6811 = 2813 4.166 lei

„Cheltuieli de „Amortizarea instalaţiilor
exploatare privind si mijloacelor de
amortizarea transport”
imobilizărilor”
- vânzarea utilajului la preţul de vânzare de 180.000 lei:
214.200 461 = 7583 180.000

lei „Debitori diverşi” „Venituri din vânzarea lei
activelor şi alte operaţii de
capital”
4427 34.200 lei
„TVA colectată”
5
- scoaterea din gestiune a utilajului:

* Cost de achiziţie 300.000 lei
– Amortizare cumulată (4.166 lei x 48 luni) 200.000 lei
= Valoare netă contabilă 100.000 lei
200.000 2813 = 2131 300.000

lei „Amortizarea „Echipamente lei
instalaţiilor si tehnologice”
mijloacelor de
transport”
6583
100.000 „Cheltuieli privind
lei activele cedate şi alte
operaţii de capital”
Din vânzarea utilajului, entitatea obţine un câştig net de 80.000 lei (180.000 lei –
100.000 lei). În Contul de profit şi pierdere, situaţia se prezintă astfel:
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

la data de 31.12.2019
Denumirea indicatorilor Nr.

Exerciţiul financiar
2018 2019
A B 1 2
……………………………………………………………………………………………….
Alte venituri din exploatare (ct. 751 + 13 80.000
758 + 7815)
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 16 80.000
(rd. 01 + 07 - 08 + 09 + 10+11+12+13)
……………………………………………………………………………………………….
Trebuie să manifestaţi o atenţie deosebită la prezentarea unor astfel de tranzacţii în

Contul de profit şi pierdere, deoarece majoritatea programelor de contabilitate de pe piaţă nu
pot face corelaţia între venitul obţinut şi cheltuiala suportată în urma cedării unei imobilizări
şi nu pot determina câştigul net sau pierderea netă rezultat(ă). Mai mult decât atât,
imobilizările corporale cedate trebuie tratate individual. Nu puteţi compensa câştigul obţinut
la vânzarea unui activ cu pierderea rezultată din cedarea altuia.
Vanzarea mijloacelor de transport cu utilizare mixta

Pentru mijloacele de transport de persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri,
incluzând şi scaunul şoferului, din categoria M1, cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile,
pentru fiecare, în limita a 1.500 lei/lună. Aceste mijloacele de transport nu pot fi amortizate
6
în funcţie de numărul de kilometri sau numărul de ore de funcţionare prevăzut în cărţile

tehnice.
Sunt exceptate situaţiile în care mijloacele de transport respective se înscriu în oricare
dintre următoarele categorii:
a) vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi
servicii de curierat;
b) vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii, precum şi pentru test drive şi
pentru demonstraţii;
c) vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile
de taximetrie;
d) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închiriere către
alte persoane, transmiterea dreptului de folosinţă, în cadrul contractelor de leasing
operaţional sau pentru instruire de către şcolile de şoferi.
Art 28, alin (17)

Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în
calcul amortizarea contabilă. Regula generala consta in faptul ca pierderile sau câştigurile
rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe se calculează pe
baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu amortizarea fiscala.
Atentie! Aceasta regula NU se aplica mijloacelor de transport a caror amortizare

este deductibila in limita a 1.500 lei/luna.
HG 1/2016 – Normele de aplicare
La momentul scăderii din gestiune a mijloacelor de transport, valoarea rămasă
neamortizată este deductibilă în limita a 1.500 lei înmulţită cu numărul de luni rămase
de amortizat. ()
Exemplu:
Entitatea ALFA a achizitionat un mijloc de transport in decembrie 2015 la costul de
150.000 lei, TVA 24% care va fi utilizat atat in scopuri economice, cat si in interes personal.
Durata de amortizare aleasa este de 4 ani.
In ianuarie 2017, entitatea vinde activul la pretul de vanzare de 130.000 lei, TVA 20%.
Care va fi tratamentul contabil si fiscal in aceasta perioada?
Entitatea ALFA va efectua în contabilitate următoarele inregistrari:

 achizitia autoturismului (decembrie 2015):
150.000 2133 = 404 186.000 lei

lei „Mijloace de „Furnizori de imobilizări”
transport”
36.000 lei 4426
„TVA deductibilă”
7
 includerea a 50% din TVA în valoarea vehicului achiziţionat (decembrie 2015):
18.000 lei 2133 4426 18.000 lei

„Mijloace de „TVA deductibilă”
transport”
Astfel, valoarea de intrare a vehiculului rutier este de 168.000 lei (150.000 lei + 18.000
lei), sumă care va fi utilizata la calculul amortizării. Durata normală de utilizare aleasă de
entitate este de 4 ani, cea ce înseamnă că amortizarea lunară va fi de 3.500 lei (168.000 lei /
48 luni):
3.500 lei 6811 = 2813 3.500 lei

„Cheltuieli de „Amortizarea
exploatare privind echipamentelor si
amortizarea mijloace or de transport”
imobilizărilor”
In perioada ianuarie 2016 – decembrie 2016, entitatea ALFA va inregistra lunar o

cheltuiala cu amortizarea de 3.500 lei, insa isi va putea deduce doar 1.500 lei/luna.
La 31 decembrie 2016, in Declaratia 101 privind impozitul pe profit vom avea:
- la randul 14 „Amortizare fiscala”, suma de 18.000 lei (1.500 lei x 12 luni);
- la randul 31 „Amortizare contabila”, suma de 42.000 lei (3.500 lei x 12 luni).
In ianuarie 2017, în contabilitate vor fi reflectate următoarele inregistrari:

 vanzarea autoturismului:
156.000 461 = 7583 130.000
lei „Debitori diverşi” „Venituri din vânzarea lei
activelor şi alte operaţii
de capital”
4427
„TVA colectată” 26.000 lei
 scoaterea din gestiune a activului cedat:
42.000 lei 2813 = 2133 168.000

„Amortizarea „Mijloace de transport” lei
instalaţiilor si
mijloacelor de
transport”
126.000 6583
lei „Cheltuieli privind
activele cedate şi alte
operaţii de capital”
8
Codul fiscal prevede ca regula generala faptul ca rezultatul din vânzarea unui mijloc
fix amortizabil se calculează pe baza valorii fiscale a acestuia, diminuată cu amortizarea
fiscala. Insa, in cazul mijloacelor de transport cu folosinta mixta, aceasta regula NU se aplica.
Durata ramasa de amortizare = 48 luni – 12 luni = 36 luni

Valoare neamortizata recunoscuta fiscal = 1.500 lei/luna x 36 luni = 54.000 lei
La vanzare - fiscal
Venituri impozabile (pret de vanzare) = 130.000 lei
Valoare neamortizata recunoscuta fiscal = 54.000 lei
Rezultat fiscal = 130.000 lei – 54.000 lei = 76.000 lei
La vanzare - contabil
Venituri (pret de vanzare) = 130.000 lei
Cheltuieli (valoare contabila neamortizata) = 168.000 lei – 42.000 lei = 126.000 lei
Castig contabil vanzare masina = 130.000 lei – 126.000 lei = 4.000 lei
Practic, in cele 12 luni de amortizare, entitatea a inregistrat o cheltuiala cu

amortizarea de 42.000 lei, insa si-a putut deduce doar 18.000 lei. Cu toate acestea, la
momentul vanzarii, desi rezulta un castig contabil de 4.000 lei, societatea va datora impozit
pe profit la castigul fiscal de 76.000 lei.
Sunt cheltuieli cu deductibilitate limitată:

a) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, aferente autoturismelor folosite de
persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile
limitat la un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii,
aplicandu-se si limitarea de 50%, daca este cazul.
Inregistrarea bunurilor imobile in cazul unui dezvoltator imobiliar –

stocuri sau imobilizari?
În practică, vă puteţi întâlni cu situaţii în care trebuie să transferaţi un activ din
categoria imobilizărilor corporale în categoria stocurilor sau invers. În continuare, ne vom
referi la astfel de cazuri apărute ca urmare a modificării destinaţiei (utilizării) unei imobilizări.
Atunci când cumpăraţi un teren pentru a construi pe acesta diverse imobile destinate
vânzării, trebuie să îl înregistraţi la stocuri şi nu la imobilizări.
Dacă un teren pe care l-aţi recunoscut iniţial în categoria imobilizărilor este folosit
ulterior pentru construirea de ansambluri de locuinţe destinate vânzării, valoarea terenului se
evidenţiază distinct la stocuri, la valoarea de înregistrare în contabilitate. În cazul în care
terenul a fost reevaluat anterior, concomitent cu schimbarea naturii activului veţi închide
contul de rezerve din reevaluare aferente acestuia, în sensul că le veţi transfera la rezultat
reportat (1175 „Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din
reevaluare”).
9
Dacă decideţi să cedaţi o imobilizare corporală fără a o moderniza, o veţi trata ca

imobilizare corporală până la scoaterea sa din evidenţă, şi nu ca un element de stoc. În practică,
vânzarea imobilizărilor corporale se efectuează prin înregistrarea veniturilor obţinute în
contul 7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital”, iar scoaterea din
evidenţă se înregistrează prin eliminarea amortizării cumulate şi recunoaşterea valorii
neamortizate în contul 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”. Sunt
destul de rare situaţiile în care puteţi proceda la reclasificarea activelor între active imobilizate
şi active circulante.
Atunci când există o modificare a utilizării unei imobilizări corporale, în sensul că
urmează să o îmbunătăţiţi în perspectiva vânzării, la momentul luării deciziei privind
modificarea destinaţiei, veţi înregistra în contabilitate transferul activului din categoria
imobilizărilor corporale în cea a stocurilor, la valoarea neamortizată a imobilizării.
Stimulente acordate la încheierea sau renegocierea unor contracte de chirie
La negocierea sau renegocierea unui leasing operaţional, locatorul îi poate oferi

locatarului anumite stimulente pentru a încheia contractul. Exemple de stimulente ar fi:
- intelegerea intre parti ca, în perioadele iniţiale ale duratei contractului de leasing,
locatarul să plătească o chirie mai mică sau să nu plătească deloc;
- plata unui avans în numerar către locatar sau rambursarea ori asumarea de către
locator a costurilor locatarului (cum ar fi costuri de reamplasare, modernizări ale
activului în regim de leasing şi costuri aferente unui angajament anterior de contract de
leasing al locatarului).
Toate stimulentele acordate pentru încheierea unui contract de leasing operaţional

nou sau reînnoit trebuie recunoscute drept parte integrantă din valoarea netă a
contraprestaţiei convenite pentru utilizarea activului în regim de leasing, indiferent de
natura stimulentului, de forma sau de momentul în care se face plata.
Stimulentele dintr-un leasing operaţional se referă la contraprestaţia pentru utilizarea
bunului în sistem de leasing. Costurile suportate de locator drept stimulente pentru încheierea
unui nou contract de leasing sau pentru reînnoirea unuia existent nu se consideră ca făcând
parte din costurile iniţiale care sunt adăugate la valoarea contabilă a activului în sistem de
leasing.
De exemplu, în cazul încheierii unui nou contract de leasing pentru care, drept stimulent
acordat locatarului pentru participarea la noul contract de leasing, locatorul este de acord să
plătească costurile de reamplasare ale locatarului, să contribuie la plata unor cheltuieli de
amenajare/modernizare efectuate de locatar sau este de acord ca pentru o perioadă să nu
încaseze nicio chirie de la locatar (acordare perioadă de graţie), atât locatorul, cât şi locatarul
vor recunoaşte valoarea netă a contraprestaţiei, de-a lungul duratei contractului de leasing,
utilizând o singură metodă de amortizare.
10
Locatorul trebuie să recunoască valoarea agregată a costului stimulentelor drept o

diminuare a venitului din leasing pe durata contractului de leasing, pe o bază liniară, cu
excepţia cazului în care o altă bază sistematică este reprezentativă pentru eşalonarea în timp
a beneficiului activului în sistem de leasing.
Locatarul trebuie să recunoască beneficiul agregat al stimulentelor drept o reducere a
cheltuielilor cu chiria pe toată durata contractului de leasing, pe o bază liniară, cu excepţia
cazului în care o altă bază sistematică este reprezentativă pentru eşalonarea în timp a
beneficiului locatarului rezultat din utilizarea activului în sistem de leasing.
Exemplu:
Entitatea Alfa detine un spatiu comercial pe care il inchiriaza incepand cu 1 mai
2019 entitatii Beta pe o durata de 4 ani, cu o chirie lunara de 1.000 lei, plus TVA 19%.
Contractul prevede ca primele 3 luni sunt de gratie, perioada in care chiriasul NU trebuie
sa achite chirie.
Prezentati tratamentul contabil in acest caz?
Aceasta perioada de gratie intra in categoria stimulentelor acordate de catre

proprietar chiriasului. Aceasta masura trebuie sa influenteze recunoasterea veniturilor de
catre proprietar, respectiv a cheltuielilor de catre chirias.
PROPRIETAR
Chirie lunara 1.000 lei
Venit aferent intregii perioade 45.000 lei (1.000 lei x 45 luni)
Venit lunar recalculat 937,5 lei (45.000 lei / 48 luni)
CHIRIAS
Chirie lunara 1.000 lei
Cheltuiala aferenta intregii perioade 45.000 lei (1.000 lei x 45 luni)
Cheltuiala lunara recalculata 937,5 lei (45.000 lei / 48 luni)
Inregistrarile contabile efectuate de entitatea Alfa (proprietar) sunt:

- in primele 3 luni ale contractului:
937,5 lei 418 = 706 937,5 lei

“Clienţi - facturi de “Venituri din redevenţe,
întocmit” locaţii de gestiune şi chirii”
- incepand cu luna a patra si pana la finalul contractului:
1.190 lei 4111 = 706 937,5 lei

“Clienti” “Venituri din redevenţe,
locaţii de gestiune şi chirii”
418 62,5 lei
11
“Clienţi - facturi de
întocmit” 190 lei
4427
„TVA colectata”
Venitul din chirii a fost alocat pe intreaga durata a contractului, iar contul 418 se
va inchide la sfarsitul celor 4 ani. Din punct de vedere al TVA nu exista implicatii,
exigibilitatea TVA intervenind la data facturii.
Inregistrarile contabile efectuate de entitatea Beta (chirias) sunt:

- in primele 3 luni ale contractului:
937,5 lei 612 = 408 937,5 lei

“Cheltuieli cu “Furnizori - facturi
redevenţele, locaţiile nesosite”
de gestiune şi chiriile”
- incepand cu luna a patra si pana la finalul contractului:
937,5 lei 612 = 401 1.190 lei

“Cheltuieli cu „Furnizori”
redevenţele, locaţiile
de gestiune şi chiriile”
62,5 lei 408
“Furnizori - facturi
nesosite”
190 lei 4426
„TVA deductibila”
Cheltuiala cu chiria a fost alocata pe intreaga durata a contractului, iar contul 408
se va inchide la sfarsitul celor 4 ani.
Conform OMFP 166/2017, aceste prevederi referitoare la suportarea liniară a

cheltuielilor, respectiv a veniturilor, pe durata contractului, se aplică şi în cazul stimulentelor
acordate cu ocazia încheierii de contracte de închiriere sau de alte contracte care presupun
acordarea de stimulente pentru atragerea chiriaşilor.
RETINETI:
- stimulentele acordate in cazul incheierii sau renegocierii unor contracte de
inchiriere/leasing trebuie sa fie recunoscute pe intreaga perioada de derulare a
contractelor, atat de proprietar, cat si de chiriasi;
- prevederile de mai sus se aplică numai pentru contractele de inchiriere încheiate după
data de 1 ianuarie 2015.
12
Recunoasterea comisioanelor bancare aferente obtinerii de credite

Conform OMFP 1802/2014, onorariile profesionale şi comisioanele bancare achitate în
vederea obţinerii de împrumuturi pe termen lung se recunosc pe seama cheltuielilor
înregistrate în avans. Acestea vor fi recunoscute la cheltuieli curente eşalonat, pe perioada
de rambursare a împrumuturilor respective.
Exemplu:
In data de 1 martie 2019, entitatea ALFA a contractat un imprumut bancar pe o
perioada de 5 ani in suma de 200.000 lei. Comisioanele bancare percepute in acest sens au
fost de 5.400 lei.
Prezentati tratamentul contabil in acest caz?
La momentul suportarii acestor comisioane, entitatea le va recunoaste pe cheltuieli

in avans, urmand ca pe toata perioada de 5 ani de zile sa le transfere la cheltuieli din
exploatare in mod uniform.
Inregistrarile contabile sunt:
- evidentierea comisioanelor achitate bancii:
5.400 lei 471 = 5121 5.400 lei

“Cheltuieli înregistrate “Conturi la banci in lei”
în avans”
- transferul lunar la cheltuieli curente a sumei de 90 lei (5.400 lei / 60 luni):
90 lei 627 = 471 90 lei

“Cheltuieli cu serviciile “Cheltuieli înregistrate în
bancare şi asimilate” avans”
Daca presupunem ca dupa 4 ani, entitatea ramburseaza anticipat principalul ramas,

entitatea va transfera soldul ramas in contul 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” de 1.080
lei (90 lei x 12 luni) direct pe cheltuieli curente:
1.080 lei 627 = 471 1.080 lei

“Cheltuieli cu serviciile “Cheltuieli înregistrate în
bancare şi asimilate” avans”
13
Reduceri comerciale primite pentru imobilizari

1. Reducere comerciala de 100% in factura de achizitie
OMFP 1802/2014 prevede ca, in cazul imobilizarilor corporale si necorporale, daca

primiti o reducere comerciala de 100% pe factura de achiziţie, atunci bunurile trebuie
recunoscute la valorea lor justa, prin evidentierea unui venit in avans (contul 475 „Subvenţii
pentru investiţii”). Veniturile în avans aferente acestor imobilizări se reiau în contul de profit
şi pierdere pe durata de viaţă a imobilizărilor respective. Astfel, pe masura recunoasterii
cheltuielii cu amortizarea, veti evidentia si un venit aferent reducerii primite.
EXEMPLU:
In 20 ianuarie 2020, entitatea ALFA achizitioneaza un utilaj la costul de 4.800 lei, TVA
19%, reducerea comerciala acordata de furnizor in factura de achizitie fiind de 100%, tinand
cont de relatiile comerciale indelungate dintre cele doua firme. Durata de amortizare este de
5 ani.
Prezentati tratamentul contabil.
Inregistrarile contabile efectuate de entitatea ALFA sunt:

- inregistrarea facturii de la furnizor:
0 lei 2131 = 404 0 lei

,,Echipamente „Furnizori de imobilizari”
0 lei tehnologice”
4426
- recunoasterea utilajului la valoarea justa:
4.800 lei 2131 = 4758 4.800 lei

,,Echipamente ,, Alte sume primite cu
tehnologice” caracter de subvenții
pentru investiții”
- amortizarea lunara a mobilierului in suma de 80 lei (4.800 lei / 60 luni):
80 lei 6811 = 2813 80 lei

„Cheltuieli cu „Amortizarea
amortizarea” echipamentelor
tehnologice”
14
- recunoasterea lunara a reducerii comerciale primite la venituri, in suma de 80 lei:
80 lei 4758 = 7584 80 ei

,, Alte sume primite cu „Venituri din subvenții
caracter de subvenții pentru investiții”
2. Reduceri ulterioare pentru imobilizari corporale si necorporale
In practica, unele entitati utilizeaza contul 609 „Reduceri comerciale primite”, ca si in

cazul stocurilor, ceea ce NU ESTE CORECT. Activul se recunoaste pe cheltuieli pe masura
amortizarii, iar reducerea primita nu este normal sa fie recunoscuta integral ca o diminuare a
cheltuielilor, ci ar trebui sa fie alocata in timp.
OMFP 1802/2014 prevede ca reducerile comerciale primite ulterior facturii de
achizitie in cazul unor imobilizări corporale şi necorporale identificabile reprezintă venituri
în avans (contul 475 „Subvenţii pentru investiţii”), fiind recunoscute la venituri în contul de
profit şi pierdere pe durata de viaţă rămasă a imobilizărilor respective.
Astfel, pe masura recunoasterii cheltuielii cu amortizarea, veti evidentia si un venit
aferent reducerii primite.
EXEMPLU:
In 7 februarie 2020, entitatea ALFA achizitioneaza un corp de mobilier la costul de
6.000 lei, TVA 19%, durata de amortizare fiind de 5 ani. Dupa 6 luni de utilizare, entitatea
primeste din partea furnizorului o reducere comerciala de 30%, din cauza unor defecte de
fabricatie asumate.
Prezentati tratamentul contabil.
Inregistrarile contabile efectuate de entitatea ALFA sunt:

- achizitia mobilierului:
6.000 lei 214 = 404 7.140 lei

,,Mobilier” „Furnizori de imobilizari”
1.140 lei 4426
100 lei 6811 = 2814 100 lei

„Cheltuieli cu „Amortizarea mobilierului”
amortizarea”
15
- primirea reducerii comerciale in suma de 1.800 lei, dupa sase luni de utilizare:
(1.800 lei) 4758 = 404 (2.142 lei)

,, Alte sume primite cu „Furnizori de imobilizari”
caracter de subvenții
(342 lei) 4426
Reducerea de 1.800 lei va fi alocata la venituri pe durata ramasa de amortizare de 54

de luni. Astfel, in fiecare din urmatoarele 54 de luni, societatea va recunoaste o cheltuiala cu
amortizarea de 100 lei si un venit din subventii de 33,33 lei (1.800 lei / 54 luni).
100 lei 6811 = 2814 100 lei

„Cheltuieli cu „Amortizarea mobilierului”
amortizarea”
- recunoasterea lunara a reducerii comerciale primite la venituri in suma de 33,33 lei:
33,33 lei 4758 = 7584 33,33 lei

,, Alte sume primite cu „Venituri din subvenții
caracter de subvenții pentru investiții”
Reducerile comerciale primite ulterior facturării unor imobilizări corporale şi

necorporale care nu pot fi identificabile reprezintă venituri ale perioadei (contul 758 „Alte
venituri din exploatare”).
Dpdv FISCAL
In cazul entitatilor platitoare de impozit pe profit, cheltuiala cu amortizarea este
deductibila daca activul este utilizat in scopul activitatilor economice, iar venitul aferent
reducerii recunoscut pe masura amortizarii este impozabil.
In cazul microintreprinderilor, avand in vedere ca reducerea comerciala primita este
asimilata unei subventii, venitul rezultat NU intra in baza de impozitare.
16
Calculul amortizarii dupa o reevaluare negativa a unei cladiri

Diferenţa rezultată dintre valoarea justă şi valoarea contabilă a activului trebuie să fie
prezentată ca un plus de valoare sau ca un minus de valoare.
Incepand cu 1 ianuarie 2015, surplusul din reevaluare trebuie să fie înregistrat:
 în creditul contului 105 „Rezerve din reevaluare”, dacă anterior nu s-a constatat un
minus de valoare;
 în contul 755 „Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale”, dacă anterior s-a
constatat un minus de valoare înregistrat în contul 655 „Cheltuieli din reevaluarea
imobilizărilor corporale”, iar eventualul surplus rămas este înregistrat în creditul
contului 105 „Rezerve din reevaluare”.
Incepand cu 1 ianuarie 2015, minusul din reevaluare este înregistrat:
 în contul 655 „Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale”, dacă anterior nu s-a
constatat niciun plus de valoare;
 în debitul contului 105 „Rezerve din reevaluare”, dacă anterior s-a constatat un plus de
valoare, iar eventuala diferenţă negativă rămasă va fi înregistrată în contul 655
„Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale”.
DEFINIŢIE Valoare fiscală (art 7 din Codul fiscal)!

În situaţia reevaluării terenurilor care determină o descreştere a valorii acestora sub
costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca
aport, după caz, valoarea fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de piaţă a celor
dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz.
În valoarea fiscală se includ şi reevaluările contabile efectuate potrivit legii. În cazul în
care se efectuează reevaluări ale mijloacelor fixe amortizabile care determină o descreştere a
valorii acestora sub costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de piaţă a mijloacelor fixe
dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală rămasă
neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile se recalculează până la nivelul celei stabilite
pe baza costului de achiziţie, de producţie sau a valorii de piaţă a mijloacelor fixe dobândite
cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz.
Art 28, alin (17) din Legea 227/2015 Noul Cod fiscal:
Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a
acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu
amortizarea fiscală.
Art 26, alin (6) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal oarecum limitează
recunoaşterea fiscală a cheltuielilor cu amortizarea aferente rezervelor din reevaluare. Cu alte
cuvinte, în cazul unui plus de valoare înregistrat, cheltuiala cu amortizarea este considerată
integral deductibilă, însă diferenţa dintre amortizarea calculată având la bază valoarea justă
şi amortizarea aferentă activului înainte de reevaluare reprezintă element similar veniturilor
şi se impozitează ca atare, nu doar la schimbarea destinaţiei rezervei.
Mai mult decât atât, este limitată şi recunoaşterea fiscală a rezervelor din reevaluare la
momentul scoaterii din gestiune a activelor la care se referă acele rezerve.
17
Constituirea rezervei legale: contabilitate vs fiscalitate

Legea 31/1990 – Legea societatilor comerciale
Art 183
Din profitul societăţii se va prelua, în fiecare an, cel puţin 5% pentru formarea fondului
de rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.
Dacă fondul de rezervă, după constituire, s-a micşorat din orice cauză, va fi completat,
cu respectarea prevederilor alin. (1).
ART. 272
Se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul sau
reprezentantul legal al societăţii, care încalcă dispoziţiile art. 183.
Codul fiscal
Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului
contabil, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce aceasta va atinge a
cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz.
In cazul în care nivelul capitalului social sau al patrimoniului a fost diminuat, partea
din rezerva legală corespunzătoare diminuării, care a fost anterior dedusă, reprezintă element
similar veniturilor.
A fost eliminata prevederea conform căreia, în cazul utilizării rezervei legale,
reconstituirea ulterioară nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil.
Exemplu:
Pentru entitatea ALFA care are un capital social de 9.000 lei se cunosc urmatoarele
informatii:
Perioada Regim impozitare Profit brut
Ianuarie – Septembrie Microintreprindere cu 1% 8.000 lei
Octombrie – Decembrie Impozit pe profit 2.000 lei
ANUL 2019 10.000 lei
Care este rezerva legala recunoscuta in contabilitate si care este deducerea fiscala de
care poate beneficia entitatea la calculul impozitului pe profit?
Dpdv CONTABIL:
Profit contabil 2019 = 10.000 lei
Limita maxima admisa = 9.000 lei x 20% = 1.800 lei
Rezerva legala constituita = 10.000 lei x 5% = 500 lei
500 lei 129 = 1061 500 lei
„Repartizarea profitului” „Rezerve legale”
Dpdv FISCAL:
Profit Trim IV = 2.000 lei
Deducere fiscala = 2.000 lei x 5% = 100 lei
18
Tratamentul cheltuielilor de protocol – regim impozit si TVA

Cheltuielile de protocol pot fi definite ca fiind cheltuielile ocazionate de acordarea unor
cadouri, trataţii şi mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii.
Care este tratamentul din punct de vedere al impozitului pe profit?
Pana la 31 decembrie 2015

Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra
diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente
veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit.
Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezintă diferenţa dintre totalul
veniturilor şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, la care se efectuează
ajustările fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent
şi amânat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul
veniturilor se scad veniturile neimpozabile.
Dupa 1 ianuarie 2016

Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra
profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de
protocol.
Atentie! În cadrul cheltuielilor de protocol, la calculul profitului impozabil, se includ şi
cheltuielile înregistrate cu TVA colectată pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare
egală sau mai mare de 100 lei.
Care este tratamentul din punct de vedere al impozitului pe venit (PFA, IF, II etc.)?
Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% din baza de calcul
prezentata mai jos.
Baza de calcul se determină ca diferență între venitul brut și cheltuielile
deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de
burse private, cheltuielile de protocol.
Care este tratamentul din punct de vedere al TVA?
i. Până la 1 ianuarie 2013

Codul fiscal preciza la art 128, alin (8):
Nu constituie livrare de bunuri:
e) acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de
sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare.
Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol nu sunt considerate livrări de
bunuri dacă valoarea totală a bunurilor acordate gratuit în cursul unui an calendaristic este
sub plafonul în care aceste cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.
19
Depăşirea plafonului constituie livrare de bunuri cu plată şi se colectează TVA, dacă s-a
exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achiziţiilor care depăşesc plafonul. Taxa
colectată aferentă depăşirii se calculează şi se include în decontul întocmit pentru
perioada fiscală în care persoana impozabilă a depus sau trebuie să depună situaţiile
financiare anuale sau, după caz, declaraţiile privind veniturile realizate, respectiv în
anul următor celui în care au fost efectuate cheltuielile.
II. După 1 ianuarie 2013
Incepand cu 1 ianuarie 2013, bunurile de mică valoare acordate gratuit în cadrul

acţiunilor de protocol NU sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea fiecărui cadou oferit
este mai mică sau egală cu plafonul de 100 lei. Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri
oferite gratuit.
În situaţia în care persoana impozabilă a oferit şi cadouri care depăşesc individual
plafonul de 100 lei, însumează valoarea depăşirilor de plafon aferente unei perioade fiscale,
care constituie livrare de bunuri cu plată şi colectează taxa, dacă s-a exercitat dreptul de
deducere a taxei aferente achiziţiei bunurilor respective.
Se consideră că livrarea de bunuri are loc în ultima zi lucrătoare a perioadei fiscale
în care au fost acordate bunurile gratuit şi a fost depăşit plafonul. Baza impozabilă, respectiv
valoarea depăşirilor de plafon, şi taxa colectată aferentă se înscriu în autofactura care se
include în decontul întocmit pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă a acordat
bunurile gratuit în cadrul acţiunilor de protocol şi a depăşit plafonul.
Opinie! Pentru facturile primite de la furnizori, aferente achizitiilor de bunuri (apa,

cafea, suc, zahar, etc.) destinate servirii in cadrul sedintelor de protocol legate de derularea
afacerilor se poate exercita, integral, suma TVA deductibila facturata de catre furnizor, fara ca
acest drept sa fie limitat similar tratamentului fiscal aplicat pentru cheltuielile aferente
inregistrate.
Pentru exercitarea acestui drept de deducere a sumei TVA trebuie sa justificati
acordarea tratatiilor respective numai in scopul afacerii. Astfel, depasirea limitei de 2% a
cheltuielilor de protocol nu trebuie urmata de colectarea sumei TVA prin emiterea unei
autofacturi la inchiderea anului fiscal, asa cum s-a procedat pana la 31 decembrie 2012.
Totusi, retineti faptul ca nu se exercita dreptul de deducere a TVA pentru achizitia de
tutun si bauturi alcoolice destinate tratatiilor oferite partenerilor de afaceri, chiar daca acestea
se desfasoara in scopul afacerii.
Care este tratamentul TVA pentru protocol aferent meselor de afaceri?
In ceea ce priveste protocolul sub forma serviciilor (mese la restaurant cu diversi

parteneri), TVA este deductibila daca actiunile de protocol sunt realizate in scopuri
legate de activitatea economica a societatii. Daca putem demonstra ca o masa la un
restaurant a fost necesara in scopul afacerii, atunci TVA este deductibila. In acest sens, putem
justifica scopul intalnirilor cu o serie de documente (note de negociere, rapoarte, contracte
20
incheiate etc.). Daca nu putem demonstra o astfel de legatura, atunci trebuie sa colectam TVA
prin emiterea de autofactura.
ART. 271 Prestarea de servicii – Codul fiscal

(5) Nu constituie prestare de servicii efectuată cu plată operaţiuni precum:
a) utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite în cadrul activităţii economice a
persoanei impozabile sau prestarea de servicii în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de
sponsorizare, mecenat sau protocol;
HG 1/2016 Norme de aplicare - Codul fiscal:

Nu constituie prestare de servicii efectuată cu plată utilizarea bunurilor care fac
parte din activele folosite în cadrul activităţii economice a persoanei impozabile sau
prestarea de servicii în mod gratuit în cadrul acţiunilor de protocol în măsura în care
acţiunile de protocol sunt realizate în scopuri legate de activitatea economică a
persoanei impozabile, nefiind aplicabil plafonul de 100 lei.
Suma deductibilă aferentă serviciilor prestate gratuit prin oferirea unei mese la
restaurant nu poate fi dedusă în situația în care nu se poate justifica faptul că aceste cheltuieli
sunt efectuate în legatură directă cu activitatea firmei care le-a înregistrat în evidența
contabilă.
Cum justificam ca o intalnire de afaceri a fost in scopul activitatii economice?
Pentru a justifica efectuarea unor cheltuieli de protocol cu partenerii de afaceri, este

recomandabil ca responsabilul cu organizarea acestei acțiuni să întocmească un referat prin
care motivează necesitatea acestei acțiuni, însă fără a nominaliza persoanele participante. În
acest caz, este recomandabil să se menționeze doar scopul acțiunii, de exemplu:
- discuții privind îmbunătățirea modului de derulare a contractelor deja existente;
- purtarea tratativelor pentru continuarea derulării contractului încheiat pentru o
anumită perioadă de timp;
- extinderea afacerii pe noi piețe de desfacere a produselor;
- menținerea relațiilor comerciale.
Referatul respectiv ar trebui supus aprobării conducerii societății pentru efectuarea
cheltuielilor respective, confirmând astfel că acțiunea de protocol se desfășoară în scopul
susținerii activității economice. La aceste documente puteţi anexa copii de pe corespondenţa
purtată cu partenerii/ potenţialii parteneri prin e-mail, cereri de comandă, invitaţii, diverse
corespondenţe privind unele negocieri, oferte, contracte încheiate etc.
Pentru bunurile/serviciile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol în perioadele

anterioare anului 2012 s-au aplicat prevederile legale în vigoare la momentul respectiv,
inclusiv în ceea ce priveşte modul de determinare a depăşirii plafonului şi a perioadei fiscale
în care se colectează TVA aferente acestei depăşiri.
21
CONCLUZIE:
Astfel, conform prevederilor aplicabile incepând cu 01 ianuarie 2013, există două
abordări diferite din punct de vedere fiscal, care generează şi înregistrări contabile diferite:
- TVA aferenta cheltuielilor de protocol - analizată prin prisma plafonului de 100 lei,
nemaifiind necesară analiza depăşirii cheltuielilor de protocol peste procentul de 2%
din profit pentru care s-ar fi colectat TVA;
- cheltuiala cu protocolul pentru calculul impozitului pe profit - plafonul maxim de 2%
din profit rămâne nemodificat, cu deosebirea că în cheltuiala cu protocolul se va
înregistra şi cheltuiala cu TVA devenită nedeductibilă (colectată) peste cei 100 lei.
De exemplu, dacă o societate înregistrează pierdere, poate să deducă TVA aferenta

cadourilor în limita plafonului de 100 lei, însă nu poate să deducă cheltuiala cu protocolul în
plafonul de 2% din profit, din moment ce are pierdere. Nu mai există legătură între deducerea
TVA şi limita de 2% din profit, analiza TVA făcându-se exclusiv faţă de plafonul de 100 lei,
independent de analiza cheltuielii deductibile / nedeductibile cu protocolul.
Exemplu:
Entitatea Alfa a înregistrat în trimestrul I din 2019 venituri totale de 100.000 lei şi
cheltuieli în sumă de 95.000 lei. Aceasta a acordat unui grup de 10 clienţi cadouri a căror
valoare individuală este de 80 lei. Astfel, cheltuielile de protocol au fost de 800 lei.
Prezentaţi tratamentul fiscal aferent cheltuielilor de protocol.
Din punct de vedere al TVA, având în vedere că valoarea fiecărui cadou este inferioară
plafonului de 100 lei, entitatea nu trebuie să colecteze TVA.
La calculul impozitului pe profit, baza de calcul pentru deductibilitatea cheltuielilor
de protocol este de 5.800 lei (100.000 lei – 95.000 lei + 800 lei). Astfel, cheltuielile de
protocol sunt deductibile în limita a 116 lei (5.800 lei x 2%). Pentru partea nedeductibilă a
cheltuielii de protocol nu se mai analizează nimic în ceea ce priveşte TVA, întrucât TVA se
deduce în limita celor 100 lei, fără să mai existe vreo legătură între cheltuiala cu protocolul
nedeductibilă şi TVA.
Exemplu:
Entitatea Alfa a înregistrat în trimestrul I din 2019 venituri din vanzarea de marfuri
de 100.000 lei şi cheltuieli cu marfurile vandute în sumă de 90.000 lei. Aceasta a acordat in
luna martie 2019 unui grup de 10 clienţi cadouri a căror valoare individuală este de 150 lei,
plus TVA 19%. Astfel, cheltuielile de protocol au fost 1.500 lei. Perioada fiscala a societatii
este luna.
Prezentaţi tratamentul fiscal aferent cheltuielilor de protocol.
La achizitia cadourilor, societatea si-a dedus TVA in suma de 285 lei:

1.500 lei 6231 = 401 1.785 lei
„Cheltuieli de „Furnizori”
protocol”
285 lei 4426
22
Din punct de vedere al TVA, valoarea fiecărui cadou depăşeşte plafonul de 100 lei.
Entitatea trebuie să colecteze TVA pentru diferenţa de 500 lei (50 lei/cadou x 10 cadouri),
avand in vedere ca este inregistrata in scopuri de TVA si ca si-a exercitat dreptul de deducere
a TVA la achizitia cadourilor.
95 lei 6231 = 4427 95 lei

„Cheltuieli de protocol” „TVA colectată”
Cheltuiala de 95 de lei NU este nedeductibila. La calculul impozitului pe profit, în

cheltuiala de protocol se include şi cheltuiala cu TVA colectata ca urmare a depasirii
plafonului de 100 lei/cadou. Astfel, cheltuielile de protocol ale societatii sunt de 1.595 lei
(1.500 lei + 95 lei).
Baza de calcul pentru deductibilitatea cheltuielilor de protocol este de 10.000 lei
(100.000 lei – 90.000 lei). Astfel, cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita a 200 lei
(10.000 lei x 2%).
Rezultatul fiscal va fi de 9.800 lei (100.000 lei – 90.000 lei – 200 lei), iar impozitul pe
profit va fi de 1.568 lei (9.800 lei x 16%).
Dpdv IMPOZIT PE PROFIT:

Din totalul cheltuielilor de protocol de 1.595 lei, societatea si-a dedus la calculul
impozitului pe profit doar suma de 200 lei, iar restul de 1.395 lei reprezinta cheltuiala
nedeductibila.
Dpdv TVA:
Societatea colecteaza TVA doar pentru depasirea plafonului de 100 lei/cadou. In cazul
nostru s-au acordat 10 cadouri cu valoare individuala de 150 lei si astfel s-a colectat TVA
pentru suma de 500 lei.
TVA colectata de 95 lei va fi evidentiata in Decontul de TVA al lunii martie 2019.
Daca societatea ar fi acordat totusi 20 de cadouri in valoare individuala de 75 lei,

atunci la calculul impozitului pe profit si-ar fi dedus tot suma de 200 lei, insa NU ar fi colectat
TVA, deoarece valoarea unui cadou ar fi fost inferioara plafonului de 100 lei prevazut in
Codul fiscal.
Intrebari:
- avem de inregistrat o factura de protocol de la un restaurant care contine si alimente si
bauturi alcoolice. Cum procedam dpdv al TVA?
- achizitionam 10 sticle de Jack Daniel’s la costul unitar de 150 lei + TVA 19% pe care le
acordam de Craciun partenerilor de afaceri. Cand colectam TVA pentru partea care
depaseste 100 lei?
23
Tratamentul cheltuielilor de sponsorizare – regim impozit si TVA

Cadrul legal in vigoare contine prevederi favorabile celor care doresc sa efectueze
sponsorizari, sa incheie acte de mecenat sau sa acorde burse private. De aceea, este
recomandat ca entitatile care inregistreaza profit sa directioneze sume catre ONG-uri pentru
cauze filantropice, umanitare etc.
In MOf nr 646 din 25 iulie 2018 a fost publicat OPANAF 1825/2018 pentru aprobarea
modelului și conținutului Formularului 107 „Declarație informativă privind beneficiarii
sponsorizărilor/mecenatului/burselor private” care trebuie utilizat atat de catre entitatile
platitoare de impozit pe profit, cat si de catre microintreprinderile care suporta cheltuieli cu
sponzorizarea
Regimul sponsorizarilor in cazul activitatilor independente
Sunt deductibile limitat cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru

acordarea de burse private, în limita unei cote de 5% din baza de calcul de mai jos.
Baza de calcul pentru sponsorizari/protocol se determină ca diferenţă între venitul
brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat,
pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol.
NU EXISTA CONDITIA CONFORM CAREIA BENEFICIARUL SPONSORIZARII SA FIE

INSCRIS IN REGISTRUL entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
Regimul sponsorizarilor in cazul platitorilor de impozit pe profit
Ce reprezinta sponsorizarea?
Conform Legii sponsorizarii nr 32/1994, cu toate modificările şi completările ulterioare,
sponsorizarea este actul juridic prin care 2 persoane convin cu privire la transferul dreptului
de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru sustinerea unor
activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre una dintre parti, denumita beneficiarul
sponsorizarii. Contractul de sponsorizare se incheie in forma scrisa, cu specificarea obiectului,
valorii si duratei sponsorizarii, precum si a drepturilor si obligatiilor partilor. NU este
obligatoriu incheierea acestuia in forma autentica.
Sponsor poate fi orice persoana fizica sau juridica din Romania sau din strainatate care
efectueaza o sponsorizare, in conditiile legii, sub condiţia ca banii sau bunurile acordate să nu
provină din surse bugetare.
Beneficiar al sponsorizarii poate (pot) fi:
a) orice persoana juridica fara scop lucrativ, care desfasoara sau urmeaza sa desfasoare
o activitate in domeniile: cultural, artistic, educativ, de invatamant, stiintific-cercetare
fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protectiei drepturilor
omului, medico-sanitar, de asistenta si servicii sociale, de protectia mediului, social si
comunitar, de reprezentare a asociatiilor profesionale, precum si de intretinere,
restaurare, conservare si punere in valoare a monumentelor istorice;
24
b) institutiile si autoritatile publice, inclusiv organele de specialitate ale administratiei

publice, pentru activitatile prevazute la lit. a);
c) emisiuni sau programe ale organismelor de televiziune sau radiodifuziune, precum si
carti ori publicatii din domeniile definite la lit. a) de mai sus;
d) orice persoana fizica cu domiciliul in Romania, a carei activitate intr-unul dintre
domeniile prevazute la lit. a) este recunoscuta de catre o persoana juridica fara scop
lucrativ sau de catre o institutie publica, ce activeaza constant in domeniul pentru care
se solicita sponsorizarea.
Sponsorul sau beneficiarul au dreptul sa aduca la cunostinta publicului sponsorizarea

prin promovarea numelui, a marcii sau a imaginii sponsorului, insa intr-un mod care sa nu
lezeze, direct sau indirect, activitatea sponsorizata, bunele moravuri sau ordinea si linistea
publica.
Sponsorizare vs donatie
Atentie! Sponsorizarea NU trebuie confundata cu donatia. Donaţia este un contract prin

care o persoană, numită donator, transmite în mod gratuit şi, de regulă, irevocabil, dreptul de
proprietate asupra unui bun mobil sau imobil către o altă persoană, numită donatar, care îl
acceptă.
Donaţia este un contract cu titlu gratuit pentru că una dintre părţi urmăreşte să procure
celeilalte părţi un beneficiu, fără a obţine în schimb vreun avantaj. De asemenea, donaţia este
şi irevocabilă în baza principiului reglementat de Art. 985 din noul Cod Civil. O excepţie de la
acest principiu este donaţia încheiată între soţi care poate fi revocată, însă numai în timpul
căsătoriei.
Potrivit art. 1011 din noul Cod Civil, donaţia se încheie prin înscris autentic, sub
sancţiunea nulităţii absolute. Prin urmare, pentru a fi valabil, atât actul de donaţie a unui bun
imobil (casă, apartament, teren etc.), cât şi a unui bun mobil (automobil, bani etc.) trebuie
încheiat la notarul public, în formă autentică.
Astfel, daca o persoana juridica efectueaza o donatie, cheltuiala aferenta este

nedeductibila la calculul impozitului pe profit.
Ce reprezinta mecenatul?
Mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoana fizica sau juridica, numita
mecena, transfera, fara obligatie de contrapartida directa sau indirecta, dreptul sau de
proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare catre o persoana fizica, ca
activitate filantropica cu caracter umanitar, pentru desfasurarea unor activitati in
domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau stiintific.
Actul de mecenat se incheie in forma autentica, iar in continutul lui trebuie specificat
obiectul, durata si valoarea acestuia.
25
Spre deosebire de contractul de sponsorizare, care prevede drepturi şi obligaţii de

ambele părţi, actul de mecenat nu conţine nicio condiţie sau obligaţie pentru beneficiar.
Beneficiar al mecenatului poate fi orice persoana fizica cu domiciliul in Romania care
necesita un sprijin in domeniile prezentate mai sus, fara obligativitatea de a fi recunoscuta de
catre o persoana juridica fara scop lucrativ sau de catre o institutie publica.
Prevederi comune sponsorizarii/mecenatului
In cazul sponsorizarii sau mecenatului, constand in bunuri materiale, acestea vor fi

evaluate, prin actul juridic incheiat, la valoarea lor reala din momentul predarii catre
beneficiar.
In cadrul activitatilor de sponsorizare sau de mecenat se interzice ca sponsorul,
mecena sau beneficiarul sa efectueze reclama sau publicitate comerciala, anterioara,
concomitenta sau ulterioara in favoarea acestora sau a altor persoane.
Facilitatile prevazute in prezenta lege nu se acorda in cazul:

 sponsorizarii reciproce intre persoane fizice sau juridice;
 sponsorizarii efectuate de catre rude ori afini pana la gradul al patrulea inclusiv;
 sponsorizarii unei persoane juridice fara scop lucrativ de catre o alta persoana
juridica care conduce sau controleaza direct persoana juridica sponsorizata.
Aceste restrictii de mai sus se aplica si persoanelor fizice sau juridice care efectueaza
acte de mecenat.
Se acorda facilitati fiscale si in cazul sponsorizarii bibliotecilor?
Da. Bibliotecile pot fi finantate si de alte persoane juridice de drept public sau privat,
precum si de persoane fizice, prin donatii, sponsorizari sau alte surse legale de venituri.
Pentru sprijinirea materiala a unor activitati si proiecte de dezvoltare a bibliotecilor, de
participare a specialistilor din biblioteci la programe culturale si de formare continua a
personalului de specialitate, bibliotecile cu personalitate juridica se pot asocia între ele sau cu
alte institutii culturale si pot crea fundatii, asociatii sau consortii.
Colectiile bibliotecilor se constituie si se dezvolta prin transfer, schimb interbibliotecar
national si international, donatii, legate si sponsorizari, precum si prin achizitionarea unor
servicii culturale de biblioteca, respectiv achizitionarea de documente specifice, publicatii,
carti vechi si din productia editoriala curenta, indiferent de valoarea lor si de suportul pe care
au fost înregistrate sau fixate, cu respectarea principiilor utilizarii eficiente a fondurilor
publice, a transparentei si a tratamentului egal, în conditiile legii.
Bibliotecile de drept public pot organiza filiale în comunitatile românesti de peste
hotare, cu aprobarea si sub supravegherea autoritatii finantatoare. Colectiile de documente
specifice, precum si dotarile materiale destinate organizarii si dezvoltarii acestor filiale pot
reprezenta, dupa caz, transferuri din patrimoniul propriu sau achizitii anume realizate din
surse bugetare, cu aprobarea autoritatilor finantatoare, precum si sponsorizari si donatii de la
persoane fizice si juridice.
26
Retineti! Cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul

construcţiei de localuri, al dotărilor, achiziţiilor de echipamente IT şi de documente specifice,
finanţării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, a
burselor de specializare, a participării la congrese internaţionale beneficiaza de acelasi
tratament fiscal ca orice alte cheltuieli de sponsorizare efectuate potrivit legii.
Se acorda facilitati fiscale si in cazul acordarii de burse private?
Da. Bursa privată reprezintă sprijinul pentru studii acordat, în baza unui contract, de
către o persoană juridică de drept privat sau de către o persoană fizică unui beneficiar (elev,
student, doctorand sau o persoana care urmează un program de pregătire postuniversitară
într-o instituţie de învăţământ superior acreditată, din ţară sau din străinătate).
La semnarea contractului, cel care acordă bursa sau altă persoană juridică ori fizică
desemnată de acesta stabileste nivelul lunar al bursei private. Cuantumul bursei poate fi
modificat ulterior, prin act adiţional.
Bursa privată poate fi acordată pe întreaga durată a studiilor sau pe o perioadă mai
scurtă de timp, stabilită prin contract. Ea poate fi suspendata pe perioadele în care
beneficiarul nu îndeplineşte clauzele stabilite prin contract.
MODEL Contract de bursă

CONTRACT Nr. ......../.........
I. Părţile contractului
ART. 1 Prezentul contract se încheie între:
1. Persoana fizică sau persoana juridică de drept privat, cu atributele lor de identificare:
2. Domnul/Doamna/Domnişoara ........................., elev(ă)/student(ă)/masterand(ă)/
doctorand(ă) în anul .........., în anul universitar/şcolar .................... la ...................., învăţământ
de zi/seral/i.d.d.,născut/născută în anul .........., luna ....................., ziua .........., în localitatea
................................., fiul/fiica lui ....................... şi al/a ......................., cetăţean român, cu domiciliul în
România, str. .............................. nr. ...., bl. ...., sc. ....., ap. ....., judeţul/sectorul ............................, cod
poştal ..............., telefon ................., C.N.P.
|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, posesor/posesoare al/a B.I./C.I. seria .......... nr.
...................., eliberat/eliberată de ............................. la data de ............... .
II. Obiectul contractului

ART. 2 Obiectul prezentului contract îl constituie acordarea unei burse private în condiţiile
Legii nr. 376/2004 şi ale instrucţiunilor de aplicare a acesteia.
III. Termenul contractului

ART. 3 Prezentul contract se încheie pentru un termen de .........., începând cu data
prezentului contract.
27
IV. Obligaţiile părţilor

ART. 4 Persoana fizică sau persoana juridică de drept privat se obligă să asigure finanţarea
bursei în cuantum de ............. lunar, pe o perioadă de .......... luni, începând cu luna ....................
anul .......... .
ART. 5 Beneficiarul se obligă să îndeplinească următoarele obligaţii:

a) cu privire la studii: .................... (se stabilesc de comun acord între părţile contractului);
b) să profeseze, prin angajare, pentru o perioadă de .........., în specialitatea pentru care s-
a pregătit, pe un post corespunzător studiilor absolvite, la persoana fizică sau la
persoana juridică de drept privat care acordă bursa privată;
c) să restituie în termen de 3 luni de la notificare, în baza prezentului contract şi a
angajamentului asumat, sumele primite cu titlu de bursă, indexate cu indicele de
inflaţie, pentru neexecutare totală sau parţială a obligaţiilor;
d) să prezinte prezentul contract spre avizare unităţii sau instituţiei de învăţământ la
care studiază.
Prezentul contract se încheie în 4 exemplare, unul pentru persoana fizică sau persoana
juridică de drept privat care acordă bursa, unul pentru beneficiarul bursei, unul pentru
instituţia sau unitatea de învăţământ unde acesta din urmă studiază şi unul pentru organul
fiscal care efectuează deducerea fiscală.
In cazul nerespectarii obligaţiilor asumate prin contract, beneficiarul bursei se obligă să

restituie sumele primite cu titlu de bursă, indexate cu indicele de inflaţie, prin angajament de
plată. In acest caz, persoana fizică care a acordat bursa are obligaţia de a înştiinţa organul fiscal
competent în vederea returnării sumelor respective cu care s-a redus impozitul datorat, iar
persoana juridică va recalcula impozitul pe profit datorat pentru anul fiscal respectiv. Totusi,
in practica, astfel de situatii se intalnesc foarte rar.
MODEL Angajament de plata

ANGAJAMENT
Anexă la Contractul nr. ........./........
Subsemnatul ..............................., născut în anul .........., luna ...................., ziua ........., în localitatea
........................, fiul/fiica lui ........................... şi al/a ...................., cetăţean român cu domiciliul stabil
în România, localitatea ........................, str. .................... nr. ...., bl. ...., sc. ..., ap.
...., judeţul/sectorul ........................, cod poştal ......., telefon ...................., posesor al B.I./C.I. seria
...... nr. .........., eliberat de Poliţia ................................. la data de .................... .
În temeiul art. 5 lit. c) din Contractul nr. .............../.............., mă angajez să restitui sumele
primite cu titlu de bursă în baza art. 2 din contractul menţionat, indexate cu indicele de
inflaţie, în termen de 3 luni de la data la care am primit notificarea persoanei juridice de
drept privat sau a persoanei fizice care a acordat bursa.
Data Beneficiarul bursei,

.............. ..........................
28
Contractul prin care se acordă bursa privată trebuie sa cuprinda clauze privind modul
în care beneficiarul îşi va îndeplini obligaţiile de studiu, precum si condiţiile în care se oferă
bursa.
De asemenea, contractul poate conţine clauze prin care să se stabilească obligaţia
beneficiarului de a lucra după finalizarea studiilor, prin angajare pe o anumită perioadă,
pentru persoana juridică sau fizică ce acordă bursa privată, dar numai pe un post
corespunzător studiilor absolvite.
Atentie! Beneficiarul bursei private are obligaţia să prezinte contractul, în vederea

avizării, la instituţia/unitatea de învăţământ în care studiază. Aceasta va specifica nivelul şi
forma de învăţământ urmate de beneficiar, precizând durata normală a studiilor, precum şi
anul de studiu în care se află beneficiarul bursei. Instituţia sau unitatea de învăţământ are
obligaţia de a prezenta, semestrial sau trimestrial, informaţii privind situaţia şcolară a
beneficiarului bursei, la cererea persoanei fizice sau a persoanei juridice care acordă bursa.
Trebuie sa retineti si faptul ca pentru a beneficia de facilitatea fiscala existenta, bursa
privată nu poate fi acordată rudelor sau afinilor până la gradul al IV-lea inclusiv.
De retinut!
- in cazul actului de mecenat, se transfera bunuri sau bani unei persoane fizice, iar in cazul
sponsorizarii, se pot transfera bunuri sau bani unei persoane fizice sau juridice fara scop
lucrativ;
- sponsorizarea poate fi acordată pentru orice activitaţi legale cu scop nepatrimonial, iar
mecenatul s-a impus doar în legătură cu sprijinirea unor domenii precise (cultural,
artistic, medico-sanitar, ştiinţific - cercetare fundamentală şi aplicată);
- spre deosebire de contractul de sponsorizare care este un act încheiat prin voinţa
părţilor (“sub semnătura privată”, nefiind deci necesară autentificarea), actul de
mecenat trebuie încheiat în faţa notarului;
- cadrul legal fiscal prevede facilitati in cazul sponsorizarilor si actelor de mecenat, NU si
in cazul donatiei.
Tratamentul fiscal pentru sponsor
Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private sunt

nedeductibile. Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit
prevederilor legii privind sponsorizarea şi ale legii bibliotecilor, precum şi cei cei care acordă
burse private scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată
mai jos:
- 7,50/00 din cifra de afaceri (in loc de 50/00) – Legea 156/2019, publicata in MOf nr 625
din 26 iulie 2019;
- 20% din impozitul pe profit datorat.
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit se reportează în următorii 7 ani
consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în
aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
29
ATENTIE!:
Legea 30/2019 pentru aprobarea OUG 25/2018 privind modificarea și completarea
unor acte normative, publicata in MOf nr 44 din 17 ianuarie 2019 prevede ca, incepand cu 1
aprilie 2019, in cazul sponsorizărilor efectuate către entități persoane juridice fără scop
lucrativ, inclusiv unități de cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit
datorat, în limitele de mai sus, doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data
încheierii contractului, în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă
deduceri fiscale.
Calculul se face la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, cumulat de la

inceputul anului.
De regula, sponsorizarile se acorda spre finalul anului, moment in care societatile au o
imagine de ansamblu cu privire la nivelul cifrei de afaceri si al impozitului pe profit, criterii in
functie de care se poate stabili nivelul sumei acordate ca sponsorizare.
Contribuabilii, plătitori de impozit pe profit care efectuează sponsorizări şi/sau acte de

mecenat sau acordă burse private au obligaţia de a depune Declaraţia informativă 107 până la
termenul de depunere a Declarației anuale de impozit pe profit 101, respectiv:
a) până la data de 25 martie inclusiv a anului următor, respectiv până la data de 25
februarie inclusiv a anului următor în cazul contribuabililor prevăzuți la art.41 alin.(5)
lit.a) şi b) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare;
b) până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat,
cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la art.41 alin.(5) lit.a) şi b) care depun declaraţia
până la data de 25 a celei de-a doua luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat,
în cazul contribuabililor care intră sub incidenţa prevederilor art.16 alin.(5) din Legea
nr.227/2015;
c) până la data depunerii situaţiilor financiare, în cazul persoanelor juridice care, în cursul
anului fiscal, se dizolvă cu lichidare;
d) până la închiderea perioadei impozabile, în cazul persoanelor juridice care, în cursul
anului fiscal, se dizolvă fără lichidare.
Exemplu:
Entitatea Alfa, plătitoare de impozit pe profit, a înregistrat următoarele venituri si
cheltuieli la 31 decembrie:
 Venituri din vanzarea produselor finite = 100.000 lei;
 Venituri din prestari servicii = 40.000 lei;
 Venituri din dobanzi = 5.000 lei
 Cheltuieli cu materii prime = 40.000 lei;
 Cheltuieli cu salariile = 10.000 lei;
 Cheltuieli cu servicii primite de la terti = 15.000 lei;
 Cheltuieli cu sponsorizarea platite = 4.000 lei;
 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 12.000 lei.
30
Care este impozitul pe profit datorat la 31 decembrie?
Total cifra de afaceri = 100.000 lei + 40.000 lei = 140.000 lei

Total venituri = 140.000 lei + 5.000 lei = 145.000 lei
Total cheltuieli = 81.000 lei
Profit contabil brut = 145.000 lei – 81.000 lei + 12.000 lei = 76.000 lei
Cheltuielile cu sponsorizarea sunt nedeductibile fiscal.

Rezultat fiscal = 76.000 lei + 4.000 lei (sponsorizare) = 80.000 lei
Impozit pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea = 80.000 lei x 16%
= 12.800 lei
7,50/00 din cifra de afaceri = 1.050 lei (140.000 lei x 7,50/00)
20% din impozitul pe profit = 2.560 lei (12.800 lei x 20%)
Suma de scazut din impozitul pe profit este 1.050 lei (Min(1.050 lei; 2.560 lei))
Impozit pe profit datorat = 12.800 lei – 1.050 lei = 11.750 lei
Suma de 2.950 lei (4.000 lei – 1.050 lei), reprezentand cheltuieli cu sponsorizarea care
nu s-au scazut din impozitul pe profit, se va recupera in urmatorii 7 ani consecutivi, la fiecare
termen de plata a impozitului pe profit.
Dpdv TVA
Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau mecenat NU sunt
considerate livrări de bunuri dacă valoarea totală în cursul unui an calendaristic se încadrează
în limita a 3‰ din cifra de afaceri constituită din operaţiuni taxabile, scutite cu sau fără drept
de deducere, precum şi din operaţiuni pentru care locul livrării/prestării este considerat a fi
în străinătate, potrivit prevederilor art. 275 şi 278 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal.
Încadrarea în plafon se determină pe baza datelor raportate prin deconturile de TVA
depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste plafoane
sponsorizările şi acţiunile de mecenat, acordate în numerar, şi nici bunurile pentru care taxa
nu a fost dedusă.
Depăşirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plată, respectiv se colectează taxa.
Taxa colectată aferentă depăşirii se include în decontul întocmit pentru ultima perioadă
fiscală a anului respectiv.
Exemplu:
In data de 13 octombrie 2018, societatea Alfa, plătitoare de impozit pe profit si
inregistrata in scopuri de TVA, care are ca obiect de activitate producerea si
comercializarea preparatelor din carne a încheiat un contract de sponsorizare, în calitate
de sponsor.
Aceasta acorda mezeluri in valoare de 3.000 lei unei asociatii care promoveaza
interesele copiilor din casele de copii.
La calculul profitului impozabil pentru anul 2018, se cunosc următoarele informaţii
preluate din contabilitatea entitatii Alfa:
31
Elemente Suma
Venituri din vânzarea produselor finite 400.000 lei
Venituri din chirii 50.000 lei
Venituri din cedarea imobilizarilor 100.000 lei
TOTAL VENITURI 550.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime 220.000 lei
Cheltuieli cu materialele consumabile 30.000 lei
Cheltuieli cu personalul 70.000 lei
Cheltuieli cu servicii de la terti 50.000 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit 10.000 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea 3.000 lei
TOTAL CHELTUIELI 383.000 lei
Avansuri incasate de la clienti 100.000 lei
Societatea Alfa a obtinut venituri totale de 550.000 lei, cifra de afaceri „contabila”
fiind de 450.000 lei.
Cheltuielile cu sponsorizarea se inregistreaza astfel in contabilitate:
3.000 lei 6584 = 345 3.000 lei

Cheltuieli cu sumele sau Produse finite
bunurile acordate ca
sponsorizări
Impozitul pe profit pentru anul 2018 se determină astfel:

Algoritmul de calcul Suma
Venituri impozabile 550.000 lei
Cheltuieli deductibile 370.000 lei
- Cheltuieli cu materiile prime
- Cheltuieli cu materialele consumabile
- Cheltuieli cu personalul
- Cheltuieli cu servicii de la terti
Profit impozabil (550.000 lei – 370.000 lei) 180.000 lei
Impozit pe profit înainte de deducerea cheltuielii cu sponsorizarea
(180.000 lei x 16%) 28.800 lei
50/00 din cifra de afaceri (450.000 lei x 50/00); 2.250 lei
20% din impozitul pe profit (28.800 lei x 20%) 5.760 lei
Suma care se deduce din impozitul pe profit pentru 2.250 lei
sponsorizare
Impozitul pe profit datorat pentru anul 2018 (28.800 lei – 2.250 lei) 26.550 lei
Impozit pe profit declarat in trimestrele precedente 10.000 lei
Diferenta de impozit pe profit datorat 16.550 lei
32
Societatea Alfa va depune Declaratia 101 pana in data de 25 martie 2019, termen
pana la care ar trebui sa achite si diferenta de impozit pe profit de 16.550 lei.
Atentie! Societatea Alfa a inregistrat cheltuieli cu sponsorizarea de 3.000 lei. Suma
de 750 lei (3.000 lei – 2.250 lei) care nu s-a scăzut din impozitul pe profit se reportează în
următorii 7 ani consecutivi, iar recuperarea ei se va efectua la fiecare termen de plată a
impozitului pe profit (trimestrial).
Actiunea de sponsorizare a constat in acordarea de bunuri cu titlu gratuit. Din punct
de vedere al TVA, cifra de afaceri de care trebuie sa tinem cont este constituită din
operaţiuni taxabile, scutite cu sau fără drept de deducere.
Astfel, cifra de afaceri pentru calculul TVA este de 650.000 lei, avansurile incasate
intrand si ele in baza de impozitare a TVA, chiar daca in contabilitate se evidentiaza in
contul 419 „Clienti creditori”, precum si veniturile din vanzarea de imobilizari.
Din punct de vedere al TVA, situatia este urmatoarea:

Algoritmul de calcul Suma
Cifra de afaceri pentru TVA 650.000 lei
Plafon de 3‰ din cifra de afaceri 1.950 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea 3.000 lei
Depasire plafon (3.000 lei – 1.950 lei) 1.050 lei
TVA colectata (1.050 lei x 19%) 199,5 lei
Inregistrarea contabila efectuata la 31 decembrie 2018 este:
199,5 lei 635 = 4427 199,5 lei

Cheltuieli cu alte TVA colectata
impozite si taxe
Cheltuiala este nedeductibila fiscal, avand acelasi regim ca si cheltuiala cu

sponsorizarea in sine.
Daca societatea ar fi acordat sponsorizare in bani, atunci nu ar fi trebuit sa colecteze
TVA.
Tratamentul fiscal pentru beneficiarul sponsorizarii
Pentru organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale,

donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare sunt scutite de la plata impozitului
pe profit.
Asa cum am prezentat, sponsorizarea este utila pentru ambele parti implicate, semnarea
unui contract in acest sens fiind obligatorie. Pentru sponsor sau mecena, înţelegerea scrisă este
utilă deoarece în baza ei isi poate reduce impozitul pe profit/venit datorat.
Pentru beneficiar, contractul de sponsorizare sau actul de mecenat este o dovadă scrisă
care poate fi folosită pentru interesul propriu sau în faţa organului fiscal. Cu acest act se face
dovada că venitul sau bunul în cauză provine din sponsorizare sau mecenat şi astfel nu este
supus impozitării.
33
De retinut:
- pentru stabilirea deductibilitatii cheltuielilor cu sponsorizarea la calculul impozit pe
profit/venit, se utilizeaza o baza de calcul, iar din punct de vedere al TVA, cadrul legal
prevede o alta baza de calcul si doar daca sponsorizarea consta in acordarea de bunuri
la care entitatea si-a dedus TVA;
- pentru entitatile platitoare de impozit pe profit, cheltuielile cu sponsorizarea neutilizate
in anul in care au fost suportate, pot fi reportate in urmatorii 7 ani consecutivi;
Regimul diurnei si a cheltuielilor de cazare/transport pentru salariati

si terti
Indemnizatia de delegare
In MOf nr 797 din 18 septembrie 2018 a fost publicata HG 714/2018 privind drepturile
și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării
în altă localitate, precum și în cazul deplasării în interesul serviciului care a intrat in vigoare la
1 ianuarie 2019 si care a abrogat HG 1.860/2006.
Persoana delegată într-o localitate situată la o distanță cuprinsă între 5 și 50 km de
localitatea în care își are locul permanent de muncă beneficiază de o indemnizație de delegare,
în cuantum de 20 lei/zi, indiferent de funcția pe care o îndeplinește și de autoritatea sau
instituția publică în care își desfășoară activitatea.
Persoana delegată într-o localitate situată la o distanță mai mare de 50 km de localitatea
în care își are locul permanent de muncă și care NU se poate înapoia la sfârșitul zilei de lucru
beneficiază de o alocație zilnică de delegare compusă din:
- o indemnizație de delegare, în cuantum de 20 lei/zi, indiferent de funcția pe care o
îndeplinește și de autoritatea sau instituția publică în care își desfășoară activitatea;
- o alocație de cazare, în cuantum 230 lei/zi, în limita căreia trebuie să își acopere
cheltuielile de cazare.
Indemnizația de delegare sau alocația zilnică de delegare se acordă fără prezentarea de

documente justificative.
Astfel, in cazul entitatilor din mediul de afaceri privat, nivelul diurnei

neimpozabile a devenit 50 lei/zi, cu incepere de la 1 ianuarie 2019.
ATENTIE!!!
Entitatile din mediul privat NU aplica prevederile referitoare la alocatia de cazare,
in cazul lor fiind necesare documente justificative si in acelasi timp neexistand un
plafon maxim de 230 lei/zi
34
Codul fiscal:
Art 76, alin 2. Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică și
următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor:
k) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate
pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați, potrivit legii,
pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în străinătate, în
interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:
- în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin HG pentru personalul
autorităților și instituțiilor publice (20 lei x 2,5 = 50 lei/zi);
- străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin HG pentru personalul
român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar (variaza
de la tara la tara).
Pentru delegarea cu o durată de o singură zi, precum și pentru ultima zi, în cazul delegării
dispuse pentru o perioadă mai lungă de o zi, NU se acordă alocație zilnică de cazare, iar
indemnizația de delegare se acordă numai dacă durata delegării este de cel puțin 12 ore.
Numărul zilelor calendaristice în care persoana se află în delegare se calculează de la data
și ora plecării până la data și ora înapoierii mijlocului de transport din și în localitatea unde își
are locul permanent de muncă, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de delegare.
Cheltuieli de cazare si transport

Exemple de cheltuieli deductibile:
- cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei;
- cheltuielile pentru marketing, studiul pieței, promovarea pe piețele existente sau noi,
participarea la târguri și expoziții, editarea de materiale informative proprii;
- cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate şi pentru alte persoane
fizice în condiţiile în care cheltuielile respective sunt efectuate în legătură cu lucrări
executate sau servicii prestate de acestea în scopul desfăşurării activităţii economice a
contribuabilului;
Recuperarea pierderii fiscale
Atunci când calculăm impozitul pe profit, trebuie să ţinem cont şi de pierderea fiscală
înregistrată de societate, dacă există. Este important să cunoaştem perioada de când provine
şi regimul entităţii la acel moment (plătitoare de impozit pe profit sau microîntreprindere).
În continuare facem referire strict la pierderea fiscală şi nu la cea contabilă. Nu trebuie
confundate în practică pierderea contabilă din evidenţa societăţii (soldul debitor al contului
117) cu pierderea fiscală.
Pierderea anuală, stabilită prin Declaraţia de impozit pe profit 101, se recuperează din
profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi, în ordinea înregistrării
acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
35
Aşadar, atenţie în practică! În fiecare trimestru când calculaţi impozitul pe profit trebuie
să ţineţi cont de pierderea fiscală existentă, nu doar la sfârşitul anului când întocmiţi
Declaraţia 101 privind impozitul pe profit.
Exemplu:
Entitatea Alfa, plătitoare de impozit pe profit, obţine în primul trimestru din anul
2019 un rezultat fiscal de 16.500 lei. Pierderea fiscală aferentă anului 2018 a fost de 45.200
lei.
Care este impozitul pe profit datorat pentru trimestru I din 2019?
Deşi a obţinut un profit de 16.500 lei, entitatea Alfa va raporta în Declaraţia 100
aferentă primului trimestru un impozit pe profit de 0 lei.
La calculul impozitului pe profit, entitatea ia în considerare pierderea fiscală obţinută
în anul 2018. Având în vedere că pierderea fiscală existentă e mai mare decât profitul aferent
primului trimestru din 2019, rezultatul impozabil este 0 lei.
Exemplu:
Entitatea ALFA, plătitoare de impozit pe profit, a înregistrat următoarele pierderi
fiscale în Declaraţia 101:
 anul 2011 – 11.000 lei;
 anul 2012 – 12.000 lei;
 anul 2013 – 9.000 lei;
 anul 2014 – 15.000 lei;
 anul 2015 – 8.000 lei;
 anul 2016 – 5.000 lei;
 anul 2017 – 4.000 lei;
 anul 2018 – 2.000 lei.
În anul 2019, societatea obţine un profit impozabil, înainte de recuperarea pierderii

fiscale, în sumă de 80.000 lei, iar impozitul pe profit raportat în Declaraţiile 100 aferente
anului 2019 este de 2.500 lei.
Care este impozitul pe profit datorat pentru anul 2019 şi înregistrarea contabilă
aferentă?
La întocmirea Declaraţiei 101 aferentă anului 2019, entitatea ALFA poate să îşi
recupereze pierderea fiscală înregistrată începând cu anul fiscal 2012, deoarece trebuie
respectata perioada de recuperare de 7 ani.
Profit impozabil = 80.000 lei – (12.000 lei + 9.000 lei + 15.000 lei + 8.000 lei + 5.000 lei
+ 4.000 lei + 2.000 lei) = 80.000 lei – 55.000 lei = 25.000 lei
Impozit pe profit = 25.000 lei x 16% = 4.000 lei
Impozit pe profit de înregistrat la 31.12.2019 = 4.000 lei – 2.500 lei = 1.500 lei
36
691 = 4411 1.500 lei

Cheltuieli cu impozitul Impozitul pe
pe profit profit
În Declaraţia 101, vor fi prezentate următoarele informaţii:

 pierderea fiscală de recuperat din anii anteriori (55.000 lei), la rândul 39;
 impozitul pe profit declarat pentru anul de raportare prin Formularul 100 (2.500
lei), la rândul 48;
 diferenţa de impozit pe profit datorat (1.500 lei), la rândul 49.
Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi

care anterior au realizat pierdere fiscală au dreptul sa o recupereze de la data la care au revenit
la impozit pe profit. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între anul
înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 7 ani.
Exemplu:
În perioada 2010-2015, entitatea Alfa a fost plătitoare de impozit pe profit, interval în
care a înregistrat următoarele pierderi fiscale:
 anul 2010 – 103.000 lei;
 anul 2011 – 80.000 lei;
 anul 2012 – 100.000 lei;
 anul 2013 – 150.000 lei;
 anul 2014 – 200.000 lei;
 anul 2015 – 50.000 lei.
În anii 2016 şi 2017, entitatea Alfa a funcţionat ca microîntreprindere.
În primul trimestrul din anul 2018, aceasta a depăşit plafonul de 1.000.000 euro, ceea
ce înseamnă că începând cu 1 ianuarie 2018 a revenit la impozit pe profit. Vom presupune
că în primul trimestru din 2018, societatea a obţinut un profit impozabil de 600.000 lei.
Care este impozitul pe profit datorat în primul trimestru al anului 2018?
In mod normal, perioada de recuperare de 7 ani cuprinde anii: 2011, 2012, 2013,
2014, 2015, 2016 si 2017. In anii 2016 şi 2017 entitatea Alfa a fost microîntreprindere, ceea
ce inseamna ca practic, entitatea Alfa nu se mai poate utiliza de pierderile din acesti ani la
calculul impozitului pe profit aferent primului trimestru din anul 2018.
La 31 martie 2018:
Rezultat fiscal aferent primului trimestru = 600.000 lei
Pierdere fiscala de recuperat (2011 – 2015) = 80.000 + 100.000 + 150.000 + 200.000
+ 50.000 = 580.000 lei
Rezultat impozabil = 600.000 lei – 580.000 lei = 20.000 lei
Impozit pe profit = 20.000 lei x 16% = 3.200 lei
37
B. ACTIVITATI INDEPENDENTE
Recunoasterea stocurilor la cheltuieli la momentul vanzarii?
Venitul net anual din activităţi independente se determină în sistem real, pe baza datelor
din contabilitate, ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile efectuate în
scopul realizării de venituri.
Contabilitate de angajamente vs Contabilitate de trezorerie

Cei care obţin venituri din activităţi independente, in sistem real nu ţin cont, aşa cum
procedează persoanele juridice, de conceptul contabilităţii de angajamente.
De exemplu, dacă o persoană fizică autorizată (PFA) prestează servicii pentru un client,
atunci aceasta va recunoaşte venitul la data încasării creanţei şi nu la data emiterii facturii. În
mod similar, dacă ar primi o factură de servicii, ar evidenţia cheltuiala la data plăţii datoriei
şi nu la data facturii.
Bineinteles ca din punct de vedere al TVA, ambele categorii de entitati aplica aceleasi
reguli cu privire la faptul generator si la exigibilitatea TVA.
Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor,

pentru a putea fi deduse, sunt:
a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate
prin documente;
b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar în cursul căruia au fost plătite;
c) să respecte regulile privind amortizarea, prevazute in cazul persoanelor juridice
platitoare de impozit pe profit;
d) să fie efectuate pentru salariaţi pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în
ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, reprezentând indemnizaţiile plătite
acestora, precum şi cheltuielile de transport şi cazare;
e) să fie efectuate pe perioada deplasării contribuabilului care își desfășoară activitatea
individual și/sau într-o formă de asociere, în țară și în străinătate, în scopul desfășurării
activității, reprezentând cheltuieli de cazare și transport;
f) să reprezinte CAS plătita la sistemele proprii de asigurări sociale (avocati, notari) și/sau
contribuții profesionale obligatorii plătite organizațiilor profesionale din care fac parte
contribuabilii;
În cazul activelor neamortizabile (de exemplu, terenuri), cheltuielile sunt deductibile la
momentul înstrăinării și reprezintă prețul de cumpărare sau valoarea stabilită prin expertiză
tehnică la data dobândirii, după caz.
Conform Normelor de aplicare, in categoria cheltuielilor deductibile se regasesc:

a) cheltuielile cu achiziționarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de
inventar și mărfuri;
b) cheltuielile cu lucrările executate și serviciile prestate de terți;
38
c) chiria aferentă spațiului în care se desfășoară activitatea, cea aferentă utilajelor și altor
instalații utilizate în desfășurarea activității, în baza unui contract de închiriere;
d) dobânzile aferente creditelor bancare;
e) cheltuielile cu comisioanele și cu alte servicii bancare;
f) cheltuielile cu primele de asigurare care privesc active corporale și/sau necorporale,
inclusiv pentru stocurile deținute, precum și primele de asigurare efectuate pentru
asigurarea de risc profesional;
g) cheltuielile poștale și taxele de telecomunicații;
h) cheltuielile cu energia și apa;
i) cheltuieli de natură salarială;
j) cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decât impozitul pe venit;
k) valoarea rămasă neamortizată a bunurilor și drepturilor amortizabile înstrăinate,
determinată prin deducerea din prețul de cumpărare a amortizării incluse pe costuri în
cursul exploatării și limitată la nivelul venitului realizat din înstrăinare;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria/rata de leasing în cazul
leasingului operațional, respectiv cheltuielile cu amortizarea și dobânzile în cazul
leasingului financiar;
m) cheltuielile pentru pregătirea profesională și perfecționarea contribuabilului și a
salariaților acestuia;
n) cheltuielile ocazionate de participarea la congrese și alte întruniri cu caracter
profesional;
o) cheltuielile de reclamă și publicitate;
p) plăți efectuate în avans care se referă la perioade fiscale următoare;
q) cheltuielile efectuate pentru întreținerea și funcționarea spațiilor folosite pentru
desfășurarea afacerilor chiar dacă documentele sunt emise pe numele proprietarului,
și nu pe numele contribuabilului;
r) alte cheltuieli efectuate în scopul realizării veniturilor.
Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, în
limita unei cote de 5% din baza de calcul din paragraful urmator;
b) cheltuielile de protocol, în limita a 2% din baza de calcul din paragraful urmator;
c) cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 5% la
fondul de salarii realizat anual;
d) pierderile privind bunurile perisabile;
e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
f) cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații, aferente autoturismelor folosite de
contribuabil sau membru asociat sunt deductibile limitat la cel mult un singur
autoturism aferent fiecărei persoane;
g) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub
formă de abonament, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă
activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului
în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
39
h) contribuțiile la fonduri de pensii facultative și cele reprezentând contribuții la schemele

de pensii facultative, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă
activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului
în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
i) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile
care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate în desfăşurarea
activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de
referinţă a BNR, pentru împrumuturile în lei, în vigoare la data restituirii împrumutului,
şi, respectiv, nivelul ratei de 4% pentru împrumuturile în valută;
j) cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 4.000 euro anual;
k) cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate organizaţiilor
profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut realizat.
Limita echivalentului în euro a cheltuielilor deductibile limitat se transformă în lei la

cursul mediu comunicat de BNR pentru anul în care s-a efectuat plata.
Investitii efectuate de catre chirias la un bun imobil
NU UITATI (Extras din HG 1 – Norme de aplicare Cod fiscal):

20. (1) În aplicarea art. 84 din Codul fiscal, în vederea determinării venitului brut, la
sumele reprezentând chiria sau arenda în bani și/sau la echivalentul în lei al veniturilor în
natură se adaugă, dacă este cazul, și valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispozițiilor legale
sau înțelegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător
legal, dar sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.
(2) Reprezintă venit brut și valoarea investițiilor la bunurile mobile și imobile ale
proprietarului, uzufructuarului sau ale altui deținător legal, care fac obiectul unor
contracte de cedare a folosinței bunurilor, inclusiv al contractelor de comodat, și care
sunt efectuate de cealaltă parte contractantă. În termen de 30 de zile de la finalizarea
investițiilor, partea care a efectuat investiția este obligată să comunice proprietarului,
uzufructuarului sau altui deținător legal valoarea investiției. Proprietarul,
uzufructuarul sau alt deținător legal are obligația să declare la organul fiscal competent
valoarea investiției, în declarația privind venitul realizat.
Modernizarea bunurilor imobile – situatii diverse
1. 50% din valoarea de piata a cladirii (Cladire noua vs veche)
Livrarea unei construcții noi înseamnă livrarea efectuată cel târziu până la 31 decembrie
a anului următor anului primei ocupări ori utilizări a construcției. Se consideră a fi data
primei ocupări, data semnării de către beneficiar a procesului-verbal de recepție definitivă
a construcției sau a unei părți din construcție.
40
O construcție nouă cuprinde și orice construcție transformată, dacă costul

transformării, exclusiv taxa, se ridică la minimum 50% din valoarea construcției, exclusiv
valoarea terenului, ulterior transformării, respectiv valoarea înregistrată în contabilitate în
cazul persoanelor impozabile care au obligativitatea de a conduce evidența contabilă sau
valoarea stabilită printr-un raport de expertiză/evaluare, în cazul altor persoane impozabile.
În cazul în care se înstrăinează doar o parte din construcție, iar valoarea acesteia și a
îmbunătățirilor aferente nu pot fi determinate pe baza datelor din contabilitate, acestea vor
fi determinate în baza unui raport de expertiză/evaluare.
2. 20% din valoarea cladirii (Modernizarea in sine e un bun de capital)
TVA deductibilă aferentă bunurilor de capital se ajustează pe o perioadă de 20 de ani,

pentru construcția sau achiziția unui bun imobil, precum și pentru transformarea sau
modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecărei transformări sau modernizări este de
cel puțin 20% din valoarea totală a bunului imobil după transformare sau modernizare.
3. 25% din valoarea cladirii (Se modifica baza de impozitare la DITL)
În cazul extinderii, îmbunătățirii, desființării parțiale sau al altor modificări aduse unei
clădiri existente, inclusiv schimbarea integrală sau parțială a folosinței, care determină
creșterea sau diminuarea valorii impozabile a clădirii cu mai mult de 25%, proprietarul are
obligația să depună o nouă declarație de impunere la organul fiscal local în a cărui rază
teritorială de competență se află clădirea, în 30 de zile de la data modificării respective, și
datorează impozitul pe clădiri determinat în noile condiții începând cu 1 ianuarie a anului
următor.
Incadrarea la dividende a cheltuielilor efectuate in scopul personal al

asociatilor
Pana la 31 decembrie 2015 (Legea 571/2003 – Vechiul Cod fiscal)
Conform art 7, se considera dividend din punct de vedere fiscal şi se supunea aceluiaşi
regim fiscal ca veniturile din dividende:
 suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile achiziţionate de la un
participant la persoana juridică peste preţul pieţei pentru astfel de bunuri şi/sau
servicii, dacă suma respectivă nu a făcut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe
venit sau pe profit;
 suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate în favoarea
unui participant la persoana juridică, dacă plata este făcută de către persoana juridică
în folosul personal al acestuia.
41
Dupa 1 ianuarie 2016 (Legea 227/2015 – Noul Cod fiscal)
Conform art 114 din Codul fiscal, in categoria veniturilor din alte surse se includ, însă
nu sunt limitate, următoarele venituri:
- bunurile și/sau serviciile primite de un participant la persoana juridică,
acordate/furnizate de către persoana juridică în folosul personal al acestuia;
- suma plătită unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al acestuia,
pentru bunurile sau serviciile achiziționate de la acesta, peste prețul pieței pentru
astfel de bunuri sau servicii;
- dobânda penalizatoare plătită în condiţiile nerespectării termenului de plată a
dividendelor distribuite participanţilor, conform Legii 31/1990;
C. MICROINTREPRINDERI
Trecerea de la micro la impozit pe profit si invers

O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ
următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro
(4.663.900 lei, pentru 2019);
b) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile
locale;
c) nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele
judecătoreşti (condiţie introdusă prin Legea 168/2013).
Dupa 1 aprilie 2018

Microîntreprinderile care au subscris un capital social de cel puțin 45.000 lei și au cel
puțin 2 salariați pot opta, o singură dată, să treaca la impozit pe profit începând cu trimestrul
în care aceste condiții sunt îndeplinite cumulativ, opțiunea fiind definitivă.
În cazul în care aceste condiții nu sunt respectate, entitatea redevine
microintreprindere începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social este redus
sub nivelul de 45.000 lei și/sau numărul salariaților scade sub 2, dacă sunt îndeplinite criteriile
din definitia microintreprinderii. Ulterior, entitatea NU mai poate opta sa treaca la impozit pe
profit, chiar daca va indeplini din nou cele 2 conditii cumulativ.
Daca în perioada în care entitatea este platitoare de impozit pe profit numărul de
salariați scade sub 2, condiția trebuie reîndeplinită în 60 de zile, termen care se prelungește
și în anul fiscal următor.
Trecerea de la microîntreprindere la platitor de impozit pe profit, ca urmare a opțiunii,
se comunică organului fiscal prin depunerea Declaratiei 010 sau a Declaratiei 700. Calculul
și plata impozitului pe profit se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile
realizate începând cu trimestrul respectiv.
42
Baza impozabila nu este cifra de afaceri
Baza impozabilă in cazul microîntreprinderilor o constituie veniturile din toate sursele,

din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711);
b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie (contul 712);
c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale (conturile 721, 722 si
725);
d) veniturile din subvenţii de exploatare si de investitii (conturile 741 si 7584);
e) veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare (grupa
78), care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil (incepand cu
1 ianuarie 2016) sau au fost constituite în perioada în care entitatea era supusă
impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
f) veniturile din ajustări pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare constituite
de persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul bancar, în
domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, care au fost cheltuieli
nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care
persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor
(Legea 30/2019);
g) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de
întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
h) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru
pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.
i) veniturile din diferenţe de curs valutar (contul 765);
j) veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi datoriilor
în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial
(contul 768.analitic);
k) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (contul 709).
l) veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, titulari iniţiali
aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moştenitorii
legali ai acestora;
m) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;
n) veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de
evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
Normele de aplicare:
5. (1) Baza impozabilă este reprezentată de totalul veniturilor trimestriale care sunt
înregistrate în creditul conturilor din clasa a 7-a Conturi de venituri, potrivit
reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad categoriile de venituri menționate la art.
53 alin. (1) și se adaugă elementele menționate la art. 53 alin. (2) din Codul fiscal.
43
La baza impozabila se adaugă următoarele:

a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (contul 609) – incepand cu 1
ianuarie 2014;
b) în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul
contribuabililor care îşi încetează existenţa, diferenţa favorabilă dintre veniturile din
diferenţe de curs valutar/veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării
creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost
înregistrate iniţial şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare
aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului (765 + 768.analitic – 665 –
668.analitic) – incepand cu 1 ianuarie 2014;
c) rezervele (cu excepția celor reprezentând facilități fiscale), reduse sau anulate,
reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe care au fost
deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în care
microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă
reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei rezervei, distribuirii
acesteia către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului
sau oricărui alt motiv – incepand cu 1 ianuarie 2016;
d) rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care
microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru
majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă,
pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația în care
rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru
determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării – incepand cu 1 ianuarie 2016.
Si in anul 2018 ramane in vigoare facilitatea conform careia, atunci cand o

microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de achiziție a acestora se
deduce din baza impozabilă, în trimestrul în care acestea au fost puse în funcțiune.
Cota de impozitare - incepand cu 1 februarie 2017 (OUG 3/2017)

Conform OUG 3/2017 pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul
fiscal, publicata in MOf nr 16 din 6 ianuarie 2017, cotele de impozitare pe veniturile
microîntreprinderilor sunt:
- 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați;
- 3 % pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
HG 354/2018 – Modificare Norme aplicare Cod fiscal din 25 mai 2018

Pentru stabilirea numărului de salariați se iau în considerare și contractele individuale
de muncă/convențiile individuale de muncă, încheiate potrivit legilor speciale, precum și
contractele suspendate, potrivit legii.
44
Regimul sponsorizarilor in cazul microintreprinderilor
Conform Legii 30/2019 pentru aprobarea OUG 25/2018 privind modificarea și

completarea unor acte normative, publicata in MOf nr 44 din 17 ianuarie 2019,
microîntreprinderile care efectuează sponsorizări pentru susținerea entităților nonprofit și a
unităților de cult, care la data încheierii contractului sunt înscrise în Registrul
entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, scad sumele aferente
din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din
impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care au înregistrat
cheltuielile respective.
Practic, se elimina conditionarea ca beneficiarul sponsorizarii sa fie furnizor de
servicii sociale care sa aiba si cel putin un serviciu social licentiat.
In MOf nr 223 din 22 martie 2019 a fost publicat OPANAF 819/2019 pentru aprobarea
Procedurii privind organizarea Registrului entităților/unităților de cult pentru care se acordă
deduceri fiscale, precum și a modelului și conținutului unor formulare. Acest Registru se
organizează de ANAF, este public, se afișează pe site-ul ANAF si cuprinde următoarele
informații:
- denumirea entității/unității de cult;
- codul de identificare fiscală;
- adresa domiciliului fiscal;
- data înscrierii în registru;
- data radierii din registru;
- informații privind înscrierile și radierile în/din registru.
Înscrierea în Registru se realizează pe baza Formularului 163, dacă sunt îndeplinite
cumulativ, la data depunerii cererii, următoarele condiții:
a) desfășoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declarației pe
propria răspundere;
b) și-a îndeplinit toate obligațiile fiscale declarative prevăzute de lege;
c) nu are obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, mai vechi de 90 de zile;
d) a depus situațiile financiare anuale;
e) nu a fost declarată inactivă fiscal.
Împreună cu cererea, entitatea depune și certificatele de atestare fiscala eliberate de

organele fiscale locale, în a căror evidență aceasta este înregistrată ca plătitor de impozite și
taxe locale.
Până la data de 10 a lunii următoare încheierii fiecărui trimestru calendaristic,
organul fiscal verifică, în evidențele proprii, dacă entitățile înscrise în registru mai îndeplinesc
condițiile prevazute in Codul fiscal.
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat

se reportează în trimestrele următoare, pe o perioadă de 28 de trimestre consecutive
(echivalentul celor 7 ani fiscali, din randul platitorilor de impozit pe profit). Scăderea acestor
sume din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat, în următoarele 28 de
45
trimestre consecutive, se efectuează în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la

fiecare termen de plată a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări au obligația de a depune Declarația
informativă 107 aferentă anului în care au înregistrat cheltuielile respective, precum și
aferentă anului în care reporteaza aceste sume.
Declarația informativă 107 se depune până la următoarele termene:

a) până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor;
b) până la data depunerii Declaratiei 100 cu impozitul datorat pe veniturile
microîntreprinderilor, in cazul entitatilor care se dizolvă (cu sau fără lichidare, conform
art 56 din Codul fiscal);
c) până la data de 25 inclusiv a lunii următoare primului trimestru pentru care datorează
impozit pe profit, fie ca a depasit plafonul de 1.000.000 euro, fie ca a optat pentru
trecerea la impozit pe profit, indeplinind conditiile cerute de lege.
Microîntreprinderile care isi exercită opțiunea de a trece la impozit pe profit sau
depășesc limita veniturilor de 1.000.000 euro în primul trimestru al unui an fiscal, NU au
obligația depunerii Declarației informative 107 privind beneficiarii sponsorizărilor in
calitate de platitori de impozit pe venit. O vor face in calitate de platitori de impozit pe profit.
D. TAXA PE VALOARE ADAUGATA
TVA la incasare in cazul partilor afiliate

Trebuie să acordăm o atenţie sporită evidenţei TVA la nivelul fiecărei entităţi. De
exemplu, putem emite facturi persoanelor afiliate sau neafiliate, regulile fiind diferite în aceste
situaţii. De asemenea, facturile primite pot fi emise de furnizori care aplică sau care nu aplică
sistemul „TVA la încasare”, pot cuprinde operaţiuni pentru care se aplică aceste reguli sau
operaţiuni excluse din aria de aplicare a sistemului, pot fi încasate/plătite integral sau parţial,
ceea ce face ca exigibilitatea TVA să intervină la momente diferite.
Livrarile efectuate catre parti afiliate intra in sistemul TVA la incasare?
NU. IMPORTANT! Privind din punctul de vedere al furnizorilor, entităţile care fac parte
din sistemul “TVA la încasare” nu aplică aceste reguli pentru următoarele categorii de
operaţiuni:
- livrările de bunuri/prestările de servicii realizate către o persoană afiliată;
COD FISCAL – Art 282

(6) Persoanele impozabile care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare
aplică sistemul respectiv numai pentru operațiuni pentru care locul livrării sau locul
prestării se consideră a fi în România, dar nu aplică sistemul respectiv pentru următoarele
operațiuni care intră sub incidența regulilor generale privind exigibilitatea TVA:
46
a) livrările de bunuri/prestările de servicii pentru care beneficiarul este persoana

obligată la plata taxei (operatiunile supuse taxarii inverse);
b) livrările de bunuri/prestările de servicii care sunt scutite de TVA;
c) operațiunile supuse regimurilor speciale prevăzute la art. 311 - 313 ;
d) livrările de bunuri/prestările de servicii pentru care beneficiarul este o
persoană afiliată furnizorului/prestatorului.
Normele metodologice – Pct 26

(14) În sensul art. 282 alin. (6) lit. d) din Codul fiscal, se exclud de la aplicarea
sistemului TVA la încasare livrările de bunuri/prestările de servicii dacă, la momentul
emiterii facturii sau, după caz, la data termenului-limită prevăzut de lege pentru emiterea
facturii în situația în care factura nu a fost emisă în termenul prevăzut de lege,
beneficiarul este o persoană afiliată furnizorului/prestatorului.
Ce reprezinta partile afiliate?
Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de piaţă. La

stabilirea rezultatului fiscal al persoanelor afiliate se au în vedere reglementările privind
preţurile de transfer, prevăzute de Codul de procedură fiscală.
ATENŢIE! Aşa cum şi cifra de afaceri contabilă este diferită de cifra de afaceri în scopuri
de TVA, la fel şi definiţia persoanelor afiliate din punct de vedere contabil este diferită de cea
fiscală. În vederea aplicării corecte a prevederilor sistemului „TVA la încasare”, trebuie să
ţinem cont de definiţia fiscală a persoanelor afiliate de la art 7 din Codul fiscal şi nu de cea
contabilă.
Din punct de vedere fiscal, o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică
dacă:
- prima persoană juridică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile
persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau
al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică sau dacă deţine controlul asupra
persoanei juridice;
- a doua persoană juridică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile
al drepturilor de vot la prima persoană juridică; sau
- o persoană juridică terţă deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile
al drepturilor de vot atât la prima persoană juridică, cât şi la cea de-a doua.
O persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deţine, în mod
direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din
valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot deţinute la persoana
juridică sau dacă deţine controlul efectiv la persoana juridică.
Se consideră că o persoană controlează în mod efectiv o persoană juridică dacă se
stabileşte faptul că, atât din punct de vedere faptic cât şi legal, prin utilizarea informaţiilor
47
şi/sau a documentelor, administratorul/personalul de conducere, are capacitatea de decizie

asupra activităţii persoanei juridice vizate, prin încheierea de tranzacţii cu alte persoane
juridice care sunt sub controlul aceluiaşi administrator/ personal de conducere sau că
persoana de conducere din cadrul persoanei juridice este acţionar sau administrator în
cadrul persoanei juridice vizate.
Pentru justificarea controlului exercitat în mod efectiv sunt luate în considerare
contractele încheiate între persoanele vizate, drepturile atribuite prin: acte constitutive ale
persoanelor juridice, procuri, contracte de muncă sau de prestări de servicii.
O persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică, dacă acestea sunt soţ/soţie sau
rude până la gradul al III-lea inclusiv.
Conform Codului civil, rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenţei unei persoane
dintr-o altă persoană şi poate fi ascendentă sau descendentă. Rudenia este în linie colaterală
atunci când rezultă din faptul că mai multe persoane au un ascendent comun. Gradul de
rudenie se stabileşte astfel:
- în linie dreaptă, după numărul naşterilor astfel:
- copiii şi părinţii sunt rude de gradul întâi (sageti verzi);
- nepoţii şi bunicii sunt rude de gradul al doilea (sageti verzi);
- în linie colaterală, după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până la
ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă astfel:
- fraţii sunt rude de gradul al doilea (sageti albastre);
- unchiul sau mătuşa şi nepotul sunt rude de gradul al treilea (sageti rosii);
- verii primari sunt rude de gradul al patrulea (sageti rosii).
Bunici
2 2 3
Parinti Unchi/matusa
1
2 1 1 4
Frate/Sora NOI Var primar
Care sunt regulile pentru facturile emise catre partile afiliate?
În cazul în care emiteţi facturi către o persoană afiliată, indiferent dacă aplicaţi sau nu
sistemul „TVA la încasare”, trebuie să colectaţi TVA la data facturii, şi nu la data încasării ei.
Partea neplăcută este că dacă entitatea care primeşte factura aplică sistemul „TVA la încasare”,
atunci va deduce TVA aferentă doar în momentul plăţii facturii, chiar dacă furnizorul a colectat
TVA la data emiterii facturii.
La fel se întâmplă şi în cazul în care beneficiarul nu aplică sistemul „TVA la încasare”,
însă furnizorul aplică sistemul „TVA la încasare”.
48
Exemplu:
Entitatea ALFA deţine 60% din părţile sociale ale entităţii BETA. Ambele societăţi
aplică sistemul „TVA la încasare” şi au ca perioadă fiscală trimestrul. În data de 18 martie
2019, entitatea ALFA emite o factură de prestări servicii către entitatea BETA în sumă de
10.000 lei, plus TVA 19%.
În data de 4 mai 2019, entitatea BETA achită prin bancă furnizorului său datoria
respectivă.
Care este momentul în care TVA devine exigibilă pentru cele 2 societăţi?
Având în vedere că cele două entităţi sunt persoane afiliate, entitatea ALFA este
obligată să colecteze TVA la data emiterii facturii şi să evidenţieze suma în Decontul de
TVA 300 aferent primului trimestru al anului 2019.
Astfel, înregistrările contabile efectuate de ALFA sunt:
- înregistrarea facturii emise (18 martie 2019):
11.900 lei 4111 = 704 10.000 lei

„Clienţi” „Venituri din servicii
prestate”
4427 1.900 lei
- încasarea creanţei de la entitatea Barsin (4 mai 2019):
11.900 lei 5121 = 4111 11.900 lei

„Conturi la bănci în lei” „Clienţi”
Entitatea BETA va efectua următoarele înregistrări contabile:

- înregistrarea facturii aferente serviciilor primite (18 martie 2019):
10.000 lei 628 = 401 11.900 lei

„Alte cheltuieli cu „Furnizori”
serviciile executate de
terţi”
1.900 lei 4428
„TVA neexigibilă”
- plata datoriei către furnizorul ALFA (4 mai 2019):
11.900 lei 401 = 5121 11.900 lei

„Furnizori” „Conturi la bănci în lei”
49
- deducerea TVA aferentă facturii primite, la data plăţii (4 mai 2019):
1.900 lei 4426 = 4428 1.900 lei

„TVA deductibilă” „TVA neexigibilă”
După cum observaţi, beneficiarul îşi va deduce TVA la data plăţii facturii, respectiv
în 4 mai 2019 şi va include suma în Decontul de TVA 300 întocmit pentru cel de-al doilea
trimestru al anului 2019.
Dacă entităţile nu ar fi fost persoane afiliate, atunci:

- în Decontul de TVA 300 aferent celui de-al doilea trimestru al anului 2019,
entitatea ALFA ar fi raportat TVA colectată la nivelul sumei de 1.900 lei, având in
vedere faptul că în 4 mai 2019 a încasat creanţa de la client;
- în Decontul de TVA 300 aferent celui de-al doilea trimestru al anului 2019,
entitatea BETA ar fi raportat TVA deductibilă de 1.900 lei, ţinând cont că plata a
fost efectuată în această perioadă fiscală.
CONCLUZIE!
Presupunând că furnizorul şi beneficiarul sunt persoane afiliate, regulile sunt
următoarele:
Furnizorul Beneficiarul Exigibilitate TVA

Furnizorul colectează TVA
Furnizorul aplică sistemul Beneficiarul aplică sistemul la data facturii.
„TVA la încasare „TVA la încasare” Beneficiarul deduce TVA la
data plăţii facturii.
Furnizorul aplică sistemul Beneficiarul nu aplică la data facturii.
„TVA la încasare” sistemul „TVA la încasare” Beneficiarul deduce TVA la
Furnizorul nu aplică Beneficiarul aplică sistemul la data facturii.
sistemul „TVA la încasare” „TVA la încasare” Beneficiarul deduce TVA la
Furnizorul nu aplică Beneficiarul nu aplică la data facturii.
sistemul „TVA la încasare” sistemul „TVA la încasare” Beneficiarul deduce TVA la
data facturii.
In practica, este destul de dificil de aplicat aceste reguli. Poate exista o relatie de afiliere
indirecta intre partenerii comerciali care sa nu fie adusa la cunostinta departamentului
contabil, iar astfel tratamentul aplicat sa nu fie cel corect. De aceea, trebuie manifestata o
atentie sporita acestor tipuri de legaturi.
50
Exemplu:
Se cunosc urmatoarele informatii despre 3 frati: Stefan, Mihai si Razvan.
Stefan este asociat unic in societatea ALFA, iar Mihai si Razvan sunt asociati in
societatea BETA.
Desi niciuna din cele 2 societati nu detine parti sociale la cealalta, firmele sunt parti
afiliate in mod indirect, deoarece Stefan, Mihai si Razvan sunt parti afiliate, fiind frati
(rude de gradul II).
Plafonul de 100.000 euro se determina pe fractiuni din an

În anul în care vă înregistraţi „normal” în scopuri de TVA, trebuie să declaraţi cifra de
afaceri pe care preconizaţi să o obţineţi în perioada rămasă până la sfârşitul anului
calendaristic respectiv.
Conform art 322, alin (3) si (4) din Codul fiscal, dacă cifra de afaceri estimata recalculată
depăşeşte plafonul de 100.000 euro, în anul respectiv perioada fiscală va fi luna calendaristică.
Atunci când cifra de afaceri pe care o estimaţi NU depăşeşte plafonul de 100.000 euro,
recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârşitul anului calendaristic, în
anul respectiv veţi depune Deconturi de TVA trimestrial, cu excepţia situaţiei în care aţi
efectuat în cursul anului calendaristic respectiv una sau mai multe achiziţii intracomunitare
de bunuri înainte de înregistrarea „normală” în scopuri de TVA.
Exemplu:
Entitatea Alfa este înfiinţată în anul 2012 şi nu este înregistrată în scopuri de TVA. În
data de 5 iulie 2019, aceasta depune Declaraţia de menţiuni 010 prin care solicită
înregistrarea în scopuri de TVA prin opţiune, cifra de afaceri estimată a fi obţinută pana la
finalul anului fiind de 400.000 lei.
Care va fi perioada fiscala a societatii in anul 2019?
Deşi plafonul pentru ca perioada fiscală să fie luna este de 100.000 euro, trebuie să
ţinem cont de faptul că entitatea solicită înregistrarea în scopuri de TVA în luna iulie 2019
(jumătatea anului). Astfel, cifra de afaceri recalculată corespunzător numărului de luni
rămase până la sfârşitul anului este de 800.000 lei (mai mare decat plafonul de 100.000
euro), iar perioada fiscală în anul 2019 ar trebui să fie LUNA.
Asadar, ATENTIE la cifra de afaceri estimata si la perioada fiscala pentru care optati.
Conform art 322, alin (5) din Codul fiscal, dacă cifra de afaceri efectiv obţinută în anul
înregistrării, recalculată în baza activităţii corespunzătoare unui an calendaristic întreg,
depăşeşte plafonul de 100.000 euro, în anul următor perioada fiscală va fi LUNA. Dacă această
cifră de afaceri efectivă nu depăşeşte plafonul de 100.000 euro, veţi utiliza TRIMESTRUL ca
perioadă fiscală, cu excepţia situaţiei în care aţi efectuat în cursul anului calendaristic
precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri.
51
Exemplu:
Entitatea Alfa s-a inregistrat in scopuri de TVA incepand cu 17 august 2019 si are ca
perioada fiscala trimestrul.
La 31 decembrie 2019, „cifra de afaceri” obtinuta este de 350.000 lei, iar entitatea nu
a efectuat nicio achizitie intracomunitara de bunuri.
Care va fi perioada fiscala a societatii in anul 2020?
Deşi plafonul de 100.000 euro nu a fost depasit in mod direct, trebuie sa tineti cont
ca acesta se recalculeaza, deoarece entitatea nu este inregistrata in scopuri de TVA de la
inceputul anului. Luna august se ia in calcul atunci cand se stabileste numarul lunilor in
care entitatea este inregistrata in scopuri de TVA.
350.000
Cifra de afaceri recalculata = 12 = 840.000 lei
5
Cifra de afaceri recalculata depaseste cu mult plafonul de 100.000 euro, astfel incat,
incepand cu 1 ianuarie 2020, entitatea isi va modifica perioada fiscala in LUNA.
Asadar, ATENTIE in practica la cifra de afaceri estimata la inregistrarea in scopuri de

TVA si la cifra de afaceri efectiv realizata in primul an in care firma obtine codul de TVA.
In exemplul de mai sus, daca nu recalculati cifra de afaceri si ati fi lasat perioada fiscala
trimestrul, la o eventuala inspectie fiscala pe TVA, entitatea ar fi putut suporta dobanzi si
penalitati de intarziere. Daca societatea ar fi avut in mod regulat TVA de plata, aceasta l-ar fi
declarat si platit in mod eronat la 25 aprilie, 25 iulie, 25 octombrie etc., in loc sa depuna Decont
de TVA pe fiecare luna si sa achite sumele rezultate.
Modificarea perioadei fiscale

Aceste prevederi sunt aplicabile entităţilor care sunt înregistrate în scopuri de TVA,
indiferent dacă acestea sunt plătitoare de impozit pe profit, microîntreprinderi, persoane fizice
autorizate sau întreprinderi individuale.
Care este perioada fiscală?

Conform art 322 din Codul fiscal, perioada fiscală poate fi:
- luna calendaristică, atunci când cifra de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite
cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România, dar care dau drept de deducere
depăşeşete plafonul de 100.000 euro, calculat în funcţie de cursul de schimb BNR,
valabil pentru data de 31 decembrie a anului precedent;
- trimestrul calendaristic, atunci când “cifra de afaceri” definită mai sus NU depăşeşte
plafonul de 100.000 euro.
Dacă sunteţi înregistraţi în scopuri de TVA şi aveţi ca perioadă fiscală TRIMESTRUL, iar
cifra de afaceri obţinută în cursul unui an este mai mare de 100.000 euro, începând cu anul
următor celui în care plafonul a fost depăşit vă veţi modifica perioada fiscală în LUNĂ. In acest
sens, veti depune la organul fiscal, pana la 15 ianuarie a anului urmator celui in care ati
52
depasit plafonul, Declaratia de mentiuni 010 (persoana juridica) sau Formularul 020/070
(persoana fizica) sau Formularul 700 pe cale electronica (ambele categorii de persoane).
De asemenea, daca o persoana impozabila care nu a realizat achizitii intracomunitare
de bunuri are ca perioada fiscala luna iar la sfarsitul anului cifra de afaceri este inferioara
plafonului de 100.000 lei, incepand cu anul urmator va trece la perioada fiscala trimestriala,
respectand acelasi termen de depunere al Declaratiei 010/020/070/700.
ATENTIE!
Conform OPANAF 1888/2019 privind modificarea şi completarea OPANAF 631/2016
pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare de înregistrare/anulare a
înregistrării în scopuri de TVA, publicat in MOf nr 592 din 18 iulie 2019, Formularul 094 se
completează şi de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 316 din
Codul fiscal, aflate în situaţia prevăzută la art. 322 alin. (8) teza a II-a din Codul fiscal.
În această situaţie se află persoanele impozabile care revin la trimestrul calendaristic
drept perioadă fiscală, întrucât în anul precedent/anii precedenţi au utilizat luna ca perioadă
fiscală, dar nu au mai efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri şi nu au depăşit plafonul de
100.000 euro.
Nedepunerea Declaraţiei de menţiuni 010/020/070/700 reprezintă contravenţie şi se

sancţionează astfel:
- amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoanele fizice si contribuabilii mici, cu
posibilitatea de a plati jumatate din amenda in 48 de ore; şi
- amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru contribuabilii mijlocii si mari, cu
posibilitatea de a plati jumatate din amenda in 48 de ore.
Exemplu:
Entitatea Alfa are ca perioada fiscala TRIMESTRUL, iar în luna martie 2019 a depăşit
plafonul de 100.000 euro.
Cum va depune entitatea Alfa in continuare Declaratiile aferente TVA?
Până la sfârşitul anului 2019, entitatea va continua să depuna Deconturile de TVA

300 si Declaratia 394 trimestrial. Pana la 15 ianuarie 2020, entitatea Alfa va depune la
organul fiscal Declaratia de mentiuni 010/700, in care bifeaza ca perioada fiscala luna.
Incepand cu ianuarie 2020, perioada fiscala va fi luna.
Dacă în anul 2020 nu va depăşi plafonul de 100.000 euro, începând cu anul 2021 va
trece iar la perioada fiscală trimestrul.
Ca si in cazul plafonului de scutire de 300.000 lei, cifra de afaceri care serveşte drept
referinţă la calculul plafonului de 100.000 euro include şi facturile emise pentru avansuri
încasate sau neîncasate şi alte facturi emise înainte de data livrării/prestării.
Exemplu:
Entitatea Alfa este înregistrată în scopuri de TVA cu perioada fiscala trimestrul şi nu
a efectuat nicio achiziţie intracomunitară de bunuri. În anul 2019, aceasta a emis facturi de
53
prestări servicii inginerie în sumă de 350.000 lei, plus TVA 19% şi facturi de avans în sumă
de 150.000 lei, plus TVA 19%.
In anul 2020 perioada fiscala va fi tot trimestrul?
Deşi cifra de afaceri contabilă este de 350.000 lei, cifra de afaceri pentru stabilirea
plafonului de 100.000 euro cuprinde şi facturile de avans emise.
Astfel, în scopuri de TVA, cifra de afaceri obţinută este de 500.000 lei, ceea ce
înseamnă că începând cu 1 ianuarie 2020 entitatea Alfa îşi va modifica perioada fiscală din
trimestru în lună.
Modificarea perioadei fiscale – operatiuni intracomunitare

Dacă utilizaţi trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi efectuaţi o achiziţie
intracomunitară de bunuri taxabilă în România, perioada fiscală devine luna calendaristică
începând cu:
- prima lună a trimestrului, dacă exigibilitatea TVA aferente achiziţiei intracomunitare
de bunuri intervine în această primă lună a respectivului trimestru;
- a treia lună a trimestrului, dacă exigibilitatea TVA aferente achiziţiei intracomunitare
de bunuri intervine în a doua lună a respectivului trimestru;
- prima lună a trimestrului următor, dacă exigibilitatea TVA aferente achiziţiei
intracomunitare de bunuri intervine în a treia lună a unui trimestru.
ATENŢIE! Pentru al doilea caz de mai sus, primele două luni ale trimestrului respectiv
vor constitui o perioadă fiscală distinctă, pentru care aveţi obligaţia depunerii Decontului 300
de TVA. Este o situaţie mai specială, deoarece in practica suntem obişnuiţi cu depunerea unui
Decont de TVA fie lunar, fie trimestrial.
Cum declarăm la organul fiscal modificarea perioadei fiscale?
Sunteţi obligaţi să vă schimbaţi perioada fiscală şi să depuneţi la organul fiscal

Formularul 092 „Declaraţie de menţiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru
persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care utilizează trimestrul calendaristic
ca perioadă fiscală şi care efectuează o achiziţie intracomunitară taxabilă în România”, în
maximum 5 zile lucrătoare de la sfârşitul lunii în care a intervenit exigibilitatea achiziţiei
intracomunitare de bunuri.
Acest formular poate fi depus si pe cale electronică, nu doar în format tipărit.
Nedepunerea Formularului 092 reprezintă contravenţie şi se sancţionează astfel:
- amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoanele fizice si contribuabilii mici, cu
posibilitatea de a plati jumatate din amenda in 48 de ore; şi
- amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru contribuabilii mijlocii si mari, cu
posibilitatea de a plati jumatate din amenda in 48 de ore.
54
Exemplu:
Entitatea Alfa obţine în fiecare an o cifră de afaceri de 300.000 lei şi are ca perioadă
fiscală trimestrul. În luna aprilie 2019, aceasta a efectuat prima achiziţie intracomunitară
de bunuri.
Cum va proceda entitatea in continuare?
Societatea va depune Formularul 092 în primele 5 zile lucrătoare din luna mai 2019.
Până la data de 25 aprilie 2019, aceasta are obligaţia depunerii Decontului de TVA
300 aferent primului trimestru din an, iar începând cu luna aprilie 2019, societatea Alfa îşi
va modifica perioada fiscală din trimestru în lună.
Astfel, până în data de 25 mai 2019, va trebui depus Decontul de TVA aferent lunii
aprilie 2019.
Exemplu:
fiscală trimestrul. În mai 2019, aceasta a efectuat prima achiziţie intracomunitară de
bunuri.
Societatea va depune Formularul 092 în primele 5 zile lucrătoare din luna iunie
2019.
Până la data de 25 iunie 2019, aceasta trebuie să depună Decontul de TVA 300
aferent primelor 2 luni din al doilea trimestru (aprilie şi mai 2019). Se depune un singur
Decont de TVA care cuprinde informaţiile cumulat ale celor 2 luni.
Începând cu luna iunie 2019, societatea Alfa îşi va modifica perioada fiscală din
trimestru în lună. Astfel, până în data de 25 iulie 2019, va trebui să depună Decontul de TVA
aferent lunii iunie 2019.
Exemplu:
fiscală trimestrul. În luna iunie 2019, aceasta a efectuat prima achiziţie intracomunitară de
bunuri.
Societatea va depune Formularul 092 în primele 5 zile lucrătoare din luna iulie 2019.
Până la data de 25 iulie 2019, aceasta trebuie să depună Decontul de TVA 300 aferent
celui de-al doilea trimestru al anului.
Începând cu luna iulie 2019, societatea Alfa îşi va modifica perioada fiscală din
trimestru în lună. Astfel, până în data de 25 august 2019, va trebui să depună Decontul de
TVA aferent lunii iulie 2019.
CONCLUZIE: Perioada fiscală se modifică doar în urma unei achiziţii intracomunitare

de BUNURI. Dacă aveţi o cifră de afaceri mai mică de 100.000 euro şi aveţi doar achiziţii
intracomunitare de servicii, livrări intracomunitare de bunuri sau prestaţi servicii
intracomunitare, veţi avea în continuare ca perioadă fiscală trimestrul.
55
Cat timp trebuie pastrata perioada ficala luna in acest cazuri?
Veţi utiliza ca perioadă fiscală luna calendaristică atât pentru anul curent, cât şi pentru
anul următor. Conform OPANAF 169/2019 privind aprobarea Procedurii de actualizare a
vectorului fiscal, pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care utilizează
trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează o achiziţie intracomunitară de
bunuri taxabilă în România, precum şi a modelului şi conţinutului unor formulare, publicat in
MOf nr 154 din 27 februarie 2019, dacă în cursul anului următor nu efectuati nicio achiziţie
intracomunitară de bunuri, veti reveni la trimestrul calendaristic drept perioadă fiscală.
În acest sens, trebuie sa depuneti Declaraţia de menţiuni 094 până la data de 25
ianuarie a anului urmator. Pe baza acesteia, compartimentul de specialitate actualizează
informaţiile înscrise în Registrul contribuabililor, în sensul schimbării perioadei fiscale pentru
TVA, din lună calendaristică în trimestru calendaristic.
Bineinteles, trebuie respectata conditia generala: sa nu depasiti plafonul de 100.000
euro.
Exemplu:
fiscală trimestrul. În luna martie 2019, aceasta a efectuat prima şi singura achiziţie
intracomunitară de bunuri.
Până la data de 25 aprilie 2019, aceasta are obligaţia depunerii Decontului de TVA
300 aferent primului trimestru din an. Începând cu luna aprilie 2019, societatea Alfa îşi va
modifica perioada fiscală din trimestru în lună. În acest sens, până pe 5 aprilie 2019 (5 zile
lucrătoare), entitatea Alfa trebuie să depună la organul fiscal Formularul 092.
Având în vedere că aceasta este singura ei achiziţie intracomunitară de bunuri,
societatea va avea ca perioadă fiscală LUNA până la 31 decembrie 2020.
Daca „cifra de afaceri” obtinuta in anul 2020 va fi mai mica de 100.000 euro, incepând
cu anul 2021, entitatea Alfa va trece iar la TRIMESTRU şi va trebui ca până la 25 ianuarie
2021 să depună la organul fiscal Declaraţia de menţiuni 094 in acest sens.
Perioada fiscala se modifica si la plata unor avansuri aferente unei achizitii

intracomunitare de bunuri?
Potrivit art. 284 din Codul fiscal, faptul generator in cazul unei achizitii intracomunitare
de bunuri intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrari de bunuri
similare, in statul membru in care se face achizitia. Exigibilitatea TVA intervine in cea de-a 15-
a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator sau la momentul emiterii unei
facturi in cazul in care aceasta este anterioara datei de 15.
Conform art. 320 alin. (1) din Codul fiscal, persoana care realizeaza o achizitie
intracomunitara are obligatia autofacturarii doar in cazul in care intervine faptul generator
al achizitiei si nu intra in posesia facturii. In cazul unui avans platit fara factura, acesta NU se
56
autofactureaza, deoarece nu a intervenit faptul generator si nu exista obligatii de raportare in

acest sens.
In cazul avansurilor aferente unei achizitii de servicii, se emite autofactura, insa in cazul
bunurilor nu se aplica aceeasi regula.
Exemplu:
Entitatea Alfa este inregistrata in scopuri de TVA si are ca perioada fiscala
TRIMESTRUL. In 28 aprilie 2016 achita pe baza unei proforme un avans de 10.000 euro
unui furnizor din Italia pentru achizitia unui utilaj. Furnizorul din Italia NU emite
factura de avans pentru aceasta suma, politica firmei fiind de a emite factura doar in
momentul livrarii.
Isi va modifica entitatea Alfa perioada fiscala?
Entitatea Alfa nu are obligatia intocmirii autofacturii pentru avansul de 10.000 de

euro achitat, deoarece faptul generator nu a intervenit inca.
Operatiunea nu va fi raportata in Declaratia recapitulativa 390. Cel mai probabil, nici
furnizorul din Italia nu a declarat aceasta operatiune, deoarece nu a emis factura pentru
avans si nici pentru livrarea intracomunitara.
Perioada fiscala va ramane in continuare trimestrul, deoarece Formularul 092 se
depune în maximum 5 zile lucrătoare de la sfârşitul lunii în care a intervenit exigibilitatea
achiziţiei intracomunitare de bunuri, aceasta fiind luna in care se primeste utilajul si factura
si nu la data platii avansului.
In situatia in care in luna aprilie 2016 avea loc achizitia intracomunitara, iar entitatea
Alfa primea efectiv utilajul, dar nu si factura de achizitie, atunci trebuia sa intocmeasca
autofactura pana la data de 15 mai 2016. Acest fapt ar fi dus si la modificarea perioadei
fiscale, entitatea fiind obligata sa depuna Declaratia 092 in 5 zile lucratoare din luna iunie
2016.
Incepand cu 1 ianuarie 2013, la incasarea unui avans intracomunitar NU mai exista

obligativitatea emiterii facturii. Poate acest este motivul pentru care furnizorul din Italia
nu a emis o factura de avans pentru suma incasata. In oglinda, nici entitatea Alfa nu are
obligatia intocmirii autofacturii pentru sumele platite.
Renuntarea la codul de TVA vs Anularea din oficiu a codului de TVA

Persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate renunta la aceasta calitate
daca indeplineste cumulat cele 2 conditii:
- în anul calendaristic precedent, sa nu fi depasit plafonul de scutire de 300.000 lei; si
- la data solicitării, să nu fi depăşit plafonul de scutire pentru anul în curs.
In acest sens, veti depune la organul fiscal, între 1 şi 10 ale lunii următoare perioadei
fiscale pe care o aveti (luna sau trimestrul):
- Formularul 010 in 2 exemplare;
57
- Certificatul de inregistrare in scopuri de TVA in original;

- Balanta de verificare la 31 decembrie a anului precedent;
- Balanta de verificare la sfarsitul perioadei fiscale anterioare lunii in care va exercitati
optiunea de a renunta la codul de TVA.
Factura poate fi emisa pana in data de 15 a lunii urmatoare?

Codul fiscal prevede la art 319, alin 16 ca o persoana impozabilă are obligaţia de a emite
o factură cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul
generator al TVA, cu excepția cazului în care factura a fost deja emisă.
De asemenea, trebuie emisă o factură pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o
livrare de bunuri/prestare de servicii cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare
celei în care s-au încasat avansurile, cu excepția cazului în care factura a fost deja emisă.
ATENTIE la momentul in care colectati TVA. Aceasta este mai mult o conditie de forma,
legata de momentul pana cand ar trebui emisa o factura. Exigibilitatea TVA insa, adica
momentul in care TVA trebuie colectata, nu apare in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare.
Conform art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, factura trebuie să conţină obligatoriu data
emiterii acesteia precum şi data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data
încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii.
Conform art. 281 alin. (1) din Codul fiscal, faptul generator intervine la data livrării
bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu o serie de excepţii.
Conform art. 282 din Codul fiscal, exigibilitatea TVA intervine la data la care are loc
faptul generator. Prin excepție, art. 282, alin (2) prevede că exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de data la
care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parţială sau integrală a
contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării ori prestării
acestora;
c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii
realizate prin mașini automate de vânzare, de jocuri sau alte mașini similar.
Conform art. 291 din Noul Cod fiscal, în majoritatea cazurilor, cota aplicabilă este cea în
vigoare la data la care intervine faptul generator. În cazul schimbării cotei de TVA, pentru
operaţiunile prevăzute la art. 282, alin. (2) (prezentate mai sus), veţi proceda la regularizare
pentru a aplica cota în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii. În concluzie:
- cota de TVA este cea în vigoare la data faptului generator (la data livrării
bunurilor/prestării serviciilor);
- cota de TVA este cea în vigoare la exigibilitate, în cazul în care factura a fost emisă înainte
de livrarea efectivă a bunurilor;
- cota de TVA este cea în vigoare la data emiterii unei facturi de avans, atunci când factura
de avans este emisă înainte de livrarea bunurilor, urmând ca la livrarea efectivă să se
procedeze la regularizarea taxei.
58
Pentru operatiuni intracomunitare cu bunuri si pentru importuri

Prin excepție de la regulile generale de mai sus, conform art 283 din Codul fiscal, în cazul
unei livrări intracomunitare de bunuri, scutite de TVA, exigibilitatea taxei intervine la data
emiterii facturii sau, după caz, la emiterea autofacturii ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare
celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până
la data respectivă.
Pentru încasarea de avansuri în legătură cu o livrare intracomunitară de bunuri NU
intervine exigibilitatea TVA. Dacă persoana impozabilă optează pentru emiterea facturii
anterior faptului generator de taxa, pentru livrarea intracomunitară de bunuri, inclusiv în
cazul încasării de avansuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii.
Exigibilitatea determină perioada fiscală în care livrarea intracomunitară scutită se
înregistrează în Decontul de TVA 300 şi în Declaraţia recapitulativă 390.
În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data

la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care
se face achiziția. Eexigibilitatea TVA intervine la data emiterii facturii sau, după caz, la data
emiterii autofacturii ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul
generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă.
Dacă furnizorul optează pentru emiterea facturii anterior faptului generator de taxă
pentru livrarea intracomunitară de bunuri, inclusiv în cazul încasării de avansuri, exigibilitatea
taxei aferente achiziţiei intracomunitare la beneficiar intervine la data emiterii facturii.
Dacă beneficiarul NU a primit o factură de la furnizor până în a 15-a zi a lunii următoare

celei în care a avut loc faptul generator, are obligaţia să emită autofactura. Pentru
determinarea TVA se utilizează cursul de schimb valabil la data emiterii autofacturii. În situaţia
în care, ulterior emiterii autofacturii, beneficiarul primeşte factura de la furnizor, care este
emisă la o dată anterioară datei autofacturii, acesta are obligaţia de a ajusta baza de
impozitare în funcţie de cursul de schimb în vigoare la data emiterii facturii de către furnizor.
Schimbarea regimului de impozitare – regularizarea avansurilor

A. Trecerea de la platitor la neplatitor de TVA
În cazul schimbării regimului de impozitare se procedează la regularizare pentru a se
aplica regimul de impozitare în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii pentru
cazurile prevăzute la art. 282 alin. (2) lit. a), numai dacă factura este emisă pentru
contravaloarea parţială a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, şi la art. 282 alin. (2)
lit. b), dacă a fost încasat un avans pentru valoarea parţială a livrării de bunuri sau a prestării
de servicii, mai puţin în cazul operaţiunilor pentru care se aplică sistemul TVA la încasare.
HG 1/2016 – Normele de aplicare prevede ca in cazul persoanelor impozabile care

renunta la codul de TVA „de buna voie” (art 316, alin 11, lit (g) din Codul fiscal) care, înainte
de scoaterea din evidenţa persoanelor platitoare de TVA au emis facturi sau au încasat
59
avansuri, pentru contravaloarea parţială a livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii

taxabile, al căror fapt generator de TVA intervine după scoaterea din evidenţă, se procedează
la regularizare pentru a se aplica regimul de impozitare în vigoare la data livrării de
bunuri/prestării de servicii.
În acest sens, furnizorul/prestatorul neînregistrat în scopuri de TVA emite factura de
regularizare pe care înscrie cu semnul minus baza de impozitare şi taxa colectată pentru partea
facturată/încasată înainte de scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de
TVA şi concomitent înscrie contravaloarea integrală a livrării de bunuri/prestării de servicii
FARA TVA, pe aceeaşi factură sau pe o factură separată.
Facturile de regularizare se transmit beneficiarului care are obligaţia să efectueze
ajustările TVA deduse conform regulilor generale de ajustare. Factura de regularizare nu
trebuie să conţină menţiunea referitoare la codul de înregistrare în scopuri de TVA al
furnizorului/prestatorului.
Furnizorul/prestatorul poate solicita restituirea TVA colectate astfel regularizate pe
baza Declaraţiei 307 privind sumele rezultate din ajustarea TVA.
Aceste prevederi NU se aplică în situaţia în care factura este emisă pentru întreaga
contravaloare a livrării/prestării sau este încasată integral contravaloarea livrării/ prestării
înainte de data faptului generator. Practic, TVA colectata in acest caz nu mai poate fi regularizat
si recuperat de catre furnizor/prestator.
Exemplu:
Entitatea ALFA este inregistrata in scopuri de TVA si are ca perioada fiscala
TRIMESTRUL. In data de 7 martie 2019, aceasta emite o factura de avans 30% pentru
vanzarea unor marfuri, avansul fiind de 3.000 lei, plus TVA 19%.
In data de 5 aprilie 2019, entitatea depune la organul fiscal Formularul 010 prin care
doreste sa renunte la calitatea de persoana inregistrata in scopuri de TVA, avand in vedere
ca indeplineste toate conditiile. Decizia de anulare a codului de TVA i-a fost comunicata la
data de 20 aprilie 2019, moment din care entitatea ALFA nu mai este considerata persoana
inregistrata in scopuri de TVA.
In data de 19 mai 2019, entitatea ALFA livreaza marfurile pentru care emisese in luna
martie factura de avans, pretul de vanzare fiind de 10.000 lei si storneaza avansul facturat
initial.
Care este tratamentul TVA in acest caz?

- emiterea facturii de avans in suma de 3.000 lei, TVA 19% (7 martie 2019):
3.570 lei 4111 = 419 3.000 lei
„Clienţi” „Clienti creditori”
4427 570 lei
- vânzarea marfurilor la preţul de vânzare de 10.000 lei (19 mai 2019):

10.000 lei 4111 = 707 10.000 lei
„Clienţi”
60
„Venituri din vânzarea

mărfurilor”
- stornarea facturii de avans in suma de 3.000 lei, TVA 19% (19 mai 2019):
(3.570 lei) 4111 = 419 (3.000 lei)
446 (570 lei)
„Alte taxe si impozite”
Daca entitatea ar fi emis in data de 7 martie 2019 o factura de avans de 100% din
valoarea marfurilor, atunci nu ar mai fi procedat la regularizarea TVA:
Inregistrarile contabile ar fi fost:

- emiterea facturii de avans 100% in suma de 10.000 lei, TVA 19% (7 martie 2019):
11.900 lei 4111 = 419 10.000 lei
4427 1.900 lei
- vânzarea marfurilor la preţul de vânzare de 10.000 lei (19 mai 2019):

10.000 lei 4111 = 707 10.000 lei
„Clienţi” „Venituri din vânzarea
mărfurilor”
- stornarea facturii de avans in suma de 10.000 lei (19 mai 2019):

(10.000 4111 = 419 (10.000
lei) „Clienţi” „Clienti creditori” lei)
B. Trecerea de la neplatitor la platitor de TVA

Prin excepţie, micile întreprinderi care se înregistrează normal în scopuri de TVA
procedează la regularizare în vederea aplicării regimului de impozitare în vigoare la data
livrării de bunuri sau prestării de servicii în cazurile prevăzute la art. 282 alin. (2) lit. a) şi b),
pentru facturile emise şi/sau avansurile care au fost încasate, înainte de înregistrarea în
scopuri de TVA, pentru contravaloarea parţială sau integrală a livrării de bunuri ori a
prestării de servicii.
Legea 571/2003 – Vechiul cod fiscal

Prevederile de mai sus nu se aplică pentru micile întreprinderi care se
înregistrează normal în scopuri de TVA, pentru facturile emise înainte de trecerea
la regimul de taxare.
61
HG 1/2016 – Normele de aplicare prevede ca, după înregistrarea în scopuri de TVA,

furnizorul/prestatorul emite factura de regularizare pe care înscrie cu semnul minus baza de
impozitare aferentă livrării/prestării în regim de scutire facturată/încasată înainte de
înregistrarea în scopuri de TVA şi concomitent înscrie contravaloarea integrală a livrării de
bunuri/prestării de servicii aplicând regimul corespunzător operaţiunii respective, respectiv
taxare sau scutire fără drept de deducere ori scutire cu drept de deducere ori alt regim special
prevăzut de Codul fiscal, pe aceeaşi factură sau pe o factură separată.
Aceste prevederi se aplică indiferent dacă factura este emisă pentru întreaga
contravaloare a livrării/prestării sau este încasată integral contravaloarea livrării/ prestării
înainte de data faptului generator de TVA.
Exemplu:
Entitatea ALFA este neplatitoare de TVA. In data de 7 martie 2019, aceasta emite o
factura de avans 30% pentru vanzarea unor marfuri, avansul fiind de 3.000 lei.
In luna aprilie 2019, entitatea depaseste plafonul de scutire de 300.000 lei, depune
Declaratia 010 pana pe data de 10 mai 2019 si devine platitoare de TVA incepand cu 1 iunie
2019.
In data de 12 iunie 2019, entitatea ALFA livreaza marfurile pentru care emisese in
luna martie factura de avans, pretul de vanzare fiind de 10.000 lei, TVA 19% si storneaza
avansul facturat initial.
Care este tratamentul TVA in acest caz?

- emiterea facturii de avans in suma de 3.000 lei (7 martie 2019):
3.000 lei 4111 = 419 3.000 lei
- vânzarea marfurilor la preţul de vânzare de 10.000 lei, plus TVA 20% (19 mai 2019):
11.900 lei 4111 = 707 10.000 lei
„Clienţi” „Venituri din vânzarea
mărfurilor”
4427 1.900 lei
“TVA colectata”
- stornarea facturii de avans in suma de 3.000 lei (19 mai 2019):

(3.000 lei) 4111 = 419 (3.000 lei)
Daca entitatea ar fi emis in data de 7 martie 2019 o factura de avans de 100% din
valoarea marfurilor, atunci ar fi procedat exact la fel ca mai sus.
62
Intocmim Registrul bunurilor de capital pentru clientii nostri?

Precizăm de la început faptul că nu veţi efectua ajustarea taxei deductibile aferente
bunurilor de capital în situaţia în care suma care ar rezulta ca urmare a fiecărei ajustări
aferente unui bun de capital este mai mică de 1.000 lei.
Bunurile de capital cuprind:

- activele deţinute pentru a fi utilizate în producţia sau livrarea de bunuri ori în prestarea
de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru scopuri administrative, dacă au
durata normală de utilizare mai mare de un an şi valoarea mai mare decât 2.500 lei; şi
- operațiunile de construcție, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv
reparațiile ori lucrările de întreținere a acestor active, chiar în condițiile în care astfel
de operațiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau al
oricărui alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziția unei alte
persoane.
Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, în condiţiile în care nu se aplică regulile

privind livrarea către sine sau prestarea către sine, se ajustează:
- pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcţia sau achiziţia unui bun imobil, precum
şi pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecărei
transformări sau modernizări este de cel puţin 20% din valoarea totală a bunului imobil
astfel transformat sau modernizat (denumite în continuare bunuri imobile); sau
- pe o perioadă de 5 ani, pentru bunurile de capital achiziţionate sau fabricate, altele
decât cele de mai sus.
Până la 1 ianuarie 2007, perioada de ajustare prevăzută în Codul fiscal pentru bunurile
imobile era de 5 ani. Astfel, dacă aţi achiziţionat o clădire înainte de 2007, iar în prezent o
utilizaţi în actitităţi fără drept de deducere a TVA, nu mai aveţi obligaţia ajustării TVA,
deoarece a trecut perioada de 5 ani. De asemenea, înainte de data aderării României la UE,
ajustarea se efectua ţinându-se cont şi de fracţiunile de an, iar în prezent se face pe ani
calendaristici întregi.
Art 305, alin 8 din Codul fiscal

(8) Persoana impozabilă trebuie să păstreze o situație a bunurilor de capital care fac
obiectul ajustării taxei deductibile, care să permită controlul taxei deductibile și al ajustărilor
efectuate. Această situație trebuie păstrată pe o perioadă care începe în momentul la care taxa
aferentă achiziției bunului de capital devine exigibilă și se încheie la 5 ani după expirarea
perioadei în care se poate solicita ajustarea deducerii. Orice alte înregistrări, documente și
jurnale privind bunurile de capital trebuie păstrate pentru aceeași perioadă.
63
Se ajusteaza TVA la prescrierea datoriilor faţă de furnizori?

Vom presupune că societatea X are o datorie de 60.000 lei către societatea Y cu o
vechime de 5 ani. Firma Y nu a făcut niciun demers de recuperare a sumei. Vom vedea dacă
există un termen obligatoriu de trecere la venituri a acestei datorii şi care ar fi paşii de urmat.
De asemenea, vom stabili regimul TVA în urma prescrierii datoriei, având în vedere că
societatea X şi-a dedus TVA la momentul achiziţiei.
Care sunt paşii de urmat la prescrierea unei datorii?
Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune al creditorului împotriva debitorului care

nu şi-a achitat datoria la scadenţă este termenul de drept comun în materie de obligaţii
comerciale, respectiv de 3 ani, potrivit art. 2.517 din Codul Civil.
În cazul obligaţiilor contractuale de a da sau de a face, prescripţia începe să curgă de la
data când obligaţia devine exigibilă şi debitorul trebuia astfel s-o execute, adică termenul de
plată/scadenţa stabilit(ă) prin contract.
Trebuie precizat că în cazul în care societatea a confirmat soldul furnizorului pe baza
„extrasului de cont” la inventariere sau altă modalitate de confirmare a debitelor, termenul de
3 ani decurge începând cu această nouă dată, în conformitate cu art 2.541 din Codul Civil.
Conform Codului Civil, termenul de prescriere reprezintă un drept al debitorului şi nu o
obligaţie. Astfel, după scurgerea celor 3 ani, nu este obligatorie scoaterea din evidenţă a
furnizorilor prescrişi.
Pentru a scoate din evidenţă datoriile prescrise, ar fi bine să parcurgeţi următorii paşi:
1. Departamentul financiar-contabil va întocmi o notă justificativă (notă, memoriu,
referat etc.) în care va prezenta detalii despre datorie sub forma naturii, vechimii,
demersurile întreprinse, cauzele neachitării, starea furnizorului şi va constata
prescrierea acesteia, cu propunerea de a fi scoasă din evidenţă;
2. AGA se va întruni şi va hotărî pe baza notei justificative dacă aprobă sau nu scoaterea
din evidenţa contabilă a datoriei;
3. Administratorul societăţii, ţinând cont de Hotărârea AGA, va emite o decizie de
aprobare a prescrierii datoriei;
4. Departamentul financiar-contabil, în baza deciziei administratorului ca document
justificativ, va întocmi nota contabilă de prescriere a datoriei.
Care este înregistrarea contabilă aferentă anulării datoriei?

Conform OMFP 1802/2014, datoriile prescrise, scutite sau anulate se înregistrează pe
venituri. Astfel, soldul creditor al contului 401 care nu se mai achită furnizorului se
înregistrează prin creditul contului 7588, iar formula contabilă este:
60.000 lei 401 = 7588 60.000 lei

Furnizori Alte venituri din
exploatare
64
Atenţie! Venitul recunoscut la scoaterea din evidenţa contabilă a furnizorului neachitat

reprezintă un venit impozabil la calcul impozitului pe profit, deoarece nu este menţionat la
art. 23 din Codul Fiscal ca fiind un venit neimpozabil.
Şi în cazul în care societatea X ar fi plătitoare de impozit pe venitul
microîntreprinderilor, acest venit se include în baza de calcul al impozitului pe venit,
aplicandu-se apoi cota de 1% sau de 3%.
Operaţiunea de anulare a datoriei intră în baza de impozitare a TVA?
Transferul soldului creditor al contului de „Furnizori” intrat în perioada de prescriere

sau declarat în stare de faliment nu reprezintă o operaţiune impozabilă din punct de vedere al
TVA. Relaţia de decontare dintre doi parteneri de afaceri nu este o operaţiune propriu-zisă de
livrare de bunuri sau de prestare de servicii din sfera TVA, efectuată cu plată.
Astfel, la anularea unei datorii faţă de un furnizor nu se colectează TVA deoarece
această operaţiune nu este asimilată unei livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru a fi
considerată impozabilă. De asemenea, societatea nu va ajusta TVA pentru care s-a exercitat
dreptul de deducere la momentul achiziţiei bunurilor sau serviciilor.
Atât timp cât bunurile sau serviciile au fost utilizate în cadrul activităţii economice
desfăşurate de către entitate nu trebuie ajustată TVA doar pentru că datoria a fost anulată din
contabilitate.
Atenţie! Dreptul de deducere al TVA este condiţionat de deţinerea facturii în original
emise în conformitate cu prevederile Codului fiscal şi realizarea de operaţiuni taxabile sau
scutite cu drept de deducere.
Anularea codului de TVA intracomunitar si reinregistrarea cu acelasi cod?
De discutat:
- COD TVA NORMAL – INTRACOMUNITAR – TAXARE INVERSA SI LA NONUE
- PLAFON 10.000 EUR PT ACHIZ UE CAND ESTI NEPLATITOR
Conform art 317 din Codul fiscal, o persoana impozabila trebuie sa solicite cod “special”
de TVA pentru:
- achizitiile intracomunitare de bunuri (daca se depaseste plafonul de 34.000 lei);
- achizitiile intraomunitare de servicii;
- prestarile intracomunitare de servicii.
ATENTIE! NU exista obligativitatea solicitarii codului special de TVA pentru livrarile
intracomunitare de bunuri.
(5) Persoana înregistrată în scopuri de TVA conform alin. (1) lit. a) poate solicita anularea
înregistrării sale oricând, după expirarea anului calendaristic următor celui în care a fost înregistrată,
dacă valoarea achizițiilor sale intracomunitare nu a depășit plafonul de achiziții în anul în care face
solicitarea sau în anul calendaristic anterior și dacă nu și-a exercitat opțiunea conform alin.
(7). Norme metodologice
65
(6) Persoana înregistrată în scopuri de TVA conform alin. (2) poate solicita anularea înregistrării
oricând după expirarea a 2 ani calendaristici care urmează anului în care a optat pentru înregistrare,
dacă valoarea achizițiilor sale intracomunitare nu a depășit plafonul de achiziții în anul în care
depune această solicitare sau în anul calendaristic anterior, dacă nu și-a exercitat opțiunea conform
alin. (7). Norme metodologice
(7) Dacă după expirarea anului calendaristic prevăzut la alin. (5) sau a celor 2 ani calendaristici
prevăzuți la alin. (6), care urmează celui în care s-a efectuat înregistrarea, persoana impozabilă
efectuează o achiziție intracomunitară în baza codului de înregistrare în scopuri de TVA, obținut
conform prezentului articol, se consideră că persoana a optat conform art. 268 alin. (6), cu excepția
cazului în care a depășit plafonul de achiziții intracomunitare.
(8) Persoana înregistrată conform alin. (1) lit. b) - d) poate solicita anularea înregistrării sale
oricând după expirarea anului calendaristic în care a fost înregistrată, cu excepția situației în care
trebuie să rămână înregistrată conform alin. (5) - (7).
(11) Organele fiscale competente anulează înregistrarea unei persoane în scopuri de TVA,
conform prezentului articol:
a) dacă este declarată inactivă conform prevederilor Codului de procedură fiscală, de la data
declarării ca inactivă;
f) dacă, potrivit prevederilor prezentului titlu, persoana impozabilă nu era obligată și nici nu
avea dreptul să solicite înregistrarea în scopuri de TVA conform prezentului articol;
După anularea înregistrării în scopuri de TVA conform alin. (11) lit. a) - e) și h), organele fiscale
înregistrează persoanele impozabile la solicitarea acestora, astfel:
a) în situația prevăzută la alin. (11) lit. a), dacă încetează situația care a condus la anulare, de la
data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA;
Conform OPANAF 1888/2019 privind modificarea şi completarea OPANAF 631/2016

pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare de înregistrare/anulare a
înregistrării în scopuri de TVA, publicat in MOf nr 592 din 18 iulie 2019, in cazul în care
încetează situaţia de inactivitate fiscală care a condus la anularea înregistrării în scopuri de
TVA, organul fiscal atribuie, la cererea contribuabilului de înregistrare în scopuri de TVA, codul
de TVA atribuit iniţial, anterior anulării înregistrării în scopuri de TVA.
E. SPETE UNDE SOLUTIA POATE FI INTERPRETATA
Operatiunile de TEAMBUILDING:
Team building-ul reprezinta o modalitate de interactiune intre persoanele care lucreaza
intr-o companie sau organizatie si un proces gandit sa imbunatateasca relatiile si raporturile
dintre membrii unui grup a carui utilitate masurata in venituri suplimentare de multe ori este
greu de argumentat.
66
Din punct de vedere al tratamentului fiscal, cheltuiala si TVA aferenta pot fi tratate in
doua moduri diferite.
Varianta 1
In cazul in care team building-ul este organizat de entitate cu scopul formarii şi
perfecţionarii profesionale a personalului angajat atunci aceasta cheltuia este deductibila
din punct de vedere fiscal. Pentru justificarea deductibilitatii acestor servicii entitatea ar trebui
sa prezinte:
 necesitatea prestarii acestor servicii în scopul activitatilor desfasurate;
 sa existe un contract incheiat intre parti in care sa se mentioneze serviciul referitor la
cursurile de instruire;
 serviciile sa fie efectiv prestate si justificate pe baza unor rapoarte sau procese verbale;
 exista o legatura directa intre cheltuielile cu team building-ul si cresterea veniturilor
companiei;
Din punct de vedere al TVA, persoana impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă
achiziţiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul operatiunilor taxabile si exista o
legatura care poate fi justificata. Pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA, persoana
impozabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 sa detina o factura sau un bon fiscal care are marcat CUI societatii si nu depaseste 100
euro la cursul valabil din data emiterii;
 dovada platii în cazul achizitiilor efectuate de catre persoanele impozabile care aplica
sistemul TVA la încasare, respectiv de catre persoanele impozabile care achizitioneaza
bunuri/servicii de la persoane impozabile în perioada în care aplica sistemul TVA la
încasare;
Varianta 2
In situatia in care cheltuielile cu team building-ul sunt efectuate strict in scopul
recreerii angajatilor companiei, putem considera ca aceste cheltuieli ar trebui incadrate la
cheltuieli nedeductibile deoarece nu exista o legatura directa intre cheltuiala efectuata si
activitatea economica a contribuabilului. Cheltuiala poate fi considerata cheltuiala
nedeductibila deoarece nu poate fi justificata necesitatea prestării acestora în scopul
activităţilor desfăşurate.
In acest caz a fost pronuntata Decizia nr. 4206 din 19 noiembrie 2008 de catre I.C.C.J. ,
Secţia de contencios administrativ şi fiscal in care se precizeaza ca daca nu exista o legatura
intre sumele utilizate pentru decontarea excursiilor făcute de salariaţii proprii în ţară şi venitul
realizat de societatea contribuabilă, cheltuielile efectuate cu aceste excursii nu au un caracter
deductibil. In aceasta decizie se mentioneaza ca este necesar sa se anexeze documente din care
sa rezulte actiunile desfasurate, natura cheltuieli efectuate, tarife, obiective urmarite si
realizate si legatura acestor cheltuieli cu veniturile obtinute de societate.
TVA aferenta cheltuielilor cu team building-ul nu este deductibila deoarece bunurile si
serviciile nu sunt destinate utilizării în folosul operatiunilor taxabile.
67
Conform unui raspuns ANAF:

Termenul de teambuilding are mai multe intelesuri:
- uneori se organizeaza cu scopul de a pregati profesional salariatii;
- alteori este privit ca o iesire in weekend cu colegii, in care firma plateste serviciile de
cazare, masa si alte activitati de recreere;
- uneori este o combinatie a celor doua.
Daca scopul teambuilding-ului este activitatea de perfectionare, atunci contravaloarea

acestor servicii de training nu se considera avantaj in natura, ci cheltuiala deductibila.
Compania trebuie sa intocmeasca o documentatie relevanta pentru a putea sustine in fata
autoritatilor fiscale ca teambuildingul a avut ca scop dezvoltarea profesionala:
- referate de aprobare;
- situatii de la prestatorii de servicii de training cu programul activitatilor;
- propuneri si aprobari de la managementul firmei;
- planuri de sprijinire a dezvoltarii profesionale initiate inter sau de la departamentele de
HR.
Daca scopul teambuilding-ului este cel de recreere, atunci tratamentul fiscal se schimba
si suma cheltuita de companie pentru fiecare angajat devine avantaj in natura. Cheltuiala este
deductibila.
Daca scopul este mixt, atunci se va delimita partea de training de cea de recreere si se vor
aplica separat tratamentele fiscale prezentate mai sus.
…Si lista poate continua
68

Spete Solutionate Frecvent Eronat in Practica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Spete Solutionate Frecvent Eronat in Practica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.

com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Spete solutionate frecvent in mod eronat in practica

Impozitarea veniturilor din dividende

Incepand cu 1 ianuarie 2016, impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei

1. Regimul dividendelor in cazul PERSOANELOR JURIDICE

A. Entitati platitoare de impozit pe profit

B. Entitati platitoare de impozit pe venit (microintreprinderi)

2. Regimul dividendelor in cazul PERSOANELOR FIZICE

INAINTE DE OUG 18/2018

HG 284/2017 - Norme de aplicare:

b) In 2019 - CASS de 10% aplicat la baza fixa de 24.960 lei

In anul 2019, salariul minim pe economie este de 2.080 lei.

Este impropriu sa afirmam ca incepand cu anul 2018, pe langa impozitul pe dividende

Vanzarea unui autoturism partial amortizat

Art 243, alin (2) din OMFP 1802/2014

Înregistrările contabile efectuate de entitatea Alfa se prezintă astfel:

300.000 2131 = 404 357.000

- înregistrarea amortizării lunare în sumă de 4.166 lei (300.000 lei / 72 luni), pe

4.166 lei 6811 = 2813 4.166 lei

- vânzarea utilajului la preţul de vânzare de 180.000 lei:

214.200 461 = 7583 180.000

- scoaterea din gestiune a utilajului:

200.000 2813 = 2131 300.000

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

Denumirea indicatorilor Nr.

Trebuie să manifestaţi o atenţie deosebită la prezentarea unor astfel de tranzacţii în

Vanzarea mijloacelor de transport cu utilizare mixta

în funcţie de numărul de kilometri sau numărul de ore de funcţionare prevăzut în cărţile

Art 28, alin (17)

Atentie! Aceasta regula NU se aplica mijloacelor de transport a caror amortizare

Entitatea ALFA va efectua în contabilitate următoarele inregistrari:

150.000 2133 = 404 186.000 lei

 includerea a 50% din TVA în valoarea vehicului achiziţionat (decembrie 2015):

18.000 lei 2133 4426 18.000 lei

3.500 lei 6811 = 2813 3.500 lei

In perioada ianuarie 2016 – decembrie 2016, entitatea ALFA va inregistra lunar o

In ianuarie 2017, în contabilitate vor fi reflectate următoarele inregistrari:

 scoaterea din gestiune a activului cedat:

42.000 lei 2813 = 2133 168.000

Durata ramasa de amortizare = 48 luni – 12 luni = 36 luni

Practic, in cele 12 luni de amortizare, entitatea a inregistrat o cheltuiala cu

Sunt cheltuieli cu deductibilitate limitată:

Inregistrarea bunurilor imobile in cazul unui dezvoltator imobiliar –

Dacă decideţi să cedaţi o imobilizare corporală fără a o moderniza, o veţi trata ca

Stimulente acordate la încheierea sau renegocierea unor contracte de chirie

La negocierea sau renegocierea unui leasing operaţional, locatorul îi poate oferi

Toate stimulentele acordate pentru încheierea unui contract de leasing operaţional

Locatorul trebuie să recunoască valoarea agregată a costului stimulentelor drept o

Aceasta perioada de gratie intra in categoria stimulentelor acordate de catre

Inregistrarile contabile efectuate de entitatea Alfa (proprietar) sunt:

937,5 lei 418 = 706 937,5 lei

- incepand cu luna a patra si pana la finalul contractului:

1.190 lei 4111 = 706 937,5 lei

Inregistrarile contabile efectuate de entitatea Beta (chirias) sunt:

937,5 lei 612 = 408 937,5 lei

- incepand cu luna a patra si pana la finalul contractului:

937,5 lei 612 = 401 1.190 lei

Conform OMFP 166/2017, aceste prevederi referitoare la suportarea liniară a

Recunoasterea comisioanelor bancare aferente obtinerii de credite

La momentul suportarii acestor comisioane, entitatea le va recunoaste pe cheltuieli

5.400 lei 471 = 5121 5.400 lei

- transferul lunar la cheltuieli curente a sumei de 90 lei (5.400 lei / 60 luni):