Sunteți pe pagina 1din 210

Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.

com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Noutăți fiscale 2020

Inregistrarea in scopuri de TVA prin optiune – blocata... pana cand???


Entitatile care doresc inregistrarea in scopuri de TVA prin optiune au 2 variante:
1. pot urma OPANAF 167/2019 pentru modificarea si completarea OPANAF
2.856/2017 privind stabilirea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal in cazul
inregistrarii si anularii inregistrarii in scopuri de TVA – se aplica de la 1 februarie
2019. De exemplu, societatile comerciale care au sediul social „la avocat” NU pot
aplica aceasta procedura, deoarece baza in care este stabilit sediul social trebuie sa fie:
- actul de constituire a dreptului de proprietate;
- contract de inchiriere; sau
- contract de comodat.
2. pot merge pe varianta „clasica”, fara depunerea Formularului “Declarație pe propria
răspundere pentru înregistrarea în scopuri de TVA”, caz in care se încadrează în
categoria persoanelor impozabile care prezintă risc fiscal ridicat si care sunt nevoite sa
depuna o serie de documente suplimentare.

CAZ 1:
Incepand cu 1 februarie 2019, persoanele impozabile care doresc inregistrarea in
scopuri de TVA prin optiune (cifra de afaceri este inferioara plafonului de scutire de 300.000
lei, dar opteaza pentru aplicarea regimului normal de TVA) pot depune la organul fiscal
Formularul “Declarație pe propria răspundere pentru înregistrarea în scopuri de
TVA”. Declarația se completează cu ajutorul programului de asistență disponibil pe site-ul
ANAF și se depune prin transmiterea fișierului PDF, semnat cu certificat digital calificat, prin
mijloace electronice de transmitere la distanță.
Declarația pe propria răspundere cu semnăturile olografe ale administratorilor și
asociaților persoanei impozabile se scanează, se arhivează într-un fișier ZIP și se
atașează la fișierul PDF.

Persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA prin optiune pot
depune la organul fiscal, împreună cu Declarația de mențiuni 010, dovada transmiterii
declarației pe propria răspundere. La primirea solicitării de înregistrare în scopuri de TVA,
însoțită de dovada depunerii declarației pe propria răspundere compartimentul de
specialitate din cadrul organului fiscal procedează la verificarea îndeplinirii de către
persoana impozabilă a obligației de a transmite declarația pe propria răspundere cu
semnăturile olografe ale administratorilor și asociaților.
Persoanele impozabile care depun acea Declaratie on-line NU se încadrează în
categoria persoanelor impozabile care prezintă risc fiscal ridicat dacă depun declarația pe
propria răspundere fără erori de validare. Decizia prin care se aprobă solicitarea de
înregistrare în scopuri de TVA se emite în ziua depunerii solicitării.

1
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
În termen de 15 zile de la data depunerii solicitării de înregistrare în scopuri de TVA,
compartimentul de evaluare procedează la verificarea datelor înscrise în declarația pe
propria răspundere.
În cazul în care, în urma verificărilor efectuate, compartimentul de evaluare constată
că informațiile înscrise în declarația pe propria răspundere nu corespund datelor disponibile
în evidențele organului fiscal, transmite către Direcția generală antifraudă fiscală o adresă în
care sunt prezentate aspectele rezultate, în vederea dispunerii măsurilor ce se impun.
Compartimentul de evaluare anexează la aceasta adresa solicitarea de înregistrare în scopuri
de TVA precum și declarația pe propria răspundere.

CAZ 2:
In MOf nr 815 din 8 octombrie 2019 a fost publicata Legea 172/2019 pentru
modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal care precizeaza ca pentru evaluarea
riscului fiscal, criteriile vor fi stabilite prin normele metodologice.
Aceste modificari au dus la blocarea solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA a
persoanelor care nu aplica procedura introdusa de OPANAF 167/2019.
Iata prevederile din Codul fiscal, inainte si dupa adoptarea Legii 172/2019:

Legea 227 – inainte de Legea 172 Legea 227 – dupa Legea 172
(9) Prin excepție de la prevederile alin. (8), (9) Prin excepție de la prevederile alin. (8),
organele fiscale nu înregistrează în scopuri organele fiscale nu înregistrează în scopuri
de TVA persoana impozabilă, societate cu de TVA persoana impozabilă, societate cu
sediul activității economice în România, sediul activității economice în România,
înființată în baza Legii societăților nr. înființată în baza Legii societăților nr.
31/1990, care prezintă risc fiscal ridicat. 31/1990, care prezintă risc fiscal ridicat.
Prin ordin al președintelui A.N.A.F. se Prin normele metodologice se stabilesc
stabilesc criteriile pentru evaluarea riscului criteriile pentru evaluarea riscului fiscal.
fiscal.

(11) Organele fiscale anulează înregistrarea (11) Organele fiscale anulează înregistrarea
unei persoane în scopuri de TVA, conform unei persoane în scopuri de TVA, conform
prezentului articol: prezentului articol:
h) dacă persoana impozabilă, societate cu h) dacă persoana impozabilă, societate cu
sediul activității economice în România, sediul activității economice în România,
înființată în baza Legii societăților nr. înființată în baza Legii societăților nr.
31/1990, supusă înmatriculării la registrul 31/1990, supusă înmatriculării la registrul
comerțului, prezintă risc fiscal ridicat. Prin comerțului, prezintă risc fiscal ridicat. Prin
ordin al președintelui A.N.A.F. se stabilesc normele metodologice se stabilesc
criteriile pentru evaluarea riscului fiscal. criteriile pentru evaluarea riscului fiscal.

2
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Conditii noi de scutire pentru livrarile intracomunitare
Modificarea conditiilor de scutire a livrarilor intracomunitare de bunuri a fost
realizata prin Directiva Consiliului UE 1910/2018, completata de Regulamentul
european 1912/2018, care vor fi direct aplicabile în toate statele membre de la 1 ianuarie
2020.
Deocamdata, aceste prevederi nu au fost implementate si in Codul fiscal.

IN PREZENT:
Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri care sunt expediate sau
transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana
către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora (de exemplu, un
transportator).
Livrarea intracomunitară reprezintă o operațiune scutită de TVA cu drept de
deducere dacă îndeplinește condițiile specificate la art. 294 alin (2) lit. a) și alin. (3) din
Codul Fiscal și anume:
 furnizorul este o persoană impozabilă, înregistrată normal în scopuri de TVA în
România conform art. 316 din Codul Fiscal;
 beneficiarul bunurilor îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în
scopuri de TVA (VIES), atribuit de autorităţile fiscale din alt stat membru;
 există un document care să facă dovada transportului efectiv al bunurilor.

Acordarea scutirii de taxa pentru livrările intracomunitare de bunuri se analizează


raportat la OMFP 103/2016 privind aprobarea Instrucțiunilor de aplicare a scutirii de TVA
cu modificările și completările ulerioare, respectiv:
a) factura care trebuie să conțină informațiile prevăzute la art. 319 alin. (20) din Codul
fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și în care să fie menționat codul de
înregistrare în scopuri de TVA atribuit cumpărătorului în alt stat membru;
b) documentul care atestă că bunurile au fost transportate din România în alt stat
membru; și, după caz,
c) orice alte documente, cum ar fi: contractul/comanda de vanzare/cumpărare,
documentele de asigurare.
Pentru justificarea transportului se va prezenta documentul de transport:
 în original dacă transportul este în sarcina furnizorului sau
 în copie/fotocopie, dacă transportul este în sarcina cumpărătorului.

Pentru livrările intracomunitare de bunuri care prin natura lor nu permit operatorilor
economici să fie în posesia documentelor de justificare a scutirii în momentul emiterii
facturii, aceștia au un termen maximum 90 de zile calendaristice de la data la care a fost
emisă factura pentru a prezenta documentele care să susțină scutirea de taxă.

3
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
DE LA 1 IANUARIE 2020
Livrarea intracomunitară reprezintă o operațiune scutită de TVA cu drept de
deducere dacă sunt îndeplinite condițiile:
- persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă pentru care este efectuată
livrarea este identificată în scopuri de TVA în alt stat membru decât cel în care
începe expedierea sau transportul bunurilor și a indicat furnizorului acest număr de
identificare în scopuri de TVA;
- furnizorul inscrie livrarea intracomunitara in Declaratia recapitulativa (390).
Scutirea de TVA nu se aplică daca furnizorul nu depune o declarație recapitulativă sau
declarația recapitulativă depusă de acesta nu conține informațiile corecte referitoare la
această livrare, cu excepția cazului în care furnizorul poate justifica în mod corespunzător
deficiența într-un mod considerat satisfăcător de autoritățile fiscale.

Următoarele documente sunt acceptate ca dovadă a expedierii sau a transportului:


(a) documentele referitoare la expedierea sau transportul bunurilor precum:
- un document CMR semnat; sau
- o scrisoare de trăsură semnată;
- un conosament;
- o factură de transport aerian de mărfuri; sau
- o factură de la transportatorul bunurilor;
(b) alte documente:
(i) o poliță de asigurare corespunzătoare expedierii sau transportului bunurilor
sau documente bancare care să ateste plata pentru expedierea sau transportul
bunurilor;
(ii) documentele oficiale eliberate de o autoritate publică, precum un notariat,
care să ateste sosirea bunurilor în statul membru de destinație;
(iii) o chitanță eliberată de un antrepozitar în statul membru de destinație care să
ateste depozitarea bunurilor în respectivul stat membru.

În scopul aplicării scutirii de TVA, se prezumă că bunurile au fost expediate sau


transportate dintr-un stat membru către o destinație aflată în afara teritoriului său, dar în
interiorul Comunității, în oricare dintre următoarele cazuri:
A. Vânzătorul indică faptul că bunurile au fost expediate sau transportate de acesta
sau de o parte terță în numele său și vânzătorul:
- fie se află în posesia a cel puțin 2 dovezi care nu sunt contradictorii dintre cele
menționate la litera (a) de mai sus, emise de două părți diferite care sunt
independente atât una de cealaltă, cât și de vânzător și de cumpărător;
- fie se află în posesia unei singure dovezi menționate la litera (a) de mai sus,
împreună cu o singură dovadă care nu este contradictorie menționată la
litera (b) de mai sus care confirmă expedierea sau transportul, emise de două
părți diferite care sunt independente atât una de cealaltă, cât și de vânzător și
de cumpărător;
B. Vânzătorul se află în posesia următoarelor:
- cel puțin 2 dovezi care nu sunt contradictorii menționate la litera (a) de mai sus, emise
de 2 părți diferite care sunt independente atât una de cealaltă, cât și de vânzător și de
4
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
cumpărător, sau o singură dovadă dintre cele menționate la litera (a) împreună cu o
singură dovadă care nu este contradictorie menționată la litera (b) care confirmă
expedierea sau transportul, care sunt emise de două părți diferite care sunt
independente atât una de cealaltă, cât și de vânzător și de cumpărător; si
- o declarație scrisă din partea cumpărătorului, care atestă că bunurile respective au
fost expediate sau transportate de acesta sau de către o terță parte în numele
cumpărătorului și care menționează statul membru de destinație a bunurilor.

Declarația scrisă din partea cumparatorului trebuie furnizata vanzatorului până pe 10


a lunii următoare livrării si trebuie sa contina:
- data emiterii;
- numele și adresa cumpărătorului;
- cantitatea și natura bunurilor;
- data și locul de sosire a bunurilor și, în cazul livrării de mijloace de transport, numărul
de identificare al mijlocului de transport; și
- identificarea persoanei care acceptă bunurile în numele cumpărătorului.

Autoritatile fiscale au dreptul de a respinge dovezile prezentate.

Valoarea tichetelor de masa 2019-2020


In MOf nr 770 din 23 septembrie 2019 a fost publicat OMFP 2892/2019 pentru
stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2019.
Astfel, pentru semestrul II al anului 2019, începând cu luna octombrie 2019, valoarea
nominală a unui tichet de masă, nu poate depăși cuantumul de 15,18 lei. Cu alte cuvinte, se
pastreaza aceeasi valoare ca si pana la acel moment.
Valoarea nominală se aplică și pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 20 20,
respectiv februarie 2020 și martie 2020 (?).

Noi prevederi legate de prevenirea şi combaterea spălării banilor

In MOf nr 589 din 18 iulie 2019 a fost publicata Legea 129/2019 pentru prevenirea şi
combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi
completarea unor acte normative, care a intrat in vigoare incepand cu 21 iulie 2019, data de
la care Legea 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor se considera
abrogata.
Fiind membra UE, Romania a fost obligata sa transpuna in legislatia interna Directiva
UE 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea
utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.
Legea 129/2019 aduce schimbări majore pentru societăți în ceea ce privește obligația
acestora de a face publice mai multe informații cu privire la structura acționariatului și a
beneficiarilor reali ai societăților respective.
5
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
ONRC organizeaza un registru central in care vor fi inregistrate informatii privind
beneficiarii reali ai persoanelor juridice supuse obligatiei de inmatriculare in registrul
comertului, cu exceptia regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale si societatilor
detinute integral sau majoritar de stat.

Cine este Beneficiarul real?


Prin beneficiar real se înțelege orice persoană fizică ce deține sau controlează în cele
din urmă clientul și/sau persoana fizică în numele căruia/căreia se realizează o tranzacție, o
operațiune sau o activitate.
Noțiunea de beneficiar real include cel puțin:

a) în cazul societăților prevăzute în Legea societăților 31/1990:


1. persoana sau persoanele fizice care dețin ori controlează în cele din urmă o persoană
juridică prin exercitarea dreptului de proprietate, în mod direct sau indirect, asupra
unui număr de acțiuni sau de drepturi de vot suficient de mare pentru a-i asigura
controlul ori prin participația în capitalurile proprii ale persoanei juridice sau prin
exercitarea controlului prin alte mijloace, persoana juridică deținută sau controlată
nefiind o persoană juridică înregistrată la registrul comerțului ale cărei acțiuni sunt
tranzacționate pe o piață reglementată și care este supusă unor cerințe de publicitate
în acord cu cele reglementate de legislația Uniunii Europene ori cu standarde fixate la
nivel internațional. Acest criteriu este considerat a fi îndeplinit în cazul deținerii a cel
puțin 25% din acțiuni plus o acțiune sau participația în capitalurile proprii ale
persoanei juridice într-un procent de peste 25%;
2. persoana sau persoanele fizice ce asigură conducerea persoanei juridice, în cazul în
care, după epuizarea tuturor mijloacelor posibile și cu condiția să nu existe motive de
suspiciune, nu se identifică nicio persoană fizică în conformitate cu pct. 1 ori în cazul în
care există orice îndoială că persoana identificată este beneficiarul real, caz în care
entitatea raportoare este obligată să păstreze și evidența măsurilor aplicate în scopul
identificării beneficiarului real în conformitate cu pct. 1 și prezentul punct;

b) în cazul fiduciilor:
1. constituitorul/constituitorii;
2. fiduciarul/fiduciarii;
3. protectorul/protectorii, dacă există;
4. beneficiarii sau, în cazul în care persoanele care beneficiază de construcția juridică sau
entitatea juridică nu au fost încă identificate, categoria de persoane în al căror interes
principal se constituie sau funcționează construcția juridică sau entitatea juridică;
5. oricare altă persoană fizică ce exercită controlul în ultimă instanță asupra fiduciei prin
exercitarea directă sau indirectă a dreptului de proprietate sau prin alte mijloace;

c) în cazul entităților juridice precum fundațiile și al construcțiilor juridice similare fiduciilor,


persoana fizică (persoanele fizice) care ocupă poziții echivalente sau similare celor
menționate la lit. b);

6
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
d) în cazul persoanelor juridice, altele decât cele prevăzute la lit. a)-c), și al entităților care
administrează și distribuie fonduri:
1. persoana fizică beneficiară a cel puțin 25% din bunurile, respectiv părțile sociale sau
acțiunile unei persoane juridice sau ale unei entități fără personalitate juridică, în cazul
în care viitorii beneficiari au fost deja identificați;
2. grupul de persoane în al căror interes principal se constituie ori funcționează o
persoană juridică sau entitate fără personalitate juridică, în cazul în care persoanele
fizice care beneficiază de persoana juridică sau de entitatea juridică nu au fost încă
identificate;
persoana sau persoanele fizice care exercită controlul asupra a cel puțin 25% din
bunurile unei persoane juridice sau entități fără personalitate juridică, inclusiv prin
exercitarea puterii de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor de
administrație, conducere sau supraveghere a respectivei entități.

Exe mple de ent i t ăţ i r apor t oar e:


e) auditorii, experţii contabili şi contabilii autorizaţi, cenzorii, persoanele care
acordă consultanţă fiscală, financiară, de afaceri sau contabilă;
f) notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti şi alte persoane care exercită
profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă pentru întocmirea sau perfectarea
de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni
sau părţi sociale
h) agenţii imobiliari;
i) alte entități și persoane fizice care comercializează, în calitate de profesioniști,
bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror
limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se
execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au o legătură între
ele.

Entităţile raportoare au obligaţia de a raporta către Oficiu tranzacţiile cu sume în


numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000
euro. Anterior aparitiei acestei legi, plafonul era de 15.000 euro.

Cum se inregistreaza Beneficiarul real?


Persoanele juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului, cu
excepția regiilor autonome, companiilor și societăților naționale și societăților deținute
integral sau majoritar de stat, depun la înmatriculare, anual sau ori de câte ori intervine
o modificare o declarație privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea
înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăților.
Declarația pe proprie răspundere a reprezentantului legal al persoanei juridice
cuprinde datele de identificare ale beneficiarilor reali, precum și modalitățile în care se
exercită controlul asupra persoanei juridice.
Datele de identificare ale beneficiarului real sunt: numele, prenumele, data nașterii,
codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate, cetățenia, domiciliul sau
reședința.

7
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Declarația anuală se depune la oficiul registrului comerțului în care este înmatriculă
persoana juridică în termen de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale, iar
dacă intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declarația se
depune în termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit.
Declarația prevăzută la alin. (1) se poate da în fața reprezentantului oficiului
registrului comerțului sau se poate depune în formă autentică, personal sau prin
reprezentant.

Nerespectarea obligației de depunere a Declarației privind datele de identificare ale


beneficiarului real constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la
10.000 lei. Procesul-verbal de constatare a contravenției se comunică oficiului registrului
comerțului, în acesta fiind consemnat că nedepunerea declarației atrage dizolvarea societății.
Dacă în 30 de zile de la data aplicării sancțiunii contravenționale reprezentantul
persoanei juridice nu a depus declarația privind datele de identificare ale beneficiarului real,
la cererea ONRC, tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății. Cauza de dizolvare
poate fi înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond.

În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, societățile înregistrate


până la data intrării în vigoare a prezentei legi în registrul comerțului, cu excepția
companiilor și societăților naționale, precum și a societăților deținute integral sau majoritar
de stat, depun spre înregistrare în Registrul beneficiarilor reali ai societăților, ținut de
ONRC, Declarația privind datele de identificare ale beneficiarilor reali.
Avand in vedere ca Legea nr. 129/2019 a intrat in vigoare din 21 iulie 2019, termenul
de depunere pentru firmele deja infiintate este 21 iulie 2020.
Nerespectarea de către administratorul care reprezintă societatea a acestei obligații
constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a Legii 129/2019, asociațiile și fundațiile


au obligația completării unor documente, in urma modificarilor aduse OG 26/2000. La
expirarea termenului, asociațiile și fundațiile care nu s-au conformat obligației se dizolvă,
prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Public sau a oricărei alte persoane
interesate, în condițiile prevăzute în OG 26/2000, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 246/2005, precum și cu cele aduse prin Legea 129/2019.

În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a Legii 129/2019 se


operaționalizează Registrele beneficiarilor reali prevăzute de lege.

8
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Prevederi speciale pentru sectorul „Constructii” in 2019


Cadrul legal aplicabil:
- OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice
și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte
normative și prorogarea unor termene, publicata in MOf nr 1.116 din 29 decembrie
2018;
- OMFP 611/2019 pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de
depunere și de gestionare a "Declarației 112", publicat in MOf nr 123 din 15
februarie 2019;
- OUG 43/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care
privesc stabilirea unor măsuri în domeniul investiţiilor, publicata in MOf nr 507
din 21 iunie 2019;
- Ordinul Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza nr 239/24.07.2019 pentru
aprobarea metodologiei privind mecanismul de calcul al cifrei de afaceri
- OMFP 3063/2019 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de
depunere şi de gestionare a "Declaraţiei 112", publicat in MOf nr 794 din 1
octombrie 2019.

Conform OMFP 3063/2019, angajatorii care desfăşoară activităţi în domeniul


construcţiilor, completează şi depun Declaratia 112, începând cu obligaţiile declarative
aferente lunii iulie 2019.
Formularul 112 modificat a fost disponibil incepand cu 5 noiembrie 2019, ceea ce
inseamna ca pentru lunile iulie, august si septembrie 2019 unele societati pot fi in situatia
de a depune declaratii rectificative.
Pentru perioada cuprinsă între termenul prevăzut pentru depunerea Declaraţiei 112
pentru obligaţiile declarative aferente începând cu luna iulie 2019 şi până la publicarea pe
site-ul ANAF a noului Formular 112 (5 noiembrie 2019), sunt aplicabile prevederile art. 78
„Cazul de forţă majoră şi cazul fortuit” din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură
fiscală:

(1) Termenele prevăzute de lege pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale, după caz, nu
încep să curgă sau se suspendă în situaţia în care îndeplinirea acestor obligaţii a fost
împiedicată de ivirea unui caz de forţă majoră sau a unui caz fortuit.
(2) Obligaţiile fiscale se consideră a fi îndeplinite în termen, fără perceperea de dobânzi,
penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, ori aplicarea de sancţiuni
prevăzute de lege, dacă acestea se execută în termen de 60 de zile de la încetarea
evenimentelor prevăzute la alin. (1).

OUG 43/2019 – Art V


Prevederile art. I pct. 15 şi ale art. II au intrat în vigoare la 30 de zile de la data intrării
în vigoare a OUG 43/2019, respectiv 21 iulie 2019.

9
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Sunt 2 articole importante in OUG 114/2018:
- art 71, care actualizeaza Codul muncii si care OBLIGA la un anumit salariu minim; si
- art 66, care actualizeaza Codul fiscal si care DA DREPTUL angajatorilor de a aplica
scutiri pentru salariati, daca se indeplinesc o serie de conditii descrise mai jos.

Art 71 – Modificare la Codul muncii

OUG 114/2018 OUG 43/2019


ART. 71 ART. 71
(1) Prin derogare de la prevederile art. 164 (1) Prin derogare de la prevederile art. 164
alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul
muncii, în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 muncii, până la sfârşitul anului 2019, pentru
decembrie 2019, pentru domeniul domeniul construcţiilor, salariul de bază
construcțiilor, salariul de bază minim brut pe minim brut pe ţară garantat în plată se
țară garantat în plată se stabilește în bani, stabileşte înbani, fără a include
fără a include sporuri și alte adaosuri, la indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, la
suma de 3.000 lei lunar, pentru un program suma de 3.000 lei lunar, pentru un program
normal de lucru în medie de 167,333 ore pe normal de lucru în medie de 167,333 ore pe
lună, reprezentând 17,928 lei/oră. lună, reprezentând în medie 17,928 lei/oră.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică exclusiv (2) În perioada 1 ianuarie 2020 - 31
domeniilor de activitate prevăzute la art. 66 decembrie 2028, pentru domeniul
pct. 1 din prezenta ordonanță de urgență. construcţiilor, salariul de bază minim brut
pe ţară garantat în plată va fi de minimum
3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile,
sporurile şi alte adaosuri, pentru un
program normal de lucru în medie de
167,333 ore pe lună.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică
exclusiv domeniilor de activitate prevăzute
la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015.

OUG 43/2019 - Art 71, alin (4)


Nerespectarea prevederilor alin. (1) şi (2) de către societăţi constituie contravenţie şi
se sancţionează potrivit dispoziţiilor art. 260 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 cu amenda
de la 300 lei la 2.000 lei şi atrage anularea acordării facilităţilor fiscale.
Recalcularea contribuţiilor şi a impozitului se efectuează în conformitate cu
prevederile Legii nr. 227/2015. Pentru diferenţele de obligaţii fiscale rezultate ca urmare a
recalculării contribuţiilor sociale şi impozitului pe venit se percep dobânzi şi penalităţi de
întârziere potrivit Legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Bineinteles ca acest nivel corespunde unei norme intregi de 8 h/zi. De exemplu, daca
incadrati in munca o persoana cu o norma de 4 h/zi, atunci salariul de incadrare trebuie sa
fie de cel putin 1.500 lei, iar pentru o norma de 2 h/zi, salariul de incadrare va fi de minimum
750 lei etc.

10
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Art 66 – Modificare la Codul fiscal - facilitati fiscale acordate
DACA sunt îndeplinite cumulativ condițiile de mai jos, veniturilor din salarii obtinute
de persoanele fizice în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv li se aplica
urmatoare facilitati:

A. FACILITATI PENTRU ANGAJATI


- sunt scutiti de impozitul pe venit de 10%;
- cota CAS scade cu 3,75 puncte procentuale, rezultand 21,25% (sunt scutiti de
contributia catre fondurile de pensii administrate privat – Pilonul II de pensii);
- sunt scutiti de CASS de 10%;

B. FACILITATI PENTRU ANGAJATORI – deocamdata NU se aplica

Aplicarea prevederilor cap. I, art. 66 pct. 12 şi 20, art. 68, 69 şi 81 din OUG 114/2018
se realizează cu respectarea prevederilor în domeniul ajutorului de stat.

Cota CAM aplicata


Contribuabilii obligați la plata contribuției asiguratorii pentru muncă sunt persoanele
fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
Cota contribuției asiguratorie pentru muncă este de 2,25%. Din suma încasată la
bugetul de stat se distribuie lunar, până la sfârșitul lunii în curs, o cotă de:
a) 15%, care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale;
b) 20%, care se face venit la Bugetul asigurărilor pentru șomaj;
c) 5%, care se face venit la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale;
d) 40%, care se face venit la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate pentru plata concediilor medicale;
e) 20%, care se face venit la bugetul de stat într-un cont distinct.

Prin excepție, pentru entitatile care se incadreaza in conditiile prezentate mai jos, în
perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv, cota CAM se reduce la nivelul cotei
care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, respectiv este de
0,3375% (2,25% x 15%) – NU se aplica.

CAS suportata de angajator


In cazul veniturilor din salarii si asimilate salariilor, baza lunară de calcul al CAS o
reprezintă câştigul brut realizat. CAS suportata de angajat este de 25% (pana la 31 decembrie
2017, a fost de 10,5%), iar CAS suportata de angajator este de:
- 0% - pentru conditii normale de munca (pana la 31 decembrie 2017, era de 15,8%);
- 4% - pentru condiții deosebite de muncă (pana la 31 decembrie 2017, era de 20,8%);
- 8% - pentru condiții speciale de muncă (pana la 31 decembrie 2017, era de 25,8%).

NU se cuprind în baza lunară de calcul al CAS datorate de angajatorii care desfășoară


activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prezentate mai jos

11
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
veniturile din salarii realizate de persoanele fizice în baza contractelor individuale de muncă
încheiate cu acești angajatori, în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv.

Facilităţile ce vizează obligaţiile fiscale datorate de angajatori, respectiv CAM şi CAS în


cazul condiţiilor deosebite de muncă sau în cazul condiţiilor speciale de muncă, se acordă
după aprobarea schemei de ajutor.

CONDITII PENTRU APLICAREA FACILITATILOR – Art 60, alin 5 Cod fiscal:


a) angajatorii sa desfășoare activități în sectorul construcții care cuprind:
(i) activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 - secțiunea F - Construcții;
(ii) domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de următoarele coduri
CAEN:
2312 - Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;
2331 - Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramic;
2332 - Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții din argilă
arsă;
2361 - Fabricarea produselor din beton pentru construcții;
2362 - Fabricarea produselor din ipsos pentru construcții;
2363 - Fabricarea betonului;
2364 - Fabricarea mortarului;
2369 - Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos;
2370 - Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;
2223 - Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții;
1623 - Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții;
2512 - Fabricarea de uși și ferestre din metal;
2511 - Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice;
0811 - Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei
calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei;
0812 - Extracția pietrișului și nisipului;
2351 - Fabricarea cimentului;
2352 - Fabricarea varului şi ipsosului;
2399 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a.;
(iii) 711 - Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică;

In cazul activităților aferente codului CAEN 711, veniturile luate în calcul la


determinarea indicatorului ”cifra de afaceri realizată din activitatea de construcții” sunt cele
obținute din activitățile care se circumscriu domeniilor prevăzute în codurile CAEN
enumerate la art. 60 pct. 5 lit.a) din Codul fiscal.

b) angajatorii realizează cifră de afaceri din activitățile menționate la lit. a) în limita a cel
puțin 80% din cifra de afaceri totală, calculată cumulat de la începutul anului, inclusiv
luna în care aplică scutirea;

12
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
OUG 43/2019
b) angajatorii realizează cifră de afaceri din activitățile menționate la lit. a) și alte
activități specifice domeniului construcții în limita a cel puțin 80% din cifra de afaceri
totală.
Pentru societățile comerciale nou-înființate, respectiv înregistrate la registrul
comerțului începând cu luna ianuarie a anului 2019, cifra de afaceri se calculează cumulat
de la începutul anului, inclusiv luna în care se aplică scutirea, iar pentru societățile
comerciale existente la data de 1 ianuarie a fiecărui an se consideră ca bază de calcul cifra
de afaceri realizată cumulat pe anul fiscal anterior.
Pentru societățile comerciale existente la data de 1 ianuarie al fiecărui an care au avut
o cifra de afaceri din activitățile menționate la lit. a) realizată cumulat pe anul fiscal anterior
de peste 80% inclusiv, facilitățile fiscale se vor acorda pe toata durata anului în curs, iar
pentru societățile comerciale existente la aceeași dată care nu realizează această limită
minimă a cifrei de afaceri se va aplica principiul societăților comerciale nou-înființate.
Această cifră de afaceri se realizează pe bază de contract sau comandă și acoperă
manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări, precum și alte activități
auxiliare necesare activităților menționate la lit. a). Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv
producția realizată și nefacturată.

c) veniturile brute lunare din salarii realizate de persoanele fizice pentru care se aplică
scutirea, sunt cuprinse între 3.000 și 30.000 lei lunar inclusiv și sunt realizate în baza
co ntra c tul ui individua l de munc ă .

OUG 43/2019
c) veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor realizate de persoanele
fizice pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8
ore de muncă /zi de minimum 3.000 lei lunar. Scutirea se aplică pentru sumele
din venitul brut lunar de până la 30.000 lei, obținut din salarii și asimilate salariilor,
realizate de persoanele fizice. Partea din venitul brut lunar ce depășește 30.000 lei nu va
benef icia de facilități fiscale.

Condiţia privind salariul minim se consideră îndeplinită după cum urmează:


- în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă, veniturile brute lunare
din salarii şi asimilate salariilor sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8
ore de muncă/zi de minimum 3.000 lei lunar, respectiv salariul minim brut pe ţară
de 3.000 lei lunar este stabilit pentru un program de lucru în medie de 167,333 ore pe
lună, reprezentând în medie 17,928 lei/oră;
- pentru salariaţii care au încheiate cu angajatorii contracte de muncă cu timp parţial,
facilităţile fiscale se acordă numai dacă este îndeplinită condiţia ca salariul tarifar
orar să fie cel puţin egal cu 17,928 lei;

ATENTIE!
Dispare mentiunea conform careia veniturile ar fi trebuit obtinute in baza
contractelor de munca.
In cazul altor raporturi juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate
13
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
salariilor decât contractele individuale de muncă (contract de administrare, de mandat etc.)
pentru care venitul brut lunar nu este calculat la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore
de muncă/zi de minimum 3.000 lei lunar, facilităţile fiscale se acordă numai dacă este
îndeplinită condiţia ca venitul brut lunar realizat să fie cel puţin egal cu 3.000 lei.
Începând cu 22.07.2019, pentru aceste venituri se acordă scutirea de la plata
impozitului pe venit, neacordându-se facilităţi fiscale privind scutirea de la plata CASS
şi cota redusă cu 3,75 % la CAS.

In cazul contractelor de internship şi de ucenicie, facilităţile fiscale se acordă numai


dacă este îndeplinită condiţia ca salariul tarifar orar să fie cel puţin egal cu 17,928 lei.

Pentru veniturile lunare din salarii şi asimilate salariului, realizate în baza unui
contract individual de muncă, mai mici de 3.000 lei/lună, facilităţile fiscale se acordă dacă
este îndeplinită condiţia ca salariul de bază minim brut, fără a include indemnizaţiile,
sporurile şi alte adaosuri, să fie în sumă de 3.000 lei lunar, pentru un program de lucru în
medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând în medie 17,928 lei/oră.
Exemplu OMFP 3063/2019:
Dacă un salariat cu normă întreagă are prevăzut în contractul individual de muncă un
salariu lunar brut de încadrare de minimum 3.000 lei/lună, dar în luna de raportare a lucrat
fracţie de lună sau s-a aflat în concediu medical, acesta beneficiază de facilităţile fiscale
pentru venitul realizat.

2019
Elemente 2018 Regim Constructii Constructii Majorare Majorare
Studii
de cu facilitati fara mentinere cu
superioare
baza facilitati net facilitati
Salariu minim 1.900 2.080 2.350 3.000 3.000 4.037 4.037
CAS (25%) 475 520 588 638 750 1.009 858
CASS (10%) 190 208 235 0 300 404 0
Deducere personala 510 465 390 0 195 0 0
Venit impozabil 725 887 1.138 0 1.755 2.624 0
Impozit pe venit (10%) 73 89 114 0 176 262 0
Salariu net 1.163 1.263 1.414 2.362 1.774 2.362 3.179
CAM (2,25%) 43 47 53 68 68 91 91
Taxe si contributii
708 775 875 706 1.118 1.504 949
datorate
Cost total angajator 1.943 2.127 2.403 3.068 3.068 4.128 4.128

-----------------------------------------------------------------------------------------

14
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
C. Calculul cifrei de afaceri

Mecanismul de calcul al cifrei de afaceri, în vederea aplicării facilității fiscale, a fost


stabilit prin Ordinul președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză nr
239/24.07.2019, publicat pe site-ul instituției.
În vederea aplicării facilităților fiscale, societățile care desfăşoară activităţi în sectorul
construcţii, trebuie să îndeplinească cumulativ condițiile menţionate la pct. 5 al art. 60 din
Codul fiscal.

Cifra de afaceri totală realizată cumulat de la începutul anului, inclusiv din luna
de raportare se completează cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului până la
sfârșitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse şi prestarea de servicii, potrivit
OMFP 1802/2014 sau OMFP 2844/2016 pentru cei care aplica IFRS, la care:
1) se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele
reprezentând:
a) veniturile din subvențiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, înregistrate
în contabilitate pe parcursul fiecărei luni de raportare (contul 7411),
b) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit și pierdere ale
veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711) și servicii în curs
de execuție (contul 712), evidențiate în contabilitate la sfârșitul lunilor de
raportare în care se înregistrează sold creditor,
c) veniturile din producţia de imobilizări corporale (contul 722) și producţia de
investiţii imobiliare (contul 725), înregistrate în contabilitate pe parcursul fiecărei
luni de raportare,
2) se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele
reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit și
pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse și servicii în curs de
execuție, evidențiate în contabilitate la sfârșitul lunilor de raportare în care se
înregistrează sold debitor.

Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii se completează de


societățile care desfăşoară una sau mai multe activităţi printre care se regăsesc şi codurile
CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, cu cifra de afaceri realizată efectiv din
activităţile desfăşurate corespunzător codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a),
respectiv cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului până la sfârşitul lunii de
raportare, realizate din vânzarea de produse şi prestarea de servicii, după deducerea,
cumulat de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, a veniturilor realizate din
redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, potrivit OMFP 1802/2014 sau OMFP 2844/2016
pentru cei care aplica IFRS, la care:
1) se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele
reprezentând:
a) veniturile din subvențiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete , înregistrate
în contabilitate pe parcursul fiecărei luni de raportare (contul 7411),
b) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit și pierdere ale
veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711) și servicii în curs
15
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
de execuție (contul 712), evidențiate în contabilitate la sfârșitul lunilor de
raportare în care se înregistrează sold creditor,
c) veniturile din producţia de imobilizări corporale (contul 722) și producţia de
investiţii imobiliare (contul 725), înregistrate în contabilitate pe parcursul fiecărei
luni de raportare,
2) se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele
reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit și
pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse și servicii în curs de
execuție, evidențiate în contabilitate la sfârșitul lunilor de raportare în care se
înregistrează sold debitor.

În cazul societăţilor care au sucursale, filiale sau puncte de lucru, calculul cifrei de
afaceri se realizează pentru activitatea desfașurată pe teritoriul României la nivelul societății.
In Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții se iau în calcul
numai veniturile din vânzarea produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale și a
mărfurilor care sunt obtinute din producția proprie. Nu se iau în calcul veniturile din
vâ nzarea d e p rod u se a ch iz iţ iona t e în scop u l r
evâ nzări i.
Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităților, este cifra de afaceri
realizată pe bază de contract sau comandă, din activităţi circumscrise codurilor CAEN
prevăzute la lit.a) a art. 60 pct. 5 din Codul fiscal şi acoperă, în cazul contractelor de
execuţie, manopera, materialele, utilajele, transportul, echipamentele, dotările, precum şi
alte activităţi auxiliare necesare. Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producţia realizată şi
nefacturată.

Cifra de afaceri se calculează, în luna de raportare, în condițiile în care, angajatorii


care desfășoară una sau mai multe activități printre care se regăsesc și codurile CAEN de la
art. 60 pct. 5 din Codul fiscal rea lizea ză ef ect i v activități corespunzătoare acelor
coduri CAEN.
Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităților, se poate referi si la alte
tipuri de contracte şi activităţi specifice destinate sectorului de construcţii, precum
contracte de servicii, de furnizare.
În activități specifice domeniului construcții sunt incluse lucrări de întreținere
curentă și/sau periodică a drumurilor, așa cum sunt definite în Normativul privind
întreținerea și repararea drumurilor publice Ind AND 554- 2002.

Calcul cifra de afaceri – din Iulie 2019


A. Î n ca zul soc iet ă ț ilor exist en te la data de 1 ianuarie
2019:
a) se calculează raportul între ”cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de
construcţii” și ”cifra de afaceri totală”, pentru anul 2018;
b) în situația în care procentul rezultat din calculul raportului de la lit.a) este de cel puțin
80%, facilităţile fiscale se acordă pe perioada iulie-decembrie 2019 cu respectarea
c) în situația în care procentul rezultat din calculul raportului de la lit.a) este de până la
80%, se procedează la determinarea indicatorilor ”cifra de afaceri realizată efectiv din
16
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
condiției prevăzute la art.60 pct.5 lit.a) din Codul fiscal pe toată perioada aplicării
facilităților fiscale;

c) în situația în care procentul rezultat din calculul raportului de la lit.a) este de până la
80%, se procedează la determinarea indicatorilor ”cifra de afaceri realizată efectiv din
16
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
activitatea de construcţii” și ”cifra de afaceri totală”, pentru anul 2019, conform
principiului societăților nou-înființate;
d) pentru a beneficia de facilitățile fiscale pe perioada iulie - decembrie 2019, în cazul
prezentat la lit.c), raportul între ”cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de
construcţii” și ”cifra de afaceri totală”, trebuie să fie în procent de cel puțin 80%.

B. Î n ca zul soci et ă ț ilor î nfi inţ a t e î n cu rs u l a nu lui 20 19:


a) indicatorii ”cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii” și ”cifra de
afaceri totală” se calculează cumulat de la începutul anului 2019 sau începând cu luna
înființării din cursul anului 2019, după caz, până la luna în care se aplică scutirea,
inclusiv;
b) pentru a beneficia de facilitățile fiscale, raportul între ”cifra de afaceri realizată efectiv
din activitatea de construcţii” și ”cifra de afaceri totală” determinate conform literei a),
trebuie să fie în procent de cel puțin 80%.

La acordarea facilităților fiscale în domeniul construcțiilor pentru perioada ianuarie -


iunie 2019 se au în vedere reglementările din OUG nr. 114/2018, iar pentru perioada iulie –
decembrie 2019, reglementările OUG nr. 43/2019.

În cazul angajatorilor care nu au obligația să conducă contabilitatea în partidă


dublă și să întocmească situații financiare anuale, inclusiv în cazul celor care țin
contabilitatea în partidă simplă, stabilirea nivelului cifrei de afaceri se efectuează în
mod similar.

Prin derogare de la Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății,


persoanele fizice care își desfășoară activitatea în baza contractelor individuale de muncă
încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează
în condițiile de mai sus sunt asigurate în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028
în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuției.
In perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028, acesti angajati beneficiază de
drepturile acordate din sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale,
sistemul asigurărilor pentru șomaj, inclusiv de concedii și indemnizații de asigurări sociale
de sănătate, fără plata de către angajatori a CAM.
Perioadele lucrate în sectorul construcțiilor de către aceste persoane constituie stagiu
de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizație de șomaj și indemnizație pentru
incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislația în vigoare.

Contracte de munca part-time


Incepand cu 1 ianuarie 2018, CAS si CASS datorate de către persoanele fizice care obțin
venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu
normă întreagă sau cu timp parțial, nu pot fi mai mici decât nivelul CAS si CASS calculate
prin aplicarea cotei de 25%, respectiv 10% asupra salariului minim brut în vigoare în luna
pentru care se datorează contribuțiile, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în
care contractul a fost activ, cu mentiunea ca raman in vigoare aceleasi exceptii introduse
incepand cu 1 august 2017.
17
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Aceste prevederi NU se aplica pe perioada în care salariații se afla într-una dintre
următoarele situații:
- realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii în baza a 2 sau mai multe
contracte de muncă, iar baza lunară de calcul cumulata aferenta acestora este
cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară;
- sunt elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
- au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă in sistemul public de pensii, cu
excepția pensionarilor pentru limita de varsta care beneficiază de pensii de serviciu in
baza unor legi speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limita de
varsta din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul din sistemele de pensii
neintegrate sistemului public de pensii;
- sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 de ani;
- sunt persoane cu dizabilități cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra
mai puțin de 8 ore pe zi.

Transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, începând cu 1 ianuarie


2018, a condus la anumite situații in care salariul net ar fi urmat să fie negativ, ceea ce ar fi
insemnat ca salariatul sa vina cu bani de acasă pentru a acoperi contributiile datorate.

Exemplu:
Entitatea ALFA are un salariat cu norma de 2 ore/zi care are un venit brut lunar de
475 lei, contractul de munca fiind activ toata luna, iar acesta nu se incadreaza pe nicio
exceptie prevazuta in Codul fiscal (nu este elev, student, ucenic, pensionar, angajat la alta
entitate etc.).
In acest caz, contributiile sociale sunt:
- CAS = 1.900 lei x 25% = 475 lei;
- CASS = 1.900 lei x 10% = 190 lei;

TOTAL CONTRIBUTII datorate de angajat = 475 lei + 190 lei = 665 lei
Salariu net = 475 lei – 665 lei = - 190 lei.

Daca salariatul de mai sus ar avea functia de baza la entitatea ALFA si ar mai avea
incheiat un contract de munca la alt angajator, iar venitul brut prevazut in contract era de cel
putin 1.425 lei (astfel incat cumulat cu celalalt contract de munca sa rezulte 1.900 lei, nivelul
salariului minim brut pe tara), atunci societatea ALFA ar fi calculat contributiile sociale in
functie de brutul realizat:
- CAS = 475 lei x 25% = 119 lei;
- CASS = 475 lei x 10% = 48 lei;

TOTAL CONTRIBUTII datorate de angajat = 119 lei + 48 lei = 167 lei


Deducere personala = 510 lei
Impozit pe salariu = 0 lei
Salariu net = 475 lei – 167 lei = 308 lei.

18
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Conform OUG 3/2018, începând cu obligațiile declarative aferente lunii ianuarie
2018, in cazul în care CAS si CASS calculate la nivelul venitului brut al angajatului sunt mai
mici decât CAS si CASS stabilite in functie de salariul minim pe economie, diferența se
plătește de către angajator în numele angajatului.
Practic, in cazul contractelor part-time, baza de calcul pentru contributiile sociale
rămâne salariul minim brut (nivelul contribuțiilor nu scade), insa sarcina se va împarți
astfel:
- angajatului i se vor reține CAS de 25% și CASS de 10% calculate la venitul brut realizat;
- diferența de asigurări sociale, până la nivelul calculat având ca bază de calcul salariul
minim brut, va fi suportată de către angajator.

Exemplu:
Entitatea ALFA are un salariat cu norma de 2 ore/zi care are un venit brut lunar de
475 lei, contractul de munca fiind activ toata luna, iar acesta nu se incadreaza pe nicio
exceptie prevazuta in Codul fiscal (nu este elev, student, ucenic, pensionar, angajat la alta
entitate etc.).
In acest caz, contributiile sociale retinute din salariul angajatului sunt:
- CAS = 475 lei x 25% = 119 lei;
- CASS = 475 lei x 10% = 48 lei;

TOTAL CONTRIBUTII retinute din venitul angajatului = 119 lei + 48 lei = 167 lei
Deducere personala = 510 lei
Impozit pe salariu = 0 lei
Salariu net = 475 lei – 167 lei = 308 lei.

- CAS calculat la nivelul salariului minim = 1.900 lei x 25% = 475 lei;
- CASS calculat la nivelul salariului minim = 1.900 lei x 10% = 190 lei;

- CAS suportata de angajator in numele angajatului = 475 lei – 119 lei = 356 lei;
- CASS suportata de angajator in numele angajatului = 190 lei – 48 lei = 142 lei;
- Contributia asiguratorie pentru munca = 475 lei x 2,25% = 11 lei.
Contributii suportate de angajator in numele angajatului = 356 lei + 142 lei = 498 lei

In acest caz, cheltuiala angajatorului creste cu 498 lei ajungand la un total de 984 lei,
din care angajatului ii revine un salariu net de 308 lei, iar la bugetul de stat suma de 676 lei.

In cazul angajatilor din sectorul “Constructii”, CAS si CASS nu pot fi mai mici decât
nivelul contribuțiilor calculate prin aplicarea cotelor asupra salariului de bază minim brut pe
țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuțiile, corespunzător numărului
zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.

ATENTIE:
În situația în care, prin HG se utilizează, în aceeași perioadă, mai multe valori ale
salariului minim brut pe țară, diferențiat în funcție de studii, de vechime sau alte criterii, în

19
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
aplicarea prevederilor de mai sus se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe țară
prevăzută pentru categoria de persoane pentru care se datorează contribuțiile.
Astfel, in cazul angajatilor din domeniul constructiilor, baza de calcul minima
este suma de 3.000 lei.

CODUL FISCAL:
(51) CAS si CASS datorate de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii, în
baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial nu poate fi mai
mică decât nivelul contribuțiilor calculate prin aplicarea cotelor aferente asupra salariului de
bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuțiile,
corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.

(52) Prevederile alin. (51) NU se aplică în cazul persoanelor fizice aflate în una dintre
următoarele situații:
e) realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza
a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată
aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul de bază minim brut pe țară.

OMFP 3063/2019:
În aplicarea dispozițiilor art. 146 alin. (5^2) lit. e) din Codul fiscal, în cazul în care în
cursul unui an fiscal se utilizează în aceeași perioadă mai multe valori ale salariului minim
brut pe țară diferențiat în funcție de studii, de vechime sau alte criterii prevăzute de lege, în
situația în care un anagajat incheie două sau mai multe contracte individuale de muncă cu
timp parțial de lucru cu angajatori care nu desfășoară activitățile corespunzătoare codurilor
CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal și cu angajatori care desfășoară astfel de
activități, salariul minim brut pe țară luat în calcul este cel cu v al oar ea cea m ai
mic ă .

PREVEDERI IMPORTANTE EXTRASE DIN OMFP 3063/2019

Secţiunea A din Declaratia 112


Se completează cu datele pentru asiguraţii care:
- realizează în luna de raportare numai venituri din salarii şi asimilate salariilor şi care
au avut un singur raport de muncă cu angajatorul respective;
- nu au lucrat în condiţii deosebite/special; şi
- nu au beneficiat de indemnizaţii de concedii medicale sau de scutiri potrivit
prevederilor legale.

Secţiunea B din Declaratia 112


Se completează numai dacă salariatul nu se încadrează la secţiunea A, respectiv:
- a avut mai multe contracte de muncă la acelaşi angajator;
- a avut concedii medicale;
- a lucrat în condiţii diferite de muncă;
- a beneficiat de indemnizaţii sau de motive de scutire.
20
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Pentru luna IULIE 2019:
Dacă angajatorii îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, atât
pentru perioada 01.07 - 21.07.2019 (conform OUG 114/2018), cât şi pentru perioada 22 -
31.07.2019 (conform OUG 43/2019), aceştia completează doar coloana „cu acordarea
facilităţilor fiscale” din secţiunea A1, şi doar pentru asiguraţii pentru care sunt îndeplinite,
atât pentru perioada 1 - 21.07.2019 (conform OUG 114/2018), cât şi pentru perioada 22 -
31.07.2019 (conform OUG 43/2019), cumulativ condiţiile următoare:
- salariul brut de încadrare prevăzut în contractul individual de muncă este de cel puţin
3.000 lei, lunar pentru un program de lucru în medie de 167,333 ore pe lună,
reprezentând în medie 17,928 lei/oră;
- venitul lunar brut realizat în baza contractului individual de muncă este cuprins între
3.000 lei - 30.000 lei inclusiv;
- desfăşoară activitate în baza unui contract individual de muncă.

In situatiile de mai jos, se completează secţiunea A1 prin înscrierea datelor cumulate


din secţiunile A 1.1 şi A 1.2 a căror evidenţă este organizată numai la nivelul angajatorului:
- angajatorul aplică facilităţile fiscale începând cu data de 22 iulie 2019;
- persoana fizică desfăşoară activitate în baza unui alt raport juridic decât contractul
individual de muncă şi beneficiază de facilităţi fiscale începând cu data de 22 iulie
2019;
- venitul brut realizat este mai mare de 30.000 lei.

Secţiunea A1 se completează şi în cazul angajatorilor ce desfăşoară activităţi în


domeniul construcţiilor, dar care nu îndeplinesc condiţiile privind acordarea facilităţilor
fiscale, atât pentru perioada 1 - 21.07.2019 (conform OUG 114/2018), cât şi pentru perioada
22 - 31.07.2019 (conform OUG 43/2019). În acest caz, datele se completează în coloana „fără
acordarea facilităţilor fiscale” din secţiunea A1.

Secţiunea A.1.1 şi secţiunea A.1.2


Secţiunile A.1.1 şi A.1.2 se completează în funcţie de situaţia existentă în cursul lunii
iulie 2019, iar evidenţa secţiunilor A.1.1 şi A.1.2 se organizează numai la nivelul angajatorilor
ce desfăşoară activităţi în domeniul construcţiilor pentru persoanele fizice care realizează în
perioadele 1.07.2019 - 21.07.2019 şi/sau 22.07.2019 - 31.07.2019 venituri din salarii şi
asimilate salariilor pentru situaţii cum ar fi:
- angajatorii îndeplinesc condiţiile de acordare a facilităţilor fiscale începând cu
22.07.2019;
- pe parcursul lunii s-a modificat regimul fiscal al veniturilor realizate de persoanele
fizice;
- veniturile brute realizate de persoanele fizice sunt mai mari de 30.000 lei;
- veniturile brute realizate de persoanele fizice sunt mai mici de 3.000 lei;
- persoanele fizice au lucrat fracţii de lună;
- alte situaţii care nu se încadrează în condiţiile de la secţiunea A1.

21
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
AT E NŢ IE !
Completarea secţiunilor A.1.1 şi A.1.2 NU SE REALIZEAZA în cadrul Declaraţiei 112.
Evidenţa secţiunilor A.1.1 şi A.1.2 SE ORGANIZEAZĂ NUMAI LA NIVELUL ANGAJATORILOR.
Secţiunea A.1.1 se completează cu datele pentru asiguraţii care activează la
angajatorii ce desfăşoară activităţi în domeniul construcţiilor in perioada 1.07.2019 -
21.07.2019.
Secţiunea A.1.2 se completează cu datele pentru asiguraţii care activează la
angajatorii ce desfăşoară activităţi în domeniul construcţiilor în perioada 22.07.2019 -
31.07.2019.
Pentru completarea secţiunilor A.1.1 şi A.1.2 se are in vedere ajustarea plafoanelor
veniturilor, în funcţie de care se acordă facilităţile fiscale, precum şi ajustarea venitului brut
realizat în fiecare din cele două perioade.

Pentru perioada 1.07.2019 - 21.07.2019


- referitor la condiţia ca veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor să fie
cuprinse între 3.000 lei şi 30.000 lei lunar inclusiv, aceste plafoane se ajustează prin
raportare la numărul de zile lucrătoare aferente perioadei (15 zile), respectiv
veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor să fie cuprinse între 1.957 lei
(3.000 lei x 15/23) şi 19.565 lei (30.000 lei x 15/23) lunar inclusiv;
- venitul brut realizat ajustat = venitul brut realizat în luna iulie 2019 x 15/23.

Pentru perioada 22.07.2019 - 31.07.2019


- referitor la condiţia ca scutirea să se aplice pentru sumele din venitul brut lunar de
până la 30.000 lei, obţinut din salarii şi asimilate salariilor, acest plafon se ajustează
prin raportare la numărul de zile lucrătoare aferente perioadei (8 zile), respectiv
scutirea să se aplice pentru sumele din venitul brut lunar de până la 10.435 lei
(30.000 lei x 8/23);
- venitul brut realizat ajustat = venitul brut realizat în luna iulie 2019 x 8/23.

Veniturile asimilate salariilor din prime, bonusuri şi altele, plătite în cursul lunii iulie
2019, care nu pot fi alocate pe zile, se împart proporţional la zilele lucrate aferente
perioadei.

ATENTIE!
În situaţia în care este necesară întocmirea secţiunilor A.1.1 şi A.1.2, angajatorii ce
desfăşoară activităţi în domeniul construcţiilor prezintă organului de control evidenţa
secţiunilor A.1.1 şi A.1.2 pentru a dovedi realitatea datelor înscrise centralizat în cadrul
secţiunii A.

S ecţ i unea E - Date privind impozitul pe venit


Pentru stabilirea impozitului pe venit aferent veniturilor obţinute în luna iulie 2019 de
persoanele fizice care desfăşoară activităţi la angajatori care îndeplinesc condiţiile de
acordare a facilităţilor fiscale, angajatorii vor proceda astfel:

22
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
A. În cazul persoanelor fizice care în cursul lunii iulie îndeplinesc cumulativ
condiţiile de mai jos, angajatorii vor determina impozitul pe venit fără a proceda la ajustarea
plafoanelor privind condiţiile de acordare a facilităţilor fiscale şi a venitului realizat:
- salariul brut de încadrare prevăzut în contractul individual de muncă este de cel puţin
3.000 lei lunar pentru un program de lucru în medie de 167,333 ore pe lună,
reprezentând în medie 17,928 lei/oră;
- venitul lunar brut realizat în baza contractului individual de muncă este cuprins între
3.000 lei - 30.000 lei, inclusiv;
- desfăşoară activitate în baza unui contract individual de muncă.

B. În cazul celorlalte persoane care în cursul lunii au avut situaţii atipice (de exemplu:
îndeplinesc condiţiile de acordare a facilităţilor fiscale doar pentru una din perioade
1.07.2019 - 21.07.2019 sau 22.07.2019 - 31.07.2019, desfăşoară activităţi prevăzute la
codurile CAEN care au fost adăugate la lit. a) a art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, pe parcursul lunii
s-a modificat regimul fiscal al veniturilor realizate, au obţinut venituri brute peste 30.000 lei
sau sub 3.000 lei, au lucrat fracţiuni de lună), se va avea în vedere ajustarea plafoanelor
faţă de care se face raportarea în vederea acordării facilităţilor fiscale, precum şi ajustarea
venitului brut realizat în fiecare din cele două perioade.

Pentru ajustarea veniturilor brute realizate în luna iulie 2019, acestea se împart
proporţional la zilele lucrate aferente perioadei. Se consideră venituri aferente zilelor lucrate
şi veniturile aferente concediilor de odihnă, indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
muncă suportate de angajator, evenimentele speciale (de exemplu: zilele acordate pentru
decesul unui membru al familiei, pentru căsătorie ş.a.).
Veniturile realizate care nu pot fi alocate pe zile se împart proporţional la zilele efectiv
lucrate aferente perioadei.
Determinarea impozitului pe venit aferent venitului scutit se face prin raportare la
venitul aferent din perioada în care persoana fizică îndeplineşte condiţiile de acordare a
facilităţilor fiscale.

Exemplu - contract de munca intre 3.000 lei – 30.000 lei


Entitatea ALFA are ca obiect principal de activitate CAEN 2363 “Fabricarea betonului”,
iar cifra de afaceri obtinuta din activitatea de construcţii reprezinta 85% din cifra de afaceri
totală.
In luna iulie 2019, angajatul Popescu Rares care are salariul de încadrare de 4.000 lei a
obtinut si o prima in suma de 1.000 lei, venitul brut lunar fiind astfel de 5.000 lei. Angajatul a
fost prezent la munca in toate cele 23 de zile lucratoare ale lunii.

Veniturile realizate care nu pot fi alocate pe zile se împart proporţional la zilele lucrate
aferente perioadei. Deoarece pentru ambele perioade sunt îndeplinite cumulativ condiţiile
de acordare a facilităţilor fiscale, se completează doar secţiunea A1.
Condiţii cumulative îndeplinite:
- salariul brut de încadrare prevăzut în contractul individual de muncă este de cel puţin
3.000 lei lunar pentru un program de lucru în medie de 167,333 ore pe lună,
reprezentând în medie 17,928 lei/oră;
23
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- venitul lunar brut realizat în baza contractului individual de muncă este cuprins între
3.000 - 30.000 lei, inclusiv;
- desfăşoară activitate în baza unui contract individual de muncă.

Secţiunea A1. Facilităţi în construcţii

Salariul brut de încadrare prevăzut în contractul 4.000 lei


individual de muncă, pentru funcția de bază
Salariul brut de încadrare prevăzut în contractul
individual de muncă, în afara funcției de bază
Venitul brut asimilat salariului realizat în baza raportului
juridic, altul decât contractul individual de muncă

Zile lucrate în perioada 01 - 21.07.2019 15


Zile lucrate în perioada 22 - 31.07.2019 8

Cu acordarea Fără acordarea


facilităților fiscale facilităților fiscale
Baza de calcul al CAS 5.000 lei
Baza de calcul al CASS 5.000 lei
CASS 500 lei
CAS 1.063 lei (21,25%)
Baza de calcul al CAM 5.000 lei

CAS datorat = 5.000 lei x 21,25% = 1.063 lei


CASS datorat = 5.000 lei x 10% = 500 lei, din care 500 lei exceptaţi de la plată
Baza de calcul impozit pe venit = 5.000 lei – 1.063 = 3.937 lei
Impozit pe venit = 3.937 lei x 10% = 394 lei - impozit aferent venit scutit

Exemplu – contract de munca, concediu fara plata dupa 22 iulie


Entitatea ALFA are ca obiect principal de activitate CAEN 2363 “Fabricarea betonului”,
iar cifra de afaceri obtinuta din activitatea de construcţii reprezinta 90% din cifra de afaceri
totală.
In luna iulie 2019, angajatul Popescu Rares care are salariul de încadrare de 4.600 lei a
obtinut si o prima in suma de 1.600 lei.
Angajatul a fost prezent la munca doar primele 16 zile din totatul celor 23 de zile
lucratoare ale lunii, restul perioadei fiind in concediu fara plata.

Venit brut pt perioada 1 - 21.07.2019 = 4.600 lei x 15/23 zile = 3.000 lei;
Venit brut pt perioada 22 - 31.07.2019 = 4.600 lei x 1/23 zile = 200 lei

Veniturile realizate care nu pot fi alocate pe zile se împart proporţional la zilele lucrate
aferente perioadei.
Repartizarea primei pe cele două perioade = 1.600 lei/16 zile lucrate = 100 lei/zi

24
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- prima aferenta perioadei 1 - 21.07.2019 = 100 lei/zi x 15 zile = 1.500 lei
- prima aferenta perioadei 22 - 31.07.2019 = 100 lei/zi x 1 zi = 100 lei

Venit brut (inclusiv prima) pt perioada 1 - 21.07.2019 = 3.000 lei + 1.500 lei = 4.500 lei
Venit brut (inclusiv prima) pt perioada 22 - 31.07.2019 = 200 lei + 100 lei = 300 lei

Se procedează la ajustarea plafoanelor şi a venitului brut recalculat.

Pentru perioada 01.07 - 21.07.2019


Pentru a beneficia de facilităţi fiscale, venitul brut realizat ajustat trebuie să fie cuprins
între 1.957 lei şi 19.565 lei (3.000 lei x 15/23 zile şi 30.000 lei x 15/23 zile).
Venitul brut ajustat realizat de angajat = 4.600 lei x 15/23 zile + 1.500 lei = 4.500 lei
Deoarece venitul brut ajustat realizat de 4.500 lei este situat între 1.957 lei şi 19.565
lei, persoana fizică va beneficia de facilităţile fiscale.

Pentru perioada 22.07 - 31.07.2019


Pentru a beneficia de facilităţi fiscale, venitul brut realizat ajustat trebuie să fie de
până la 10.435 lei (30.000 lei x 8/23 zile).
Venitul brut ajustat realizat de angajat = 4.600 lei x 1/23 zile + 100 lei = 300 lei
Deoarece în perioada 22 - 31.07.2019 venitul brut ajustat realizat de 300 lei este de
până la 10.435 lei, persoana fizică va beneficia de facilităţile fiscale.
Tinand cont ca pentru ambele perioade sunt îndeplinite condiţiile de acordare a
facilităţilor fiscale se completează doar secţiunea A1.

Secţiunea A1. Facilităţi în construcţii

Salariul brut de încadrare prevăzut în contractul 4.600 lei


individual de muncă, pentru funcția de bază
Salariul brut de încadrare prevăzut în contractul
individual de muncă, în afara funcției de bază
Venitul brut asimilat salariului realizat în baza raportului
juridic, altul decât contractul individual de muncă

Zile lucrate în perioada 01 - 21.07.2019 15


Zile lucrate în perioada 22 - 31.07.2019 1

Cu acordarea Fără acordarea


facilităților fiscale facilităților fiscale
Baza de calcul al CAS 4.800 lei
Baza de calcul al CASS 4.800 lei
CASS 480 lei
CAS 1.020 lei (21,25%)
Baza de calcul al CAM 4.800 lei

25
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
CAS datorat = 1.020 lei
CASS datorat = 480 lei, din care 480 lei exceptaţi de la plată
Baza de calcul impozit pe venit = 4.800 lei – 1.020 lei = 3.780 lei
Impozit pe venit = 3.780 lei x 10% = 378 lei - impozit aferent venit scutit
Persoana fizică nu datorează impozit pentru venitul obţinut în luna iulie 2019.

Exemplu – contract de munca, concediu fara plata inainte de 22 iulie


Entitatea ALFA are ca obiect principal de activitate CAEN 2363 “Fabricarea betonului”,
iar cifra de afaceri obtinuta din activitatea de construcţii reprezinta 95% din cifra de afaceri
totală.
In luna iulie 2019, angajatul Popescu Rares care are salariul de încadrare de 4.600 lei a
obtinut si o prima in suma de 900 lei.
Angajatul a fost prezent la munca doar 9 zile din totatul celor 23 de zile lucratoare ale
lunii, restul perioadei fiind in concediu fara plata, astfel:
- 1 zi lucrată din cele 15 lucrătoare aferente perioadei 1 - 21.07.2019;
- 8 zile lucrate din cele 8 lucrătoare aferente perioadei 22 - 31.07.2019

Venit brut pt perioada 1 - 21.07.2019 = 4.600 lei x 1/23 zile = 200 lei;
Venit brut pt perioada 22 - 31.07.2019 = 4.600 lei x 8/23 zile = 1.600 lei

Veniturile realizate care nu pot fi alocate pe zile se împart proporţional la zilele lucrate
aferente perioadei.
Repartizarea primei pe cele două perioade = 900 lei/9 zile lucrate = 100 lei/zi
- prima aferenta perioadei 1 - 21.07.2019 = 100 lei/zi x 1 zi = 100 lei
- prima aferenta perioadei 22 - 31.07.2019 = 100 lei/zi x 8 zile = 800 lei

Venit brut (inclusiv prima) pt perioada 1 - 21.07.2019 = 200 lei + 100 lei = 300 lei
Venit brut (inclusiv prima) pt perioada 22 - 31.07.2019 = 1.600 lei + 800 lei = 2.400 lei

Se procedează la ajustarea plafoanelor şi a venitului brut recalculat.

Pentru perioada 01.07 - 21.07.2019


Pentru a beneficia de facilităţi fiscale, venitul brut realizat ajustat trebuie să fie cuprins
între 1.957 lei şi 19.565 lei (3.000 lei x 15/23 zile şi 30.000 lei x 15/23 zile).
Venitul brut ajustat realizat de angajat = 200 lei + 100 lei = 300 lei
Bază de calcul contribuţii sociale obligatorii ajustată: 300 lei
Deoarece venitul brut ajustat realizat de 300 lei este mai mic decat 1.957 lei, persoana
fizică NU va beneficia de facilităţile fiscale.

Pentru perioada 22.07 - 31.07.2019


Pentru a beneficia de facilităţi fiscale, venitul brut realizat ajustat trebuie să fie de
până la 10.435 lei (30.000 lei x 8/23 zile).
Venitul brut ajustat realizat de angajat = 1.600 lei + 800 lei = 2.400 lei
Bază de calcul contribuţii sociale obligatorii ajustată: 2.400 lei
Deoarece în perioada 22 - 31.07.2019 venitul brut ajustat realizat de 2.400 lei este de
26
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
până la 10.435 lei, persoana fizică va beneficia de facilităţile fiscale.

Tinand cont ca pentru perioada 1 - 21.07.2019 nu sunt îndeplinite condiţiile de


acordare a facilităţilor fiscale, respectiv pentru perioada 22 - 31.07.2019 sunt îndeplinite
condiţiile de acordare a facilităţilor, se completează numai la nivelul angajatorului secţiunea
A.1.1 şi A.1.2.

Secţiunea A.1.1. Facilităţi în construcţii - perioada 01.07.2019 - 21.07.2019

Cu acordarea Fără acordarea


facilităților fiscale facilităților fiscale
Baza de calcul al CAS 300 lei
Baza de calcul al CASS 300 lei
CASS 30 lei
CAS 75 lei (25%)
Baza de calcul al CAM 300 lei

Secţiunea A.1.2. Facilităţi în construcţii - perioada 22.07.2019 - 31.07.2019

Cu acordarea Fără acordarea


facilităților fiscale facilităților fiscale
Baza de calcul al CAS 2.400 lei
Baza de calcul al CASS 2.400 lei
CASS 240 lei
CAS 510 lei (21,25%)
Baza de calcul al CAM 2.400 lei

Secţiunea A1. Facilităţi în construcţii

Salariul brut de încadrare prevăzut în contractul 4.600 lei


individual de muncă, pentru funcția de bază
Salariul brut de încadrare prevăzut în contractul
individual de muncă, în afara funcției de bază
Venitul brut asimilat salariului realizat în baza raportului
juridic, altul decât contractul individual de muncă

Zile lucrate în perioada 01 - 21.07.2019 1


Zile lucrate în perioada 22 - 31.07.2019 8

Cu acordarea Fără acordarea


facilităților fiscale facilităților fiscale
Baza de calcul al CAS 2.400 lei 300 lei
Baza de calcul al CASS 2.400 lei 300 lei
CASS 240 lei 30 lei
27
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
CAS 510 lei (21,25%) 75 lei (25%)
Baza de calcul al CAM 2.400 lei 300 lei

CAS datorat = 510 lei + 75 lei = 585 lei


CASS datorata = 240 lei + 30 lei = 270 lei, din care 240 lei exceptaţi de la plată
Baza de calcul impozit pe venit = 300 lei + 2.400 lei – 585 lei – 30 lei = 2.085 lei
Impozit pe venit = 2.085 lei x 10% = 208,5 lei, din care:
- impozit aferent venit nescutit = 208,5 lei x 1/9 zile = 23 lei
- impozit aferent venit scutit = 208,5 lei x 8/9 zile = 185 lei
Impozit datorat de angajat în luna iulie 2019 = 23 lei

Exemplu – contract de munca peste 30.000 lei:


Entitatea ALFA are ca obiect principal de activitate CAEN 2363 “Fabricarea betonului”,
iar cifra de afaceri obtinuta din activitatea de construcţii reprezinta 93% din cifra de afaceri
totală.
In luna iulie 2019, angajatul Popescu Rares care are salariul de încadrare de 35.000 lei
a obtinut si vouchere de vacanţă in suma de 2.000 lei, venitul brut lunar fiind astfel de 37.000
lei. Angajatul a fost prezent la munca in toate cele 23 de zile lucratoare ale lunii.

Deoarece venitul brut este mai mare de 30.000 lei, entitatea completează secţiunile
A1.1 şi A 1.2, insa numai la nivelul angajatorului.
Bază de calcul contribuţii sociale = 35.000 lei

Se procedează la ajustarea plafoanelor şi a venitului brut recalculat.

Pentru perioada 01.07 - 21.07.2019


Pentru a beneficia de facilităţi fiscale, venitul brut realizat ajustat trebuie să fie cuprins
între 1.957 lei şi 19.565 lei (3.000 lei x 15/23 zile şi 30.000 lei x 15/23 zile).
Venitul brut ajustat realizat de angajat = 37.000 lei x 15/23 zile = 24.130 lei
Bază calcul contribuţii ajustată = 35.000 lei x 15/23 zile = 22.826 lei

Pentru perioada 22.07 - 31.07.2019


Pentru a beneficia de facilităţi fiscale, venitul brut realizat ajustat trebuie să fie de
până la 10.435 lei (30.000 lei x 8/23 zile).
Venitul brut ajustat realizat de angajat = 37.000 lei x 8/23 zile = 12.870 lei
Bază calcul contribuţii ajustată = 35.000 lei x 8/23 zile = 12.174 lei, din care:
- cu acordarea facilităţilor fiscale = 10.435 lei; şi
- fără acordarea facilităţilor = 12.174 lei – 10.435 lei = 1.739 lei.

Secţiunea A.1.1. Facilităţi în construcţii - perioada 01.07.2019 - 21.07.2019

Cu acordarea Fără acordarea


facilităților fiscale facilităților fiscale
Baza de calcul al CAS 22.826 lei
Baza de calcul al CASS 22.826 lei
28
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
CASS 2.283 lei
CAS 5.707 lei (25%)
Baza de calcul al CAM 22.826 lei

Secţiunea A.1.2. Facilităţi în construcţii - perioada 22.07.2019 - 31.07.2019

Cu acordarea Fără acordarea


facilităților fiscale facilităților fiscale
Baza de calcul al CAS 10.435 lei 1.739 lei
Baza de calcul al CASS 10.435 lei 1.739 lei
CASS 1.044 lei 174 lei
CAS 2.217 lei (21,25%) 434 lei (25%)
Baza de calcul al CAM 10.435 lei 1.739 lei

Secţiunea A1. Facilităţi în construcţii

Salariul brut de încadrare prevăzut în contractul 35.000 lei


individual de muncă, pentru funcția de bază
Salariul brut de încadrare prevăzut în contractul
individual de muncă, în afara funcției de bază
Venitul brut asimilat salariului realizat în baza raportului
juridic, altul decât contractul individual de muncă

Zile lucrate în perioada 01 - 21.07.2019 15


Zile lucrate în perioada 22 - 31.07.2019 8

Cu acordarea Fără acordarea


facilităților fiscale facilităților fiscale
Baza de calcul al CAS 10.435 lei 24.565 lei
Baza de calcul al CASS 10.435 lei 24.565 lei
CASS 1.044 lei 2.457 lei
CAS 2.217 lei (21,25%) 6.141 lei (25%)
Baza de calcul al CAM 10.435 lei 24.565 lei

CAS datorat = 2.217 lei + 6.141 lei = 8.358 lei


CASS datorata = 1.044 lei + 2.457 lei = 3.501 lei, din care 1.044 lei exceptaţi de la plată

Calcul impozit pe venit


Bază de calcul impozit pe venit = Venit brut - CAS - CASS
Bază de calcul impozit pe venit = 37.000 lei – 8.358 lei – 2.457 lei = 26.185 lei
Impozit pe venit = 26.185 lei x 10% = 2.618,5 lei

Impozit venit aferent perioadei 1 - 21.07.2019 = 2.618,5 lei x 15/23 zile = 1.707,71 lei,
impozit aferent venit nescutit
29
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Impozit venit aferent perioadei 22 - 31.07.2019 = 2.618,5 lei x 8/23 zile = 910,78 lei,
din care:
- impozit aferent venit scutit = 2.618,5 lei x 8/23 zile x 10.435/12.870 = 738 lei
- impozit aferent venit nescutit = 910,78 - 738,46 = 172,32 lei

Impozit datorat de angajat în luna iulie = 1.707,71 lei + 172,32 lei = 1.880 lei
Impozit aferent venit scutit = 738 lei.

Aceleasi sume - luna AUGUST

In acest caz, s-ar fi completat doar sectiunea A.1, cele 2 subsectiuni fiind valabile doar
pentru luna iulie 2019.

Secţiunea A1. Facilităţi în construcţii

Salariul brut de încadrare prevăzut în contractul 35.000 lei


individual de muncă, pentru funcția de bază
Salariul brut de încadrare prevăzut în contractul
individual de muncă, în afara funcției de bază
Venitul brut asimilat salariului realizat în baza raportului
juridic, altul decât contractul individual de muncă
Zile lucrate 21

Cu acordarea Fără acordarea


facilităților fiscale facilităților fiscale
Baza de calcul al CAS 30.000 lei 5.000 lei
Baza de calcul al CASS 30.000 lei 5.000 lei
CASS 3.000 lei 500 lei
CAS 6.375 lei (21,25%) 1.250 lei (25%)
Baza de calcul al CAM 30.000 lei 5.000 lei

CAS datorat = 6.375 lei + 1.250 lei = 7.625 lei


CASS datorat = 3.000 lei + 500 lei = 3.500 lei, din care 3.000 lei exceptaţi de la plată
Bază de calcul impozit pe venit = 37.000 lei - 7.625 lei - 500 lei = 28.875 lei
Impozit pe venit = 28.875 x 10% = 2.887,5 lei, din care:
- impozit aferent venit scutit = 2.887,5 lei x 30.000/37.000 = 2.341,2 lei
- impozit aferent venit nescutit = 2.887,5 lei – 2.341,2 lei = 546,3 lei
Impozit datorat de angajat în luna august = 546 lei.

Exemplu – contract de mandat:


Entitatea ALFA are ca obiect principal de activitate CAEN 2363 “Fabricarea betonului”,
iar cifra de afaceri obtinuta din activitatea de construcţii reprezinta 90% din cifra de afaceri
totală.
In luna august 2019, administratorul Manole Stefan care desfăşoară activitate în baza

30
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
unui contract de mandat obtine un venit brut lunar de 5.000 lei.

Nefiind vorba de un contract de munca, facilităţile fiscale se acordă numai dacă este
îndeplinită condiţia ca venitul brut lunar realizat să fie cel puţin egal cu 3.000 lei.
Venit brut lunar = 5.000 lei
Bază de calcul contribuţii sociale obligatorii = 5.000 lei

Începând cu 22.07.2019, pentru persoanele fizice care realizează venituri în baza altor
raporturi juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor decât contractele
individuale de muncă, NU se acordă facilităţile fiscale privind scutirea de la plata CASS şi cota
redusă cu 3,75 puncte procentuale la CAS. Pentru aceste venituri se acordă numai scutirea
de la plata impozitului pe venit.
Deoarece în luna august nu sunt îndeplinite condiţiile de acordare a facilităţilor fiscale
pentru contribuţiile sociale obligatorii, se completează numai secţiunea A din Anexa nr. 1.2
„Anexa asigurat”.
CAS datorat = 5.000 lei x 25% = 1.250 lei
CASS datorat = 5.000 lei x 10% = 500 lei
Bază de calcul impozit pe venit = 5.000 lei – 1.250 lei – 500 lei = 3.250 lei
Impozit pe venit = 3.250 lei x 10% = 325 lei - impozit aferent venit scutit

Astfel, pentru venitul brut în sumă de 5.000 lei, persoana fizică beneficiază de
facilităţile fiscale doar în ceea ce priveşte impozitul pe venit, respectiv suma de 325 lei.

Aspecte cu privire la programele INTERNSHIP


Legea 176/2018 privind internshipul, publicata in MOf nr 626 din 19 iulie 2018

Programele de internship pot fi efectuate de persoanele care au împlinit vârsta de 16


ani, în scopul:
 dezvoltării abilităţilor profesionale ale internilor în îndeplinirea atribuţiilor şi
responsabilităţilor din domeniul în care se organizează programul de internship;
 desfăşurării unor activităţi şi familiarizarea cu cerinţele organizaţiei-gazdă;
 cunoaşterii de către interni a specificului activităţii organizaţiei-gazdă în cadrul căruia
îşi desfăşoară activitatea, precum şi a exigenţelor acesteia;
 dobândirii de experienţă profesională, abilităţi practice şi/sau competenţe;
 facilitării tranziţiei de la sistemul de educaţie către piaţa muncii.
Prin excepţie, contractele de internship pot fi încheiate şi de persoanele care au
împlinit vârsta de 15 ani, numai cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, după
caz.

În funcţie de numărul de salariaţi, o entitate poate încheia în mod simultan contracte


de internship pentru un număr de interni care nu poate fi mai mare de 5% din numărul
total al salariaţilor. Prin excepţie, entitatea care are încadraţi cel mult 20 salariaţi poate
încheia simultan cel mult 2 contracte de internship.

31
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Programele de internship se pot organiza oricând în decursul unei perioade


neîntrerupte de 12 luni. Durata unui program de internship este de maximum 720 de ore pe
parcursul a 6 luni consecutive.

Perioada în care internul a desfăşurat activitatea în baza contractului de internship se


consideră vechime în muncă şi, după caz, vechime în specialitate, în funcţie de tipul
activităţii.

Încheierea unui contract de internship în scopul de a evita încheierea


unui contract individual de muncă pentru efectuarea activităţii respective
este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute.

Internul are dreptul la o indemnizaţie pentru internship, plătită de entitate, al cărei


cuantum este stipulat în contractul de internship si care trebuie sa fie de cel putin 50% din
salariul de bază minim brut pe ţară (in anul 2019, salariul minim este de 2.080 lei) şi se
acordă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată.

Contractul de internship se încheie obligatoriu în formă scrisă, în limba română, cel


târziu în ziua anterioară începerii programului de internship. Obligaţia de încheiere a
contractului de internship în formă scrisă revine organizaţiei-gazdă.
Durata maximă a contractului de internship este de 6 luni, fără posibilitatea
prelungirii.

Durata timpului de muncă pentru un intern, pentru a desfăşura activitate în baza unui
contract de internship, este de maximum 40 de ore pe săptămână şi se stabileşte prin
contractul de internship. Este interzisă efectuarea de ore suplimentare.
În situaţia internilor cu vârsta sub 18 ani, durata timpului de muncă pentru a
desfăşura activitate în baza unui contract de internship este de maximum 30 de ore pe
săptămână, dar nu mai mult de 6 ore pe zi.

La încetarea contractului de internship, părţile pot conveni ca activitatea să continue


prin încheierea, în condiţiile legii, a unui contract individual de muncă.
La sfârşitul programului de internship, dacă nu s-a decis încheierea unui contract
individual de muncă, activitatea încetează.

Organizaţiile-gazdă care, în termen de 60 de zile de la finalizarea programului de


internship, încheie un contract individual de muncă cu persoana care a desfăşurat programul
de internship primesc, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, o primă
de promovare a ang aj ării în cu ant um de 4.58 6 de l ei pent ru fiecare
persoan ă astfel angajată, după îndeplinirea obligaţiei de menţinere a raporturilor de
muncă pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 24 de luni. Acordarea primei de
promovare a angajării se realizează în limita fondurilor alocate cu această destinaţie.

32
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Evaluarea activităţii internului se realizează pe baza unui referat de evaluare, întocmit
de îndrumător în termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea programului de internship.
Îndrumătorul întocmeşte referatul şi acordă unul din următoarele calificative: foarte bine
(FB), bine (B), satisfăcător (S) şi nesatisfăcător (NS).

Organizaţia-gazdă are obligaţia de a ţine evidenţa timpului în care internul îşi


desfăşoară activitatea specifică din cadrul programului de internship, precum şi obligaţia de
a prezenta această situaţie organelor de control ori de câte ori este solicitat acest lucru.

Organizaţia-gazdă are obligaţia completării şi transmiterii datelor şi informaţiilor din


contractul de internship, cel târziu în ultima zi lucrătoare anterioară începerii activităţii
în cadrul programului de internship, în registrul de evidenţă a contractelor de internship,
înfiinţat de agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă sau a municipiului Bucureşti,
în a cărei rază teritorială aceasta îşi desfăşoară activitatea, ţinut în formă electronică,
denumit în continuare registrul electronic de evidenţă.
Accesul organizaţiei-gazdă la registrul electronic de evidenţă se face pe bază de parolă
proprie, utilizată cu titlu gratuit.

Redefinirea francizei
In MOf nr 829 din 11 octombrie 2019 a fost publicata Legea 179/2019 pentru
modificarea şi completarea OG 52/1997 privind regimul juridic al francizei, precum şi pentru
modificarea art. 7 pct. 15 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care au fost aduse
o serie de precizari suplimentare cu privire la franciza.

Legea 227 – inainte de modificare Legea 227 – dupa modificare


Franciza - sistem de comercializare Franciza - un sistem de comercializare a
bazat pe o colaborare continuă între produselor și/sau al serviciilor și/sau al
persoane fizice sau juridice, independente tehnologiilor, bazat pe o colaborare
din punct de vedere financiar, prin care o continuă între persoanele fizice sau juridice
persoană, denumită francizor, acordă unei independente din punct de vedere juridic și
alte persoane, denumită beneficiar, dreptul financiar, prin care o persoană, denumită
de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un francizor, acordă altei persoane, denumită
produs, o tehnologie sau un serviciu; francizat, dreptul și impune obligația de a
exploata o afacere în conformitate cu
conceptul francizorului;
Acest drept autorizează și obligă pe
francizat, în schimbul unei contribuții
financiare directe sau indirecte, să
utilizeze mărcile de produse și/sau de
servicii, alte drepturi de proprietate
intelectuală sau industrială protejate, know-
how-ul, drepturile de autor, precum și
însemne ale comercianților, beneficiind de
33
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
un aport continuu de asistență comercială
și/sau tehnică din partea francizorului, în
cadrul și pe durata contractului de franciză
încheiat între părți în acest scop.

Francizorul este un profesionist care:


a) este titularul drepturilor asupra unei mărci înregistrate sau a oricărui alt drept
de proprietate intelectuală sau industrială; drepturile trebuie să fie exercitate pe o
durată cel puțin egală cu durata contractului de franciză;
b) conferă dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie
sau un serviciu;
c) asigură francizatului o pregătire inițială pentru exploatarea mărcii înregistrate;
d) utilizează personal și mijloace financiare pentru promovarea mărcii sale, cercetării
și inovației, asigurând dezvoltarea și viabilitatea produsului;
e) demonstrează aplicarea concretă a cunoștințelor pe care le deține, în cadrul unei
unități-pilot; obiectivele principale ale unității-pilot sunt testarea și definitivarea
formulei de afaceri.
Unitatea-pilot este echivalentul unui prototip, având scopul de a asigura cea mai facilă
cale de aplicare în practică a rețetei de succes a francizorului, de a testa sistemul de franciză
și infrastructura acestuia, servind proiectării programului de franciză și elaborării
manualelor de instruire și a operațiunilor zilnice.

Francizatul este un profesionist, persoană fizică sau juridică, selecționat de francizor,


care aderă la principiul omogenității rețelei de franciză, așa cum este ea definită de către
francizori.
Rețeaua de franciză cuprinde un ansamblu de raporturi contractuale între un
francizor și mai mulți francizați, în scopul promovării unei tehnologii, unui produs sau
serviciu, precum și pentru dezvoltarea producției și distribuției unui produs sau serviciu.
Francizatul este susținut de către francizor, prin aportul continuu de asistență comercială
și/sau tehnică, în cadrul și pe durata contractului de franciză încheiat între părți.
Francizorul furnizează viitorului francizat informații care îi permit acestuia să
participe, în deplină cunoștință de cauză, la derularea contractului de franciză.
De asemenea, francizorul furnizează potențialului francizat un document de
dezvăluire de informații, care trebuie să conțină date specifice referitoare la:
a) istoricul și experiența francizorului;
b) amănunte privind identitatea managementului francizei;
c) istoricul de litigii al francizorului și al conducerii acestuia;
d) suma inițială pe care trebuie să o investească francizatul;
e) obligațiile reciproce ale părților;
f) copii ale rezultatului financiar al francizorului din ultimul an;
g) deținerea informațiilor cu privire la unitatea-pilot."
Până la debutul rețelei sale de franciză, francizorul va opera eficient un concept de
afaceri, pentru o perioadă de cel puțin un an, în minimum o unitate-pilot.

34
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi (pana in 14 decembrie
2019), Asociația Română de Franciză (asociație de utilitate publică) înființează Registrul
Național de Franciză în care se înregistrează, la cerere, informațiile furnizate de către
francizori prin documentul de dezvăluire de informații. Francizorii au posibilitatea de a
înregistra în mod gratuit documentul de dezvăluire de informații în Registrul Național de
Franciză.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Proiecte legislative – adoptate de Senat

Locul conducerii efective


Codul fiscal – prezent Proiect de modificare CF
Rezident – orice: Rezident – orice:
- persoană juridică română; - persoană juridică română;
- persoană juridică străină având locul - persoană juridică străină înregistrată
de exercitare a conducerii efective în într-un stat străin cu care România
România; are încheiată o convenție de evitare a
- persoană juridică cu sediul social în dublei impuneri, având locul de
România, înființată potrivit legislației exercitare efectiva a conducerii în
europene; și România;
- persoană fizică rezidentă; - persoană juridică cu sediul social în
România, înființată potrivit legislației
europene; și
- persoană fizică rezidentă;
Rezidentul are obligație fiscală integrală în
România, fiind contribuabil supus
impozitării în România pentru veniturile
mondiale obținute din orice sursă, atât
din România cât și din afara României,
conform prevederilor Codului fiscal și ale
tratatelor în vigoare încheiate de România;
Locul conducerii efective - locul în care se Locul conducerii efective – locul în care,
iau deciziile economice strategice necesare dacă nu se demonstrează altfel, persoana
pentru conducerea activității persoanei juridică străină, înregistrată într-un stat
juridice străine în ansamblul său și/sau locul străin cu care România are încheiată o
unde își desfășoară activitatea directorul convenție de evitare a dublei impuneri,
executiv și alți directori care asigură realizează operațiuni care corespund unor
gestionarea și controlul activității acestei scopuri economice, reale și de substanță
persoane juridice. care nu reprezintă o simplă administrare de
valori mobiliare sau alte active și unde este
îndeplinită cel puțin una dintre următoarele
condiții:
a) deciziile economico-strategice necesare
35
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
pentru conducerea activității persoanei
juridice străine în ansamblul său se iau în
România de către directorii executivi/
membrii consiliului de administrație; sau
b) cel puțin 50% dintre directorii executivi/
membrii consiliului de administrație ai
persoanei juridice străine sunt rezidenți.

Dacă o persoană juridică străină este considerată rezidentă atât în România, cât şi într-
un stat semnatar al unei convenţii de evitare a dublei impuneri la care România este parte,
rezidenţa acestei persoane se va stabili potrivit prevederilor convenției de evitare a dublei
impuneri.
Rezidența în România a persoanei juridice străine se stabilește de către organul fiscal
pe baza Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei juridice străine cu
locul conducerii efective în România, a carui macheta urmeaza a fi sta bilita prin normele de
aplicare și a următoarelor documente anexate la acesta:
a) copia legalizată însoțită de traducerea autorizată a deciziei/hotărârii acționarilor/
asociaților/fondatorilor/membrilor consiliului de administrație/directorilor executivi
ai persoanei juridice străine cu privire la stabilirea locului conducerii efective în
România;
b) copia legalizată însoțită de traducerea autorizată a actului constitutiv actualizat al
persoanei juridice străine;
c) copia legalizată a extrasului de la Registrul Comerțului sau organismului similar din
statul străin în care este înregistrată persoana juridică străină, din care rezultă
acționariatul și aportul acestuia în capitalul persoanei juridice străine; orice modificări
ulterioare se comunică organului fiscal în termen de 45 de zile calendaristice de la data
producerii lor;
d) copia documentului sau actului privind utilizarea spațiului din România unde se va
exercita efectiv conducerea persoanei juridice străine;
e) copia legalizată însoțită de traducerea autorizată a contractelor încheiate cu directorii
executivi/membrii consiliului de administrație ai persoanei juridice străine având
locul conducerii efective în România;

Organul fiscal analizează documentația prezentată de persoana juridică străină,


stabileşte dacă locul conducerii efective este în România și notifică persoana juridică străină
dacă păstrează rezidenţa statului străin sau devine persoană juridică străină rezidentă în
România.
Persoana juridică străină rezidentă în România potrivit locului conducerii efective are
următoarele obligații:
a) să se înregistreze la organul fiscal, potrivit Declarației 016 de înregistrare
fiscală/declarație de mențiuni/declarație de radiere pentru persoanele juridice străine
care au locul de exercitare a conducerii efective în România, în termen de 30 zile de la
data la care a fost notificat că este persoană rezidentă în România;
b) să păstreze procesele-verbale ale ședințelor de consiliu și ale adunărilor acționarilor/
asociaților;
36
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
c) să conducă și să păstreze în România evidența contabilă, respectiv să întocmească
situațiile financiare conform legislației contabile din România;
d) să se înregistreze ca plătitor de impozit pe profit;
e) să își mențină rezidența în România pe o perioadă de cel puțin un an fiscal.

În scopul administrării creanțelor fiscale, organul fiscal poate să stabilească și să


înregistreze, din oficiu sau la cererea altei autorități care administrează creanțe fiscale, un loc
al conducerii efective în România al unei persoane juridice străine, care nu și-a îndeplinit
obligația de înregistrare fiscală.
Stabilirea rezidenței în România de către o persoană juridică străină nu trebuie să aibă
la baza aranjamente artificiale în scopul reducerii impozitelor care ar fi trebuit să fie plătite
în statul străin și nu trebuie să creeze oportunităţi de neimpozitare sau de impozitare mai
scăzută în România, inclusiv prin aranjamente de utilizare a convențiilor fiscale încheiate de
România, numai în scopul evitării plății impozitelor în beneficiul direct sau indirect al unor
rezidenţi din terţe jurisdicţii.

Restituirea unei sponsorizari – tratament fiscal


În situația în care un beneficiar al unei sponsorizări restituie suma respectivă
contribuabilului, într-un an fiscal diferit de cel în care a fost acordată sponsorizarea, suma
dedusă pentru acea sponsorizare din impozitul pe profit, în perioade fiscale precedente, în
limita prevăzută de lege, se adaugă ca diferenţă de plată la impozitul pe profit datorat în
trimestrul/anul restituirii sponsorizării.
Pentru situațiile în care restituirile de sponsorizări se efectuează în același an fiscal,
contribuabilul regularizează în trimestrul/anul restituirii sponsorizării sumele deduse din
impozitul pe profit, în trimestrele precedente, în limita prevăzută de lege.
Aceste prevederi se aplica si in cazul burselor private si actelor de mecenat.

Recuperarea pierderii fiscale – situatii noi introduse


Pierderea anuală, stabilită prin Declarația 101 de impozit pe profit, se recuperează din
profiturile impozabile obținute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se
efectueaza în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit
Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care își încetează existența ca efect al
unei operațiuni de fuziune sau divizare totală se recuperează de către contribuabilii nou-
înființați ori de către cei care preiau patrimoniul societății absorbite sau divizate, după caz,
proporțional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de
fuziune/divizare.

37
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
PROIECT LEGE:
Aceste prevederi se aplică și:
a) contribuabilului care, în calitate de absorbant/beneficiar al unei operațiuni de
fuziune/divizare/desprindere, preia de la o microîntreprindere care a fost anterior
plătitoare de impozit pe profit, o pierdere fiscală nerecuperată integral de către
absorbit/divizat/cedent. Această pierdere se recuperează de către contribuab il, pe
perioada rămasă, cuprinsă între anul înregistrării pierderii fiscale și limita celor 7 ani;
b) contribuabilului care, într-o perioadă anterioară în care era microîntreprindere, a
preluat, ca absorbant/beneficiar al unei operațiuni de fuziune/divizare/desprindere,
de la o microîntrerindere, fosta plătitoare de impozit pe profit, o pierdere fiscală
nerecuperată. Această pierdere se recuperează de către contribuabil pe perioada
rămasă, cuprinsă între anul înregistrării pierderii fiscale și limita celor 7 ani;
c) contribuabilului care, într-o perioadă anterioară în care era microîntreprindere, a
preluat, ca absorbant/beneficiar al unei operațiuni de fuziune/divizare/desprindere,
de la un alt plătitor de impozit pe profit, o pierdere fiscală nerecuperată integral.
Această pierdere se recuperează de către contribuabil pe perioada rămasă cuprinsă
între anul înregistrării pierderii fiscale și limita celor 7 ani.

Consolidarea fiscala in domeniul impozitului pe profit


Prin aceste prevederi se instituie sistemul de consolidare fiscală în domeniul
impozitului pe profit și se reglementează impozitarea grupului fiscal. Precizam de la
inceput faptul ca acest sistem este unul opțional.
Grupul fiscal în domeniul impozitului pe profit se constituie din cel puțin 2 dintre
următoarele entități, denumite în continuare membri:
a) o persoană juridică română/persoană juridică cu sediul social în România înfiinţată
potrivit legislaţiei europene și una sau mai multe persoane juridice române/persoane
juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene la care
aceasta deține, în mod direct sau indirect, cel p u ț in 75% din
valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot al acestora;
b) cel puțin 2 persoane juridice române la care o persoană fizică română deține, în mod
direct sau indirect, cel p u ț in 75 % din valoarea/numărul titlurilor de participare
sau al drepturilor de vot;
c) cel puțin 2 persoane juridice române deținute, în mod direct sau indirect, în proporție
de cel p u ț in 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor
de
vot, de o persoană juridică/fizică, rezidentă într-un stat cu care România are încheiată
o convenție de evitare a dublei impuneri sau într-un stat cu care s-a încheiat un acord
privind schimbul de informații;
d) cel puțin o persoană juridică română deținută, în mod direct sau indirect, în proporție
de cel p u ț in 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor
de
vot, de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România are încheiată o
convenție de evitare a dublei impuneri sau într-un stat cu care s-a încheiat un acord
38
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
privind schimbul de informații și sediul permanent/sediul permanent desemnat din
România al acestei persoane juridice străine.

39
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Persoana juridică responsabilă reprezintă persoana juridică română/persoana


juridică cu sediul social în România înfiinţată potrivit legislaţiei europene, membră a unui
grup fiscal în domeniul impozitului pe profit, desemnată pentru:
- determinarea rezultatului fiscal consolidat al grupului fiscal;
- depunerea Declarației 101 de impozit pe profit; și
- efectuarea plății impozitului pe profit în numele grupului.

Perioada de aplicare a sistemului de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe


profit este de 5 ani fiscali, calculați începând cu primul an al aplicării sistemului și până la
desființarea grupului fiscal.
Opțiunea se comunică organului fiscal pe baza unei cereri comune depuse de
reprezentantul legal al persoanei juridice responsabile semnată de către reprezentanţii legali
ai tuturor membrilor grupului. Cererea se depune cu cel puțin 60 de zile înainte de
începerea perioadei pentru care se solicită aplicarea consolidării fiscale.
Sistemul de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit se aplică începând cu
anul fiscal următor depunerii cererii.

Pentru constituirea grupului fiscal membrii trebuie să îndeplinească, la data depunerii


cererii, în mod cumulativ, următoarele condiții, precum si pe întreaga perioadă de
consolidare fiscală:
a) condiția de deținere de 75% trebuie să fie îndeplinită pentru o perioadă
neîntreruptă de 1 an, anterioară începerii perioadei de consolidare fiscală;
b) sa fie contribuabili plătitori de impozit pe profit si sa aplice același sistem de plată a
impozitului pe profit prevăzut de art. 41;
c) sa aiba același an fiscal;
d) sa nu faca parte dintr-un alt grup fiscal în domeniul impozitului pe profit;
e) sa NU fie microîntreprinderi;
f) sa NU fie concomitent plătitori de impozit pe profit și plătitori de impozit specific;
g) sa nu desfășoare activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,
discotecilor sau cazinourilor;
h) sa nu se afle în dizolvare/lichidare.

În situația în care se decide menținerea grupului fiscal și continuarea sistemului de


consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit, după încheierea perioadei de
consolidare de 5 ani fiscali, persoana juridică responsabilă reînnoiește opțiunea. Opțiunea
se comunică organului fiscal pe baza unei cereri comune depuse de reprezentantul legal al
persoanei juridice responsabile semnată de către reprezentanţii legali ai tuturor membrilor
grupului, în care se precizează și perioada pentru care grupul decide continuarea aplicării
sistemului de consolidare fiscală.
Cererea se depune cu cel puțin 60 de zile înainte de începerea perioadei pentru care se
solicită continuarea aplicării sistemului de consolidare fiscală.

40
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
I nt ra rea sa u ieșir ea u nu i m embru d in g ru p u l fis ca l
În cazul în care o entitate îndeplinește condițiile necesare, aceasta poate intra ca
membru al unui grup fiscal începând cu anul fiscal următor îndeplinirii condițiilor. Intrarea
se efectuează pe baza unei cereri de modificare care este definitivă pentru perioada rămasă
din perioada de aplicare a sistemului de consolidare fiscală și se comunică persoanei juridice
responsabile. Persoana juridică responsabilă trebuie să comunice organului fiscal
modificarea grupului fiscal cu cel puţin 60 de zile înainte de începerea anului fiscal pentru
care solicită intrarea în grupul fiscal.

În cazul în care o entitate nu mai îndeplinește condițiile impuse, aceasta iese din
grupul fiscal și nu mai aplică sistemul de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe
profit începând cu trimestrul următor celui în care condițiile nu mai sunt îndeplinite.
În cazul operațiunilor de reorganizare, ieșirea/intrarea membrilor din/în grupul fiscal
se efectuează în cursul anului fiscal.
In aceste cazuri, persoana juridică responsabilă trebuie să comunice organului fiscal
modificarea grupului fiscal în termen de 15 zile de la producerea evenimentului care a
generat această situaţie.

Reguli privind calcularea rezultatului fiscal consolidat


Fiecare membru al grupului fiscal determină rezultatul fiscal în mod individual, luând
în considerare și regulile privind regimul pierderilor fiscale.
Rezultatul fiscal consolidat al grupului fiscal se determină prin însumarea algebrică a
rezultatelor fiscale determinate în mod individual de fiecare membru al grupului fiscal.
Rezultatul fiscal consolidat pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal consolidat
negativ este pierdere fiscală. Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea cotei de 16%
asupra rezultatului fiscal consolidat pozitiv al grupului.
Rezultatul fiscal consolidat al grupului fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat
de la începutul anului fiscal.
La determinarea impozitului pe profit datorat de grupul fiscal se vor avea în vedere
sumele reprezentând:
- creditul fiscal;
- impozitul pe profit scutit;
- scutiri si reduceri de impozit pe profit, calculate potrivit legislaţiei;
- sumele reprezentând cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile
privind bursele private.
Aceste sume se scad în limita impozitului pe profit datorat de grupul fiscal.

În scopul determinării rezultatului fiscal consolidat al grupului fiscal persoana juridică


responsabilă este obligată să evidenţieze în Registrul de evidenţă fiscală rezultatele fiscale
individuale determinate de fiecare membru, precum şi sumele care se scad din impozitul pe
profit datorat de grup, inclusiv cele ale persoanei juridice responsabile.

41
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Reg imu l t ra nzacț i ilor intra-g ru p privi nd p reț u ril e d e t ra nsf er
Fiecare membru al grupului fiscal are obligaţia să întocmească Dosarul prețurilor de
transfer care va cuprinde atât tranzacțiile desfășurate cu membrii grupului fiscal, precum și
cu entitățile afiliate din afara grupului fiscal.
Prin derogare de la prevederile Codului de procedură fiscală, dosarele prețurilor de
transfer întocmite de fiecare membru al grupului fiscal vor fi prezentate de către persoana
juridică responsabilă.

Reguli privind regimul pierderilor fiscale


Pierderile fiscale înregistrate de un membru al grupului înainte de aplicarea sistemului
de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit, se recuperează de către membrul
respectiv, numai din profiturile impozabile ale acestuia.
Pierderile fiscale înregistrate de un membru al grupului în perioada aplicării
sistemului de consolidare fiscală se recuperează din rezultatul fiscal consolidat al grupului.
În cazul desființării grupului după perioada de 5 ani, pierderile înregistrate și
nerecuperate în perioada consolidării fiscale se recuperează de către persoana juridică
responsabilă, conform regulilor generale.

Reg u li d e ca lcu l în sit u a ț ia i eșiri i u nu i membru d i n g ru p u l fisca l


sa u d esființ ă ri i
grupului fiscal
În cazul în care, condițiile impuse nu mai sunt îndeplinite de unul dintre membri,
înainte de expirarea perioadei de 5 ani fiscali, dar condițiile sunt îndeplinite de ceilalți
membri, inclusiv în ceea ce privește numărul de membri, perioada de consolidare fiscală se
încheie numai pentru membrul care nu mai îndeplinește condițiile respective.
Membrul grupului care în cursul anului fiscal nu mai îndeplinește una din condiții
calculează impozitul pe profit, în mod individual, începând cu trimestrul următor celui în
care cel puțin una din condiții nu mai este îndeplinită. Pentru perioada în care s-a aplicat
sistemul de consolidare membrul grupului recalculează impozitul pe profit pe baza
rezultatelor fiscale individuale, cu perceperea de creanţe fiscale accesorii, de la data aplicării
sistemului și până la sfârșitul trimestrului în care nu mai sunt îndeplinite condițiile.
În mod corespunzător, și persoana juridică responsabilă recalculează impozitul pe
profit datorat de grup cu perceperea de creanţe fiscale accesorii, de la data aplicării
sistemului și până la sfârșitul trimestrului în care nu mai sunt îndeplinite condițiile și are
obligaţia depunerii Declaraţiei fiscale rectificative.
În acest caz, membrul care iese din grup, are obligația declarării și plății impozitului pe
profit, conform regulilor generale.

Prevederile referitoare la recalcularea impozitului și perceperea de creanţe fiscale


accesorii se aplică pentru fiecare membru și pentru persoana juridică responsabilă și în
situația în care grupul fiscal se desființează înainte de expirarea perioadei de 5 ani fiscali
urmare a neîndeplinirii condițiilor, precum și în situația în care urmare a neîndeplinirii
condițiilor numărul minim de cel puțin doi membri nu este îndeplinit.

42
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Prevederile referitoare la recalcularea impozitului pe profit nu se aplică în
următoarele situații:
a) vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la unul din membrii grupului, cu
condiția ca, urmare a acestei operațiuni, deținerea să scadă sub 25% din
valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot;
b) dizolvarea unui membru al grupului;
c) ieșirea unui membru al grupului ca urmare a operațiunilor de reorganizare;
În situațiile prevăzute mai sus, persoana juridică responsabilă trebuie să comunice
organului fiscal modificarea grupului fiscal. Membrul grupului care iese din grup este
verificat de organul fiscal pentru efectuarea inspecției fiscale.

În cazul în care în mod voluntar toți membrii grupului fiscal solicită desființarea
grupului în cursul unui an fiscal, înainte de expirarea perioadei de 5 ani fiscali, grupul fiscal
se desființează începând cu anul fiscal următor.
Fiecare membru al grupului calculează impozitul pe profit, în mod individual, pentru
perioada în care s-a aplicat sistemul de consolidare prin recalcularea impozitului pe profit pe
baza rezultatelor fiscale individuale, cu perceperea de creanţe fiscale accesorii, de la data
aplicării sistemului și până la începutul anului fiscal în care grupul se desființează.
În mod corespunzător, și persoana juridică responsabilă recalculează impozitul pe
profit datorat de grup cu perceperea de creanţe fiscale accesorii, de la data aplicării
sistemului și până la începutul anului fiscal în care grupul se desființează și are obligaţia
depunerii declaraţiei fiscale rectificative.
În acest caz, membrulii care ies din grup, au obligația declarării și plății impozitului pe
profit, conform regulilor generale.

Decla ra rea şi p la t a imp ozit u lui p e p rof it , d ep u n erea d ecla ra ț i


ei a nu a l e d e
impozit pe profit
Pentru grupul fiscal care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit
trimestrial, fiecare membru al grupului fiscal determină individual rezultatul fiscal și îl
comunică persoanei juridice responsabile, până la data 25 inclusiv a primei luni următoare
încheierii trimestrelor I - III.
Pentru trimestrul IV, comunicarea se efectuează până la termenul de depunere a
declaraţiei privind impozitul pe profit.
Calculul, declararea şi plata impozitului pe profit trimestrial datorat de grupul fiscal se
efectuează de către persoana juridică responsabilă până la data de 25 inclusiv a primei luni
următoare încheierii trimestrelor I, II și III. Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent
anului fiscal respectiv se efectuează de persoana juridică responsabilă până la termenul de
depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit.

Pentru grupul fiscal care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit
anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, plăţile anticipate trimestriale se stabilesc în
sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, determinate prin
însumarea impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de fiecare membru al
grupului cu aplicarea corespunzătoare și a celorlalte reguli pentru determinarea/declararea/
43
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
efectuarea plăților anticipate trimestriale.

44
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual de persoana juridică
responsabilă este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit.

Persoana juridică responsabilă este obligată să depună o declarație anuală


consolidată privind impozitul pe profit în care raportează rezultatele întregului grup fiscal și
este responsabilă pentru plata impozitului pe profit calculat pentru întregul grup fiscal.
Declarația anuală privind impozitul pe profit se depune la organul fiscal, împreună cu
declarația anuală privind impozitul pe profit a fiecărui membru, până la data 25 martie
inclusiv a anului următor/până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la închiderea
anului fiscal modificat.
Persoana juridică responsabilă are obligația de a depune declaraţia informativă
privind beneficiarii sponsorizărilor/mecenatului/burselor private efectuate de membri
grupului.
Fiecare membru al grupului trebuie să se supună controlului fiscal şi să răspundă
separat şi în solidar pentru plata impozitului pe profit datorat de grupul fiscal pentru
perioada cât aparţine respectivului grup fiscal.
Aceste prevederi nu se aplică atunci când opțiunea privind aplicarea sistemului de
consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit are ca scop frauda şi evaziunea
fiscală.

Pentru entitatile care au un an fiscal diferit fata de anul calendaristic, perioada de


funcționare a grupului fiscal începe cu prima zi a anului fiscal modificat care începe ulterior
datei de 1 ianuarie 2020.

Modificari la microintreprinderi
Din baza impozabila se propune eliminarea veniturilor din dividende primite de la
o persoana juridica romana, asigurandu-se astfel un tratament fiscal unitar cu plătitorii de
impozit pe profit.
---------------------------------------------------------------------

La baza impozabilă se adaugă următoarele:


- în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul
contribuabililor care îşi încetează existenţa, diferenţa favorabilă dintre veniturile din
diferenţe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu
decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea
acestora, şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente,
înregistrate cumulat de la începutul anului.

PROIECT LEGE:
In cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit (prin depasire
de plafon sau prin optiune), această diferență reprezintă elemente similare veniturilor
în primul trimestru pentru care datorează impozit pe profit.

45
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
In cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit în primul
trimestru al anului fiscal, diferența respectivă nu reprezintă elemente similare veniturilor
în acest prim trimestru.
---------------------------------------------------------------------

Reg u li d e d et ermina r e a cond iț i i lor d e a p lica re a sist emu lui d e i


mp u nere p e
veniturile microîntreprinderii

Codul fiscal – prezent Proiect de modificare CF


Pentru încadrarea în condițiile privind Pentru încadrarea în condițiile privind
nivelul veniturilor de 1.000.000 de euro se nivelul veniturilor de 1.000.000 de euro se
vor lua în calcul aceleași venituri care vor lua în calcul aceleași elemente care
constituie baza impozabilă a unei constituie baza impozabilă a unei
microintreprinderi. microintreprinderi.

Activitati independente

Codul fiscal – prezent Proiect de modificare CF


(2) Venitul brut cuprinde: (2) Venitul brut cuprinde:
c) câștigurile din transferul activelor din c) câştigurile din transferul activelor din
patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate patrimoniul afacerii, utilizate într-o
independentă, exclusiv contravaloarea activitate independentă, exclusiv
bunurilor rămase după încetarea definitivă a contravaloarea bunurilor din patrimoniul
activității; p ers ona l a fect a t e exer cit ă ri i a c
t ivit ă ț ii ,
rămase la încetarea
(7) Nu sunt cheltuielidefinitivă a activităţii;
deductibile:
m) cheltuielile cu amortizarea bunurilor
-
din patrimoniul personal afectate
exercitării activității.

Pentru evitarea dublei impozitări, se doreste modificarea prevederilor referitoare la


regimul fiscal aplicabil în situația schimbării sau transformării formei de exercitare a
activității. Astfel, în condițiile continuării activității, sunt aplicabile următoarele reguli:
a) nu se include în venitul brut al activității care urmează să se transforme/schimbe și
nu este supusă impozitării contravaloarea bunurilor și drepturilor, inclusiv creanțele
neîncasate care se transferă în patrimoniul afacerii în care s-a transformat/schimbat;
b) pentru cheltuielile reprezentând sumele datorate de entitatea care se
transformă/schimbă, la data transformării/schimbării, se respectă regulile generale
privind deducerea cheltuielilor la entitatea în care s-a transformat/schimbat;
c) în venitul brut al activității care urmează să se transforme /schimbe se include şi suma
reprezentând contravaloarea bunurilor şi drepturilor din patrimoniul afacerii care
trec în patrimoniul personal al contribuabilului, la momentul transformării/schimbării

46
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
activității, operaţiune considerată din punct de vedere fiscal o înstrăinare. Evaluarea
acestora se face la preţurile practicate pe piaţă sau stabilite prin expertiză tehnică.

Venituri de natura salariala


In prezent Proiect lege
Conform art 76, alin. (4) lit. a) din Noul În cazul cadourilor în bani și/sau în
Cod fiscal, cadourile, inclusiv tichetele natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de
cadou, oferite de angajatori sa la ria ţ ilor angajatori, veniturile sunt neimpozabile, în
câ t măsura în care valoarea acestora pentru
ș i cele oferite în beneficiul copiilor fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie
minori din cele de mai jos nu depăşeşte 150 lei:
ai acestora, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 - Cadouri oferite salariaților cât şi cele
iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare oferite pentru copiii minori ai acestora, cu
ale altor culte religioase, precum şi cadourile, ocazia Paştelui, Crăciunului şi a
inclusiv tichetele cadou, oferite salariatelor sărbătorilor similare ale altor culte
cu ocazia zilei de 8 martie sunt religioase,
neimpozabile, în măsura în care valoarea - Cadouri oferite salariatelor cu ocazia zilei
acestora pentru fiecare persoană în parte, de 8 martie,
cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu - Cadouri oferite salariaților în
depăşeşte 150 lei. beneficiul copiilor minori ai acestora
Conform Normelor de aplicare, limita de 150 cu ocazia zile de 1 iunie (NOU).
lei se aplică separat pentru cadourile, inclusiv
tichetele cadou, acordate pentru fiecare
ocazie din cele prevăzute, pentru fiecare
angajat şi pentru fiecare copil minor al
angajatului, ch ia r şi în ca zul î n ca r e p
ă rinţ ii
lucrea ză la a c ela şi a ng a j a t or .
Partea care depăşeşte limita de 150 lei
In prezent Proiect lege
reprezintă
Art 76, alinvenit impozabil dinvenituri
(4). Următoarele salarii. nu sunt Art 76, alin (4). Următoarele venituri nu sunt
impozabile: impozabile:
- contravaloarea serviciilor turistice și/sau de - contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de
tratament, inclusiv transportul, pe perioada tratament, inclusiv transportul, pe perioada
concediului, pentru salariații proprii și concediului, pentru salariaţii proprii şi
membrii de familie ai acestora, acordate de membrii de familie ai acestora, acordate de
angajator pentru salariații proprii sau alte angajator, astfel cum este prevăzut în
persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, în măsura în care
contractul de muncă. valoarea totală a acestora NU depăşeşte
într-un an fiscal nivelul unui câștig
salarial mediu brut pe anul în care au fost
acordate (pentru anul 2019, salariul mediu
brut este de 5.163 lei).

47
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

PARANTEZA () – separat de subiectul tichetelor cadou


In prezent Proiect lege
Art 76, alin (4). Următoarele venituri nu sunt Art 76, alin (4). Următoarele venituri nu sunt
impozabile: impozabile:
ț) avantajele sub forma utilizării în scop ț) avantajele sub forma utilizării în scop
personal a vehiculelor pentru care personal a vehiculelor pentru care
cheltuielile sunt deductibile în cota de 50% cheltuielile sunt deductibile în cota de 50%
conform prevederilor art. 25 alin. (3) lit. l) conform prevederilor art. 25 alin. (3) lit. l)
(entitatile platitoare de impozit pe profit) (entitatile platitoare de impozit pe profit)
și art. 68 alin. (7) lit. k) (persoanele care și art. 68 alin. (7) lit. k) (persoanele care
obtin venituri din activitati independente obtin venituri din activitati independente
– PFA, II, IF, profesii libere). – PFA, II, IF, profesii libere);
u) avantajele sub forma utilizării în scop
personal a vehiculelor menționate la art.
25 alin. (3) lit. l) care nu sunt utilizate
exclusiv în scopul activităţii economice,
aflate în patrimoniul persoanelor juridice
ce aplică regimul de impozitare al
microîntreprinderilor sau impozitul
specific unor activități (NOU).

Inchirierea camerelor situate în locuinţe proprietate personală


Se propune redefinirea veniturilor din închirierea în scop turistic ca fiind numai
închirierea unui număr de camere cuprins între 1 și 5 camere inclusiv, în cursul unui an
fiscal, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea.
Veniturile realizate din închirierea în scop turistic a unui număr de camere cuprins
între 1 şi 5 camere inclusiv, în cursul unui an fiscal, se determină pe baza normei anuale de
venit. În cazul depășirii numărului de 5 camere de închiriat în cursul aceluiași an fiscal,
determinarea venitului se efectuează pe baza normei anuale de venit pentru întregul an
fiscal.
În cazul depășirii numărului de 5 camere de închiriat în cursul anului fiscal, începând
cu anul fiscal următor determinarea venitului net se realizează în sistem real şi se supun
impunerii potrivit regulilor aplicabile veniturilor din activităţi independente.

Depunerea Declaratiei unice pentru veniturile din chirii


In prezent:
Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul
personal, altele decât veniturile din arendare pentru care impunerea este finală, au obligația
să depună Declarația unică în 30 de zile de la încheierea contractului între părți.
48
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

PROIECT LEGE:
Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul
personal, altele decât veniturile din arendare și din închirierea în scop turistic a camerelor
situate în locuinţe proprietate personală, pentru care impunerea este finală, au obligaţia să
completeze și să depună Declaraţia unică în 30 de zile de la încheierea contractului între părţi
și respectiv până la data de 25 mai, inclusiv a fiecărui an, pentru contractele în curs, în
cazul celor care au încheiat contractele respective în anii anteriori.
Pentru contractele în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută,
determinarea venitului net anual se efectuează pe baza cursului de schimb comunicat de
BNR, din ziua precedentă celei în care se depune Declaraţia unică.

Modificarea termenelor de depunere pentru unele declaratii


Declaratia unica trebuie sa fie depusa pana in data de 25 mai, inclusiv a anului
următor celui de realizare a venitului, in loc de 15 martie.
Declaratia 205 privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de
venit trebuie depusa pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul expirat,
in loc de 31 ianuarie.
Declaratia informativa 207 privind impozitul retinut la sursa/veniturile scutite, pe
beneficiari de venit nerezidenti trebuie depusa pana in ultima zi a lunii februarie a anului
curent pentru anul expirat, in loc de 31 ianuarie.

Aspecte privind Declaratia unica


DREPTURI DE AUTOR:
In cazul persoanelor fizice care realizează, de la mai mulți plătitori, venituri din
drepturi de proprietate intelectuală sau în baza contractelor de activitate sportivă, sub
nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, dar cumulate, aceste venituri se situează peste
plafonul de 12 salarii minime brute pe țară, și au depus la organul fiscal Declarația unică, iar
în cursul anului încheie cu un plătitor de venit un contract a cărui valoare este peste
plafonul de 12 salarii minime brute pe țară, nu se aplică reținerea la sursă a
contribuțiilor sociale.
În această situație se aplică sistemul de impozitare prin autoimpunere iar stabilirea
contribuțiilor se face prin Declarația unică.

Deducerea TVA pentru băuturi alcoolice și produse din tutun


In prezent, o persoană impozabilă poate deduce TVA pentru achizițiile de băuturi
alcoolice și produse din tutun doar dacă aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a
fi utilizate pentru prestări de servicii.

49
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Proiectul de lege propune ca persoanele impozabile să își păstreze dreptul de
deducere a TVA aferente achiziției de băuturi alcoolice și produse din tutun și în situațiile în
care bunurile sunt destinate:
- acordării în mod gratuit în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor sau, mai
general, în scopuri legate de desfășurarea activității economice;
- prestării în mod gratuit de servicii în scop de reclamă sau în scopul stimulării
vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate de desfășurarea activității economice.

Suspendarea depunerii Declaratiilor 392A, 392B si 393.


Conform OUG 84/2016, publicata in MOf nr 977 din 06 decembrie 2016, pana la 31
decembrie 2019, se suspenda obligatia depunerii declaratiilor informative 392A (depusa de
entitatile inregistrate in scopuri de TVA, cu cifra de afaceri < 220.000 lei), 392B (depusa de
entitatile neinregistrate in scopuri de TVA, cu cifra de afaceri < 220.000 lei) si 393 (depusa de
entitatile inregistrate in scopuri de TVA care presteaza servicii de transport international de
persoane).
Astfel, conform notei de fundamentare ce insoteste OUG 84/2016, s-a dorit reducerea
sarcinilor administrative care revin persoanelor impozabile, avand in vedere ca exista surse
alternative credibile agreate de Comisia Europeana pentru a calcula baza TVA pentru
resursele proprii ale bugetului UE.

Proiectul de lege propune prelungirea suspendării depunerii acetor declarații


până la data de 31 decembrie 2022.

Impozite si taxe locale


Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe
clădiri se calculează prin aplicarea cotei cuprinse între 0,2 - 1,3% asupra valorii care poate fi:

Codul fiscal – prezent Proiect de modificare CF


a) valoarea rezultată dintr-un raport de a) valoarea rezultată dintr-un raport de
evaluare întocmit de un evaluator autorizat evaluare întocmit de un evaluator autorizat
în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă,
depus la organul fiscal local până la primul depus la organul fiscal local până la primul
termen de plată din anul de referință; termen de plată din anul de referinţă. În
c) valoarea clădirilor care rezultă din situația depunerii raportului de evaluare
actul prin care se transferă dreptul de după primul termen de plată din anul de
proprietate, în cazul clădirilor dobândite în referință, acesta produce efecte începând
ultimii 5 ani anteriori anului de referință. cu data de 1 ianuarie a anului fiscal
următor;
c) valoarea clădirilor care rezultă din
actul prin care se transferă dreptul de

50
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
proprietate, în cazul clădirilor dobândite în
ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă. În
situația în care nu este precizată
valoarea, se utilizează ultima valoare
înregistrată în baza de date a organului
fiscal;

IMPORTANT! In cazul persoanelor juridice, pentru evitarea cresterii impozitului pe


cladiri se majoreaza perioada de timp necesara depunerii unui raport de evaluare de la 3 ani
la 5 ani.
De asemenea, se introduce aceeasi prevedere ca in cazul persoanelor fizice si anume,
in situația depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de
referință, acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Impozitarea bacsisului – de la 1 ianuarie 2020


Bacsisul reprezinta orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă
de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către entitatile care
desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN:
- 5610 „Restaurante”; si
- 5630 „Baruri și alte activități de servire a băuturilor”.

Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, ceea ce
inseamna ca nu intra in baza de impozitare a TVA.
Bacșișul încasat de la clienți se evidenţiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea
de încasare a acestuia (cash, card etc). Ca exceptie, pentru livrarea produselor la domiciliul
clientilor, entitatile NU au obligatia sa evidentieze bacsisul pe bonul fiscal.
Entitatile vor avea obligația de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii
bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului
bacșișului oferit (între 0% și 15% din valoarea consumației).

Bacșișul poate fi evidențiat atât pe un bon fiscal distinct, cât și pe același bon fiscal cu
bunurile livrate/serviciile prestate și este introdus în baza de date a caselor de marcat sub
formă de articol, cu denumirea „bacșiș”. Daca, la solicitarea clienților, entitatile emit si
factură, atunci acestea trebuie sa reflecte bacșișul distinct și pe aceasta.
Sumele provenite din încasarea bacșișului se distribuie integral salariaților.
Entitatile vor stabili printr-un regulament intern procedura și modalitatea de distribuire
către salariați a sumelor provenite din încasarea bacșișului.

Bacsisul va fi incadrat in categoria veniturilor din alte surse, ceea ce inseamna ca


angajatorul va retine la sursa impozitul de 10%, iar sarcina de a urmari daca e cazul
depunerii Declaratiei unice pentru CASS este a persoanei beneficiare (urmarirea depasirii

51
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
plafonului de 12 salarii minime pe economie, recalculat conform perioadei de desfasurare a
activitatii).
Sumele provenite din încasarea bacșișului se înregistrează în contabilitate pe seama
conturilor de datorii/analitic distinct (de exemplu, contul 462 “Creditori diversi”).

Aceste prevederi pot fi aplicate optional si de alti operatori economici (de exemplu,
saloane de cosmetica, frizerii, spalatorii auto etc).

Exemplu:
In data de 5 ianuarie 2020, entitatea ALFA (restaurant) a inregistrat pe raportul Z
urmatoarele sume:
- vanzari cu TVA 5% - 1.050 lei;
- vanzari cu TVA 19% - 238 lei;
- bacsis – 120 lei.
TOTAL = 1.408 lei

Suma a fost incasata astfel:


- in numerar – 800 lei;
- prin card bancar (POS) – 608 lei.

Inregistrarile contabile sunt:


- inregistrarea Z-ului:

1.408 lei 4111 = 701.05 1.000 lei


Clienti Venituri din vz prod finite 5%
707.19 200 lei
Venituri din vz marfuri 19%
4427.05 50 lei
TVA colectata 5%
4427.19 38 lei
TVA colectata 19%
462.B 120 lei
Creditori diversi – bacsis

- incasarea zumelor:

800 lei 5311 = 4111 1.408 lei


Casa in lei Clienti
608 lei 5125
Sume in curs de decontare

52
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Mecanismul platii defalcate a TVA (Split TVA) - OPTIONAL


In MOf nr 706 din 31 august 2017 a fost publicata OG 23/2017 privind plata defalcata
a TVA, mecanism care poate fi aplicat optional de la 1 octombrie 2017.
Insa, in MOf nr 1036 din 28 decembrie 2017 a fost publicată Legea 275/2017 pentru
aprobarea OG 23/2017 privind plata defalcată a TVA, act normativ prin care au fost aduse o
serie de modificări semnificative fata de prevederile regasite in ordonanta.

ATENTIE! Mecanismul plății defalcate a TVA nu schimbă nicio regulă fiscală în


domeniul TVA. Nu se modifică regulile de exigibilitate a TVA, de înscriere a operațiunilor în
decontul de TVA, nu se impun obligații suplimentare de raportare si nu se aduc modificari
sistemului “TVA la incasare”.

PROIECT DE LEGE:
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA pot opta pentru plata
d efalca t ă a T VA . Persoanele care optează notifică organul fiscal în acest
sens.
Registrul entitatilor care aplica sistemul platii defalcate a TVA va cuprinde
urmatoarele informatii:
- denumirea si codul de TVA al entitatii;
- data inscrierii in registru;
- modul de aplicare a sistemului (optional sau obligatoriu).

Înscrierea entitatilor în Registru se face de către organul fiscal, în termen de maximum


3 zile lucrătoare de la data depunerii notificării.
---------------------------------------------------------------------------------------------

Facilitatile fiscale SUNT ELIMINATE. NU se va mai acorda nicio reducere a impozitului


pe profit/venit celor care opteaza sa aplice mecanismul „Split TVA”.
---------------------------------------------------------------------------------------------

Entitatile care au optat pentru acest mecanism pot renunta la aplicarea lui la sfarsitul
anului fiscal, dar nu mai devreme de 1 an de la data la care au fost inscrisi in Registru prin
depunerea Formularului 086. Radierea se va face de catre organul fiscal in maximum 5 zile
LUCRATOARE de la depunerea notificarii.
---------------------------------------------------------------------------------------------

Entitatile care au optat pentru „Split TVA” a u oblig a ţ ia să plătească


contravaloarea TVA aferente achiziţiilor de bunuri şi servicii într-un cont
de TVA al furnizorului/prestatorului care aplică mecanismul plăţii defalcate a TVA.
Entitatile care nu aplica „Split TVA” si care achiziționează bunuri și/sau servicii de la
entitati care au optat pentru plata defalcata a TVA, POT să p lă t ea scă contravaloarea
TVA aferente achiziţiilor de bunuri şi servicii efectuate în contul de TVA deschis
de furnizor/prestator.
Entitatile care aplica „Split TVA” au obligatia
53 sa plateasca TVA aferenta achizitiilor de
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
bunuri si servicii din contul de TVA, cu exceptia operatiunilor unde platile sunt efectuate in
numerar, substitute de numerar sau carduri bancare.
---------------------------------------------------------------------------------------------

Contul de TVA poate fi executat silit pentru plata TVA datorate bugetului de stat,
precum şi pentru plata altor obligații bugetare restante. Contul de TVA poate fi executat
silit și în baza unor titluri executorii, pentru TVA aferentă unor achiziții de bunuri și/sau
servicii.
---------------------------------------------------------------------------------------------

Entitatile care aplică opțional mecanismul „Split TVA” la data intrării în vigoare a
prevederilor prezentei legi, pot renunţa la aplicarea mecanismului în 60 de zile
calendaristice de la data intrării în vigoare a legii, prin depunerea unei notificări la organul
fiscal. Radierea din Registru se face de către organul fiscal, în termen de maximum 5 zile
lucrătoare de la data depunerii notificării.
---------------------------------------------------------------------------------------------

Entitatile care aplică în mod obligatoriu mecanismul „Split TVA” sunt radiate din
oficiu din Registru, pe data de 1 a celei de-a doua luni următoare celei în care intră în vigoare
prezenta lege. Aceste persoane nu mai aplică mecanismul „Split TVA” începând cu data
radierii din registru.
Până la data radierii din Registru, organul fiscal verifică situația obligațiilor fiscale
restante a acestor entitati și dispune, în cazul celor care înregistrează obligații fiscale
restante, măsurile de executare silită corespunzătoare.
În termen de 10 zile de la data radierii entitatilor din Registru, instituțiile de
credit/unităţile Trezoreriei Statului la care aceste persoane au deschise conturi de TVA
transferă în mod automat disponibilul existent în soldul conturilor de TVA într-un cont
curent/disponibil al titularului deschis la aceeași instituție de credit/unitate a Trezoreriei
Statului.
În acest termen de 10 zile, entitatile pe numele cărora nu este deschis la trezoreria
statului un alt cont decât contul de TVA vor comunica unității Trezoreriei Statului contul
curent deschis la o instituție de credit în care se transferă sumele respective.
În cazul în care entitatile nu comunică informații privind contul curent deschis la
instituția de credit, în baza unei liste a acestor persoane furnizate de Trezoreria Statului,
organul fiscal solicită titularilor de cont aceste informații, pe care le transmite unităților
Trezoreriei Statului în vederea transferului sumelor.

Ce categorii de entitati aplica sistemul Split TVA?

Codul fiscal (art 266, 269):


Persoana impozabilă reprezintă persoana fizică, grupul de persoane,
instituția publică, persoana juridică, precum și orice entitate capabilă să desfășoare
o activitate economică.

54
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o


manieră independentă și indiferent de loc, activități economice, oricare ar fi scopul
sau rezultatul acestei activități.

Sunt OBLIGATE sa aplice mecanismul platii defalcate a TVA urmatoarele categorii de


entitati:
- persoanele impozabile înregistrate normal în scopuri de TVA (art. 316 din
Codul fiscal) pentru încasarea şi plata TVA. Sunt incadrate aici:
- societatile comerciale;
- persoanele fizice autorizate, II, IF;
- profesiile liberale;
- regiile autonome, societatile nationale etc.
- instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA (art. 316 din Codul fiscal)
pentru încasarea TVA.
DACA se afla in una din situatiile:
1. la 31.12.2017 aveau obligatii fiscale restante privind TVA (cu excepția celor a caror
executare silita era suspendata - eșalonarea la plată) care nu au fost achitate pana la
31 ianuarie 2018, in cuantum mai mare de:
- 15.000 de lei (contribuabilii mari);
- 10.000 de lei (contribuabilii mijlocii);
- 5.000 de lei (contribubilii mici);
- 5.000 de lei (persoanele fizice);
(inscrierea acestor entitati in Registru a fost efectuata de catre organul fiscal
incepand cu 1 MARTIE 2018)

2. începând cu 01.01.2018 au obligatii fiscale restante privind TVA, neachitate in termen


de 60 de zile LUCRATOARE de la scadență (cu excepția celor a caror executare silita
este suspendata - eșalonarea la plată) in cuantum mai mare de:
- 15.000 de lei (contribuabilii mari);
- 10.000 de lei (contribuabilii mijlocii);
- 5.000 de lei (contribubilii mici);
- 5.000 de lei (persoanele fizice);
(inscrierea acestor entitati in Registru se face de catre organul fiscal incepand cu data
de 1 a celei de a doua luni urmatoare celei in care s-a implinit termenul de 60 de zile
lucratoare)

3. se aflau sub incidența legislației privind procedurile de prevenire a insolventei si de


insolvența (Legea 85/2014) la 31 decembrie 2017.
(inscrierea acestor entitati in Registru a fost efectuata de catre organul fiscal din oficiu
incepand cu 1 MARTIE 2018)

4. intra sub incidența legislației privind procedurile de prevenire a insolventei si de


insolvența (Legea 85/2014) dupa 1 ianuarie 2018.
55
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
(acestea sunt obligate sa depuna Formularul 086 pana pe data de 1 a lunii urmatoare
celei in care au intrat sub incidenta Legii 85/2014. Chiar daca nu depun acest
formular, organul fiscal va inregistra din oficiu o astfel de entitate in Registru,
incepand cu data de 1 a lunii urmatoare celei in care constata ca entitatea se afla in
aceasta situatie și nu a depus notificarea.)
-------------------------------------------------------------------------------------

Pot OPTA sa aplice acest sistem persoanele impozabile si institutiile publice


înregistrate normal în scopuri de TVA, daca nu se afla in una din cele 3 situatii de mai sus,
prin depunerea Formularului 086.
(inscrierea acestor entitati in Registru se face de catre organul fiscal in maximum 3
zile LUCRATOARE de la data depunerii Formularului 086)

Entitatile de mai sus (care au optat sau care sunt obligate) vor aplica efectiv sistemul
„Split TVA” incepand cu ziua urmatoare celei in care sunt publicate in Registrul disponibil
pe site-ul ANAF pentru facturile/documentele emise si avansurile incasate incepand cu
aceasta data.
Registrul entitatilor care aplica sistemul platii defalcate a TVA va cuprinde
urmatoarele informatii:
- denumirea si codul de TVA al entitatii;
- data inscrierii in registru;
- modul de aplicare a sistemului (optional sau obligatoriu).

Cum se poate iesi din sistemul Split TVA?

Entitatile care au optat pentru acest mecanism pot renunta la aplicarea lui la sfarsitul
anului fiscal, dar nu mai devreme de 1 an de la data la care au fost inscrisi in Registru prin
depunerea Formularului 086. Radierea se va face de catre organul fiscal in maximum 5 zile
LUCRATOARE de la depunerea notificarii.

Entitatile care au avut obligatii restante de TVA la 31.12.2017 sau dupa 01.01.2018 pot
renunta la sistem dupa minimum 6 luni de la data la care nu se mai afla in acea situatie, prin
depunerea Formularului 086. Si in acest caz, radierea se va face de catre organul fiscal in
maximum 5 zile LUCRATOARE de la depunerea notificarii.
Entitatile aflate sub incidența Legii insolventei pot renunta la acest mecanism dupa
iesirea de sub incidenta Legii 85/2014, prin depunerea Formularului 086, daca nu au
restante cu privire la TVA peste plafoanele prezentate anterior. Radierea se va face de catre
organul fiscal in maximum 5 zile LUCRATOARE de la depunerea notificarii.

Obligatia platii TVA

Persoanele impozabile (cu exceptia instituţiilor publice), indife re nt da c ă sunt sau


nu
înregistrate în scopuri de TVA, au obligaţia să plătească contravaloarea TVA aferente
56
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
achiziţiilor de bunuri şi servicii într-un cont de TVA al furnizorului/prestatorului care aplica
sistemul „Split TVA”.
S-a considerat necesara exceptarea instituţiilor publice avand in vedere sistemul de
evidenţă contabilă şi procedurile de achiziţie publică, aspecte ce îngreunează aplicarea
mecanismului “Split TVA”.
Prin excepţie, persoanele fizice impozabile (PFA, profesii liberale etc) si persoanele
nestabilite in Romania din punct de vedere al TVA (nou) si care NU sunt înregistrate şi NU au
obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA NU au obligaţia să plătească contravaloarea
TVA aferente achiziţiilor de bunuri şi servicii efectuate în contul distinct deschis de
furnizor/prestator.

ATENTIE! Asadar, in varianta finala, societatile neplatitoare de TVA care


achizitioneaza bunuri sau servicii de la un furnizor care aplica „Split TVA” NU sunt
obligate sa ii achite defalcat contravaloarea facturii. Acestea achita intreaga suma
aferenta facturii din contul lor curent in contul curent al furnizorului, iar obligatia de a
vira TVA din factura in contul distinct de TVA deschis la o banca sau la Trezorerie
revine insusi furnizorului.

Asa cum este si logic, persoanele fizice NU intra sub incidenta sistemului platii
defalcate a TVA.

Conturile de TVA se deschid în lei şi, după caz, în valută. Echivalentul în lei aferent
schimbului valutar pentru sumele în valută derulate prin acest cont se gestionează prin
contul de TVA în lei deschis la a ceea şi instituţie de credit.

Persoanele impozabile şi instituţiile publice, înregistrate normal în scopuri de TVA,


care au optat sau sunt obligate sa aplice mecanismul „Split TVA” au obligaţia să comunice
contul de TVA f ur nizo rilo r şi beneficiarilor, daca acestia sunt persoane
impozabile inregistrare in scopuri de TVA. Nerespectarea acestei prevederi reprezinta
contraventie si se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei.

Contul de TVA poate fi executat silit numai pentru plata TVA datorate bugetului de
stat. Contul de TVA poate fi executat silit şi în baza unor titluri executorii, pentru TVA
aferentă unor achiziţii de bunuri şi/sau servicii.

După încetarea existenţei unei entitati supuse mecanismului de plata defalcata a TVA,
sumele existente în contul/conturile de TVA pentru care statul are calitatea de creditor se fac
venit la bugetul de stat.

Modificari aduse reglementarilor contabile

In MOf nr 873 din 7 noiembrie 2017 a fost publicat OMFP 2827/2017 privind
completarea unor reglementări contabile prin care se introduc 2 conturi noi in Planul de
conturi pentru înregistrarea operațiunilor prevăzute de OG 23/2017. Astfel, atat in cazul
entitatilor care aplica OMFP 1802/2014, cat si in cazul celor care aplica IFRS conform cu
57
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
OMFP 2844/2016 sau al persoanelor juridice fără scop patrimonial care aplica OMEF
1969/2007, se introduc conturile:
- 5126 "Conturi la bănci în lei - TVA defalcat (A)"; și
- 5127 "Conturi la bănci în valută - TVA defalcat (A)".

Pentru ce operatiuni se aplica sistemul Split TVA?

Plata defalcată a TVA se aplică pentru toate livrările de bunuri/prestările de servicii


taxabile din punctul de vedere al TVA, pentru care locul livrarii sau prestarii se consideră a fi
în România (art 275 si 278 din Codul fiscal).
NU se aplică plata defalcată a TVA pentru:
- operaţiunile pentru care beneficiarul este persoana obligată la plata taxei (taxarea
inversa), cum ar fi:
- achizitiile intracomunitare de bunuri;
- achizitiile intracomunitare de servicii;
- operatiunile supuse masurilor de simplificare (livrarea de masă lemnoasă, de
deseuri, de cereale si plante tehnice, de terenuri si constructii etc.)
- operaţiunile supuse regimurilor speciale (regimul special de scutire pentru
intreprinderile mici, regimul agentiilor de turism, regimul bunurilor second-hand,
regimul special pentru agricultori, regimul special pentru serviciile electronice).

De asemenea, NU se aplică plata defalcată a TVA:


a) în situaţia în care plata nu se efectuează direct de beneficiar către furnizor/prestator
(era necesară o astfel de prevedere care să nu conducă la interpretări diferite, atunci
când o persoană face plata unei facturi care nu îi este adresată, în numele altei
persoane. Este evident că în aceste situații cel care face plata nu face o achiziție de la
persoana către care plăteste o factură, fiind doar un serviciu pe care îl face pentru
beneficiarul livrării/prestării);
b) în situaţia în care plata se efectuează în natură;
c) în situaţia în care plata se efectuează prin compensare;
d) în cazul finanţării acordate de instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare
prin preluarea creanţelor (operatiuni de factoring).

Exemplu:
Entitatea ALFA, inregistrata in scopuri de TVA, aplica sistemul „Split TVA” si emite o
factura de prestari servicii catre entitatea BETA, inregistrata de asemenea in scopuri de TVA,
in suma de 2.000 lei, plus TVA 19%.
Cum se va proceda in acest caz la momentul platii facturii?

Entitatea BETA – societate comerciala are obligatia ca la momentul achitarii facturii


sa vireze suma de 2.000 lei in contul curent al furnizorului si suma de 380 lei in contul de
TVA al entitatii ALFA.
Dacă entitatea ALFA nu comunica entitatii BETA contul de TVA, atunci BETA va
consulta pagina de internet ANAF si va utiliza contul de TVA deschis pe numele furnizorului
la Trezorerie, in sensul ca va plati suma de 380 lei in acel cont.
58
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Daca BETA ar fi fost PFA sau societate comerciala neplatitoare de TVA, ar fi putut
achita intreaga suma de 2.380 lei in contul curent al entitatii ALFA.
Conform variantei finale adoptate de catre Parlament, entitatea BETA poate achita
intreaga valoare de 2.380 lei in contul curent al furnizorului, fara sa fie sanctionata cu
penalitati, daca furnizorul isi transfera singur echivalentul TVA din contul curent in contul
propriu de TVA.

Persoanele impozabile înregistrate normal în scopuri de TVA si care aplica sistemul au


obligaţia să plătească contravaloarea TVA aferente achiziţiilor de bunuri şi servicii din contul
de TVA, cu excepţia operaţiunilor care presupun plăţi efectuate:
- cu numerar;
- prin utilizarea cardurilor de credit/debit; sau
- prin utilizarea substitutelor de numerar.

În cazul instrumentelor de plată, emise după 1 ianuarie 2018, trebuie să se asigure


respectarea prevederilor art. 3, respectiv plata TVA în contul de TVA. - ELIMINAT

Rambursarea sumelor negative de TVA cuprinse în Deconturile cu opţiune de


rambursare se efectuează în alt cont decât contul de TVA, cu excepţia situaţiei în care
titularul solicită rambursarea în contul de TVA.

Facilitati acordate in cazul aplicarii mecanismului dupa 1 octombrie 2017

Entitatile care optează pentru plata defalcată a TVA în perioada 1 octombrie - 31


decembrie 2017 beneficiază de următoarele facilităţi:
- microintreprinderile beneficiaza de o reducere cu 5% a impozitului pe venit aferent
trimestrului IV al anului fiscal 2017;
- platitorii de impozit pe profit beneficiaza de o reducere cu 5% a impozitului pe profit
aferent trimestrului IV al anului fiscal 2017, cu urmatoarele particularitati:
- plătitorii de impozit pe profit care au obligaţia de a declara şi plăti impozit pe
profit anual cu plăţi anticipate beneficiaza de o reducere de 5% aplicată la
plata anticipată aferentă trimestrului IV al anului fiscal 2017;
- platitorii de impozit pe profit care au obligaţia de a declara şi plăti impozit anual,
reducerea de 5% se aplică la o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru
anul fiscal 2017.
- anularea penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale
reprezentând TVA, restante la 30 septembrie 2017, inclusiv (NU si a dobanzilor).

Pentru plătitorii de impozit pe profit, reducerea se înscrie în mod distinct în


Declaraţia 101 privind impozitul pe profit.
In data de 27.11.2017, pe site-ul ANAF, la sectiunea "Transparenta decizionala", a fost
publicat un proiect de actualizare a Declaratiei 101 privind impozitul pe profit. Cea mai
importanta modificare consta in introducerea unui rand nou (randul 46) in care se va înscrie
suma ce reprezintă reducerea de 5% a impozitului pe profit, pentru cei care au optat pentru
plata defalcata a TVA in cursul Trimestrului IV, conform OG 23/2017.
59
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Entitatile care opteaza pentru aplicarea sistemului dupa 1 ianuarie 2018,


beneficiaza de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/venitul microintreprinderilor
aferent perioadei in care aplica sistemul.
De aceeași facilitate beneficiază, începând cu 1 ianuarie 2018, și persoanele care
au optat pentru aplicarea mecanismului plăților defalcate a TVA în anul 2017.

Formularul 086
In MOf nr 763 din 26 septembrie 2017 a fost publicat OPANAF 2743/2017 pentru
aprobarea Formularului 086 „Notificare privind opțiunea de aplicare a mecanismului de
plată defalcată a TVA”. Urmeaza ca in perioada imediat urmatoare Formularul 086 sa fie
modificat, fiind publicat un proiect de ordin in acest sens pe site-ul ANAF.
Astfel, entitatile care doresc sa opteze pentru aplicarea acestui mecanism, depun ac est
formular la organul fiscal de care apartin, iar in maximum 3 zile lucratoare ANAF ar trebui sa
le inscrie in Registrul disponibil pe site-ul ANAF.

Perioada 1 octombrie 2017 – 31 decembrie 2017


In acest interval, se pot face plati din contul de TVA al unei entitati în alt cont
decât contul de TVA al furnizorului, dacă acesta din urma nu a optat pentru aplicarea
mecanismului privind plata defalcată a TVA. Este logica o astfel de masura, avand in vedere
ca neaplicand sistemul „Split TVA”, furnizorul NU dispune de un cont de TVA in care sa
incaseze sumele cuvenite.
Tot in acest interval, persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA au
obligaţia să vireze în contul de TVA propriu, în maximum 7 zile lucrătoare de la
încasarea contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii TVA care NU a fost plătită
în contul de TVA de către beneficiarii care nu au optat pentru aplicarea mecanismului privind
plata defalcată a TVA.

Cum se procedeaza in cazul platilor partiale ?

Pentru determinarea TVA care se plăteşte în contul de TVA al furnizorului, în cazul


plăţii parţiale a contravalorii livrării de bunuri ori a prestării de servicii, precum şi în cazul
plăţii unui avans, fiecare plată se consideră că include şi TVA aferentă care se determină prin
aplicarea procedeului sutei mărite (19/119, în cazul cotei standard, şi 9/109 sau 5/105, în
cazul cotelor reduse).

Exemplu:
Entitatea ALFA este inregistrata in scopuri de TVA si nu aplica „Split TVA” si
achizitioneaza marfuri de la furnizorul BETA la costul de 10.000 lei, TVA 9%, entitate care
aplica sistemul „Split TVA”. Ulterior, aceasta achita furnizorului suma de 4.000 lei prin
virament bancar. Entitatile nu aplica sistemul „TVA la incasare”.
Care sunt inregistrarile contabile efectuate de entitatea ALFA?

Avand in vedere ca furnizorul este platitor de TVA si aplica mecanismul, inseamna ca


detine un cont special de TVA. Astfel, entitatea ALFA va fi obligata sa vireze suma de 330,27
60
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
lei (4000 x 9/109) in contul special de TVA al furnizorului, iar diferenta pana la suma de
4.000 lei in contul curent al acestuia.
Inregistrarile contabile efectuate de ALFA sunt:
- achizitia marfurilor de la furnizor:

10.000 lei 371 = 401 10.900 lei


Marfuri Furnizori
900 lei 4426
TVA deductibila

- plata sumei de 4.000 catre furnizor:

4.000 lei 401 = 5121.cont curent 3.669,73 lei


Furnizori Conturi la banci in lei
5121.cont curent 330,27 lei
Conturi la banci in lei

Precizam ca acest mecanism NU are legatura cu sistemul „TVA la incasare”. Entitatea


ALFA isi deduce TVA de 900 lei la data facturii si nu la plata acesteia. Faptul ca entitat ile care
aplica „Split TVA” sunt obligate sa detina conturi speciale de TVA nu inseamna ca isi deduc,
respectiv colecteaza la data platii/incasarii facturii.
Daca entitatea ALFA ar fi achitat suma de 4.000 lei in numerar sau cu cardul bancar,
furnizorul BETA ar fi fost cel care ar fi trebuit să determine TVA din suma incasata și în
funcție de modalitatea de incasare (numerar sau cont curent) să depună numerar sau să
vireze din contul curent în contul de TVA suma de 330,27 lei.
Conform variantei finale adoptate de catre Parlament, entitatea ALFA poate achita
suma de 4.000 lei in contul curent al furnizorului, fara sa fie sanctionata cu penalitati, daca
furnizorul isi transfera singur echivalentul TVA din contul curent in contul propriu de TVA.

Beneficiarii care plătesc parţial o factură în care sunt înscrise operaţiuni supuse mai
multor cote de TVA şi/sau mai multor regimuri de impozitare sunt obligaţi să aloce sumele
plătite cu prioritate pentru operaţiunile supuse regimului normal de taxare, în ordinea
descrescătoare a cotelor.
Prin exceptie, in cazul in care contractul/clientul mentioneaza ca suma va fi alocata
unei anumite parti din factura, beneficiarul va aloca in acest sens suma platita. S-a tinut cont
de faptul ca exista cazuri in practica in care stingerea datoriilor fata de furnizor conform
contractului se face prin achitarea penalitatilor (care sunt nepurtatoare de TVA) si mai apoi a
principalului.

Exemplu:
Entitatea ALFA este inregistrata in scopuri de TVA si nu aplica „Split TVA” si
achizitioneaza de la entitatea BETA, care aplica „Split TVA”:
- materii prime la costul de 10.000 lei, TVA 19%;
- marfuri la costul de 20.000 lei, TVA 9%; si
- 5 laptopuri la costul unitar de 6.000 lei, operatiune supusa taxarii inverse.
61
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Ulterior, ALFA achita furnizorului suma de 15.000 lei prin virament bancar. Entitatile
nu aplica sistemul „TVA la incasare”.
Care sunt inregistrarile contabile efectuate de entitatea ALFA?

Furnizorul BETA aplica sistemul „Split TVA” ceea ce inseamna ca detine un cont special
de TVA deschis la o banca sau la Trezorerie.
Avand in vedere ca in factura se regasesc atat operatiuni supuse regimului normal de
taxare (19% si 9%), precum si operatiuni supuse masurilor de simplificare (taxare inversa),
entitatea ALFA va calcula TVA care trebuie achitata in contul separat de TVA al furnizorului
BETA dand prioritate regimului normal de taxare, in ordinea descrescatoare a cotelor. Se va
considera ca din suma achitata de 15.000 lei, 11.900 lei revin operatiunii cu TVA de 19%, iar
restul sumei de 3.100 lei operatiunii cu TVA de 9%, astfel:

Cota de Valoare fara Valoare cu TVA virata in contul


TVA
TVA TVA TVA special
19% 10.000 lei 1.900 lei 11.900 lei 1.900 lei
9% 20.000 lei 1.800 lei 21.800 lei 3100 x 9/109 = 255,96 lei
Taxare
30.000 lei - 30.000 lei 0 lei
inversa
TOTAL: 2.155,96 lei

Entitatea ALFA va fi obligata sa vireze suma de 2.155,96 lei in contul special de TVA al
furnizorului BETA, iar diferenta pana la suma de 15.000 lei in contul curent al acestuia.
Inregistrarile contabile sunt:
- achizitia bunurilor de la furnizorul BETA:

10.000 lei 301 = 401 33.700 lei


Materii prime Furnizori
1.900 lei 4426
TVA deductibila
20.000 lei 371
Marfuri
1.800 lei 4426
TVA deductibila

30.000 lei 2132 = 401 30.000 lei


Aparate și instalații de Furnizori
măsurare

5.700 lei 4426 = 4427 5.700 lei


TVA deductibila TVA colectata

- plata sumei de 15.000 catre furnizor:

62
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
15.000 lei 401 = 5121.cont curent 12.844,04 lei
Furnizori Conturi la banci in lei
5121.cont curent 2.155,96 lei
Conturi la banci in lei

Este considerat drept grup fiscal unic un grup de persoane impozabile stabilite în
România care, independente fiind din punct de vedere juridic, sunt în relații strânse una cu
alta din punct de vedere organizatoric, financiar și economic.

Unde pot fi deschise conturile de TVA?

Persoanele impozabile înregistrate normal în scopuri de TVA (societati comerciale,


PFA, II, profesii liberale) pot deschide cont de TVA atat la institutii de credit, cat si la
Trezoreria Statului, conform opţiunii acestora, pentru orice încasări şi plăţi în lei.
Daca desfasoara operatiuni cu autoritati publice, atunci persoanele impozabile trebuie
sa isi deschida cont de TVA obligatoriu la trezorerie pentru aceste operatiuni.
Daca aceste entitati au operatiuni in valuta, atunci contul de TVA poate fi deschis
doar la o institutie de credit, neexistand posibilitatea deschiderii unui astfel de cont la
Trezorerie. Echivalentul în lei aferent schimbului valutar pentru sumele în valută derulate
prin acest cont se gestionează prin contul de TVA în lei deschis la a ceea şi instituţie de credit.
Este important de subliniat faptul ca entitatile isi pot deschide conturi de TVA la mai
multe instituţii de credit.

Instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA pot deschide cont de TVA doar la
Trezoreria Statului, iar daca au operatiuni in valuta atunci isi pot deschide cont de TVA la o
institutie de credit.

În cazul furnizorilor care NU au comunicat contul de TVA beneficiarilor – persoane


impozabile inregistrate in scopuri de TVA, beneficiarii au obligaţia să plătească suma
reprezentând TVA aferentă achiziţiilor în contul de TVA al furnizorului deschis la Trezoreria
Statului.

Deschiderea conturilor la institutii de credit – aspecte generale

Conturile de TVA pot fi deschise la instituţiile de credit care îndeplinesc cumulativ


următoarele condiţii:
- structura codului IBAN să conţină în mod unic şirul de caractere „TVA“ şi codul de ţară
al României, respectiv RO;
- nu permit eliberarea de numerar din acest cont.

Conturile de TVA pot fi deschise automat de către instituţiile de credit pentru clienţii
acestora care sunt înregistraţi în scopuri de TVA, fără a fi necesară o cerere din partea
acestora, cu obligativitatea comunicării imediate a contului, a condiţiilor de utilizare şi a
costurilor aferente.

63
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Clienţii au dreptul ca, ulterior primirii comunicării de la instituţia de credit, să opteze
pentru păstrarea contului sau renunţarea unilaterală la acesta în termen de cel mult 90 de
zile LUCRATOARE de la comunicare.
Instituţiile de credit care optează pentru deschiderea automată a conturilor de TVA nu
pot percepe niciun cost clienţilor care nu îşi exprimă opţiunea în perioada de 90 de zile
LUCRATOARE de la comunicare sau celor care au denunţat unilateral deschiderea contului,
cu condiţia ca aceştia să nu fi efectuat operaţiuni de încasări şi plăţi prin contul respectiv.
Pentru acesti clienţi, instituţiile de credit închid automat conturile de TVA la expirarea celor
90 de zile LUCRATOARE de la comunicare.

Deschiderea conturilor la Trezorerie – aspecte generale

Conturile de TVA se deschid la Trezorerie conform următoarelor prevederi:


- structura codului IBAN aferent conturilor să conţină în mod unic şirul de caractere
„TVA“ şi codul de ţară al României, respectiv RO;
- nu se permite eliberarea de numerar din acest cont;
- conturile nu sunt purtătoare de dobândă;
- costurile aferente deschiderii conturilor şi comisioanele aferente oricăror operaţiuni
în legătură cu acestea se suportă de la bugetul Trezoreriei, fără a fi percepute de la
titularii de cont.

Pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conturile de TVA se


deschid automat la Trezorerie, pe baza Listei operatorilor economici înregistraţi în scopuri
de TVA întocmite şi transmise de către organul fiscal.
Conturile de TVA ale operatorilor economici înregistraţi în scopuri de TVA pot fi
deschise şi la alte unităţi ale Trezoreriei Statului stabilite prin ordin al preşedintelui ANAF.
Pentru utilizarea sumelor din conturile de TVA deschise automat, operatorii economici
depun la Trezorerie documentele aferente deschiderii contului, cel târziu la data la care
dispun efectuarea unei operaţiuni din contul respectiv.
Conturile de TVA deschise la Trezorerie se publică pe pagina de internet a Ministerului
Finanţelor Publice sau ANAF şi se actualizează periodic. Informaţiile minime publicate sunt:
- denumirea titularului de cont;
- codul de identificare fiscală;
- codul IBAN al contului de TVA; şi
- unitatea trezoreriei la care este deschis contul.
Extrasele conturilor de TVA deschise la Trezorerie pot fi puse gratuit la dispoziţia
titularilor de cont şi în format electronic, metodologia fiind stabilita prin OMFP.

Pentru instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA, conturile se deschid automat


la Trezoreria la care acestea au deschise conturile de venituri şi cheltuieli prin care îşi
gestionează bugetele.

Incasari efectuate prin contul de TVA

Conturile de TVA se creditează cu:


64
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
a) TVA încasată, aferentă livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii, inclusiv TVA
aferentă avansurilor;
b) sume reprezentând TVA virate/depuse pentru operatiunile incasate cu numerar, card
bancar sau substitute de numerar;
c) sume transferate dintr-un alt cont de TVA al titularului;
d) sume transferate din contul curent al titularului deschis la aceeaşi instituţie de credit
sau din contul de disponibil distinct deschis la aceeaşi unitate a Trezoreriei, după caz;
e) sume încasate ca urmare a unor corecţii în urma unor erori materiale în procesul de
plată;
f) sume încasate ca urmare a corectării facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de
impozitare a TVA;
g) alte sume rezultate din operaţiuni care impun creditarea contului, stabilite prin ordin
al preşedintelui ANAF;
h) sume reprezentând TVA decontate între membrii grupului fiscal unic; - ELIMINAT
i) dobânda aferentă contului de TVA, acordată de instituţia de credit.

Plati efectuate prin contul de TVA

Conturile de TVA se debitează cu:


a) TVA achitată în contul de TVA al furnizorului, aferentă achiziţiilor de
bunuri/servicii, inclusiv taxa aferentă avansurilor;
b) TVA achitată la bugetul de stat;
c) sume transferate într-un alt cont de TVA deschis de titularul contului;
d) sume rezultate ca urmare a unor corecţii în urma unor erori materiale în procesul de
plată, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont de TVA;
e) sume rezultate ca urmare a unor corecţii în urma unor erori materiale în procesul de
plată, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont decât un cont de TVA;
f) sume rezultate ca urmare a corectării facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de
impozitare a TVA, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont de TVA;
g) sume rezultate ca urmare a corectării facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de
impozitare a TVA, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont decât un cont
de TVA;
h) sume transferate în contul curent al titularului deschis la aceeaşi instituţie de credit
sau în contul de disponibil distinct deschis la aceeaşi unitate a Trezoreriei, după caz , în
limita sumelor transferate din contul curent in contul de TVA;
i) sume transferate în conturile de venituri bugetare/disponibilităţi, în cazul instituţiilor
publice înregistrate în scopuri de TVA;
j) sume transferate în contul curent, în cazul persoanelor care nu mai au obligaţia de a
avea un cont de TVA şi nu mai au obligaţii de plată privind TVA;
k) sume reprezentând TVA achitat în numerar, cu excepţia celor reţinute din încasările în
numerar sau cu cardul din contul curent;
l) alte sume rezultate din operaţiuni care dau dreptul la debitarea contului, stabilite prin
ordin al preşedintelui ANAF, cu acordul organului fiscal;
m) sume reprezentând TVA decontate între membrii grupului fiscal unic; - ELIMINAT
n) comisioanele aferente contului de TVA percepute de instituţia de credit.
65
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Sunt interzise debitarea conturilor de TVA în alte condiţii decât cele de mai sus,
precum şi retragerea de numerar.

ATENTIE!
NU se pot transfera sume din contul de TVA deschis la o institutie de credit in contul
curent deschis la o alta institutie de credit. Aceeasi regula e valabila si in cazul invers. Nu
putem transfera o suma din contul curent deschis la o banca in contul de TVA deschis la alta
banca. De asemenea, in contul de TVA deschis la Trezorerie, putem transfera sume doar
dintr-un cont curent deschis tot la Trezorerie si nu la o institutie de credit.

Transferuri mai pot fi efectuate din contul de TVA către contul curent al firmei, numai
dacă firma a alimentat anterior contul de TVA cu sume din contul curent, deoarece a avut de
plătit mai mult TVA către furnizori decât TVA încasată de la clienți.

Reguli pentru operatiunile cu numerar, card bancar sau substitute de numerar

Persoanele impozabile şi instituţiile publice, înregistrate normal în scopuri de TVA si


care au optat sau sunt obligate sa aplice sistemul „Split TVA”, au obligaţia să vireze în contul
de TVA propriu, în termen de maximum 30 zile lucratoare (anterior, termenul era de 7 zile
lucrătoare) de la încasarea contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii:
a) TVA aferentă încasărilor prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor
de numerar;
b) TVA care nu a fost plătită în contul de TVA de către alţi beneficiari decât persoanele
impozabile înregistrate în scopuri de TVA; (opțional poate fi virată în contul de TVA
și TVA care nu a fost plătită în contul de TVA de către persoanele impozabile
înregistrate în scopuri de TVA)
c) TVA aferentă instrumentelor de plată emise anterior datei de la care furnizorul aplica
plata defalcata a TVA şi încasate după această dată.

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care au optat sau sunt obligate
sa aplice sistemul „Split TVA” au obligaţia să depună în numerar/să vireze în contul de TVA
propriu, în termen de maximum 30 zile lucratoare (anterior, termenul era de 7 zile
lucrătoare) de la încasarea contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii,
d ifere nţ a între TVA aferentă încasărilor în numerar şi TVA aferentă plăţilor în
numerar
efectuate într-o zi.

Persoanele impozabile şi instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA, care aplica


mecanismul „SPLIT TVA” au obligaţia să vireze în contul de TVA propriu, în termen de
maximum 30 zile lucratoare (anterior, termenul era de 7 zile lucrătoare) de la încasare,
TVA aferentă facturilor emise înainte de data de la care aplica mecanismul şi achitate după
această dată, care nu au fost încasate în contul de TVA.

Aceste masuri de mai sus NU se aplica entitatilor care au infiintate popriri asupra
66
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
conturilor.

67
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

În cazul în care creanţele rezultate din livrări de bunuri/prestări de servicii sunt


cesionate de furnizorul care aplica sistemul „Split TVA” altor persoane, cesionarul are
obligaţia să plătească în contul de TVA al furnizorului cedent contravaloarea TVA din factura
care face obiectul cesiunii. În situaţia în care suma încasată de la cesionar este inferioară
TVA din factura care face obiectul cesiunii, la data încasării acestei sume, furnizorul virează
diferenţa în contul de TVA propriu.
Nu intră sub incideța acestor prevederi operațiunile de factoring.

Cesiunea de creante este o operatiune prin care un creditor transfera unei alte
persoane o creanta a sa. In termeni juridici, reprezinta mijlocul prin care o persoana
denumita cedent, transmite cu titlu oneros sau gratuit, dreptul sau de creanta unei alte
persoane denumita cesionar, cel din urma putand incasa de la debitor creanta primita.
Cedentul poate fi remunerat intr-o astfel de operatiune, pretul fiind stabilit si in functie
de probabilitatea de recuperare a creantelor de catre cesionar. La nivelul cedentului, o astfel
de operatiune determina stingerea datoriilor/creantelor, ajuta la imbunatatirea fluxului de
numerar prin recuperarea partiala a creantelor prin pretul cesiunii, la eficientizarea
activitatii economice prin eliminarea costurilor cu posibile activitati de recuperare, executare
silita a debitorilor etc.
Altfel spus, cesionarul achizitioneaza un portofoliu de creante pentru un pret mai mic
decat valoarea nominala, intrucat probabilitatea de recuperare a acestor creante este mica.

Până la 31 decembrie 2013, în cazul cesionării unei creanțe, diferența dintre valoarea
creanței preluate prin cesionare și suma de achitat cedentului era recunoscută de către
cesionar la venituri la data constatării drepturilor și obligațiilor, potrivit clauzelor
contractuale.
Incepând cu 1 ianuarie 2014, creanțele preluate prin cesionare se evidențiază în
contabilitate la costul de achiziție. Practic, cesionarul nu mai recunoaşte un venit la data
cesiunii de creanţe.
Valoarea nominală a creanțelor astfel preluate se evidențiază în afara bilanțului
(contul 809 „Creanțe preluate prin cesionare”). În debitul contului se înregistrează valoarea
nominală a creanțelor preluate prin cesionare, iar în credit, valoarea nominală a acestor
creanțe scoase din evidență pe măsura încasării, cedării către terți sau datorită imposibilității
încasării acestora. Soldul contului reprezintă valoarea nominală a creanțelor preluate prin
cesionare, existente la un moment dat.
În cazul achiziției unui portofoliu de creanțe, costul de achiziție se alocă pentru fiecare
creanță astfel preluată.

În cazul în care cesionarul recuperează de la debitorul preluat o sumă mai mare decât
costul de achiziție al creanței față de acesta, diferența dintre suma încasată și costul de
achiziție se înregistrează la venituri (contul 758 „Alte venituri din exploatare”/analitic
distinct) la data încasării.

Exemplu:
Entitatea ALFA are de încasat de la entitatea BETA o creanţă de 10.000 lei. În data
68
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
de 14 februarie 2018, aceasta decide să o cesioneze entităţii GAMA, preţul cesiunii fiind
de 9.000 lei. În data de 17 februarie 2018, entitatea GAMA încasează de la entitatea BETA
întreaga creanţă de 10.000 lei.

Înregistrările contabile efectuate de către CEDENT (entitatea ALFA):


- cedarea creanţei către cesionar:
9.000 lei 461.GAMA = 4111.BETA 10.000 lei
Debitori diverşi Clienţi
1.000 lei 654
Pierderi din creanţe şi
debitori diverşi

- încasarea sumei de la cesionar:


9.000 lei 5121 = 461.GAMA 9.000 lei
Conturi la bănci în lei Debitori diverşi

Înregistrările contabile efectuate de către CESIONAR (entitatea GAMA):


- preluarea creanţei de la cedent:
9.000 lei 461.BETA = 462.ALFA 9.000 lei
Debitori diverşi Creditori diverşi

- evidenţierea extrabilanţieră a creanţei preluate la valoarea nominală:


10.000 lei 809
„Creanțe preluate prin
cesionare”

- plata sumei către cedent:


9.000 lei 462.ALFA = 5121 9.000 lei
Creditori diverşi Conturi la bănci în lei

- încasarea sumei de la entitatea BETA:


10.000 lei 5121 = 461.BETA 9.000 lei
Conturi la bănci în lei Debitori diverşi
7588 1.000 lei
Alte venituri din
exploatare

- scoaterea creanţei din evidenţa extrabilanţieră:


809 10.000 lei
„Creanțe preluate prin
cesionare”

Venitul obţinut de către cesionar este impozabil.

69
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
În cazul în care cesionarul cedează creanța față de debitorul preluat, acesta recunoaște
în contabilitate la data cedării:
a) o cheltuială (contul 654 “Pierderi din creanțe și debitori diverși”), dacă costul de
achiziție al creanței cedate este mai mare decât prețul de cesiune al acesteia; sau
b) un venit (contul 758 “Alte venituri din exploatare”/analitic distinct), dacă prețul de
cesiune al creanței cedate este mai mare decât costul de achiziție al acesteia.

În cazul sumelor puse la dispoziţia furnizorului care aplica sistemul „Split TVA” într-un
cont de garanţii, cont escrow sau alt cont similar la care furnizorul nu are acces decât după
îndeplinirea anumitor condiţii, la momentul eliberării sumelor din aceste conturi,
furnizorul/prestatorul are obligația să vireze în contul de TVA propriu, în termen de
30 de zile lucrătoare de la eliberarea sumelor, TVA aferentă.

Contraventii si sanctiuni pentru nerespectarea sistemului Split TVA

Ca regula generala, daca unele abateri sunt corectate in termen de maximum 7 zile
lucrătoare de la data savarsirii lor, fapta nu se considera contraventie si nu se sanctioneaza.
Daca abaterea nu se corecteaza in maximum 7 zile lucrătoare dar in maximum 30 de zile
lucrătoare de la data savarsirii, amenzile sunt mai reduse, iar daca abaterea nu este
corectata in maximum 30 de zile lucrătoare, atunci amenzile sunt mai consistente.
Pe scurt:
- se stabileste o perioada de grație de 7 zile lucrătoare în cadrul căreia erorile ar trebui
corectate;
- în cazul în care erorile nu au fost corectate în termenul de 7 zile lucrătoare, se aplică o
penalitate de 0,06% pe zi din valoarea TVA, dar nu mai mult de 30 de zile
lucrătoare;
- după termenul de 30 de zile lucrătoare, pentru fapte precum debitarea eronată a
contului de TVA, se aplică o amendă de 50% din suma reprezentând TVA, iar pentru
fapte precum nevirarea sumelor reprezentând TVA din contul curent al titularului în
contul de TVA al acestuia sau plata TVA datorată furnizorului din alt cont decât contul
de TVA, se aplică o amendă de 10% din suma reprezentând TVA.

Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite astfel incat să fie
considerate infracţiuni:
Contraventie Sanctiune
plata TVA de către persoanele impozabile şi instituţiile penalitate de 0,06% pe zi din
publice inregistrate in scopuri de TVA în alt cont decât suma plătită eronat, începând cu
contul de TVA al furnizorului care aplica sistemul, dacă ziua efectuării plăţii eronate până
nu se corectează plata eronată prin plata TVA în contul la data corectării acesteia prin
de TVA al furnizorului în termen de maximum 7 zile plata în contul de TVA al
lucrătoare de la data efectuării plăţii eronate, dar furnizorului sau prin
corecţia se realizează în maximum 30 de zile lucrătoare prezentarea dovezii efectuate
de la data plăţii eronate; de către furnizor a transferului
sumei în contul de TVA.
plata TVA de către persoanele impozabile şi instituţiile penalitate de 0,06% pe zi din
70
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
publice inregistrate in scopuri de TVA în alt cont decât suma plătită eronat, începând cu
contul de TVA al furnizorului care aplica sistemul, dacă ziua efectuării plăţii eronate până
nu se corectează plata eronată prin plata TVA în contul la data corectării acesteia prin
de TVA al furnizorului în termen de maximum 30 de plata în contul de TVA al
zile lucrătoare de la data efectuării plăţii eronate; furnizorului sau prin
prezentarea dovezii efectuate
de către furnizor a transferului
sumei în contul de TVA.

(amenda prevazuta de OG
23/2017 de 50% din suma
reprezentând TVA plătită eronat
în alt cont decât contul de TVA al
furnizorului a fost ELIMINATA)
nerespectarea de către entitatile înregistrate normal în
scopuri de TVA care aplica sistemul a obligaţiei de a penalitate de 0,06% pe zi din
achita TVA aferenta achiziţiilor de bunuri şi servicii din suma plătită eronat, începând cu
contul de TVA, dacă nu se corectează plata eronată prin ziua efectuării plăţii până la data
plata TVA din contul de TVA propriu în termen de plăţii din contul de TVA, dar nu
maximum 7 zile lucrătoare de la data efectuării plăţii mai mult de 30 de zile lucrătoare
eronate, dar corecţia se realizează în maximum 30 de zile de la data efectuării plăţii eronate;
lucrătoare de la data plăţii eronate
nerespectarea de către entitatile înregistrate normal în
scopuri de TVA care aplica sistemul a obligaţiei de a
amendă egală cu 10% din suma
achita TVA aferenta achiziţiilor de bunuri şi servicii din
reprezentând TVA plătită eronat
contul de TVA, dacă nu se corecte;ază plata eronată prin
din alt cont decât contul de TVA
plata TVA din contul de TVA propriu în termen de
propriu
maximum 30 de zile lucrătoare de la data efectuării
plăţii eronate;
nerespectarea de către persoanele impozabile şi
instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA si care
aplica sistemul a obligaţiei de a comunica contul de TVA
beneficiarilor – persoane inregistrate in scopuri de TVA;
amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei
nerespectarea entitatilor care sunt in insolventa a
obligatiei de depunere a Formularului 086 pana pe data
de 1 a lunii urmatoare celei in care au intrat in insolventa
nerespectarea de către persoanele impozabile şi penalitate de 0,06% pe zi
instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA si care începând cu ziua în care trebuie
aplica sistemul a obligaţiilor prevăzute la art. 15 alin. (1)- virată/depusă suma până la data
(3) şi art. 22 alin. (5), dacă se efectuează corecţia în virării/depunerii acesteia în
termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data contul de TVA, dar nu mai mult de
la care a intervenit obligaţia de virare/depunere a 30 de zile lucrătoare de la data la
sumelor; care a intervenit obligaţia de
virare/depunere a sumelor;
nerespectarea de către persoanele impozabile şi amendă egală cu 10% din suma
instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA si care reprezentând TVA
aplica sistemul a obligaţiilor prevăzute la art. 15 alin. (1)- nevirată/nedepusă în contul de

71
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
(3) şi art. 22 alin. (5), dacă nu se efectuează corecţia în TVA;
termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data
la care a intervenit obligaţia de virare/depunere a
sumelor;
nerespectarea de către persoanele impozabile şi
penalitate de 0,06% pe zi
instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA a
începând cu ziua în care trebuie
obligaţiilor prevăzute la art. 15 alin. (4) şi (5), dacă nu se
virată suma până la data virării
efectuează virarea/depunerea în contul de TVA în
acesteia în contul de TVA, dar nu
termen de maximum 7 zile lucrătoare de la data la care
mai mult de 30 de zile lucrătoare
a intervenit această obligaţie, dar corecţia se efectuează
de la data la care a intervenit
în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data
obligaţia de virare a sumelor;
la care a intervenit obligaţia de virare a sumelor;
nerespectarea de către persoanele impozabile şi
instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA a amendă egală cu 10% din suma
obligaţiilor prevăzute la art. 15 alin. (4) şi (5), dacă nu se reprezentând TVA
efectuează virarea/depunerea în contul de TVA în nevirată/nedepusă în contul de
termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data la TVA;
care a intervenit această obligaţie;
debitarea contului de TVA de către titular cu alte sume penalitate de 0,06% pe zi din
decat cele prevazute la art. 9 alin. (1), dacă nu se suma debitată eronat, începând cu
reîntregeşte suma debitată eronat în termen de ziua debitării eronate până la data
maximum 7 zile lucrătoare de la data debitării eronate, corectării prin reîntregirea sumei
dar reîntregirea sumei se efectuează în termen de debitate eronat, dar nu mai mult
maximum 30 de zile lucrătoare de la data debitării de 30 de zile lucrătoare de la data
eronate; debitării eronate;
debitarea contului de TVA de către titular cu alte sume
decat cele prevazute la art. 9 alin. (1), dacă nu se
amendă egală cu 50% din suma
reîntregeşte suma debitată eronat în termen de
reprezentând TVA debitată eronat.
maximum 30 de zile lucrătoare de la data debitării
eronate.

Măsuri privind societățile decapitalizate


PROIECT LEGE:
Societățile care distribuie trimestrial dividende nu pot acorda acționarilor/
asociaților sau altor persoane afiliate avansuri sau împrumuturi, până la regularizarea
sumelor astfel distribuite sub formă de dividende. Interdicția nu vizează avansurile acordate
în legătură cu desfășurarea activității economice.
Nerespectarea acestei prevederi constituie contravenție și se sancționează cu
amendă de la 10% la 20% din suma acordată sub formă de dividende. Amenda nu poate fi
mai mică de 5.000 lei și se suportă de administrator/reprezentantul legal al societății sau altă
persoană care se face responsabilă de nerealizarea procedurilor legale necesare respectării
prevederii.

72
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Dacă se constată o pierdere a activului net, capitalul social trebuie reîntregit sau redus
înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit.

PROIECT LEGE:
Societățile care la sfârșitul exercițiului financiar înregistrează profit, dar cumulat
înregistrează pierdere contabilă reportată, pot efectua distribuiri de dividende din profitul
exercițiului financiar curent numai după constituirea rezervelor legale, acoperirea pierderii
contabile reportate și constituirea de rezerve în conformitate cu cerințele statutare.
Nerespectarea acestei prevederi constituie contravenție și se sancționează cu
amendă de la 5% la 10% din suma distribuită ca dividende cu încălcarea acestor prevederi.
Amenda nu poate fi mai mică de 5.000 lei și se suportă de administrator/reprezentantul legal
al societății sau altă persoană care se face responsabilă de nerealizarea procedurilor legale
necesare respectării prevederii.

Prevederi referitoare la reconstituirea activul net


Dacă se constată că, în urma unor pierderi, stabilite prin situaţiile financiare anuale,
activul net al societăţii (total active – total datorii) s-a diminuat la mai puţin de jumătate
din valoarea capitalului social, consiliul de administraţie/directoratul va convoca de îndată
adunarea generală extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie să fie dizolvată.
Consiliul de administraţie/directoratul va prezenta adunării generale extraordinare un
raport cu privire la situaţia patrimonială a societăţii, însoţit de observaţii ale cenzorilor sau
ale auditorilor interni. Acest raport trebuie depus la sediul societăţii cu cel puţin o săptămână
înainte de data adunării generale, pentru a putea fi consultat de orice acţionar interesat. În
cadrul adunării generale extraordinare, consiliul de administraţie/directoratul, îi va informa
pe acţionari cu privire la orice fapte relevante survenite după redactarea raportului scris.
Alin (4). Dacă adunarea generală extraordinară nu hotărăşte dizolvarea societăţii,
atunci societatea este obligată ca, cel târziu până la încheierea exerciţiului financiar ulterior
celui în care au fost constatate pierderile să procedeze la reducerea capitalului social cu un
cuantum cel puţin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve , dacă în
acest interval activul net al societăţii nu a fost reconstituit până la nivelul unei valori cel puţin
egale cu jumătate din capitalul social.

PROIECT LEGE:
În cazul în care societatea procedează la reconstituirea activului net până la nivelul unei
valori cel puţin egale cu jumătate din capitalul social, MFP – ANAF va transmite, de îndată, catre
ONRC informațiile corespunzătoare, în vederea înregistrării în registrul comerțului.
Prin derogare de la alin. (4) de mai sus, societățile care înregistrează datorii față de
acționari/asociați, rezultate din împrumuturi sau alte finanțări acordate de aceștia,
procedează la conversia în acțiuni/părți sociale a acestor datorii, până la sfârșitul
exercițiului financiar în care au fost constatate pierderile. Dacă societatea nu efectuează
conversia, aceasta urmează a fi dizolvată de instanță la cererea MFP – ANAF.
Societățile sunt obligate să notifice ANAF, în 30 de zile de la hotărârea AGA, asupra
deciziei cu privire la reconstituirea activului net, respectiv la conversia datoriilor, după caz.
Această notificare se efectuează în condițiile stabilite prin OMFP.

70
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
În cazul neîntrunirii adunării generale extraordinare sau dacă adunarea generală
extraordinară nu a putut delibera valabil nici în a doua convocare, MFP – ANAF sau orice
persoană interesată se poate adresa instanţei pentru a cere dizolvarea societăţii. Dizolvarea
poate fi cerută şi în cazul în care obligaţia impusă societăţii potrivit alin. (4) nu este respectată.
În oricare dintre aceste cazuri, instanţa poate acorda societăţii un termen ce nu poate depăşi
6 luni pentru regularizarea situaţiei. Societatea nu va fi dizolvată dacă reconstituirea activului
net până la nivelul unei valori cel puţin egale cu jumătate din capitalul social are loc până la
împlinirea termenului acordat de instanță.

Pe baza situaţiilor financiare anuale, MFP întocmește, până la finalul anului următor
celui pentru care s-au întocmit situațiile financiare anuale, lista societăților al căror activ net s-a
diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social, pe care o publică pe pagina sa
de internet. Informațiile cuprinse în listă vor fi transmise, în format electronic, catre ONRC, în
vederea înregistrării în registrul comerțului. În cazul societăților care optează pentru un
exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, la publicarea listei se va avea în vedere o
perioadă corespunzătoare datei la care se referă acele situații financiare anuale.
În aceasta lista nu sunt înscrise societățile înființate în cursul anului.
MFP – ANAF formulează acţiuni de dizolvare a tuturor societăților care îndeplinesc
condiția de a fi înscrise în doi ani consecutivi în aceasta lista.
De asemenea, acțiunea de dizolvare se formulează si în cazul societăților care nu
depun doi ani consecutivi situații financiare anuale, în termen de 6 luni de la termenul
de depunere a situațiilor financiare anuale pentru cel de-al doilea exercițiu financiar.

Legea 31/1990 – in prezent Proiect lege


Art 185 Art 185
Consiliul de administraţie/directoratul este Consiliul de administraţie/directoratul este
obligat să depună la MFP, în format hârtie şi obligat să depună la MFP, în format hârtie şi
în format electronic sau numai în formă în format electronic sau numai în formă
electronică, având ataşată o semnătură electronică, având ataşată o semnătură
electronică extinsă: electronică extinsă:
- situaţiile financiare anuale; - hotărârea adunării generale
- raportul lor; ordinare a acționarilor/asociaților;
- raportul cenzorilor sau raportul - situaţiile financiare anuale;
auditorilor financiari, după caz. - raportul lor;
- raportul cenzorilor sau raportul
auditorilor financiari, după caz.

Majorarea capitalului social


Capitalul social se poate mări prin emisiunea de acţiuni noi sau prin majorarea valorii
nominale a acţiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar şi/sau în natură.
De asemenea, acţiunile noi sunt liberate prin încorporarea rezervelor, cu excepţia
rezervelor legale, precum şi a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea
unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu acţiuni ale acesteia.

71
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Mărirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a acţiunilor poate fi hotărâtă
numai cu votul tuturor acţionarilor, în afară de cazul când este realizată prin încorporarea
rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune

PROIECT LEGE:
În cazul societăților care au înregistrat activ net sub limita prevăzută de lege, este
obligatorie majorarea capitalului social prin conversia în acțiuni/părți sociale a datoriilor față
de acționari/asociați, rezultate din împrumuturi sau alte finanțări acordate de aceștia.
Cerința se consideră îndeplinită dacă adunarea generală a acționarilor/asociaților adoptă
în acest sens o hotărâre pe care o depune la ONRC, în vederea înregistrării în registrul
comerțului, în termen de 90 de zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale.
Nerespectarea acestei prevederi în termenul prevăzut de 90 de zile constituie
contravenție și se sancționează cu amendă de la 5% la 10% din suma reprezentând valoarea
datoriilor menționate. Amenda nu poate fi mai mică de 5.000 lei și se suportă de
administrator/reprezentantul legal al societății sau altă persoană care se face responsabilă de
nerealizarea procedurilor legale necesare respectării prevederii.

Modificari recente ale Reglementarilor contabile


Prin OMFP 2493/2019 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30
iunie 2019 a operatorilor economici, precum şi pentru modificarea şi completarea unor
prevederi contabile, publicat in MOf nr 596 din 19 iulie 2019, in Planul de conturi au fost
introduse conturile:
- 490 „Ajustari pentru deprecierea creanțelor reprezentand avansuri acordate
furnizorilor”;
- 4901 „Ajustari pentru deprecierea creanțelor aferente cumpărărilor de bunuri de
natura stocurilor” (P);
- 4902 „Ajustari pentru deprecierea creanțelor aferente prestărilor de servicii” (P);
- 4903 „Ajustari pentru deprecierea creanțelor aferente imobilizărilor corporale” (P);
- 4904 „Ajustari pentru deprecierea creanțelor aferente imobilizărilor necorporale” (P);
- 6818 „Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea creantelor
reprezentand avansuri acordate furnizorilor”; si
- 7818 „Venituri din ajustari pentru deprecierea creantelor reprezentand avansuri
acordate furnizorilor”.

Conform Legii contabilitatii 82/1991, contabilitatea creanțelor se ține pe categorii,


avansurile acordate furnizorilor constituind o formă de creanțe. Ca o consecință, ajustările
pentru depreciere se contabilizează distinct pe fiecare categorie de elemente.
Deoarece s-a constatat ca si avansurile acordate furnizorilor pot fi depreciate, MFP a
considerat ca se impune introducerea in planul de conturi a unor conturi distincte care să
reflecte atât constituirea, cat si reluarea acestor deprecieri.

72
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
O alta modificare adusa cadrului legal consta in faptul ca în aria de aplicabilitate a
Procedurii de corectare a erorilor cuprinse în situaţiile financiare anuale sunt incluse si
erorile constatate în legătură cu situațiile financiare interimare.
Stim cu totii ca, potrivit Legii contabilității 82/1991, se interzice depunerea la organul
fiscal a mai multor seturi de situaţii financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar, iar
prin OMFP 450/2016 a fost aprobata o procedura prin care se pot aduce corectii anumitor
tipuri de erori din situatiile financiare anuale.

In MOf nr 66 din 23 ianuarie 2018, a fost publicat OMFP 470/2018 privind


principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a
raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici, precum și pentru modificarea și
completarea unor reglementări contabile, prin care s-a introdus in Planul de conturi un nou
simbol pentru cheltuielile cu sponsorizarea si anume contul 6584 “Cheltuieli cu sumele sau
bunurile acordate ca sponsorizări”. Asadar, trebuie sa facem distinctia intre:
- contul 6582 „Donații acordate”; si
- contul 6584 “Cheltuieli cu sumele sau bunurile acordate ca sponsorizări”.

Veniturile din transferurile de moneda virtuala (criptomonede)


Incepând cu 1 ianuarie 2019, in categoria veniturilor din alte surse sunt incadrate si
veniturile din transferul de monedă virtuală (Legea 30/2019), cum ar fi: Bitcoin,
Ethereum, Dash, Litecoin etc. Pentru aceste venituri, impozitul NU se calculează prin reținere
la sursă.
Persoanele care realizează astfel de venituri au obligația de a depune Declarația unică
la organul fiscal, pentru fiecare an fiscal, până la data de 15 martie inclusiv a anului următor
celui de realizare a venitului.
Impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza Declarației
unice prin aplicarea cotei de 10% asupra câștigului din transferul de monedă virtuală,
determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv
costurile directe aferente tranzacției. Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se
impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de
600 lei.
Fiind considerate venituri din alte surse, pentru acestea se datoreaza si CASS daca
nivelul castigurilor dintr-un an depaseste plafonul de 24.960 lei, echivalentul a 12 salarii
minime pe economie (2.080 lei x 12 luni).
În aplicarea acestor prevederi sunt asteptate si norme.

73
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Tratamentul creanţelor incerte sau neîncasate – Ajustarea TVA
CONTABIL:
Din punct de vedere contabil, regulile de evaluare sunt foarte clare. Evaluarea la
inventar a creanţelor se face la valoarea lor probabilă de încasare.
Astfel, ajustările pentru deprecierea creanţelor sunt recunoscute atunci când sunt
constatate diferenţe în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea
contabilă a creanţelor, cu alte cuvinte atunci când valoarea de inventar este mai mică decât
cea contabilă. De asemenea, pentru creanţele incerte, entităţile trebuie să constituie ajustări
pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.

FISCAL:
Pana la 31 decembrie 2015
Codul fiscal permitea deducerea ajustarilor, in proportie de 30% sau 100%, doar
pentru deprecierea creantelor asupra clientilor si nu pentru toate creantele care puteau
fi recunoscute (avansuri platite, debitori diversi, creante fata de entitati asociate etc.).
Legea 571/2003 definea creanţele faţă de clienţi ca fiind sumele datorate de clienţii
interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, lucrări
executate şi servicii prestate, pe bază de facturi şi neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte
270 de zile de la data scadenţei.

Dupa 1 ianuarie 2016


Legea 227/2015 privind Noul cod fiscal permite deducerea ajustarilor, tot in proportie
de 30% sau 100% (dupa cum vom detalia mai jos), insa pentru deprecierea TUTUROR
creantelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

Legea 358/2015 privind aprobarea OUG 50/2015 pentru modificarea Legii 227/2015
privind Codul fiscal aduce insa o completare in acest sens:
- in cazul creantelor asupra clientilor, ajustarile pentru depreciere pot fi deduse (daca se
respecta criteriile) indiferent daca acestea provin din perioade anterioare anului
2016;
- in cazul celorlalte creante (altele decât cele asupra clienților), ajustarile pentru
depreciere pot fi deduse doar daca creantele sunt înregistrate începând cu data de 1
ianuarie 2016.
Creanțele asupra clienților reprezinta sumele datorate de clienții interni și externi
pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și servicii
prestate.

Conform Codului fiscal, aveţi dreptul la deducerea ajustărilor pentru deprecierea


creanţelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui procent de
30% din valoarea creanţelor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- creanţele sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data
scadenţei;
- creanţele nu sunt garantate de alta persoană;

74
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- creanţele sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată
contribuabilului;

Exemplu:
La data de 13 martie 2017, entitatea Alfa a vândut mărfuri unui client la preţul de
vânzare de 20.000 lei, TVA 19%, termenul de încasare al creanţei fiind stabilit la 30 de zile.
Costul bunurilor este de 14.000 lei. La data bilanţului (31 decembrie 2017), entitatea Alfa
nu a încasat creanţa cuvenită.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz, având în vedere că nici
până la sfârşitul lunii ianuarie 2018 entitatea nu şi-a recuperat creanţa.

- emiterea facturii aferente mărfurilor vândute (13 martie 2017):

23.800 lei 4111 = 707 20.000 lei


Clienţi Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 3.800 lei
TVA colectată

- scoaterea din gestiune a stocului de mărfuri vândut (13 martie 2017):

14.000 lei 607 = 371 14.000 lei


Cheltuieli privind Mărfuri
mărfurile

La 31.12.2017:
Până la data bilanţului, nu s-a încasat creanţa de 23.800 lei. Din punct de vedere
contabil, dacă entitatea estimează că valoarea probabilă de încasare (valoarea de inventar)
este mai mică decât valoarea contabilă a creanţei, aceasta poate constitui la 31 decembrie
2017 o ajustare pentru depreciere la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
Cu toate acestea, entitatea NU va constitui o astfel de ajustare, având în vedere
faptul că cheltuiala rezultată ar fi nedeductibilă.

Ianuarie 2018:
Termenul de încasare a fost negociat la 30 de zile. Astfel, creanţa ar fi trebuit
încasată până la data de 13 aprilie 2017. Având în vedere că au trecut 270 de zile de la data
scadenţei, entitatea va înregistra în luna ianuarie o ajustare pentru depreciere la nivelul a
30% din valoarea creanţei.

- înregistrarea creanţei incerte (conform rationamentului profesional al fiecaruia:


creanta integrala sau 30% din creanta):

23.800 lei 4118 = 4111 23.800 lei


Clienţi incerţi sau în litigiu Clienţi

75
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- înregistrarea ajustării pentru depreciere în sumă de 11.160 lei (23.800 lei x 30%):

7.140 lei 6814 = 491 7.140 lei


Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea creanţelor -
deprecierea activelor clienţi
circulante

Astfel, la calculul impozitului pe profit aferent primului trimestru al anului 2018,


entitatea va dispune de o cheltuială deductibilă la nivelul sumei de 7.140 lei.

Pentru a putea deduce ajustările pentru depreciere în limita unui procent de 100%
din valoarea creanţelor, trebuie să fie respectate cumulativ o serie de condiţii, dintre care noi
considerăm că cea mai importantă este cea de-a doua:
- creanţele sunt deţinute la o persoană juridică asupra căreia este declarată
procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care
se atestă această situaţie sau la o persoană fizică asupra căreia este deschisă
procedura de insolvență pe bază de: (Legea 227/2015)
- plan de rambursare a datoriilor;
- lichidare de active;
- procedură simplificată;
- creanţele nu sunt garantate de altă persoană;
- creanţele sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului;

Exemplu:
La data de 18 august 2017, entitatea Alfa a vândut unui client semifabricate la preţul
de vânzare de 30.000 lei, TVA 19%, scadenţa fiind de 60 de zile. Costul de producţie al
produselor vândute este de 19.000 lei.

Entitatea nu a încasat creanţa la data scadenţei. Ulterior, la data de 22 ianuarie


2018, a fost declarată procedura de deschidere a falimentului pentru debitorul respectiv.
Astfel, entitatea Alfa a recunoscut o ajustare pentru deprecierea creanţei respective.
La data de 19 aprilie 2018, entitatea Alfa a încasat integral creanţa cuvenită.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz.
- emiterea facturii aferente semifabricatelor vândute (18 august 2017):

35.700 4111 = 702 30.000 lei


Clienţi Venituri din vânzarea
semifabricatelor
4427 5.700 lei
TVA colectată

- scoaterea din gestiune a stocului de produse vândute (18 august 2017):

76
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
19.000 lei 711 = 341 19.000 lei
Venituri aferente Semifabricate
costurilor stocurilor de
produse

Ianuarie 2018:
Creanţa nu a fost încasată la termenul stabilit între părţi. Având în vedere că la data
de 22 ianuarie 2018 procedura de deschidere a falimentului a fost declarată prin hotărâre
judecătorească, entitatea va înregistra o ajustare pentru depreciere la nivelul a 100% din
valoarea creanţei.

- înregistrarea creanţei incerte la data de 22 ianuarie 2018:

35.700 lei 4118 = 4111 35.700 lei


Clienţi incerţi sau în litigiu Clienţi

- înregistrarea ajustării pentru depreciere la data de 22 ianuarie 2018:

35.700 lei 6814 = 491 35.700 lei


Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea creanţelor -
deprecierea activelor clienţi
circulante

La calculul impozitului pe profit aferent primului trimestru din anul 2018, entitatea
va dispune de o cheltuială deductibilă la nivelul sumei de 35.700 lei.

Aprilie 2018:
- încasarea creanţei de la client la data de 19 aprilie 2018:

35.700 lei 5121 = 4118 35.700 lei


Conturi la bănci în lei Clienţi incerţi sau în
litigiu

- anularea ajustării pentru depreciere la data de 19 aprilie 2018:

35.700 lei 491 = 7814 35.700 lei


Ajustări pentru Venituri din ajustări
deprecierea creanţelor - pentru deprecierea
clienţi activelor circulante

Având în vedere faptul că la înregistrarea iniţială a ajustării pentru depreciere


entitatea şi-a dedus o cheltuială de 35.700 lei, în cel de-al doilea trimestru al anului 2018,
aceasta va recunoaşte un venit impozabil de 35.700 lei.

77
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Retineti! Condiţiile prezentate anterior trebuie să fie îndeplinite cumulativ. Astfel,


chiar dacă asupra unui client a fost declarată procedura de deschidere a falimentului, însă
acesta reprezintă parte afiliată entităţii în cauză, ajustarea pentru depreciere constituită va fi
considerată nedeductibilă fiscal.

AT E NŢ IE ! HG 1/2016 – Normele de aplicare aduc o precizare importanta, pentru a


nu mai exista interpretari diferite in acest sens. Aceste reguli sunt valabile si pentru ajustarile
in proportie de 30% si pentru cele de 100%. Astfel, ajustările pentru depreciere se
constituie din valoarea creanţelor neincasate, inclusiv TVA. La fel ar fi trebuit sa procedati si
inainte de
1 ianuarie 2016, numai ca nu era prevazut in mod clar in legislatie.
In cazul creantelor in valuta, la stabilirea ajustarilor pentru depreciere deductibile se
tine cont si de influenta diferentelor de curs valutar.
O alta modificare binevenita ar fi la momentul in care ajustarea poate fi dedusa,
inlocuindu-se termenul „in trimestrul” cu termenul „incepand cu trimestrul”:

Vechiul Cod fiscal Legea 227/2015 – Noul cod fiscal


Valoarea ajustărilor pentru deprecierea Ajustările pentru deprecierea creanţelor
creanţelor asupra clienţilor este luată în sunt luate în considerare la determinarea
considerare la determinarea profitului rezultatului fiscal începând cu
impozabil în trimestrul în care sunt trimestrul în care sunt îndeplinite
îndeplinite condiţiile... cond iţ i ile...

Astfel, ajustările pentru deprecierea creanţelor sunt luate în considerare la


determinarea rezultatului fiscal începând cu trimestrul în care sunt îndeplinite condiţiile şi
nu poate depăşi valoarea acestora, înregistrată în contabilitate în anul fiscal curent sau în anii
anteriori.

Scoaterea din gestiune a unei creante neincasate

Pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru partea


neacoperită de provizion, sunt nedeductibile. In urmatoarele situatii, pierderile rezultate
sunt deductibile:
- punerea în aplicare a unui plan de reorganizare, confirmat printr-o sentinţă
judecătorească;
- procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii
judecătoreşti;
- debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
- debitorul este dizolvat, în cazul SRL cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
- debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg
patrimoniul;
- au fost încheiate contracte de asigurare.

Atenţie!!! Pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în


78
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
litigiu, neîncasate, pentru care nu s-a constituit ajustare pentru depreciere precum şi

79
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate,
în alte situaţii decât cele prezentate mai sus reprezintă cheltuieli nedeductibile. Pana la 31
decembrie 2015, în aceste situaţii, contribuabilii care scoteau din evidenţă clienţii neîncasaţi
erau obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din evidenţă a creanţelor respective, în
vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare. Legea 227/2015 elimina
aceasta obligativitate.
Această prevedere poate fi interpretată în mod diferit de către profesionişii contabili,
semantica având un rol important. De altfel, nu este singura situaţie în care putem fi induşi în
eroare de modalitatea de exprimare utilizată în conţinutul legislaţiei fiscale.
Unii practicieni consideră că dacă o anumită creanţă trebuie scoasă din evidenţă, fie şi
în urma finalizării procedurii de faliment, iar entitatea nu a constituit o ajustare pentru
depreciere în perioada precedentă, atunci aceasta nu îşi poate deduce cheltuiala rezultată în
urma acestor operaţiuni.

Noi considerăm că interpretarea corectă este diferită de cea de mai sus. Legea
571/2003 - Codul fiscal facea totuşi precizarea în conţinutul art 21, alin 4, lit (o) că pierderile
înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte
situaţii decât cele prezentate la art 21, alin 2, lit (n) reprezintă cheltuieli nedeductibile.
Astfel, chiar dacă pentru o creanţă nu a fost recunoscută o ajustare pentru depreciere, însă,
de exemplu, procedura de faliment a debitorului a fost închisă, entitatea îşi poate deduce
cheltuiala apărută în urma scoaterii din evidenţă a creanţei respective.
Legea 227/2015 – Noul cod fiscal prevede ca sunt nedeductibile pierderile
înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru partea neacoperită de provizion,
precum şi cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele:
 punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentinţă
judecătorească, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014;
 procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
 debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
 debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau
lichidat, fără succesor;
 debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care ii afectează întreg
patrimoniul;
 au fost încheiate contracte de asigurare;

Dpdv TVA:
Conform Noului Cod fiscal, este permisă ajustarea bazei de impozitare in cazul în care
contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu poate fi încasata ca urmare a:
- inchiderii falimentului beneficiarului (pana la 31 decembrie 2018); sau
- punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o
sentinţă judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau
eliminată.

80
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Ajustarea este permisă în cazul falimentului beneficiarului, începând cu data
pronunțării hotărârii judecătorești de închidere a procedurii prevăzute de legislația
insolvenței, hotărâre rămasă definitivă/definitivă şi irevocabilă, după caz.

Ajustarea bazei de impozitare se face la cota de TVA în vigoare la data faptului


generator. Regimul de impozitare şi cotele aplicabile sunt cele în vigoare la data operaţiunii
de bază care a generat astfel de evenimente. Astfel, dacă facturile care au stat la baza
creanţelor neîncasate au fost emise înainte de 1 ianuarie 2016, cota TVA aplicabilă pentru
efectuarea ajustării este de 24%.
Reducerea bazei de impozitare se efectuează la nivelul sumei neîncasate înregistrate în
soldul debitor al contului 4111 sau al contului 4118 existent la data începerii formalităţilor
de declarare în stare de faliment a clientului.
Pentru a ajusta TVA aferentă, entităţile trebuie să emită facturi cu valorile înscris e cu
semnul minus care, în această situaţie, nu trebuie să fie transmise şi clienţilor. Pe aceste
facturi emise se face referire la factura iniţiala şi se înscrie menţiunea „ajustare baza de
impozitare”. Factura de ajustare a bazei de impozitare a TVA poate fi considerată o factură de
stornare.
Va recomandam ca pe factura de ajustare sa treceti următoarele informaţii necesare
pentru identificarea operaţiunii:
- baza legală a ajustării efectuate (Cod fiscal, articol 287, litera d));
- numărul şi data Hotărârii judecătoreşti.

Exemplu:
La data de 28 august 2015, entitatea Alfa vinde unui client mărfuri la preţul de
vânzare de 20.000 lei, TVA 24%, termenul de încasare a creanţei fiind de 60 de zile. Costul
mărfurilor vândute este de 15.000 lei. După trecerea celor 60 de zile, entitatea Alfa a
acţionat în instanţă clientul pentru neplata obligaţiilor asumate.
La data de 12 decembrie 2015, a fost declarată procedura de deschidere a
falimentului pentru clientul respectiv, pe baza hotărârii judecătoreşti.
La data de 15 mai 2018, procedura de faliment a clientului a fost închisă pe baza
hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz.
- emiterea facturii aferente mărfurilor vândute (28 august 2015):

24.800 lei 4111 = 707 20.000 lei


Clienţi Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 4.800 lei
TVA colectată

- scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute (28 august 2015):


15.000 lei 607 = 371 15.000 lei
Cheltuieli privind Mărfuri
mărfurile

81
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Decembrie 2015
- înregistrarea creanţei incerte, după decizia AGA de a acţiona în judecată clientul rău-
platnic:
24.800 lei 4118 = 4111 24.800 lei
Clienţi incerţi sau în litigiu Clienţi

- înregistrarea ajustării pentru depreciere la nivelul a 100% din creanţa respectivă:


24.800 lei 6814 = 491 24.800 lei
Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea creanţelor -
deprecierea activelor clienţi
circulante

La calculul impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea din anul 2015,


entitatea va recunoaşte o cheltuială deductibilă în sumă de 24.800 lei.

Mai 2018
- scoatarea din evidenţă a creanţei neîncasate:
20.000 lei 654 = 4118 20.000 lei
Pierderi din creanţe şi Clienţi incerţi sau în
debitori diverşi litigiu

- ajustarea TVA colectată aferentă creanţei neîncasate:


(4.800 lei) 4118 = 4427 (4.800 lei)
Clienţi incerţi sau în litigiu TVA colectată

- anularea ajustării pentru depreciere:


24.800 lei 491 = 7814 24.800 lei
Ajustări pentru Venituri din ajustări
deprecierea creanţelor - pentru deprecierea
clienţi activelor circulante

La determinarea impozitului pe profit aferent celui de-al doilea trimestru al anului


2018, entitatea va constata că dispune de o cheltuială deductibilă în sumă de 20.000 lei,
însă în acelaşi timp a fost recunoscut un venit impozabil la nivelul sumei de 24.800 lei.
Astfel, chiar dacă în acest trimestru entitatea a scos din evidenţă o creanţă, ea va trebui să
achite un impozit pe profit de 768 lei ((24.800 lei – 20.000 lei) x 16%).
Nu trebuie omis faptul că în ultimul trimestru al anului 2015, odată cu
recunoaşterea ajustării pentru deprecierea creanţei, entitatea a „utilizat” acea cheltuială
deductibilă de 24.800 lei la determinarea impozitului pe profit.

În situaţia în care nu există o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă de


inchidere a falimentului, iar entitatea doreşte să scoată din evidenţă această creanţă,

82
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
atunci suma TVA aferentă facturii neîncasate nu poate fi ajustată, motiv pentru care se va
înregistra la cheltuieli întreaga creanţă neîncasată. Daca nu se incadreaza in niciuna din
situatiile expuse la art 25, alin 4, lit (h) din Codul fiscal, această cheltuială este
nedeductibilă la calculul rezultatului fiscal.

- scoatarea din evidenţă a creanţei neîncasate:


24.800 lei 654 = 4118 24.800 lei
Pierderi din creanţe şi Clienţi incerţi sau în
debitori diverşi litigiu

Atenţie! Chiar dacă nu v-aţi înscris la masa credală, în cazul falimentului debitorului
aveţi dreptul de a vă ajusta baza de impozitare a TVA şi de a vă recupera creanţa prin
trecerea ei pe cheltuieli. Masa credală poate fi definită ca fiind gruparea obligatorie
constituită, în cadrul procedurii falimentului, din totalitatea creditorilor falitului, care au fost
declaraţi şi verificaţi, adică din totalitatea persoanelor care, pretinzându-se creditori ai
falitului, şi-au declarat creanţele şi au depus dovezi în acest sens.

Ajustare TVA la reorganizare – introdusa de Legea 227/2015


Asa cum am precizat si mai sus, o entitate isi poate ajusta baza de impozitare a TVA (isi
diminueaza TVA colectata) in cazul punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi
confirmat printr-o sentinţă judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau
eliminată. Daca ulterior pronunțării hotărârii judecătorești de confirmare a planului de
reorganizare sunt încasate sume aferente creanțelor modificate sau eliminate prin planul de
reorganizare, se anulează ajustarea efectuată, corespunzător sumelor respective prin
Decontul perioadei fiscale în care acestea sunt încasate. (de la 1 ianuarie 2016)
Atunci când în contabilitatea unei entităţi constataţi existenţa unor creanţe provenite
din perioade precedente, aferente unor clienţi radiaţi, puteţi să le eliminaţi din evidenţă,
chiar dacă nu aţi constituit ajustări pentru depreciere.

Exemplu:
Entitatea Alfa a preluat evidenţa contabilă a entităţii Barsin. Aceasta a constatat că
un client căruia entitatea Barsin i-a livrat mărfuri în aprilie 2013 la preţul de vânzare de
10.000 lei, TVA 24% este radiat de la Oficiul Registrului Comerţului.
Pentru ca evidenţa contabilă să reflecte realitatea, în februarie 2018 entitatea Alfa i-
a recomandat entităţii Barsin să scoată din evidenţă creanţa respectivă şi implicit să
ajusteze şi baza de impozitare a TVA, pe baza unui certificat constatator eliberat de Oficiul
Registrului Comerţului prin care se atestă radierea clientului rău-platnic.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz.
- emiterea facturii aferente mărfurilor vândute (aprilie 2013):
12.400 lei 4111 = 707 10.000 lei
Clienţi Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 2.400 lei
TVA colectată

83
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Februarie 2018
- scoatarea din evidenţă a creanţei neîncasate:
12.400 lei 654 = 4118 12.400 lei
Pierderi din creanţe şi Clienţi incerţi sau în
debitori diverşi litigiu

La determinarea impozitului pe profit aferent primului trimestru al anului 2018,


entitatea dispune de o cheltuială deductibilă în sumă de 12.400 lei.

Momentul efectuarii ajustarii TVA


HG 1/2016 – Normele de aplicare
Ajustarea bazei de impozitare a TVA este permisă pentru facturile emise care se află
în cadrul termenului de prescripţie prevăzut în Codul de procedură fiscală. - ELIMINAT

HG 284/2017 - Norme de aplicare:


Ajustarea bazei de impozitare a TVA se efectuează în termen de 5 ani de la
data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a pronunţat hotărârea
judecătorească de confirmare a planului de reorganizare, respectiv hotărârea
judecătorească de închidere a procedurii prevăzute de legislaţia insolvenţei, sub
sancţiunea decăderii. În cazul persoanelor care aplică sistemul TVA la încasare se
operează anularea taxei neexigibile aferente livrărilor de bunuri/prestărilor de
servicii realizate.

În cazul reorganizarii, ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii


judecătoreşti de confirmare a planului de reorganizare, d a că a cea st a a int erv en it
d u p ă data de 1 ianuarie 2016. În cazul persoanelor care aplică sistemul TVA la
încasare se operează anularea taxei neexigibile aferente livrărilor de bunuri/prestărilor
de servicii realizate.

Legea 177/2017 pentru aprobarea OUG 3/2017 – din 21 iulie 2017:


Ajustarea este permisă începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești de
confirmare a planului de reorganizare, iar, în cazul falimentului beneficiarului, începând cu
data pronunțării hotărârii judecătorești de închidere a procedurii prevăzute de legislația
insolvenței, hotărâre rămasă definitivă/definitivă și irevocabilă, după caz.
Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului
următor celui în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească de confirmare a planului de
reorganizare, respectiv hotărârea judecătorească de închidere a procedurii prevăzute de
legislația insolvenței, sub sancțiunea decăderii.
Ajustarea este permisă chiar dacă s-a ridicat rezerva verificării ulterioare, conform
Codului de procedură fiscală. Prin efectuarea ajustării se redeschide rezerva verificării
ulterioare pentru perioada fiscală în care a intervenit exigibilitatea TVA pentru operațiunea
care face obiectul ajustării.
În cazul în care, ulterior pronunțării hotărârii judecătorești de închidere a procedurii
prevăzute de legislația insolvenței, în cazul falimentului beneficiarului, sau pronunțării
84
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
hotărârii judecătorești de confirmare a planului de reorganizare, sunt încasate sume aferente
creanțelor scoase din evidența contabilă, în cazul falimentului, sau sume aferente creanțelor
modificate sau eliminate prin planul de reorganizare, se anulează ajustarea efectuată,
corespunzător sumelor respective, prin Decontul de TVA 300 al perioadei fiscale în care
acestea sunt încasate.

DUPA 1 IANUARIE 2019 (Legea 30/2019)


Conform Codului fiscal, este permisă ajustarea bazei de impozitare in cazul în care
contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu poate fi încasata ca urmare a:
- intrării în faliment a beneficiarului (NOU); sau
- punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o
sentinţă judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau
eliminată.

CJUE – Cauza C-246/16 Enzo Di Maura


În anul 2004, ca urmare a unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii
corespunzătoare din acest an, domnul Enzo Di Maura („reclamantul”) a emis o factură pentru
suma de 35.000 de euro, pe care clientul menționat în factură (societatea Sertenko SRL) nu a
plătit-o, întrucât, prin hotărârea din 30 noiembrie 2004, a fost declarată în stare de faliment.
Pe baza acestei hotărâri, la 31 decembrie 2004, domnul Di Maura a efectuat o reducere a
bazei de impozitare cu aceeași sumă, modificând factura emisă inițial și scăzând impozitele
corespunzătoare modificării.
Administrația fiscală nu a aprobat această regularizare pentru motivul că nu putea fi
efectuată decât ulterior desfășurării infructuoase a unei proceduri de insolvență sau a unei
proceduri de executare individuală, cu alte cuvinte după ce s-a dobândit certitudinea că
creanța nu ar fi onorată, iar nu în urma unei simple hotărâri de declarare a falimentului,
precum cea care l-a vizat pe debitorul domnului Di Maura.
Termenul mediu al procedurilor colective de faliment în Italia adesea depășește 10
ani. Astfel, concluzia Curții în a fost că "un stat membru nu poate condiționa reducerea bazei
de impozitare a TVA de caracterul infructuos al unei proceduri colective atunci când o astfel
de procedură este susceptibilă să dureze mai mult de zece ani”.
De asemenea, din concluziile avocatului general Juliane Kokott reiese ca statelor
membre li se permite să țină seama de caracterul specific al incertitudinilor în caz de neplată
și să impună persoanei impozabile anumite măsuri care pot fi în mod rezonabil cerute
acesteia. Cerința ca procedura de insolvență a beneficiarului să fi fost închisă constituie însă o
restricționare disproporționata.

Ajustarea este permisă începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești de


confirmare a planului de reorganizare, iar, în cazul falimentului beneficiarului, începând cu
data sentinței sau, după caz, a încheierii, prin care s-a decis intrarea în faliment.
Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor
celui în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească de confirmare a planului de
reorganizare, respectiv a celui în care s-a decis, prin sentință sau, după caz, prin încheiere,
intrarea în faliment.

85
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
În cazul în care intrarea în faliment a avut loc anterior datei de 1 ianuarie 2019
și nu a fost pronunțată hotărârea judecătorească definitivă/definitivă și irevocabilă de
închidere a procedurii prevăzute de legislația insolvenței până la această dată,
ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie 2019.
În cazul în care, ulterior ajustării bazei de impozitare, sunt încasate sume aferente
creanțelor respective, se anulează corespunzător ajustarea efectuată, corespunzător sumelor
încasate, prin Decontul perioadei fiscale în care acestea sunt încasate.

Regimul TVA in cazul locuintelor sociale


Pana la 31 decembrie 2018, cota redusă de 5% putea fi aplicata în cazul livrării de:
- clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine
de bătrâni şi de pensionari;
- clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de
copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;
- clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atrib uirii
de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie
economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei
locuinţe în condiţiile pieţei;
- locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti
şi o valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, care nu depăşeşte suma de
450.000 lei, exclusiv TVA, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie.
Suprafaţa terenului pe care este construită locuinţa, precum şi suprafaţa utilă a
locuinţei, trebuie să fie înscrise în documentaţia cadastrală anexată la actul de vânzare-
cumpărare încheiat între părţi.

În primele trei situaţii prezentate mai sus, cota redusă de TVA de 5% se aplică inclusiv
pentru terenul pe care sunt construite clădirile respective. Pentru ca vânzătorul să poată
utiliza cota redusă de 5%, cumpărătorul trebuie să pună la dispoziţia vânzătorului, înainte
sa u în mom ent u l li vră rii clă d iri i , o declaraţie pe propria răspundere,
autentificată de un
notar, din care să rezulte că va utiliza aceste clădiri conform destinaţiei prevăzute de lege.
Această declaraţie va fi păstrată de vânzător pentru a justifica aplicarea cotei reduse de TVA
de 5%.

Prin locuinţă se înţelege construcţia alcătuită din una sau mai multe camere de locuit,
cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care, la data livrării, satisface cerinţele de
locuit ale unei persoane sau familii.
Conform Legii locuintei 114/1996, suprafaţa utilă a locuinţei este suma tuturor
suprafeţelor utile ale încăperilor. Ea cuprinde: camera de zi, dormitoare, băi, WC, duş,
bucătărie, spaţii de depozitare precum şi spaţiile de circulaţie din interiorul locuinţei.
Suprafaţa utilă nu include: suprafaţa logiilor şi a balcoanelor, pragurile golurilor de uşi, ale
trecerilor cu deschideri până la 1 metru, nişele de radiatoare, suprafaţele ocupate de sobe şi

86
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
cazane de baie, în cazul în care încălzirea se face cu sobe, precum şi rampa, mai puţin
palierele, în cazul locuinţelor duplex.
Conform Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii,
anexele gospodăreşti reprezintă construcţiile cu caracter definitiv sau provizoriu, al căror
scop este să adăpostească activităţi specifice, complementare funcţiunii de locuire, care, prin
amplasarea în vecinătatea locuinţei, alcătuiesc împreună cu aceasta o unitate funcţională
distinctă. În categoria anexelor gospodăreşti, de regulă în mediul rural, sunt cuprinse:
bucătării de vară, grajduri pentru animale mari, pătule, magazii, depozite şi altele asemenea.
Sunt asimilabile noţiunii de anexe gospodăreşti şi garajele, serele, piscinele şi altele
asemenea.

Puteaţi aplica această cotă redusă de 5% numai în cazul locuinţelor care în momentul
vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este construită locuinţa nu depăşeşte
suprafaţa de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în cazul caselor de locuit
individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două locuinţe, cota indiviză a terenul ui
aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi suprafaţa de 250 mp, inclusiv amprenta la sol
aferentă fiecărei locuinţe. În calculul suprafeţei maxime de 250 mp, veţi cuprinde şi
suprafeţele anexelor gospodăreşti, precum şi cotele indivize din orice alte suprafeţe
dobândite împreună cu locuinţa, chiar dacă acestea se află la numere cadastrale diferite.
Va recomandam sa fiti prudenti si sa tratati fiecare speta in functie de specificul
acesteia in situatiile in care doriti sa vindeti locuinte care sunt mobilate integral (mobilier,
electrocasnice etc.). Conform unei Circulare a MFP, pentru aceste dotari suplimentare ar
trebui analizat daca sa se aplice TVA de 19%, deoarece se considera ca locuinta poate fi
locuita ca atare si fara a fi dotata cu amenajari suplimentare sau finisaje de calitate
superioara.

Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu cota
redusă de 5%. Acest fapt înseamnă că puteţi livra o locuinţă cu TVA de 5% unei persoane
necăsătorite dacă aceasta nu a mai deţinut sau nu deţine nicio locuinţă în proprietate pe care
să o fi achiziţionat cu cota de 5%. De asemenea, în cazul familiilor, soţul sau soţia trebuie să
nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună, nicio locuinţă în proprietate pe care a/au
achiziţionat-o cu cota de 5%.

În vederea taxării cu 5% a livrării locuinţelor, nu uitaţi să solicitaţi cumpărătorului,


înainte sau în momentul livrării bunului imobil, o declaraţie pe propria răspundere,
autentificată de un notar, din care să rezulte că beneficiarul este la prima lui locuinţă
achiziţionată cu cota de 5%. Aşadar, atenţie. Nu este vorba de prima sa locuinţă.
Cumpărătorul mai poate deţine şi alte locuinţe, atât timp cât le-a achiziţionat cu cota
standard de 19% sau 24%, în funcţie de data achiziţiei. Trebuie să păstraţi această declaraţie
pentru justificarea aplicării cotei reduse de TVA de 5%, în cazul unei inspecţii fiscale.
Puteţi utiliza cota redusă de 5% inclusiv pentru avansurile primite aferente livrărilor
de locuinţe descrise anterior, dacă din contractele încheiate rezultă că la momen tul livrării
vor fi îndeplinite toate condiţiile impuse de Codul fiscal şi sunteţi în posesia declaraţiei pe
propria răspundere a cumpărătorului.

87
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Dacă în momentul facturării unui avans aţi utilizat cota standard de 24%, deoarece nu
aţi primit de la cumpărător declaraţia pe propria răspundere sau din alte motive obiective, la
livrarea bunului imobil puteţi efectua regularizările necesare în vederea aplicării cotei
reduse de 5%, dacă toate condiţiile impuse de legislaţia fiscală sunt îndeplinite la data
livrării.

Exemplu:
Entitatea Alfa a dezvoltat un ansamblu imobiliar alcătuit din 10 blocuri cu locuinţe, având
regim de înălţime P+6.
În data de 7 mai 2015, aceasta a încheiat cu Ghenea Rares o promisiune de vânzare-
cumpărare a unui apartament de 2 camere cu suprafaţa utilă de 70 mp, preţul tranzacţiei fiind de
250.000 lei, TVA inclus, din care avansul perceput în numerar este de 50.000 lei, TVA inclus. În
acest moment, cumpărătorul nu a pus la dispoziţia entităţii Alfa declaraţia pe propria
răspundere, autentificată la un notar, prin care să ateste că nu a mai dobândit altă locuinţă cu
TVA de 5%.
În data de 5 iunie 2015, entitatea Alfa şi clientul său au încheiat la un birou notarial
contractul de vânzare-cumpărare prin care a fost cedat titlul de proprietate al locuinţei de 2
camere, cumpărătorul punând la dispoziţia vânzătorului declaraţia necesară în vederea aplicării
cotei reduse de 5%, suma fiind achitată tot în numerar.
Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de entitatea Alfa.

La data primirii avansului, entitatea Alfa nu intrase în posesia declaraţiei pe propria


răspundere a cumpărătorului, astfel încât este nevoită să aplice cota standard de 24%.
Înregistrările contabile efectuate sunt:

- înregistrarea avansului cuvenit în sumă de 50.000 lei, TVA inclus (7 mai 2015):
100
* Preţ de vânzare (50.000 lei x ) 40.322,58 lei
124
24
+ TVA (50.000 lei x ) 9.677,42 lei
124
= Avans primit 50.000 lei

50.000 lei 4111 = 419 40.322,58 lei


„Clienţi” „Clienţi - creditori”
4427 9.677,42 lei
„TVA colectată”

- încasarea avansului în sumă de 50.000 lei, TVA inclus (7 mai 2015):


50.000 lei 5311 = 4111 50.000 lei
„Casa în lei” „Clienţi”

Având în vedere că la data livrării entitatea Alfa deţine declaraţia pe propria


răspundere dată de cumpărător conform căreia acesta este la prima sa locuinţă achiziţionată
cu 5%, pentru realizarea tranzacţiei se impune aplicarea cotei reduse de 5%, regularizându -se
şi avansul încasat. Astfel, entitatea Alfa va înregistra în contabilitate:

88
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- stornarea avansului încasat în luna precedentă (5 iunie 2015):
(50.000 4111 = 419 (40.322,58
lei) „Clienţi” „Clienţi - creditori” lei)
4427 (9.677,42
„TVA colectată” lei)

- livrarea locuinţei la preţul de 250.000 lei, TVA inclus (5 iunie 2015):

100
* Preţ de vânzare (250.000 lei x ) 238.095,23 lei
105
5
+ TVA (250.000 lei x ) 11.904,77 lei
105
= Valoare tranzacţie 250.000 lei

250.000 lei 4111 = 701 238.095,23


„Clienţi” „Venituri din vânzarea lei
produselor finite”
4427 11.904,77
„TVA colectată” lei

- scoaterea din gestiune a locuinţei la costul de producţie (5 iunie 2015):

Cost lei 711 = 345 Cost lei


„Venituri aferente „Produse finite”
costurilor stocurilor de
produse”

- încasarea diferenţei de 200.000 lei de la client (5 iunie 2015):

200.000 lei 5311 = 4111 200.000 lei


„Casa în lei” „Clienţi”

DUPA 1 IANUARIE 2019 (Legea 30/2019)

Incepand cu 1 ianuarie 2019, cota redusă de TVA de 5% o puteţi aplica în cazul


livrării de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele
gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma
de 450.000 lei, exclusiv TVA, achiziționate de persoane fizice.
Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi
locuite ca atare.
Astfel, au fost eliminate prevederile referitoare la faptul ca o persoana fizica are
dreptul sa achizitioneze o singura locuinta cu TVA de 5% sau conditionarea aplicarii cotei
reduse in functie de suprafata terenului aferent constructiei. De asemenea, nu se mai solicita
Declaratie pe propria raspundere autentificata de un notar prin care cumparatorul sa ateste
ca este prima lui locuinta achizitionata cu 5%.

89
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Noi prevederi referitoare la indemnizatia de delegare – 1 ianuarie 2019

In MOf nr 797 din 18 septembrie 2018 a fost publicata HG 714/2018 privind drepturile
și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și
detașării în altă localitate, precum și în cazul deplasării în interesul serviciului care a intrat in
vigoare la 1 ianuarie 2019 si care a abrogat HG 1.860/2006.
Persoana delegată într-o localitate situată la o distanță cuprinsă între 5 și 50 km de
localitatea în care își are locul permanent de muncă beneficiază de o indemnizație de
delegare, în cuantum de 20 lei/zi, indiferent de funcția pe care o îndeplinește și de
autoritatea sau instituția publică în care își desfășoară activitatea.
Persoana delegată într-o localitate situată la o distanță mai mare de 50 km de
localitatea în care își are locul permanent de muncă și care NU se poate înapoia la sfârșitul
zilei de lucru beneficiază de o alocație zilnică de delegare compusă din:
- o indemnizație de delegare, în cuantum de 20 lei/zi, indiferent de funcția pe care o
îndeplinește și de autoritatea sau instituția publică în care își desfășoară activitatea;
- o alocație de cazare, în cuantum 230 lei/zi, în limita căreia trebuie să își acopere
cheltuielile de cazare.

Indemnizația de delegare sau alocația zilnică de delegare se a cord ă fără p rezent a


rea
de documente justificative.

Astfel, in cazul entitatilor din mediul de afaceri privat, nivelul diurnei


neimpozabile a devenit 50 lei/zi, cu incepere de la 1 ianuarie 2019.

ATENTIE!!!
Entitatile din mediul privat NU aplica prevederile referitoare la alocatia de
cazare, in cazul lor fiind necesare documente justificative si in acelasi timp neexistand
un plafon maxim de 230 lei/zi

Codul fiscal:
Art 76, alin 2. Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică și
următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor:
k) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate
pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați, potrivit legii,
pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în străinătate, în
interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:
- în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin HG pentru personalul
autorităților și instituțiilor publice (20 lei x 2,5 = 50 lei/zi);
- străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin HG pentru personalul
român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar (variaza
de la tara la tara).

Pentru delegarea cu o durată de o singură zi, precum și pentru ultima zi, în cazul
delegării dispuse pentru o perioadă mai lungă de o zi, NU se acordă alocație zilnică de cazare,
90
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
iar indemnizația de delegare se acordă numai dacă durata delegării este de cel puțin 12 ore.

91
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Numărul zilelor calendaristice în care persoana se află în delegare se calculează de la
data și ora plecării până la data și ora înapoierii mijlocului de transport din și în localitatea
unde își are locul permanent de muncă, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de
delegare.

Bilete de valoare in 2019: tichete de masa, cadou, culturale…


In MOf nr 599 din 13 iulie 2018 a fost publicata Legea 165/2018 privind acordarea
biletelor de valoare prin care practic s-a unificat legislatia cu privire la tichetele de masă,
tichetele cadou, voucherele de vacanţă, tichetele culturale şi tichetele de creşă. Aceasta lege a
intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2019 si abroga:
- Legea 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă;
- Legea 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă;
- OUG 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea 94/2014.

Mentionam si faptul ca, in MOf nr 24 din 9 ianuarie 2019 a fost publicata HG


1045/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018
privind acordarea biletelor de valoare.

Toate biletele de valoare pot fi emise atât pe suport hârtie, cât şi pe suport
electronic.
Costurile legate de emiterea biletelor de valoare pe suport hârtie şi/sau pe suport
electronic se suportă integral de angajatori. Biletele de valoare pot fi utilizate doar pe
teritoriul României, în termenul de valabilitate şi numai pentru achiziţionarea bunurilor şi
serviciilor pentru care au fost emise.

Angajatorii, împreună cu organizaţiile sindicale legal constituite sau, acolo unde nu


este constituit un sindicat, cu reprezentanţii salariaţilor, stabilesc de comun acord categoriile
de bilete de valoare care se acordă angajaţilor, frecvenţa acordării acestora, precum şi
valoarea lor, acolo unde este cazul, unitatea emitentă şi modalitatea de acordare, pe suport
hârtie şi/sau pe suport electronic.
Sumele corespunzătoare biletelor de valoare acordate de angajator, în limitele
nominale prevăzute de aceasta lege, sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

Biletul de valoare, cu excepţia tichetului de masă, este valabil un an de la data emiterii


pe suport hârtie, respectiv de la data alimentării pentru biletul emis pe suport electronic.

Tichetele de masa
Tichetele de masă sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar, ca alocaţie
individuală de hrană, utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de
produse alimentare.

92
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Tichetul de masă este valabil în anul calendaristic în care a fost emis, cu excepţia
tichetului emis în perioada 1 noiembrie - 31 decembrie, care poate fi utilizat până la data de
31 decembrie a anului următor.

Tichetele de masă se distribuie de către angajator, lunar, în ultima decadă a fiecărei


luni, pentru luna următoare. Angajatorul distribuie, pe salariat, un număr de tichete de masă
corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face distribuirea.
NU se consideră zile lucrate perioadele în care salariaţii:
- efectuează concediul de odihnă, potrivit Codului muncii;
- beneficiază de zile libere plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite, potrivit
prevederilor Codului muncii;
- sunt delegaţi sau detaşaţi în afara localităţii în care îşi au locul permanent de muncă şi
primesc indemnizaţie de delegare sau de detaşare;
- se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, sunt absenţi de la locul de
muncă sau se află în alte situaţii stabilite de angajator împreună cu organizaţiile
sindicale ori, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor.

Salariatul poate utiliza, lunar, un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de
zile lucrate, iar acest număr nu poate depăşi numărul de zile lucrătoare din luna pentru care
se acordă tichetele.
Salariatul are obligaţia să restituie angajatorului, la sfarsitul fiecărei luni, precum şi la
încetarea contractului individual de muncă, tichetele de masă necuvenite (în cazul tichetelor
de masă pe suport hârtie) sau valoarea corespunzătoare tichetelor de masă necuvenite (în
cazul tichetelor de masă pe suport electronic).
In situaţia în care un salariat utilizează într-o lună un număr de tichete de masă mai
mare decât numărul de zile lucrate, iar angajatorul nu a încasat de la salariat
contravaloarea tichetelor utilizate şi necuvenite, angajatorul acordă acestuia pentru luna
următoare un număr de tichete de masă egal cu numărul de zile lucrătoare, diminuat cu
numărul de tichete acordate pentru luna anterioară şi necuvenite.

În cazul salariaţilor angajaţi în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial,
precum şi în cazul cumulului de funcţii, biletele de valoare, cu excepţia tichetelor cadou şi
tichetelor culturale, pot fi acordate numai de către angajatorii unde salariaţii în cauză îşi au
funcţia de bază. În cazul în care nu se poate stabili funcţia de bază, beneficiarul biletelor de
valoare alege, în scris, angajatorul care îi va acorda biletele de valoare, având obligaţia de a
transmite, în termen de maximum 10 zile lucrătoare, şi către ceilalţi angajatori opţiunea
realizată.
În cazul salariaţilor a căror durată zilnică a timpului de muncă este mai mare de 8 ore
(în regim de tură), numărul de zile pentru care se acordă tichete de masă se determină prin
împărţirea numărului de ore în care salariatul a fost prezent la lucru la durata normală a
timpului de muncă de 8 ore. Fracţiile rezultate din calcul se consideră zi de prezenţă la lucru,
cu condiţia ca totalul zilelor rezultat să nu depăşească numărul de zile lucrătoare din luna
pentru care se acordă tichetele.

93
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
In prezent, conform OMMJS 2565/2018 pentru stabilirea valorii nominale indexate a
unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2018, publicat in MOf nr 1.086 din 21
decembrie 2018, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 15,18
lei.

Tichetele cadou
Tichetele cadou sunt bilete de valoare acordate, ocazional, angajaţilor, pentru
cheltuieli sociale. Prin excepţie, acestea pot fi acordate şi altor categorii de beneficiari,
pentru:
- campanii de marketing;
- studiul pieţei;
- promovarea pe pieţe existente sau noi;
- protocol; sau
- cheltuielile de reclamă şi publicitate.
Valoarea nominală a unui tichet cadou este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai
mare de 50 lei.

In prezent Proiect OUG


Conform art 76, alin. (4) lit. a) din Noul În cazul cadourilor în bani și/sau în
Cod fiscal, cadourile, inclusiv tichetele natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de
cadou, oferite de angajatori sa la ria ţ ilor angajatori, veniturile sunt neimpozabile, în
câ t măsura în care valoarea acestora pentru
ș i cele oferite în beneficiul copiilor fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie
minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, din cele de mai jos nu depăşeşte 150 lei:
zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a - Cadouri oferite salariaților cât şi cele
sărbătorilor similare oferite pentru copiii minori ai acestora, cu
ale altor culte religioase, precum şi cadourile, ocazia Paştelui, Crăciunului şi a
inclusiv tichetele cadou, oferite salariatelor sărbătorilor similare ale altor culte
cu ocazia zilei de 8 martie sunt religioase,
neimpozabile, în măsura în care valoarea - Cadouri oferite salariatelor cu ocazia zilei
acestora pentru fiecare persoană în parte, de 8 martie,
cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu - Cadouri oferite salariaților în
depăşeşte 150 lei. beneficiul copiilor minori ai acestora
Conform Normelor de aplicare, limita de 150 cu ocazia zile de 1 iunie (NOU).
lei se aplică separat pentru cadourile, inclusiv
tichetele cadou, acordate pentru fiecare
ocazie din cele prevăzute, pentru fiecare
angajat şi pentru fiecare copil minor al
angajatului, ch ia r şi în ca zul î n ca r e p
ă rinţ ii
lucrea ză la a c ela şi a ng a j a t or .
Partea care In prezent Proiect OUG
depăşeşte limita de 150 lei reprezintă
Art 76, alin (4). Următoarele venituri nu venit
sunt Art 76, alin (4). Următoarele venituri nu sunt
impozabil din salarii.
impozabile: impozabile:
- contravaloarea serviciilor turistice și/sau de - contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de
94
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
tratament, inclusiv transportul, pe perioada tratament, inclusiv transportul, pe perioada
concediului, pentru salariații proprii și concediului, pentru salariaţii proprii şi
membrii de familie ai acestora, acordate de membrii de familie ai acestora, acordate de
angajator pentru salariații proprii sau alte angajator, astfel cum este prevăzut în
persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, în măsura în care
contractul de muncă. valoarea totală a acestora NU depăşeşte
într-un an fiscal nivelul unui câștig
salarial mediu brut pe anul în care au fost
acordate (pentru anul 2019, salariul mediu
brut este de 5.163 lei).

PARANTEZA () – separat de subiectul tichetelor cadou


In prezent Proiect OUG
Art 76, alin (4). Următoarele venituri nu sunt Art 76, alin (4). Următoarele venituri nu sunt
impozabile: impozabile:
ț) avantajele sub forma utilizării în scop ț) avantajele sub forma utilizării în scop
personal a vehiculelor pentru care personal a vehiculelor pentru care
cheltuielile sunt deductibile în cota de 50% cheltuielile sunt deductibile în cota de 50%
conform prevederilor art. 25 alin. (3) lit. l) conform prevederilor art. 25 alin. (3) lit. l)
(entitatile platitoare de impozit pe profit) (entitatile platitoare de impozit pe profit)
și art. 68 alin. (7) lit. k) (persoanele care și art. 68 alin. (7) lit. k) (persoanele care
obtin venituri din activitati independente obtin venituri din activitati independente
– PFA, II, IF, profesii libere). – PFA, II, IF, profesii libere);
u) avantajele sub forma utilizării în scop
personal a vehiculelor menționate la art.
25 alin. (3) lit. l) care nu sunt utilizate
exclusiv în scopul activităţii economice,
aflate în patrimoniul persoanelor juridice
ce aplică regimul de impozitare al
microîntreprinderilor sau impozitul
specific unor activități (NOU).

Angajatorii, împreună cu reprezentanţii salariaţilor, stabilesc prin contractele colective


de muncă sau prin Regulamentul intern activităţile, destinaţiile şi evenimentele care se
încadrează în cheltuieli sociale, pentru care se vor acorda salariaţilor tichete cadou.
Angajaţii pot beneficia de tichete cadou acordate de angajatorii lor, numai pentru destinaţiile
sau evenimentele care se încadrează în cheltuielile sociale.

Extras din Codul fiscal:


Impozit pe venit
Art 76, alin (3). Avantajele, în bani sau în natură, cu excepția celor prevăzute la alin.
(4), primite în legătură cu o activitate menționată la alin. (1) și (2) includ, însă nu sunt
limitate la:
h) bilete de valoare sub forma tichetelor cadou acordate potrivit legii, cu excepția
destinațiilor și limitelor prevăzute la alin. (4) lit. a) (Craciun, Paste, 1 Iunie, 8 Martie),
95
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, tichetelor de creșă și tichetelor culturale,
acordate potrivit legii.

CAS
Art 142. Nu se cuprind în baza lunară de calcul al CAS următoarele:
r) biletele de valoare sub forma tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, tichetelor c adou,
tichetelor de creșă, tichetelor culturale, acordate potrivit legii;
Norme de aplicare:
În sensul art. 142 lit. r) din Codul fiscal, nu se cuprind în baza lunară de calcul al
contribuțiilor sociale tichetele cadou acordate potrivit legii, altele decât cele acordate pentru
ocaziile prevăzute la art. 142 lit. b) din Codul fiscal (Craciun, Paste, 1 Iunie, 8 Martie).

CASS
Art 157, alin (2). Nu se cuprind în baza lunară de calcul al CASS sumele prevăzute
la art. 76 alin. (4) lit. d), art. 141 lit. d) și art. 142.

Tichetele de cresa
Tichetele de creşă sunt bilete de valoare care se acordă, lunar, angajaţilor care NU
beneficiază de concediul şi de indemnizaţia acordate pentru creşterea copilului în vârstă de
până la 2 ani, respectiv de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap.
Tichetele de creşă pot fi utilizate numai pentru achitarea taxelor la creşa unde este
înscris copilul. Acestea se acordă, la cerere, unuia dintre părinţi sau tutorelui căruia i-a fost
încredinţat copilul spre creştere şi educare, pe baza livretului de familie.
Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor de creşă nu poate depăşi suma
de 450 de lei pentru o lună, pentru fiecare copil aflat la creşă (natural sau adoptat).
Valoarea nominală a unui tichet de creşă este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai
mare de 100 lei.
Valoarea tichetelor de creşă se cumulează cu alocaţia de stat pentru copii şi cu
stimulentul de inserţie care se acordă la reluarea activităţii.

Tichetele culturale - NOU


Tichetele culturale sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar sau ocazional,
pentru achitarea contravalorii de bunuri şi servicii culturale.
Bunurile şi serviciile culturale pot fi:
- abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecţii cinematografice, muzee,
festivaluri, târguri şi expoziţii, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv
cele destinate copiilor;
- cărţi, manuale şcolare, albume muzicale, filme, în orice format.
Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor culturale nu poate depăşi
suma de 150 de lei pentru tichetele acordate lunar, respectiv suma de 300 de
lei/eveniment, pentru cele acordate ocazional.
Valoarea nominală a unui tichet cultural este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu
mai mare de 50 lei.

96
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Conform HG 1045/2018, regimul fiscal aplicabil tichetelor culturale este următorul:
- pentru angajator reprezintă cheltuieli sociale (deductibile în limita unei cote de până
la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului);
- pentru beneficiar reprezintă avantaje în natură la stabilirea impozitului pe venit,
conform art. 76 alin. (3) din Codul fiscal (se retine impozit pe venit de 10%, fara a intra
in baza de calcul al contributiilor sociale).

Legea 30/2019 pentru aprobarea OUG 25/2018 privind modificarea și completarea


unor acte normative, publicata in MOf nr 44 din 17 ianuarie 2019 introduce in categoria
cheltuielilor sociale (art 25, alin 3, lit b)) si tichetele culturale acordate de angajatori.

Voucherele de v acanţ a
Voucherele de vacanţă sunt bilete de valoare care se acordă angajaţilor pentru
acoperirea unor cheltuieli ocazionate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism
intern.
Nivelul maxim al sumei care poate fi acordată unui angajat în decursul unui an fiscal
sub forma voucherelor de vacanţă este de 6 salarii de bază minime brute (2.080 lei x 6 =
12.480 lei). Acordarea voucherelor de vacanţă poate fi fracţionată în maximum 2 tranşe, în
funcţie de opţiunea angajatului privind efectuarea concediului de odihnă.
Voucherele de vacanţă sunt destinate acoperirii cheltuielilor cu servicii turistice, de
cazare, de masă şi/sau de recuperare a capacităţii de muncă. Acestea pot fi utilizate şi pentru
acoperirea cheltuielilor cu servicii de călătorie şi/sau de divertisment, dacă se regăsesc într-
un pachet turistic.
Serviciile aferente efectuării concediului de odihnă pot fi achiziţionate ca pachete de
servicii sau separat. Pachetul de servicii turistice care poate fi achiziţionat pe baza
voucherelor de vacanţă poate cuprinde servicii de cazare, alimentaţie publică, transport,
tratament balnear, agrement. Conţinutul minim al pachetului de servicii turistice conţine în
mod obligatoriu servicii de cazare.

Voucherele de vacanţă pot fi utilizate pentru achiziţionarea de servicii de la operatorii


economici cu activitate de turism din România, autorizaţi conform legii, care deţin structuri
de primire turistice clasificate şi/sau agenţii de turism licenţiate şi care acceptă o astfel de
modalitate de plată.
Valoarea nominală permisă pentru un voucher de vacanţă pe suport hârtie este
multiplu de 10 lei, dar nu mai mult de 100 lei.
Contravaloarea serviciilor turistice prestate de către unităţile afiliate peste valoarea
voucherelor de vacanţă se suportă de către angajat, titular al voucherelor de vacanţă.

Conform OUG 107/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative,


precum și pentru prorogarea unor termene, publicata in MOf nr 1.058 din 13 decembrie
2018, instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, acordă,
anual, în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2020, vouchere de vacanță în cuantum de
1.450 lei pentru fiecare salariat.

97
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Regimul cheltuielilor in cazul creantelor instrainate


In MOf nr 260 din 23 martie 2018 a fost publicata Legea 72/2018 privind aprobarea
OG 25/2017 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, prin care au fost aduse
modificari regimului cheltuielilor rezultate in cazul instrainarii creantelor.

Initial, prin OG 25/2017, publicata in MOf nr 706 din 31 august 2017, in categoria
cheltuielilor deductibile limitat au fost introduse si cheltuielile reprezentând valoarea
creanțelor înstrăinate, potrivit legii, în limita unui plafon de 30% din valoarea
creanțelor înstrăinate. Pana la aceasta modificare, cheltuielile reprezentând valoarea
creanţelor înstrăinate erau integral deductibile la calculul rezultatului fiscal, indiferent de
nivelul veniturilor înregistrate din înstrăinarea creanțelor respective.

Insa, conform Legii 72/2018, in cazul creanţelor cesionate, pierderea netă


reprezentând diferenţa dintre preţul de cesiune şi valoarea creanţei cesionate este
deductibilă în limita unui plafon de 30% din valoarea acestei pierderi.
În cazul în care cesionarul la randul lui cedează creanţa, pierderea netă se determină
ca diferenţă între preţul de cesiune şi costul de achiziţie al creanţei.
În cazul instituţiilor de credit, în situaţia în care creanţele cesionate sunt acoperite
parţial sau integral cu ajustări pentru pierderi aşteptate, precum şi în situaţia în care
creanţele sunt scoase din evidenţă în conturi în afara bilanţului şi apoi sunt cesionate, 70%
din diferenţa dintre valoarea creanţei înstrăinate şi preţul de cesiune reprezintă elemente
similare veniturilor.

Cesiunea de creante este o operatiune prin care un creditor transfera unei alte
persoane o creanta a sa. In termeni juridici, reprezinta mijlocul prin care o persoana
denumita cedent, transmite cu titlu oneros sau gratuit, dreptul sau de creanta unei alte
persoane denumita cesionar, cel din urma putand incasa de la debitor creanta primita.
Cedentul poate fi remunerat intr-o astfel de operatiune, pretul fiind stabilit si in functie
de probabilitatea de recuperare a creantelor de catre cesionar. La nivelul cedentului, o astfel
de operatiune determina stingerea datoriilor/creantelor, ajuta la imbunatatirea fluxului de
numerar prin recuperarea partiala a creantelor prin pretul cesiunii, la eficientizarea
activitatii economice prin eliminarea costurilor cu posibile activitati de recuperare, exe cutare
silita a debitorilor etc.
Altfel spus, cesionarul achizitioneaza un portofoliu de creante pentru un pret mai mic
decat valoarea nominala, intrucat probabilitatea de recuperare a acestor creante este mica.

Până la 31 decembrie 2013, în cazul cesionării unei creanțe, diferența dintre valoarea
creanței preluate prin cesionare și suma de achitat cedentului era recunoscută de către
cesionar la venituri la data constatării drepturilor și obligațiilor, potrivit clauzelor
contractuale.
Incepând cu 1 ianuarie 2014, creanțele preluate prin cesionare se evidențiază în
contabilitate la costul de achiziție. Practic, cesionarul nu mai recunoaşte un venit la data
cesiunii de creanţe.

98
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Valoarea nominală a creanțelor astfel preluate se evidențiază în afara bilanțului
(contul 809 „Creanțe preluate prin cesionare”). În debitul contului se înregistrează valoarea
nominală a creanțelor preluate prin cesionare, iar în credit, valoarea nominală a acestor
creanțe scoase din evidență pe măsura încasării, cedării către terți sau datorită imposibilității
încasării acestora. Soldul contului reprezintă valoarea nominală a creanțelor preluate prin
cesionare, existente la un moment dat.
În cazul achiziției unui portofoliu de creanțe, costul de achiziție se alocă pentru fiecare
creanță astfel preluată.

În cazul în care cesionarul recuperează de la debitorul preluat o sumă mai mare decât
costul de achiziție al creanței față de acesta, diferența dintre suma încasată și costul de
achiziție se înregistrează la venituri (contul 758 „Alte venituri din exploatare”/analitic
distinct) la data încasării.

Exemplu:
Entitatea ALFA are de încasat de la entitatea BETA o creanţă de 10.000 lei. În data
de 13 martie 2018, aceasta decide să o cesioneze entităţii GAMA, preţul cesiunii fiind de
9.000 lei. În data de 13 aprilie 2018, entitatea GAMA încasează de la entitatea BETA
întreaga creanţă de 10.000 lei.

Înregistrările contabile efectuate de către CEDENT (entitatea ALFA):


- cedarea creanţei către cesionar:
9.000 lei 461.GAMA = 4111.BETA 10.000 lei
Debitori diverşi Clienţi
1.000 lei 654
Pierderi din creanţe şi
debitori diverşi

- încasarea sumei de la cesionar:


9.000 lei 5121 = 461.GAMA 9.000 lei
Conturi la bănci în lei Debitori diverşi

Conform OG 25/2017, cheltuiala de 1.000 de lei ar fi fost deductibila INTEGRAL


deoarece se accepta la deducere suma reprezentand 30% din valoarea creantei
instrainate (30% x 10.000 lei).
Insa, conform Legii 72/2018, din totalul cheltuielii de 1.000 lei:
- 300 lei este considerata cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit;
- 700 lei este cheltuiala nedeductibila.
------------------------------------------------------------------------------

Înregistrările contabile efectuate de către CESIONAR (entitatea GAMA):


- preluarea creanţei de la cedent:
9.000 lei 461.BETA = 462.ALFA 9.000 lei
Debitori diverşi Creditori diverşi
99
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

- evidenţierea extrabilanţieră a creanţei preluate la valoarea nominală:


10.000 lei 809
„Creanțe preluate prin
cesionare”

- plata sumei către cedent:


9.000 lei 462.ALFA = 5121 9.000 lei
Creditori diverşi Conturi la bănci în lei

- încasarea sumei de la entitatea BETA:


10.000 lei 5121 = 461.BETA 9.000 lei
Conturi la bănci în lei Debitori diverşi
7588 1.000 lei
Alte venituri din
exploatare

- scoaterea creanţei din evidenţa extrabilanţieră:


809 10.000 lei
„Creanțe preluate prin
cesionare”

Venitul obţinut de către cesionar este impozabil.

Daca presupunem ca, la randul ei, entitatea GAMA ar fi cesionat creanta catre un
tert pentru suma de 7.000 lei, atunci ar fi rezultat o pierdere netă de 2.000 lei,
determinata ca diferenţă între preţul de cesiune (7.000 lei) şi costul de achiziţie al
creanţei (9.000 lei), neluandu-se in calcul valoarea nominala de 10.000 lei.

- cedarea creanţei către tert:


7.000 lei 461.tert = 461.GAMA 9.000 lei
Debitori diverşi Debitori diverşi
2.000 lei 654
Pierderi din creanţe şi
debitori diverşi

Conform Legii 72/2018, din totalul cheltuielii de 2.000 lei:


- 600 lei este considerata cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit;
- 1.400 lei este cheltuiala nedeductibila.

În cazul în care cesionarul ar fi cedat creanța față de debitorul preluat la un pret de


cesiune mai mare decât costul de achiziție al acesteia (mai mare de 9.000 lei), ar fi
rezultat un venit impozabil (contul 758 “Alte venituri din exploatare”/analitic distinct).

100
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Tratamentul cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs

Pana la 31 decembrie 2017


Conform Codului fiscal, trebuie să ţineţi cont de faptul că erau deductibile integral
dobânzile şi pierderile nete din diferenţe de curs valutar aferente:
- împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine;
- împrumuturilor obţinute de la instituţiile financiare nebancare (de exemplu, în cazul
contractelor de leasing financiar);
- împrumuturilor obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi
organizaţii similare;
- împrumuturilor garantate de stat;
- obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.

Cheltuielile cu dobânzile care sunt incluse în costul de achiziţie sau în costul


de producţie al unui activ cu ciclu lung de fabricaţie, potrivit reglementărilor
contabile, nu intrau sub incidenţa prevederilor de mai jos.

Atentie! Pentru situatiile cel mai des intalnite in practica (credite bancare contractate
si contracte de leasing financiar), cheltuielile cu dobânda se deduceau integral la
determinarea rezultatului fiscal. Astfel, nu trebuia sa ţineti cont de gradul de îndatorare sau
de un anumit nivel impus al ratei dobânzii.
Mai mult decat atat, pentru categoriile de imprumuturi enumerate mai sus, pierderile
din diferenţe de curs valutar erau de asemenea deductibile integral.

În ce situaţii cheltuielile cu dobânzile erau deductibile limitat?


Pentru împrumuturile obţinute de la alte entităţi decât cele menţionate mai sus
(entităţi din cadrul grupului, asociaţi/acţionari etc.), cheltuielile cu dobanda erau
deductibile limitat astfel:
a) pentru împrumuturile în valută, rata dobanzii anuale era de maxim 4% (pana
la 31 decembrie 2015, nivelul ratei dobanzii acceptate era de 6%), nivel care se
actualizează anual prin hotărâre a Guvernului;
b) pentru împrumuturile în lei, nivelul maxim era cel al ratei dobânzii de politica
monetara a BNR, aferenta ultimei luni din trimestrul în care se determina impozitul
pe profit (începând cu 7 mai 2015 si pana la 9 ianuarie 2018, rata de referinţă a fost
de 1,75%).
Limitele de mai sus se aplicau separat pentru fiecare împrumut contractat de entitate
şi nu cumulat. Mai mult decat atat, pentru ca cheltuielile cu dobanda să fie deductibile în
aceste limite trebuia ca gradul de îndatorare a capitalului să fie cuprins între 0 şi 3. Aceleasi
reguli de deductibilitate se aplicau si pierderilor din diferente de curs valutar aferente
acestor imprumuturi.

Gradul de îndatorare a capitalului


Gradul de îndatorare a capitalului (GIC) se determina ca raport între media capitalului
împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi media capitalului propriu,

101
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
ţinându-se cont de valorile existente la începutul anului şi la sfârşitul perioadei
(trimestru/an) pentru care se determina impozitul pe profit.

Capital împrumutat (începutul anului)  Capital împrumutat (sfârsitul perioadei)


GIC =
Capital propriu (începutul anulu)  Capital propriu (sfârsitul perioadei)

Capitalul împrumutat cuprindea totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de


rambursare mai mare de un an, începând de la data încheierii contractului, mai puţin
împrumuturile prezentate în prima parte, pentru care cheltuielile cu dobanzile erau
deductibile integral.

Capitalul împrumutat includea şi împrumuturile care au un termen de rambursare mai


mic de un an, daca existau prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curentă,
însumată cu perioadele de rambursare anterioare ale împrumuturilor pe care le prelungesc,
depăşea un an.
În acest caz, impozitul pe profit se recalcula şi p entr u p er io ada
de
rambur sar e anter io ar ă p r elungi r i i .

Prin credit/împrumut se înţelegea orice convenţie încheiată între părţi care genera în
sarcina uneia dintre părţi obligaţia de a plăti dobânzi şi de a restitui capitalul împrumutat.
Atentie! Pentru determinarea gradului de îndatorare, în capitalul împrumutat se
includeau şi creditele/împrumuturile cu termen de rambursare peste un an pentru care, în
convenţiile încheiate, nu s-a stabilit obligaţia de a plăti dobânzi.

Exemplu:
La 31 decembrie 2015, entitatea Alfa dispunea de capitaluri proprii de 100.000 lei şi
un împrumut bancar contractat pe 3 ani în sumă de 360.000 lei. În trimestrul al treilea din
2016, societatea a fost creditată de:
- un asociat cu 70.000 lei pe o perioadă de 6 luni cu o dobândă anuală de 1%;
- un asociat cu suma de 150.000 lei pentru 3 ani, fără dobândă;
- un asociat cu suma de 100.000 lei pentru 2 ani, cu o dobanda anuala de 3,5%.
La 30 septembrie 2016, capitalurile proprii erau de 100.000 lei, iar cheltuielile cu
dobanda generate de cel de-al treilea imprumut au fost de 500 lei (presupunem ca rata
dobanzii de politica monetara a BNR este de 1,75%).
Calculaţi gradul de îndatorare şi stabiliţi dacă dobânda generată este deductibilă fiscal?

Cheltuielile cu dobânzile aferente împrumutului bancar de 360.000 lei sunt


deductibile integral. Mai mult decat atat, creditul respectiv nu este luat în considerare la
determinarea gradului de îndatorare.
Avand in vedere ca imprumutul de 70.000 lei contractat de la un asociat a fost pentru
6 luni, acesta nu este parte componenta a capitalului imprumutat. Daca la expirarea celor 6
luni contractul va fi prelungit astfel incat, cumulat cu prima perioada, va depasi termenul de
1 an, atunci impozitul pe profit se va recalcula şi pentru perioada de rambursare anterioară
prelungirii.
102
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Desi al doilea imprumut nu genereaza dobanzi, acesta are termenul de rambursare


mai mare de un an, ceea ce inseamna ca va face parte din capitalul imprumutat, impreuna cu
cel de-al treilea credit.
Capital imprumutat 30 sept 2016 = 150.000 lei + 100.000 lei = 250.000 lei
0  250.000
Gradul de îndatorare = = 1,25
100.000  100.000

Trebuie sa tinem cont ca nivelul dobanzii aferente creditului de 100.000 lei contractat
de la un asociat (3,5%) este dublul ratei dobânzii de politica monetara a BNR (1,75%).
Astfel, din cei 500 de lei, suma de 250 lei va reprezenta o cheltuiala nedeductibila care nu se
mai reporteaza in perioadele urmatoare.

Având în vedere că gradul de îndatorare este mai mic decat 3, cealalta jumatate din
cheltuielile cu dobânda aferente creditului de 100.000 lei, respectiv suma de 250 lei, va fi
deductibila la determinarea rezultatului fiscal in acel trimestru.

Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, rezervele din reevaluare,
alte rezerve, rezultatul nedistribuit, rezultatul exerciţiului şi alte elemente de capital propriu
constituite de entitate.
In cazul imprumuturilor pentru care se pune problema deductibilitatii cheltuielilor cu
dobanda si a pierderilor din diferente de curs valutar, puteam tine cont de urmatoarea
schema, cu precizarea de mai jos:

Grad de indatorare
Grad de indatorare < 0
 0;3 Grad de indatorare > 3

Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli nedeductibile


Rata dobanzii
care nu erau reportate care nu erau reportate care nu erau reportate
> 1,75% (lei)
pentru perioada pentru perioada pentru perioada
> 4% (valuta)
urmatoare urmatoare urmatoare
Rata dobanzii Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli nedeductibile
≤ 1,75% (lei) reportate pentru Cheltuieli deductibile reportate pentru
≤ 4% (valuta) perioada urmatoare perioada urmatoare

Pentru situaţiile în care rata dobânzii depăşea nivelul de 1,75% pentru împrumuturile
în lei, respectiv de 4% pentru cele în valută, cheltuielile cu dobânda si diferente de curs erau
nedeductibile pentru partea care depăşea aceste praguri. De exemplu, dacă rata dobânzii
pentru un împrumut în lei era de 5%, atunci cheltuiala nedeductibilă care nu se reporta
pentru perioada următoare se stabilea având în vedere nivelul de 3,25% (5% - 1,75%)
aplicat la creditul respectiv.

În situatia în care gradul de îndatorare era peste 3 sau capitalul propriu avea o valoare
negativă, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar erau
nedeductibile, insa se reportau în perioadele următoare, până la deductibilitatea integrală a
acestora, perioada de reportare fiind nelimitată în timp (HG 284/2017).

103
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Norme de aplicare - 2017


Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele
de curs valutar al contribuabililor care îşi încetează existenţa ca efect al unei operaţiuni
de fuziune sau divizare totală se transferă contribuabililor nou-înfiinţaţi, respectiv celor
care preiau patrimoniul societăţii absorbite sau divizate, după caz, proporţional cu
activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de
fuziune/divizare.
Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele
de curs valutar al contribuabililor care nu îşi încetează existenţa ca efect al unei
operaţiuni de desprindere a unei părţi din patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se
împarte între aceşti contribuabili şi cei care preiau parţial patrimoniul societăţii cedente,
după caz, proporţional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit
proiectului de divizare, respectiv cu cele menţinute de persoana juridică cedentă.

Aceste prevederi referitoare la deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile şi diferenţele


de curs valutar nu se aplicau instituţiilor de credit - persoane juridice române şi sucursalelor
din România ale instituţiilor de credit - persoane juridice străine, instituţiilor financiare
nebancare, precum şi societăţilor de leasing operaţional, în cazul acestora cheltuielile cu
dobânzile şi diferenţele de curs valutar fiind integral deductibile.

Atenție! Pentru contractele de împrumut încheiate pe o durată mai mare de un an cu


persoane juridice străine, există obligația de notificare a operațiunii la BNR, conform art. 64
din Regulamentul BNR nr. 31/2011 privind raportarea de date și informații statistice. Prin
intermediul acestei notificări se efectuează înregistrarea operațiunii în Registrul datoriei
private externe, completându-se o serie de formulare care vor trebuie transmise la BNR -
Direcția statistică.

Intre 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2018

In MOf nr 885 din 10 noiembrie 2017 a fost publicata OUG 79/2017 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care a modificat radical
prevederile referitoare la deductibilitatea dobanzilor. Aceasta transpune în legislaţia
naţională prevederile Directivei 2016/1164/UE pentru combaterea externalizării
profiturilor companiilor multinaţionale.
Sunt foarte importante definitiile introduse in legislatie, astfel:
Costurile îndatorării - cheltuiala reprezentând dobânda aferentă tuturor formelor
de datorii, alte costuri echivalente din punct de vedere economic cu dobânzile, inclusiv alte
cheltuieli suportate în legătură cu obținerea de finanțare potrivit reglementărilor legale în
vigoare, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea:
- plăți în cadrul împrumuturilor cu participare la profit;
- dobânzi imputate la instrumente cum ar fi obligațiunile convertibile și obligațiunile cu
cupon zero;
- sume în cadrul unor mecanisme de finanțare alternative cum ar fi «finanțele islamice»;
- costul de finanțare al plăților de leasing financiar;
104
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- dobânda capitalizată inclusă în valoarea contabilă a unui activ aferent sau amortizarea
dobânzii capitalizate;
- sume calculate pe baza unui randament al finanțării în temeiul normelor privind
prețurile de transfer acolo unde este cazul;
- dobânzi noționale în cadrul unor instrumente financiare derivate sau al unor acorduri
de acoperire a riscului aferente împrumuturilor unei entități;
- anumite câștiguri și pierderi generate de diferențele de curs valutar la împrumuturi și
instrumente legate de obținerea de finanțare;
- comisioane de garantare pentru mecanisme de finanțare;
- comisioane de intermediere și costuri similare aferente împrumuturilor de fonduri

Costurile excedentare ale îndatorării - suma cu care costurile îndatorării unui


contribuabil depășesc veniturile din dobânzi și alte venituri echivalente din punct de vedere
economic pe care le primește contribuabilul.
Intreprindere asociată - oricare dintre următoarele situații:
a) o entitate în care contribuabilul deține direct sau indirect o participație, și anume
drepturi de vot sau dețineri de capital în proporție de 25% sau mai mult, sau are
dreptul să primească 25% sau mai mult din profitul entității respective;
b) o persoană fizică sau o entitate care deține direct sau indirect o participație, și anume
drepturi de vot sau dețineri de capital în proporție de 25% sau mai mult într-un
contribuabil, sau are dreptul să primească 25% sau mai mult din profitul
contribuabilului;
c) în cazul în care o persoană fizică sau o entitate deține direct sau indirect o participație
de 25% sau mai mult într-un contribuabil și în una sau mai multe entități, toate
entitățile în cauză, inclusiv contribuabilul, sunt considerate întreprinderi asociate;

ANUL 2018
Intr-o perioada fiscala, contribuabilul are dreptul de a deduce costurile excedentare
ale îndatorării până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de
200.000 euro calculat la cursul BNR valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal,
după caz.
Costurile excedentare ale îndatorării care depășesc plafonul de 200.000 euro sunt
deduse limitat în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 10% din baza de
calcul stabilită ca diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform
reglementărilor contabile, în perioada fiscală de referință, din care se scad veniturile
neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale
îndatorării, precum și sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală.
Daca baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, costurile excedentare
ale îndatorării sunt nedeductibile în perioada fiscală de referință și se reportează fără limită
de timp, în anii fiscali următori în aceleași condiții de deducere.

Exemplu:
Entitatile ALFA și BETA, platitoare de impozit pe profit la trimestru, sunt asociate în
sensul că societatea A deține direct 70% din capitalul societății B. ALFA acordă un
împrumut entitatii BETA în sumă de 500.000.000 lei, pentru finanțarea activității acesteia.
105
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Consideram cursul de schimb comunicat de BNR pentru ultima zi a anului fiscal de 4,6
lei/euro.
Societatea BETA prezintă următoarea situație, la sfârșitul anului fiscal 2018:

Elemente Sume (lei)


Veniturile înregistrate conform reglementărilor contabile, din care: 200.000.000
- venituri din dobanzi 150.000
Cheltuielile totale recunoscute, din care: 180.000.000
- cheltuieli cu dobânzile 25.000.000
Veniturile neimpozabile 200.000
Cheltuiala cu impozitul pe profit 3.200.000
Cost excedentar al îndatorării (25.000.000 lei – 150.000 lei) 24.850.000
Amortizare fiscală 300.000

Pentru a stabili nivelul deductibil al cheltuielilor cu dobânzile, parcurgem


următoarele etape:
a) Costurile excedentare ale îndatorării reprezintă suma cu care costurile îndatorării
depăşesc veniturile din dobânzi şi alte venituri echivalente dobânzilor din punct de vedere
economic pe care le primeşte contribuabilul.
Costul excedentar al îndatorării = 25.000.000 lei – 150.000 lei = 24.850.000 lei

b) Costurile excedentare ale îndatorării, care depăşesc plafonul deductibil


reprezentând echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, sunt deduse limitat în perioada
fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 10% din baza de calcul stabilită conform
algoritmului prevăzut la art. 402 alin. (2) din Codul fiscal.
Astfel, costul excedentar al îndatorării în sumă de 24.850.000 lei este deductibil
până la plafonul reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, respectiv până
la suma de 920.000 lei utilizând cursul de schimb de 4,6 lei/euro.
Prin urmare:
- suma de 920.000 lei este deductibilă integral, și
- partea din costul excedentar al îndatorării de 24.850.000 lei, ce depășește plafonul
de 920.000 lei, respectiv suma de 23.930.000 lei este dedusă limitat până la nivelul a
10% din baza de calcul, stabilită potrivit legii.

Baza de calcul = Venituri - Cheltuieli - Venituri neimpozabile + Cheltuielile cu


impozitul pe profit + Costurile excedentare ale îndatorării + Amortizare fiscală

Baza de calcul = 200.000.000 - 180.000.000 - 200.000 + 3.200.000 + 24.850.000 + 300.000


= 48.150.000 lei

Se determină nivelul de deducere al costului excedentar, astfel:


48.150.000 x 10% = 4.815.000 lei

Întrucât, partea din costul excedentar al îndatorării rămasă după scăderea

106
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
plafonului deductibil, în sumă de 23.930.000 lei este peste limita de 4.815.000 lei, în
perioada de calcul, costul deductibil este 4.815.000 lei.
Diferența dintre 23.930.000 lei și 4.815.000 lei, respectiv suma de 19.115.000 lei se
reportează pentru perioada următoare, fiind dedusă prin aplicarea acelorași reguli de
calcul.

ANUL 2019 (Legea 30/2019)


Intr-o perioada fiscala, contribuabilul are dreptul de a deduce costurile excedentare
ale îndatorării până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de
1.000.000 euro calculat la cursul BNR valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal,
după caz.
Costurile excedentare ale îndatorării care depășesc plafonul de 1.000.000 de euro sunt
deduse limitat în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 30% din baza de
calcul stabilită ca diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform
reglementărilor contabile, în perioada fiscală de referință, din care se scad veniturile
neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale
îndatorării, precum și sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală.
Daca baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, diferența dintre
costurile excedentare ale îndatorării și plafonul deductibil de 1.000.000 euro este
nedeductibilă în perioada fiscală de referință și se reportează reportează fără limită de timp,
în anii fiscali următori în aceleași condiții de deducere.

ATENTIE! Prin excepție, în cazul în care contribuabilul este o entitate independentă,


în sensul că nu face parte dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară și nu
are nicio întreprindere asociată și niciun sediu permanent, acesta deduce integral costurile
excedentare ale îndatorării, în perioada fiscală în care acestea sunt suportate.
Regulile prevăzute mai sus sunt aplicabile și dobânzilor și pierderilor nete din
diferențe de curs valutar reportate din anii anteriori, conform prevederilor în vigoare până la
31 decembrie 2017 inclusiv. În cazul entităților independente, dobânzile și pierderile nete
din diferențe de curs valutar reportate din anii anteriori sunt integral deductibile.

Declaratia 101 pentru 2018 – un nou model


In MOf nr 18 din 8 ianuarie 2019 a fost publicat OPANAF 3200/2018 privind
modificarea și completarea OPANAF 3.386/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului
formularelor 101 "Declarație privind impozitul pe profit" și 120 "Decont privind accizele".
Noua reglementare prevede ca Declarația 101 se depune doar prin mijloace
electronice de transmitere la distanță. Pana acum, conform OPANAF 3.386/2016 depunerea
se putea face fie:
- prin mijloace electronice de transmitere la distanță;
- la organul fiscal, în format PDF, cu fișier XML atașat, pe suport CD, împreună cu
formatul tipărit semnat;

107
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
In Declaratia 101 a fost introdusa Secțiunea C „Datele de identificare a
împuternicitului” care se completează în cazul în care obligațiile de declarare se îndeplinesc
de către un împuternicit, conform Legii nr. 207/2015 – Codul de procedura fiscala.
Au fost modificate cateva randuri din Formular, dupa cum urmeaza:

RANDUL 12
Pana la 31 decembrie 2017 Incepand cu 1 ianuarie 2018
„Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţele de curs „Cheltuieli cu dobânzile şi alte costuri
valutar reportate din perioada precedentă” echivalente dobanzii din punct de vedere
economic”
Se completează cu suma reprezentând cheltuielile cu dobânzile și alte costuri
echivalente dobânzii din punct de vedere economic, reportate potrivit art. 40^2 din Codul
fiscal. Aceste sume sunt preluate de la rândul „Cheltuieli cu dobânzile și alte costuri
echivalente dobânzii din punct de vedere economic reportate pentru perioada următoare”
din Declarația 101 depusă pentru anul anterior.
De asemenea, în cadrul acestui rând se înscriu și sumele reprezentând cheltuielile cu
dobânzile și diferențele de curs valutar, care sunt reportate din anii fiscali anteriori, conform
prevederilor art. 27 alin. (5), în vigoare până la data de 31 decembrie 2017 din Codul fiscal.
Aceste sume vor fi preluate de la rândul „Cheltuieli cu dobânzile și diferențele de curs valutar
reportate pentru perioada următoare” din Declarația 101 depusă pentru anii anteriori

RANDUL 30
Pana la 31 decembrie 2017 Incepand cu 1 ianuarie 2018
„Cheltuieli cu dobânzile nedeductibile, care nu „Cheltuieli nedeductibile potrivit art.25
sunt reportate pentru perioada următoare” alin.(10) din Codul Fiscal”
În cazul creanțelor cesionate, pierderea netă reprezentând diferența dintre prețul de
cesiune și valoarea creanței cesionate este deductibilă în limita unui plafon de 30% din
valoarea acestei pierderi. Acest rand se completează cu suma care reprezintă pierderea netă
nedeductibilă.

RANDUL 31
Pana la 31 decembrie 2017 Incepand cu 1 ianuarie 2018
„Cheltuieli cu dobânzi şi diferenţe de curs “Cheltuieli cu dobânzile şi alte costuri
valutar reportate pentru perioada echivalente dobanzii din punct de vedere
următoare” economic reportate pentru perioada următoare”
Se completeaza cu valoarea cheltuielilor cu dobânzile și alte costuri echivalente
dobânzii din punct de vedere economic, nedeductibile fiscal pentru anul fiscal curent, dar
care sunt reportate pentru perioada următoare, potrivit prevederilor art. 40^2 din Codul
fiscal.
Aceste sume reprezintă cheltuielile cu dobânzile și alte costuri echivalente dobânzii
din punct de vedere economic înregistrate în anul curent însumate cu cheltuielile cu
dobânzile și alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic reportate din
anul precedent (inclusiv cele reportate potrivit art. 27, în vigoare până la 31 decembrie 2017,
din Codul fiscal), care depășesc limitele prevăzute la art. 40^2 din Codul fiscal.

108
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

RANDUL 42.3.1
Pana la 31 decembrie 2017 Incepand cu 1 ianuarie 2018
- “Impozit pe profit scutit potrivit Legii
cooperatiei agricole nr.566/2004”
Se înscrie suma ce reprezintă scutirea de impozit pe profit, în conformitate cu Legea
cooperației agricole nr. 566/2004.

CASS in cazul dividendelor – trecut, prezent si viitor...


Avand in vedere OUG 18/2018, trebuie facuta delimitarea intre momentul impozitarii
veniturilor din dividende si momentul la care se datoreaza CASS pentru aceste sume,
deoarece incepand cu anul 2018 se tine cont de incasarea efectiva a lor.

INAINTE DE OUG 18/2018


Codul fiscal - Art 176:
(2) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din dividende, baza
lunară de calcul al CASS o reprezintă totalul veniturilor brute din dividende, în
bani sau în natură, distribuite de persoanele juridice, realizate în cursul anului
fiscal precedent, raportat la cele 12 luni ale anului.
(7) Persoanele care realizează venituri din investiții NU datorează CASS
pentru aceste venituri, dacă realizează venituri de natura celor menționate:
- venituri din salarii sau asimilate salariilor;
- venituri din pensii;
- venituri din activități independente;
- venituri din asocierea cu o persoană juridică;
- venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
- indemnizații de șomaj;
- indemnizații pentru creșterea copilului;
- ajutorul social acordat potrivit Legii nr. 416/2001;
- indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui
accident de muncă sau unei boli profesionale.

HG 284/2017 - Norme de aplicare:


Veniturile din dividende, în bani sau în natură, care constituie baza lunară
de calcul al CASS sunt dividendele brute distribuite, ind iferent d a că a cest ea
au
fost p lă t it e sa u nu de către persoanele juridice în cursul anului fiscal
precedent.
La încadrarea bazei anuale de calcul al CASS în plafonul minim
reprezentând valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe ţară, se au în vedere
toate bazele lunare de calcul asupra cărora se datorează CASS, inclusiv cele
aferente veniturilor din salarii sau asimilate salariilor, veniturilor din investiții
și/sau din alte surse.
109
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
ATENTIE:
ANUL 2018
Inainte de OUG 114/2018 Dupa OUG 114/2018
Art 170, alin (2). Art 170, alin (2).
Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12 Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12
salarii minime brute, în vigoare la termenul salarii minime brute, în vigoare la termenul
de depunere a Ddeclarației unice se de depunere a Declarației unice se efectuează
efectuează prin cumularea veniturilor prin cumularea veniturilor prevăzute
prevăzute la art.155 alin. (1) lit. b) - h), după la art.155 alin. (1) lit. b) - h), după cum
cum urmează: urmează:
e) venitul și/sau câștigul din investiții, stabilit e) venitul și/sau câștigul din investiții, stabilit
conform art. 94 - 97. În cazul veniturilor din conform art. 94 - 97. În cazul veniturilor din
dividende și din dobânzi se iau în calcul dobânzi se iau în calcul sumele încasate, iar
sumele încasate; în cazul veniturilor din dividende se iau în
calcul dividendele distribuite și încasate
începând cu anul 2018;

a) Impozit pe venit de 5%
Chiar daca dividendele sunt sau nu achitate asociatilor in anul repartizarii profitului,
se considera ca persoanele fizice obtin venituri din investitii in anul in care impozitul a fost
retinut.
De exemplu, daca in 2018 se repartizeaza din profitul anilor precedenti o anumita
suma la dividende, chiar daca se achita integral sumele asociatilor sau nu, impozitul trebuie
retinut. Conform Codului fiscal, impozitul pe dividende se retine la momentul platii
acestora, dar nu mai tarziu de luna a decembrie a anului in care s-a decis repartizarea
profitului la dividende. Astfel, daca in 2018 s-a aprobat repartizarea profitului la dividende,
chiar daca sumele nu sunt achitate asociatilor in acelasi an, in Declaratia 100 aferenta lunii
decembrie 2018, cu scadenta 25 ianuarie 2019, trebuie declarat impozitul pe dividende.
Termenul de plata este tot 25 ianuarie 2019.
Ulterior, pana in data de 31 ianuarie 2019, venitul corespunzator din dividende si
impozitul retinut la sursa trebuie declarate si in Formularul 205 pe numele fiecarui asociat.

b) CASS de 10% aplicat la baza fixa de 22.800 lei


Daca in anul 2017 asociatii au obtinut venituri din lista de mai jos, atunci ANAF nu va
emite nicio decizie de plata pentru anul 2017 cu privire la CASS pentru dividendele
respective, indiferent de cuantumul acestora:
• salarii sau asimilate salariilor;
• pensii;
• activități independente (PFA, II, IF, PFI);
• venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
• indemnizații de șomaj;
• indemnizații pentru creșterea copilului;
• ajutorul social;

110
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
• indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de
muncă sau unei boli profesionale.

Atentie! Conform OUG 79/2017, incepand cu 1 ianuarie 2018, cota CASS este de 10%
şi se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru ca re există
obligaţia plăţii contribuţiei.
Conform OUG 18/2018, contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate care
NU se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS datorează CASS dacă
estimeaza ca vor obtine venituri anuale cumulate cel puțin egale cu 12 salarii minime din
una sau mai multe surse de venituri din următoarele categorii:
a) venituri din activități independente;
b) venituri din asocierea cu o persoană juridică;
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
d) venituri din investiții;
e) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
f) venituri din alte surse.

In cazul persoanelor care obtin venituri de natura celor prezentate mai sus la literele
a-f, baza lunară de calcul este salariul minim în vigoare în luna pentru care se datorează
contributia. Încadrarea în plafonul anual se efectuează prin însumarea veniturilor anuale
menţionate mai sus, estimate a fi realizate în anul fiscal curent, fara a mai conta veniturile
obtinute efectiv in anul precedent.

In anul 2018, salariul minim pe economie a fost de 1.900 lei. Astfel, daca unui asociat i
s-au repartizat dividende in anul 2017 in suma de 80.000 lei, iar acesta era salariat, NU
datora CASS pentru aceasta suma si nu depunea nicio declaratie la organul fiscal.
Daca in anul 2018 a incasat dividende peste plafonul de 22.800 lei (1.900 lei x 12
luni) din distribuiri efectuate tot in anul 2018, atunci persoana trebuia sa depuna
Declaratia unica si sa datoreze CASS in suma fixa de 2.280 lei, termenul de plata fiind
unic, 15 martie 2019.
Este important de precizat faptul ca aceasta contributie la sanatate NU se calculeaza
aplicandu-se procentul de 10% la suma efectiv repartizata asociatului. Indiferent daca o
persoana fizica obtine dividende de 30.000 lei, 100.000 lei sau chiar 1.000.000 lei, aceasta
datoreaza in anul 2018 CASS de 2.280 lei. Contributia datorata se calculeaza aplicandu-se
procentul de 10% la nivelul salariului minim (in anul 2018 - 1.900 lei, in anul 2019 – 2.080
lei) si inmultindu-se cu 12 luni.
Astfel (exceptand celelalte venituri pe care o persoana fizica le poate obtine):
- daca o persoana fizica a obtinut in anul 2018 venituri din dividende sub plafonul
minim de 22.800 lei, atunci aceasta nu datora CASS in anul 2018 si nu avea obligatia
sa depuna Declaratia unica la organul fiscal;
- daca o persoana fizica a incasat in anul 2018 venituri din dividende PESTE plafonul
minim de 22.800 lei, atunci aceasta datora CASS in anul 2018 in suma de 2.280 lei si
avea obligatia sa depuna Declaratia unica la organul fiscal.

111
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Este impropriu sa afirmam ca incepand cu anul 2018, pe langa impozitul pe dividende
de 5% se datoreaza in plus si CASS de 10%, deoarece aceasta cota nu se aplica la cuantumul
efectiv al dividendelor ridicate.
De exemplu, un asociat care incaseaza in anul 2018 dividende de 60.000 lei
datoreaza in anul 2018 CASS de 2.280 lei, dar si un asociat care incaseaza dividende in
2018 de 5.000.000 lei datoreaza in anul 2018 CASS tot de 2.280 lei.

Astfel, OUG 18/2018 nu mai conditioneaza plata CASS pentru anul 2018 de veniturile
obtinute in anul 2017, contributia fiind datorata in anul 2018 daca persoana estimeaza
pentru anul 2018 venituri a caror valoare cumulata este cel putin egala cu echivalentul a 12
salarii minime brute pe tara (22.800 lei).

Un nou termen pentru Declaratia 205


In MOf nr 38 din 15 ianuarie 2019 a fost publicat OPANAF 48/2019 pentru aprobarea
modelului si continutului formularelor 205 "Declaratie informativa privind impozitul retinut
la sursa si castigurile/pierderile din investitii, pe beneficiari de venit" si 207 "Declaratie
informativa privind impozitul retinut la sursa/veniturile scutite, pe beneficiari de venit
nerezidenti".
Plătitorii de venituri, cu regim de reținere la sursă a impozitelor, sunt obligați să
calculeze, să rețină, să plătească și să declare impozitul reținut la sursă, până la termenul de
plată a acestuia inclusiv.
Aceste entitati au obligația să depună Declarația 205 privind calcularea și reținerea
impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal, până la 31 ianuarie inclusiv a
anului curent pentru anul expirat (anterior, termenul era ultima zi a lunii februarie) pentru:
- venituri din dividende;
- venituri din dobânzi;
- venituri din alte surse;
- venituri din lichidarea unei persoane juridice;
- venituri din premii;
- venituri din jocuri de noroc cu impunere finală (in aceasta categorie intra si veniturile
din jocuri de noroc la distanță și festivaluri de poker realizate începând cu data de
23 martie 2018 inclusiv, pentru care impozitul pe venit se calculează prin reținere la
sursă de către organizatorii sau plătitorii de venituri, impozitul fiind final);
- venituri din pensii;
- venituri realizate de persoanele fizice dintr-o asociere fără personalitate juridică
constituită cu o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 privind
impozitul specific unei activităţi, obtinute dupa 23 martie 2018.

Mai au obligatia depunerii Declaratiei 205 si intermediarii/societăţile de administrare


a investiţiilor/societăţile de investiţii autoadministrată, pentru următoarele tipuri de
venituri pentru care nu au obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului pe venit:
- câştiguri/pierderi din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu
instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi din
transferul aurului financiar.
112
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

NU se depune Declaratia 205 de catre entitatile de mai jos, tinand cont ca acestea au
obligaţia depunerii Declaraţiei 112:
- plătitorii de venituri din salarii și asimilate salariilor;
- plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
- plătitorii de venituri din arendă;
- plătitorii de venituri în baza contractelor de activitate sportivă,
- plătitorii de venituri din asocieri persoane fizice - juridice.

ATENTIE:
Conform ANAF, pentru perioada 1 ianuarie 2018 – 22 martie 2018, plătitorii de
venituri din drepturi de proprietate intelectuală, arendă sau din dintr-o asociere fără
personalitate juridică între persoane fizice şi persoane juridice, au obligaţia depunerii
Declaratiei 205 deoarece, in intervalul de timp mentionat, impozitul pentru aceste venituri
era raportat prin Declaratia 100. Problema este ca in formular nu exista rubrici pentru
aceste venituri...

Informatii referitoare la veniturile din dividende


Incepand cu Declaratia 205 aferenta anului 2018, in cazul veniturilor din dividende se
face distinctie intre dividendele distribuite si dividendele platite. Astfel, pe fiecare beneficiar
de venit, se inscrie suma reprezentând:
- totalul venitului distribuit din dividende, într-un an fiscal;
- totalul venitului plătit acționarilor/asociaților din dividendele distribuite, într-un an
fiscal;
- baza de calcul al impozitului, într-un an fiscal;
- totalul impozitului pe venit calculat și reținut în cursul anului.

Ca si pana acum, impozitul aferent dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite
acționarilor/asociaților până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare
anuale se cuprinde în Declarația 205 aferentă perioadei în care a avut loc aprobarea
situațiilor financiare anuale.

Rectificarea Declaratiei 205


De fiecare data cand plătitorul de venit constată erori în declarația depusă anterior,
acesta completează și depune o declarație rectificativă.
Declarația rectificativă se întocmește pe tipuri de venit și va cuprinde numai
pozițiile corectate, declarate eronat în declarația inițială, sau pozițiile care, în mod eronat,
nu au fost cuprinse în declarația inițială.
În cazul în care declarația se corectează prin eliminarea unei poziții declarate eronat
în declarația inițială, se va proceda astfel:
- în tabelul de la secțiunea IV "Date informative privind impozitul reținut la sursă și
câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit, altele decât cele de la cap.
V", generat pe tipuri de venit, se vor înscrie datele de identificare ale beneficiarului de
venit din declarația inițială, iar la col. 7 - 10 se va înscrie cifra "0" (zero);

113
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- in tabelul de la secțiunea V "Date informative privind impozitul pe veniturile din
dividende" se vor înscrie datele de identificare ale beneficiarului de venit din
declarația inițială, iar la col. 3 - 6 se va înscrie cifra "0" (zero).

Sanctiuni
Nedepunerea Declaratiei 205 este considerata contraventie si este sancționata cu:
- amenda de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în
categoria contribuabililor mijlocii și mari;
- amenda de la 2.000 lei la 3.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și
pentru persoanele fizice.

Declaratia 207 - beneficiari de venit nerezidenți


In MOf nr 38 din 15 ianuarie 2019 a fost publicat OPANAF 48/2019 pentru aprobarea
modelului si continutului formularelor 205 "Declaratie informativa privind impozitul retinut
la sursa si castigurile/pierderile din investitii, pe beneficiari de venit" si 207 "Declaratie
informativa privind impozitul retinut la sursa/veniturile scutite, pe beneficiari de venit
nerezidenti".
Initial, in MOf nr 1.068 din 30 decembrie 2016 a fost publicat OPANAF 3695/2016
pentru aprobarea unor formulare privind definitivarea impozitului anual pe venit si a
contributiilor sociale prin care a fost introdusa Declaratia informativa 207 privind
impozitul reținut la sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți.

DE RETINUT:
Incepand cu veniturile aferente anului 2018, Declaraţia 207 se depune pana la 31
ianuarie a anului curent pentru anul precedent de către plătitorul de venit care are obligaţia
calculării, reţinerii şi plăţii impozitului pe veniturile cu regim de reţinere la sursă a
impozitului pe nerezidenti conform Codului fiscal sau convenţiilor de evitare a dublei
impuneri încheiate de România cu alte state (art 223 din Codul fiscal). Declaraţia se
completează şi se depune şi pentru veniturile scutite de impozit potrivit titlului VI din Codul
fiscal sau conventiilor de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu alte state (art
229 din Codul fiscal).

ATENTIE:
Trebuie facuta o distinctie clara intre veniturile NEIMPOZABILE conform Conventilor
de evitare a dublei impuneri si cele SCUTITE.
Veniturile obţinute de nerezidenţi din servicii prestate în afara României sunt
neimpozabile in Romania si NU se declară in Formularul 207. De exemplu:
- venituri din servicii de transport sau de orice natura prestate de nerezidenti in afara
Romaniei;
- serviciile IT prestate de nerezidenti (abonamente pentru servicii SEO);
- Facturile de Facebook si Google Irlanda pentrue reclama si publicitate/marketing etc.

114
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Pentru nerezidenţii oare obţin venituri impozabile din România, plătitorul de venit are
obligaţia de a calcula, reţine, declara şi plăti bugetului de stat impozit pe venit sau impozit pe
profit, după caz.
Conform art 82 din Codul de procedură fiscală, orice persoană sau entitate care este
subiect într-un raport juridic fiscal, se înregistrează fiscal primind un cod de identificare
fiscală. Totodată, pentru persoanele nerezidente (fizice/juridice), care realizează numai
venituri supuse regulilor de impunere la sursă, iar impozitul reţinut este final, atribuirea
CIF se poate face de organul fiscal, la solicitarea plătitorului de venit.

In acest sens, plătitorul de venit depune Formularul 015 „Declaraţie de înregistrare


fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru contribuabilii nerezidenţi care
nu au sediu permanent în România” sau Formularul 030 „Declaraţie de înregistrare
fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane fizice care nu deţin CNP la organul fiscal în a
cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al plătitorului de venit.

Potrivit Instrucţiunilor de completare a formularelor, plătitorul de venit, va prezenta


organului fiscal, cu ocazia solicitării înregistrării fiscale a persoanelor nerezidente, actele
doveditoare ale calităţii de plătitor de venit cu regim de reţinere la sursă pentru respectivul
beneficiar de venit.
In categoria actelor care dovedesc calitatea de plătitor de venit cu regim de reţinere la
sursă a impozitului pentru beneficiarul de venit, sunt, actele care dovedesc raportul dintre
beneficiar şi plătitorul de venit, ca de exemplu:
- contracte de muncă;
- contracte de prestări servicii;
- contracte de administrare;
- contracte de concesiune;
- contracte de cesiune;
- contracte în baza cărora se realizează venituri din transferul masei patrimoniale
fiduciare etc.

Sanctiuni
Nedepunerea Declaratiei 207 este considerata contraventie si este sancționata cu
amenda:
- de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria
contribuabililor mijlocii și mari;
- de la 2.000 lei la 3.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru
persoanele fizice.

Declaratia 230 – Directionarea unei cote din impozit


In MOf nr 40 din 15 ianuarie 2019 a fost publicat OPANAF 50/2019 pentru aprobarea
procedurii privind stabilirea de către organul fiscal central a sumei reprezentând 2% din
impozitul anual datorat pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și
funcționează în condițiile legii și a unităților de cult sau pentru acordarea de burse private,
115
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
conform legii, sau a sumei reprezentând 3,5% din impozitul anual datorat pentru susținerea
entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu
cel puțin un serviciu social licențiat, în condițiile legii, precum și a modelului și conținutului
unor formulare.
Prin acest ordin s-a aprobat modelul si conținutul următoarelor formulare:
- Formularul 230 "Cerere privind destinația sumei reprezentând 2% sau 3,5% din
impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii";
- Notificare privind destinația sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe
veniturile din salarii și din pensii, pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de
cult";
- Formularul 258 "Decizie privind recuperarea sumei reprezentând 2% sau 3,5% din
impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii, virată în mod necuvenit
entităților nonprofit/unităților de cult";
- Formularul 255 "Decizie privind stabilirea cheltuielilor admise cu bursele private".

Contribuabilii persoane fizice pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând
2% sau 3,5% din impozitul anual datorat, astfel:
a) în cotă de 2% pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și
funcționează în condițiile legii și a unităților de cult (asociatii, fundatii, biserici,
manastiri etc);
b) în cotă de 2% pentru acordarea de burse private;
c) în cotă de 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt
furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat.
Opțiunea poate fi exercitată pentru una sau mai multe entități.

În funcție de natura venitului, opțiunea se exercită prin completarea și depunerea, la


organul fiscal a următoarelor formulare, după caz:
a) Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de
persoanele fizice; sau
b) Declaratia 230 „Cerere privind destinația sumei reprezentând 2% sau 3,5% din
impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii”.

Termenul de depunere pentru Declaratia 230 este data de 15 martie inclusiv a anului
următor celui de realizare a venitului. Formularul poate fi depus:
- în format hârtie, direct la registratura organului fiscal sau prin poștă, cu confirmare
de primire;
- prin mijloace electronice de transmitere la distanță (SPV).

În vederea stabilirii sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual datorat,
organul fiscal prelucrează cererile în termen de maximum 15 zile de la primirea acestora.
Declaratia 230 poate fi depusa:
- personal de catre contribuabil (prin poștă, direct la registratura organului fiscal sau
prin intermediul serviciului SPV); sau
- în format hârtie pe bază de borderou, prin intermediul unei alte persoane,
respectiv entitatea nonprofit/unitatea de cult beneficiară a sumei.
116
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
In acest ultim caz, organul fiscal emite și transmite contribuabililor "Notificarea
privind destinația sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din
salarii și din pensii”.
În cazul în care o persoana nu a optat pentru virarea sumei reprezentând 2% sau 3,5%
din impozitul anual pe veniturile din salarii și/sau din pensii în contul entității beneficiare
menționate, are dreptul ca în termen de 30 de zile de la data primirii Notificarii să comunice,
în scris, acest fapt organului fiscal.
Daca o persoama nu răspunde în 30 de zile de la data primirii Notificării, organul fiscal
consideră că opțiunea înregistrată ii aparține și urmează să vireze sumele catre beneficiari.
Dacă aceea este opțiunea contribuabilului exprimată prin semnarea Formularului 230,
atunci acesta nu este obligat să răspundeți la Notificare.

Virarea sumelor reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pentru susținerea
entităților nonprofit/unităților de cult se realizează în maximum 90 de zile de la data
depunerii Declaratiilor 230.

Declaratia 204 – pentru asocieri fara personalitate juridica


Conform OUG 114/2018, asocierile, cu excepția celor care realizează venituri din
activități agricole impuse pe baza normelor de venit, au obligația să depună la organul fiscal,
până la 15 februarie a anului următor Declarația 204 (anterior, termenul era de 15 martie).
In MOf nr 67 din 28 ianuarie 2019 a fost publicat OPANAF 97/2019 pentru aprobarea
modelului și conținutului Formularului 204 "Declarație anuală de venit pentru asocieri fără
personalitate juridică și entități supuse regimului transparenței fiscale" care se utilizează
pentru declararea veniturilor realizate, începând cu anul 2018, de asocieri fără personalitate
juridică și entități supuse regimului transparenței fiscale.
Prin excepție, în cazul veniturilor din activități agricole impuse pe baza normelor de
venit, Declaratia 204 se utilizează pentru declararea veniturilor realizate începând cu anul
2019.
Declarația se completează și se depune în cazul asocierilor fără personalitate juridică
constituite între persoane fizice care realizează venituri din:
a) activități independente (activități de producție, comerț, prestări servicii, profesii
liberale) pentru care venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din
contabilitate;
b) drepturi de proprietate intelectuală, inclusiv din activități adiacente, pentru care
venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
c) activități agricole, pentru care venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor
din contabilitate;
d) piscicultură, pentru care venitul net anual se determină în sistem real;
e) silvicultură, pentru care venitul net anual se determină în sistem real;
f) activități agricole, pentru care venitul anual se stabilește pe bază de norme de venit.

Declarația se depune la organul fiscal, la următoarele termene:


- până la 15 februarie a anului următor celui de raportare, în cazul veniturilor de la lit.
a)-e) de mai sus;
117
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- până la 15 februarie inclusiv a anului fiscal în curs, în cazul veniturilor prevăzute la
lit. f).

Declarația poate fi depusă:


- in format tiparit, la registratura organului fiscal sau prin poștă, cu confirmare de
primire;
- prin mijloace electronice de transmitere la distanță.

Regimul zilierilor in 2019

In MOf nr 1.116 din 29 decembrie 2018 a fost publicata OUG 114/2018 privind
instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare,
modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene prin care au fost
aduse modificari atat Codului fiscal, cat si Legii 52/2011 – Legea zilierilor sau Legii 53/2003
– Codul muncii.

Cadrul legal aplicabil:


- Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional
desfăşurate de zilieri, republicată în MOf nr 947 din 22 decembrie 2015;
- OMFP 600/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
52/2011, publicat in MOf nr 385 din 3 iunie 2015;
- Legea 105/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011, publicata in
MOf nr 376 din 19 mai 2017;
- Legea 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011, publicata in MOf
nr 313 din 10 aprilie 2018;
- OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a
unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și
prorogarea unor termene, publicata in MOf nr 1.116 din 29 decembrie 2018.

Defintii:
Zilier persoana fizica (cetatean roman sau strain) ce are capacitate de
munca si care desfasoara activitati necalificate cu caracter
ocazional, pentru un beneficiar, contra unei remuneratii
Registrul de evidenta registru cu regim special, intocmit de catre beneficiar pentru a
a zilierilor tine evidenta zilnica a zilierilor
Activitati cu caracter activitatile care se desfasoara in mod intamplator, sporadic sau
ocazional accidental, care nu au caracter permanent.

Regimul fiscal:
- veniturile obtinute de catre zilieri se raporteaza prin Declaratia 112 si NU se cuprind
in Declaratia 205 privind impozitele retinut la sursa;
- pentru veniturile obtinute de catre zilieri, impozitul pe venit este de 10%, se retine
de catre platitor si se aplica la remuneraţia brută datorata; încălcarea acestei

118
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
prevederi se sanctioneaza cu amendă de 20.000 lei şi interzicerea utilizării zilierilor
pe toată durata de existenţă a beneficiarului;
- remunerația brută primită pentru activitatea prestată de zilieri NU se cuprinde în baza
de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale;
- zilierul NU are calitatea de asigurat în sistemele de asigurări publice. Acesta se poate
asigura, opţional, la sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru
şomaj şi la sistemul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
- zilierul are dreptul la o remuneraţie care se stabileşte prin negociere directă între
părţi, iar cuantumul remuneraţiei brute orare NU poate fi mai mic decât valoarea/oră
a salariului de bază minim brut pe ţară (de la 1 ianuarie 2019, 12,53 lei/oră).

Restrictii cu privire la perioada de utilizare a unui zilier


Pana la 28 decembrie 2018, exista urmatoarea restrictie:
- niciun zilier nu poate presta activitati pentru acelasi beneficiar pe o perioada mai
lunga de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic, cu exceptia zilierilor
care presteaza activitati in domeniul cresterii animalelor in sistem extensiv prin
pasunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activitati sezoniere in cadrul
gradinilor botanice aflate in subordinea universitatilor acreditate, precum si in
domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile in decursul unui an
calendaristic.

OUG 114/2018 introduce prevederi care limiteaza destul de mult utilizarea zilierilor.
O persoana NU poate presta activitati in regim zilier mai mult de 120 de zile in
decursul unui an calendaristic, indiferent de numarul de beneficiari. Nerespectarea de
către zilier a acestei prevederi reprezinta contraventie si se sancționează cu amendă de la
500 lei la 2.000 lei.
Exceptie exista in cazul zilierilor care presteaza activitati in domeniul cresterii
animalelor in sistem extensiv prin pasunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor,
activitati sezoniere in cadrul gradinilor botanice aflate in subordinea universitatilor
acreditate, precum si in domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile in
decursul unui an calendaristic.

O entitate NU poate utiliza o persoana mai mult de 25 de zile calendaristice in mod


continuu in activitatile de tip zilier. Daca activitatea depusa de zilier necesita o perioada mai
mare decat aceasta, persoanei i se poate intocmi contract de munca pe perioada determinata.

Domeniile in care pot fi utilizati zilieri


Numarul domeniilor de activitate în care pot fi utilizati zilierii a fost redus
semnificativ, de la 23 la 3. Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în
următoarele domenii:

Inainte de OUG 114/2018 Dupa OUG 114/2018


a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe - diviziunea 01; a) agricultură, vânătoare și servicii anexe
b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere - - diviziunea 01;
diviziunea 02; b) silvicultură, cu excepția exploatări
119
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
c) pescuit şi acvacultură - diviziunea 03; forestiere - diviziunea 02;
d) colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor c) pescuit și acvacultură - diviziunea 03.
nepericuloase - clasa 3821 şi clasa 3811;
e) recuperarea materialelor - grupa 383;
f) comerţ cu ridicata al produselor agricole brute şi al
animalelor vii - grupa 462;
g) activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi
congreselor - grupa 823;
h) publicitate - grupa 731;
i) activităţi de interpretare artistică - spectacole - clasa
9001, activităţi-suport pentru interpretarea artistică -
spectacole - clasa 9002 şi activităţi de gestionare a sălilor
de spectacole - clasa 9004;
j) activităţi de cercetare-dezvoltare în biotehnologie -
clasa 7211, activităţi de cercetare-dezvoltare în alte
ştiinţe naturale şi inginerie - clasa 7219;
k) activităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi
umaniste - clasa 7220 (săpături arheologice);
l) activităţi de întreţinere peisagistică - plantarea,
îngrijirea şi întreţinerea de parcuri şi grădini, cu excepţia
facilităţii de locuit particulare - clasa 8130;
m) creşterea materialului săditor - creşterea plantelor
ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare,
operaţiuni de îngrijire/curăţare a pomilor, activităţi ale
pepinierelor, cu excepţia celor pentru arbori de pădure -
clasa 0130;
n) activităţi ale grădinilor zoologice, botanice şi ale
rezervaţiilor naturale - clasa 9140;
o) creşterea şi reproducţia animalelor semidomesticite şi
a altor animale - clasa 0149;
p) hoteluri şi alte facilităţi de cazare - diviziunea 55;
hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare - clasa 5510;
facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă
durată - clasa 5520 - tabere de copii, organizate de
Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin
unităţile din subordinea acestuia;
q) facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de
scurtă durată - clasa 5520 - cabane;
r) activităţi ale bazelor sportive - clasa 9311;
s) activităţi ale cluburilor sportive - clasa 9312;
ş) activităţi de alimentaţie (catering) pentru
evenimente - diviziunea 5621;
t) restaurante - clasa 5610;
ţ) alte activităţi de alimentaţie n.c.a. - 5629;
u) baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor -
clasa 5630.

120
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Entitatile care folosesc zilieri pentru alte activităţi decât cele prezentate mai sus se
sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 lei.

Plata amenzii stabilite


Avand in vedere si modificarile aduse OG 2/2001 privind regimul contraventiilor prin
Legea 203/2018 privind masuri de eficientizare a achitarii amenzilor contraventionale,
publicata in MOf nr 647 din 25 iulie 2018, a fost actualizata si prevederea din Legea 52/2011
cu privire la modalitatea de plata a amenzilor.
Astfel, contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 15 zile (cel mult
48 de ore, inainte de OUG 114/2018) de la data înmânării procesului-verbal ori, după caz, de
la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii, agentul constatator făcând
mențiune despre această posibilitate în procesul verbal.

Suspendarea Declaratiilor 392A, 392B si 393 – se aplica inclusiv in 2019

Conform OUG 84/2016, publicata in MOf nr 977 din 06 decembrie 2016, pana la 31
decembrie 2019, se suspenda obligatia depunerii declaratiilor informative 392A (depusa
de entitatile inregistrate in scopuri de TVA, cu cifra de afaceri < 220.000 lei), 392B (depusa
de entitatile neinregistrate in scopuri de TVA, cu cifra de afaceri < 220.000 lei) si 393 (depusa
de entitatile inregistrate in scopuri de TVA care presteaza servicii de transport international
de persoane).
Astfel, conform notei de fundamentare ce insoteste OUG 84/2016, s-a dorit reducerea
sarcinilor administrative care revin persoanelor impozabile, avand in vedere ca exista surse
alternative credibile agreate de Comisia Europeana pentru a calcula baza TVA pentru
resursele proprii ale bugetului UE.

Repartizarea interimara a dividendelor in cursul anului

Incepand cu 16 iulie 2018, a intrat in vigoare Legea 163/2018 privind modificarea


Legii contabilitatii nr. 82/1991 si modificarea Legii societatilor nr. 31/1990, publicata in MOf
nr 595 din 12 iulie 2018.
Practic, entitatile pot opta sa repartizeze trimestrial profitul către acţionari sau
asociaţi drept dividende, în cursul exerciţiului financiar. Suma repartizata nu trebuie sa
depaseasca profitul contabil net realizat trimestrial, plus eventualele profituri reportate şi
sume retrase din rezerve disponibile în acest scop, din care se scad orice pierderi reportate şi
sume depuse în rezerve în conformitate cu cerinţele legale.
In acest scop, se intocmesc situaţii financiare interimare care trebuie aprobate de
adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, după caz. Sumele aferente repartizărilor
interimare de dividende se înregistrează în contabilitate şi se reflectă în situaţiile financiare
interimare drept crea nţ e faţă de acţionari/asociaţi.
Regularizarea sumelor repartizate în cursul exerciţiului financiar trebuie să aibă loc
după aprobarea situaţiilor financiare anuale, iar dividendele repartizate şi plătite în plus în
cursul exerciţiului financiar se restituie în termen de 60 de zile de la data aprobării
situaţiilor financiare anuale. Obligaţia de restituire intervine pentru persoanele care au

121
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
încasat dividende trimestrial, iar conducerea societăţii are obligaţia de a urmări
recuperarea acestor sume şi de a dispune măsurile care se impun în acest scop.

In MOf nr 792 din 17 septembrie 2018 a fost publicat OMFP 3067/2018 pentru
completarea unor reglementări contabile prin care au fost aduse modificari si
reglementarilor contabile, astfel incat aceste prevederi sa poata fi aplicate efectiv in practica.
Astfel, a fost introdus contul 463 „Creanțe reprezentând dividende repartizate în
cursul exercițiului financiar” prin care entitățile evidențiaza repartizarea dividendelor
interimare, urmand ca acestea sa se regularizeze pe seama dividendelor distribuite in baza
situațiilor financiare anuale.
Desi nu exista nicio prevedere concreta in acest sens, consider ca impozitul pe
dividende trebuie retinut in continuare la momentul platii acestora, chiar daca dividendele
sunt interimare.

EXEMPLU:
La 30 septembrie 2018, entitatea ALFA a obtinut un profit contabil net de 50.000 lei,
iar in data de 28 octombrie 2018 sunt aprobate situatiile financiare interimare aferente celui
de-al treilea trimestru si s-a hotarat repartizarea profitului ca dividende interimare care se
achita asociatilor.
Înregistrările contabile efectuate sunt:
- repartizarea interimara a dividendelor:
50.000 lei 463 = 456 50.000 lei
„Creanțe reprezentând „Decontări cu
dividende repartizate în acţionarii/asociaţii
cursul exercițiului privind capitalul”
financiar”

- retinerea impozitului pe dividende:

2.500 lei 456 = 446 2.500 lei


„Decontări cu "Alte taxe si impozite"
acţionarii/asociaţii privind
capitalul”

- plata dividendelor interimare nete catre asociati:

47.500 lei 456 = 5121 47.500 lei


„Decontări cu "Conturi la banci in lei"
acţionarii/asociaţii privind
capitalul”

In Declaratia 100 aferenta lunii octombrie 2018 se declara impozitul pe dividende,


avand ca scadenta data de 25 noiembrie 2018.

122
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
In continuarea exemplului, consideram ca aprobarea situatiilor financiare anuale
pentru 2018 are loc in aprilie 2019, iar profitul contabil net anual va fi de 60.000 lei si se
decide prin Hotarare AGA plata diferentei catre asociati.
Înregistrările contabile efectuate sunt:
- repartizarea dividendelor dupa aprobarea situatiilor financiare anuale:

60.000 lei 1171 = 457 60.000 lei


"Rezultat reportat" „Dividende de plată”

- regularizarea dividendelor:

50.000 lei 457 = 463 50.000 lei


„Dividende de plată” „Creanțe reprezentând
dividende repartizate în
cursul exercițiului
financiar”

- retinerea impozitului pe restul dividendelor brute de 10.000 lei:

500 lei 457 = 446 500 lei


„Dividende de plată” "Alte taxe si impozite"

- plata dividendelor nete catre asociati:

9.500 lei 457 = 5121 9.500 lei


„Dividende de plată” "Conturi la banci in lei"

Entitățile care au optat pentru repartizarea trimestrială de dividende, au obligatia


întocmirii de situații financiare interimare formate din bilanț și cont de profit și pierdere care
au aproximativ aceeași structură cu cea aplicabilă situațiilor financiare anuale (nu apar
Formularele 030 si 040). Veniturile și cheltuielile se stabilesc cumulat de la începutul
exercițiului financiar până la finele trimestrului pentru care entitatea a optat să repartizeze
dividende.
Pentru întocmirea situaţiilor financiare interimare, entitatile vor efectua inventarierea
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, conform OMFP 2.861/2009, iar rezultatele
inventarierii şi ale evaluării efectuate cu această ocazie se înregistrează în contabilitate.
Termenul de depunere al situațiilor financiare interimare: 30 de zile de la
APROBAREA acestora de către adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor.

Daca entitatile care repartizeaza profitul catre asociati in cursul exercitiului financiar
au obligaţia de auditare statutară a situaţiilor financiare anuale sau optează pentru
auditarea acestora, atunci vor supune auditului si situaţiile financiare interimare întocmite.
De asemenea, daca situaţiile financiare anuale fac obiectul verificării de către cenzori, atunci
si situaţiile financiare interimare sunt supuse verificării de către cenzori.

123
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Si Legea societăţilor nr. 31/1990 a suferit modificari. Astfel:
Inainte de Legea de modificare Inainte Legea de modificare
Art 67 Art 67
2) Dividendele se distribuie asociaţilor 2) Dividendele se distribuie asociaţilor
proporţional cu cota de participare la proporţional cu cota de participare la
capitalul social vărsat, dacă prin actul capitalul social vărsat, opţional trimestrial
constitutiv nu se prevede altfel. pe baza situaţiilor financiare interimare şi
anual, după regularizarea efectuată prin
situaţiile financiare anuale, dacă prin actul
constitutiv nu se prevede altfel.

Acestea se plătesc în termenul stabilit de Acestea se pot plăti în mod opţional


adunarea generală a asociaţilor, dar nu mai trimestrial în termenul stabilit de adunarea
târziu de 6 luni de la data aprobării situaţiei generală a asociaţilor, regularizarea
financiare anuale aferente exerciţiului diferenţelor rezultate din distribuirea
financiar încheiat. dividendelor în timpul anului urmând să se
facă prin situaţiile financiare anuale.
Plata diferenţelor rezultate din regularizare
se face în termen de 60 de zile de la data
aprobării situaţiilor financiare anuale
aferente exerciţiului financiar încheiat.

În caz contrar, societatea datorează, după În caz contrar, societatea datorează, după
acest termen, dobândă penalizatoare acest termen, dobândă penalizatoare
calculată conform art. 3 din Ordonanţa calculată conform art. 3 din Ordonanţa
Guvernului nr. 13/2011, dacă prin actul Guvernului nr. 13/2011, dacă prin actul
constitutiv sau prin hotărârea adunării constitutiv sau prin hotărârea adunării
generale a acţionarilor care a aprobat situaţia generale a acţionarilor care a aprobat
financiară aferentă exerciţiului financiar situaţiile financiare aferente exerciţiului
încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare. financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă
mai mare.

Rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință


BNR plus 4 puncte procentuale.
În cazul distribuirii parţiale a dividendelor între asociaţi/acţionari în cursul anului
financiar, situaţiile financiare anuale vor evidenţia dividendele atribuite parţial şi vor
regulariza diferenţele rezultate, în mod corespunzător.
În cazul în care asociaţii sau acţionarii datorează restituiri de dividende, în urma
regularizării operate în situaţiile financiare anuale, acestea se achită societăţii în termen de
60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare anuale. În caz contrar, asociaţii sau
acţionarii datorează, după acest termen, dobândă penalizatoare calculată conform art. 3 din
Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării

124
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
generale a acţionarilor care a aprobat situaţiile financiare aferente exerciţiului financiar
încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare.
Dividendele plătite contrar prevederilor de mai sus se restituie, dacă societatea
dovedeşte că asociaţii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente,
trebuia să o cunoască.

Modificare Cod de procedura fiscala - PROIECT


In cazul în care, ca urmare a regularizării dividendelor plătite in urma distribuirii
parțiale în cursul anului rezultă sumă de restituit de la buget, plătitorul de dividende
depune la organul fiscal o declarație de regularizare/cerere de restituire după restituirea
de către asociați sau acționari a dividendelor și până la împlinirea termenului de prescripție a
dreptului de a cere restituirea. Pentru diferențele de restituit sunt aplicabile prevederile
referitoare la restituire sau compensare cu alte obligatii fiscale.
Procedura de aplicare a acestei prevederi urmeaza sa se aprobă prin OPANAF.

ATENTIE!!! Se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani fondatorul,


administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al
directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:

Inainte de Legea de modificare Inainte Legea de modificare


b) încasează sau plăteşte dividende, sub orice b) încasează sau plăteşte dividende, sub orice
formă, din profituri fictive ori care nu puteau formă, din profituri fictive ori care nu puteau
fi distribuite, în lipsa situaţiei financiare fi distribuite în cursul exerciţiului financiar
anuale sau contrar celor rezultate din pe baza situaţiei financiare interimare şi
aceasta. anual, pe baza situaţiilor financiare anuale,
sau contrar celor rezultate din acestea.

Regimul cheltuielilor efectuate in scopul personal al asociatilor


Pana la 31 decembrie 2015 (Legea 571/2003 – Vechiul Cod fiscal)

Conform art 7, se considera dividend din punct de vedere fiscal şi se supunea


aceluiaşi regim fiscal ca veniturile din dividende:
 suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile achiziţionate de la
un participant la persoana juridică peste preţul pieţei pentru astfel de bunuri şi/sau
servicii, dacă suma respectivă nu a făcut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe
venit sau pe profit;
 suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate în
favoarea unui participant la persoana juridică, dacă plata este făcută de către
persoana juridică în folosul personal al acestuia.

125
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Dupa 1 ianuarie 2016 (Legea 227/2015 – Noul Cod fiscal)

Conform art 114 din Codul fiscal, in categoria veniturilor din alte surse se includ, însă
nu sunt limitate, următoarele venituri:
- bunurile și/sau serviciile primite de un participant la persoana juridică,
acordate/furnizate de către persoana juridică în folosul personal al acestuia;
- suma plătită unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al acestuia,
pentru bunurile sau serviciile achiziționate de la acesta, peste prețul pieței pentru
astfel de bunuri sau servicii;
- dobânda penalizatoare plătită în condiţiile nerespectării termenului de plată a
dividendelor distribuite participanţilor, conform Legii 31/1990;

Extras din Legea 31/1990 – Legea societatilor comerciale


Dividendele se distribuie asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social
vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se plătesc în termenul s tabilit de
adunarea generală a asociaţilor, dar nu mai târ z iu d e 6 lu ni d e la d ata apr obăr ii
situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat.
În caz contrar, entitatea va plăti daune-interese pentru perioada de întârziere, la nivelul
dobânzii legale, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acţionarilor
care a aprobat situaţia financiară aferentă exerciţiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă
mai mare.

Tratamentul sumelor pentru care nu exista documente justificative

Sunt situatii in care anumite sume pentru care NU dispunem de documente


justificative sunt evidentiate in contul 473 „Decontări din operațiuni în curs de clarificare”.
De asemenea, se intampla de multe ori ca, atunci cand preluam evidenta contabila a unei
societati, sa regasim in balanta de verificare a acesteia sume in soldul contului 473 (fie in
debit, fie in credit), fara explicatii suplimentare asupra provenientei sumei.
In unele cazuri, sumele au fost recunoscute cu multi ani in urma, fara ca cineva sa
incerce totusi sa clarifice provenienta lor.

ATENTIE! Nu uitati ce prevede art 352 din OMFP 1802/2014:


„(1) Operațiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru
care sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, în contul 473 „Decontări
din operațiuni în curs de clarificare”. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de
către entitate într-un termen de CEL MULT 3 LUNI de la data constatării.
(2) Entitățile care înregistrează sold la contul 473 la sfârșitul exercițiului financiar
prezintă în notele explicative informații privind natura operațiunilor în curs de clarificare.”

Atunci cand doriti sa „faceti curat” in balanta si sa scapati de aceste solduri,


tratamentul ar putea fi urmatorul:

126
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
1. Contul 473 prezinta sold debitor
In acest caz, suma se recunoaste la cheltuieli NEDEDUCTIBILE, deoarece neexistand
un document justificativ nici nu se poate demonstra ca acele cheltuieli sunt efectuate în
scopul desfășurării activității economice.
De altfel, la art 21, alin 4), litera (f) din vechiul Cod fiscal (Legea 571/2003) se
prevedea mai clar faptul ca sunt nedeductibile:
„f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ,
potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după
caz”.
Nota contabila ar putea fi:

X lei 6588.X = 473 X lei


„Alte cheltuieli de „Decontări din operațiuni
exploatare” în curs de clarificare”

2. Contul 473 prezinta sold creditor


Pentru a elimina contul 473, sumele se recunosc la venituri IMPOZABILE. In Codul
fiscal, la art 23, sunt evidentiate veniturile neimpozabile, iar venitul din anularea sumelor din
contul 473 nu seincadreaza la nicio litera din cele de la a) la o).
Nota contabila ar putea fi:

X lei 473 = 7588.X X lei


„Decontări din operațiuni „Alte venituri din
în curs de clarificare” exploatare”

Atentie! Si in cazul microintreprinderilor, acest venit este impozabil. Conform art 53


din Codul fiscal, baza impozabilă in cazul microîntreprinderilor o constituie veniturile din
orice sursă, din care se scad anumite elemente...insa nu si venitul rezultat din anularea
sumelor din contul 473.

Asadar, ar trebui sa manifestam prudenta atunci cand decidem sa folosim contul


473 in evidentierea unor tranzactii si sa incercam sa facem rost de documentele
justificative de fiecare data, astfel incat ca nu ajungem in situatia de a trece o perioada
mai mare de 90 de zile, iar apoi sa nu reusim sa justificam provenienta sumelor.

Sume ridicate de administrator si “mascate” in contul 461


Sunt situatii in care administratorul unei societati ridica sume de bani din casierie
pentru care nu mai aduce documente justificative. Trebuie stabilit cum se procedeaza cu
soldul contului 461 „Debitori diversi” si daca exista o perioada de timp pentru inchiderea
soldului.

127
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

O societate isi poate credita administratorii?

Conform Legii societatilor comerciale nr. 31/1990, administratorii unei societati cu


raspundere limitata (SRL) NU pot ridica sume de bani cu titlu de imprumut din entitate,
incalcarea acestei prevederi constituind infractiune.
In cazul societatilor pe actiuni (SA), acordarea de împrumuturi administratorilor este
permisa doar în cazul operaţiunilor a căror valoare exigibilă cumulată este inferioară
echivalentului în lei al sumei de 5.000 de euro.

Este interzisă creditarea si in cazul operaţiunilor:


- în care sunt interesaţi soţul/soţia, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv
ai administratorului;
- care implica o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior
menţionate este administrator ori deţine, singură sau împreună cu una dintre
persoanele sus-menţionate, o cotă de cel puţin 20% din valoarea capitalului social.

ATENTIE! Conform art 272 din Legea 31/1990, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la


3 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societăţii, care se
împrumută, sub orice formă, direct sau printr-o persoană interpusă, de la societatea pe care o
administrează, de la o societate controlată de aceasta ori de la o societate care controlează
societatea pe care el o administrează, iar in cazul SA daca se depaseste suma de 5.000 euro.
Nu se considera infracţiune dacă o societate comercială ce are calitatea de fondator se
împrumuta de la una dintre societăţile controlate ori care o controlează pe aceasta, direct sau
indirect.

Dar daca administratorii sunt salariati?

Daca administratorul este salariat, atunci in soldul contului 461 „Debitori diversi”
putem considera ca se regasesc sume reprezentand avansuri de trezorerie (avansuri spre
decontare) acordate, nedecontate pana la data bilantului. In locul contului 461 „Debitori
diversi” poate fi utilizat si contul 428 „Alte datorii si creante in legatura cu personalul”.
Doar in cazul institutiilor publice exista un termen legal pentru decontarea
avansului, acesta fiind de 3 sau 4 zile lucratoare, conform Regulamentului operatiilor de
casa, aprobat prin Decretul 209/1976. In cazul entitatilor private nu exista un astfel de
termen, perioada de decontare fiind stabilita de fiecare societate, prin decizie interna, in
cadrul procedurilor de control intern/politicilor contabile ale societatii.

Dar in situatia in care administratorii sunt si asociati?

Atunci cand administratorul este si asociat, iar societatea a inregistrat profit repartizat
pentru dividende, puteti stinge debitul administratorului fata de societate din dividendele
distribuite si neridicate (prin compensare). In caz contrar, ar trebui sa faceti dovada ca ati
intreprins demersurile necesare pentru recuperarea debitului de la administrator.

128
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
In situatia in care nu reusiti sa recuperati suma, veti proceda la stingerea debitului la
sfarsitul perioadei de prescriptie prin trecerea lui pe cheltuieli care vor fi nedeductibile fiscal.
Chiar daca procedati asa nu este exclus ca, la un eventual control, organul fiscal sa procedeze
la reincadrarea tranzactiei si sa trateze sumele ridicate de administrator ca venituri de
natura salariala si sa le impoziteze corespunzator.

Declaraţia informativa 107 privind beneficiarii


sponsorizărilor/mecenatului/burselor private
In MOf nr 646 din 25 iulie 2018 a fost publicat OPANAF 1825/2018 pentru aprobarea
modelului și conținutului Formularului 107 „Declarație informativă privind beneficiarii
sponsorizărilor/mecenatului/burselor private” care trebuie utilizat atat de catre entitatile
platitoare de impozit pe profit, cat si de catre microintreprinderile care suporta cheltuieli cu
sponzorizarea.

1. Regimul sponsorizarilor in cazul microintreprinderilor

Pana la 1 aprilie 2018


Nu existau prevederi referitoare la acordarea unor facilitati fiscale la calculul
impozitului pe venit entitatilor care suportau cheltuieli cu sponsorizarea/acte de mecenat.
Astfel de actiuni erau permise, insa nu conduceau la o reducere a impozitului pe venit.

Intervalul 1 aprilie 2018 – 31 martie 2019


Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări pentru susținerea entităților
nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel
puțin un serviciu social licențiat, scad sumele aferente din impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.
ATENTIE! Sponsorizarile catre ONG-uri care nu furnizează servicii sociale și nu au
niciun serviciu social licențiat, nu duc la diminuarea impozitului datorat.

Conform Legii 292/2011 - Legea asistenţei sociale, publicata in MOf nr 905 din 20
decembrie 2011, serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activităţi realizate
pentru a răspunde nevoilor sociale, precum şi celor speciale, individuale, familiale sau de
grup, în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, prevenirii şi combaterii riscului de
excluziune socială, promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii.
Conform art 37 din Legea 292/2011, furnizorii de servicii sociale sunt persoane fizice
sau juridice, de drept public ori privat.

Furnizori publici de servicii sociale pot fi:


a) structurile specializate din cadrul/subordinea autorităţilor administraţiei publice
locale şi autorităţile executive din unităţile administrativ-teritoriale organizate la nivel de
comună, oraş, municipiu şi sectoare ale municipiului Bucureşti;
129
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

b) autorităţile administraţiei publice centrale ori alte instituţii aflate în subordinea sau
coordonarea acestora care au stabilite prin lege atribuţii privind acordarea de servicii sociale
pentru anumite categorii de beneficiari;
c) unităţile sanitare, unităţile de învăţământ şi alte instituţii publice care dezvoltă, la
nivel comunitar, servicii sociale integrate.

Furnizori privaţi de servicii sociale pot fi:


a) organizaţiile neguvernamentale, respectiv asociaţiile şi fundaţiile;
b) cultele recunoscute de lege;
c) persoanele fizice autorizate în condiţiile legii;
d) filialele şi sucursalele asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
e) operatorii economici, în condiţii speciale, prevăzute de lege.

Dupa 1 aprilie 2019


Conform Legii 30/2019 pentru aprobarea OUG 25/2018 privind modificarea și
completarea unor acte normative, publicata in MOf nr 44 din 17 ianuarie 2019,
microîntreprinderile care efectuează sponsorizări pentru susținerea entităților nonprofit și a
unităților de cult, care la data încheierii contractului sunt înscrise în Registrul
entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, scad sumele
aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii
reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru
trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.
Practic, se elimina conditionarea ca beneficiarul sponsorizarii sa fie furnizor de
servicii sociale care sa aiba si cel putin un serviciu social licentiat.

In MOf nr 223 din 22 martie 2019 a fost publicat OPANAF 819/2019 pentru
aprobarea Procedurii privind organizarea Registrului entităților/unităților de cult pentru
care se acordă deduceri fiscale, precum și a modelului și conținutului unor formulare. Acest
Registru se organizează de ANAF, este public, se afișează pe site-ul ANAF si cuprinde
următoarele informații:
- denumirea entității/unității de cult;
- codul de identificare fiscală;
- adresa domiciliului fiscal;
- data înscrierii în registru;
- data radierii din registru;
- informații privind înscrierile și radierile în/din registru.
Înscrierea în Registru se realizează pe baza Formularului 163, dacă sunt îndeplinite
cumulativ, la data depunerii cererii, următoarele condiții:
a) desfășoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declarației pe
propria răspundere;
b) și-a îndeplinit toate obligațiile fiscale declarative prevăzute de lege;
c) nu are obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, mai vechi de 90 de zile;
d) a depus situațiile financiare anuale;
130
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
e) nu a fost declarată inactivă fiscal.

Împreună cu cererea, entitatea depune și certificatele de atestare fiscala eliberate de


organele fiscale locale, în a căror evidență aceasta este înregistrată ca plătitor de impozite și
taxe locale.
Până la data de 10 a lunii următoare încheierii fiecărui trimestru calendaristic,
organul fiscal verifică, în evidențele proprii, dacă entitățile înscrise în registru mai
îndeplinesc condițiile prevazute in Codul fiscal.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat


se reportează în trimestrele următoare, pe o perioadă de 28 de trimestre consecutive
(echivalentul celor 7 ani fiscali, din randul platitorilor de impozit pe profit). Scăderea acestor
sume din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat, în următoarele 28 de
trimestre consecutive, se efectuează în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la
fiecare termen de plată a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări au obligația de a depune
Declarația informativă 107 aferentă anului în care au înregistrat cheltuielile respective,
precum și aferentă anului în care reporteaza aceste sume.

Declarația informativă 107 se depune până la următoarele termene:


a) până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor;
b) până la data depunerii Declaratiei 100 cu impozitul datorat pe veniturile
microîntreprinderilor, in cazul entitatilor care se dizolvă (cu sau fără lichidare,
conform art 56 din Codul fiscal);
c) până la data de 25 inclusiv a lunii următoare ultimului trimestru pentru care
datorează impozit pe veniturile microîntreprinderilor, in cazul in care entitatea trece
la impozit pe profit in cursul anului.

Corectie adusa prin Legea 30/2018


c) până la data de 25 inclusiv a lunii următoare primului trimestru pentru care
datorează impozit pe profit, fie ca a depasit plafonul de 1.000.000 euro, fie ca a optat
pentru trecerea la impozit pe profit, indeplinind conditiile cerute de lege.
Microîntreprinderile care isi exercită opțiunea de a trece la impozit pe profit sau
depășesc limita veniturilor de 1.000.000 euro în primul trimestru al unui an fiscal, NU au
obligația depunerii Declarației informative 107 privind beneficiarii sponsorizărilor.

Rubrica “Perioada“ se completează în situațiile în care raportarea se efectuează


pentru alte perioade decât anul calendaristic, cum ar fi:
- perioada cuprinsă între 1 ianuarie, respectiv 1 aprilie pentru anul 2018 și ultima zi a
trimestrului pentru care datorează impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în
cazul contribuabililor care trec in cursul anului la impozit pe profit (intră sub incidența
prevederilor art.48 alin.(3^1) și art.52 din Codul fiscal);
- perioada cuprinsă între data de 1 a primei luni din trimestrul în care contribuabilii
plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor devin plătitori de impozit pe
profit și sfârșitul anului de raportare;
131
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Modificarea Formularului 100


In MOf nr 424 din 18 mai 2018 a fost publicat OPANAF 1203/2018 privind
modificarea și completarea OPANAF 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului
formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin
autoimpunere sau reținere la sursă prin care s-au adus o serie de modificari Formularului
100.
Microintreprinderile care acorda sponsorizari pentru care beneficiaza de reducerea
impozitului pe venit inscriu la Rândul 1 „Suma datorată” impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor datorat înainte de scăderea sumelor reprezentând sponsorizări.
La Rândul 1.1. „Suma deductibilă” se înscrie suma reprezentând sponsorizări pentru
susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale
acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat, până la nivelul valorii reprezentând 20%
din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat. Acest rând se completează numai
de către microîntreprinderile care efectuează sponsorizări.
La Rândul 2 „Suma de plată” se înscrie suma de la rândul 1 sau diferenţa dintre suma
înscrisă la rândul 1 şi suma înscrisă la rândul 1.1., după caz.

2. Regimul sponsorizarilor in cazul platitorilor de impozit pe profit

Ce reprezinta sponsorizarea?

Conform Legii sponsorizarii nr 32/1994, cu toate modificările şi completările


ulterioare, sponsorizarea este actul juridic prin care 2 persoane convin cu privire la
transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare
pentru sustinerea unor activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre una dintre parti,
denumita beneficiarul sponsorizarii. Contractul de sponsorizare se incheie in forma scrisa, cu
specificarea obiectului, valorii si duratei sponsorizarii, precum si a drepturilor si obligatiilor
partilor. NU este obligatoriu incheierea acestuia in forma autentica.
Sponsor poate fi orice persoana fizica sau juridica din Romania sau din strainatate
care efectueaza o sponsorizare, in conditiile legii, sub condiţia ca banii sau bunurile acordate
să nu provină din surse bugetare.
Beneficiar al sponsorizarii poate (pot) fi:
a) orice persoana juridica fara scop lucrativ, care desfasoara sau urmeaza sa desfasoare
o activitate in domeniile: cultural, artistic, educativ, de invatamant, stiintific-cercetare
fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protectiei
drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenta si servicii sociale, de protectia
mediului, social si comunitar, de reprezentare a asociatiilor profesionale, precum si de
intretinere, restaurare, conservare si punere in valoare a monumentelor istorice;
b) institutiile si autoritatile publice, inclusiv organele de specialitate ale administratiei
publice, pentru activitatile prevazute la lit. a);
c) emisiuni sau programe ale organismelor de televiziune sau radiodifuziune, precum si
carti ori publicatii din domeniile definite la lit. a) de mai sus;

132
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
d) orice persoana fizica cu domiciliul in Romania, a carei activitate intr-unul dintre
domeniile prevazute la lit. a) este recunoscuta de catre o persoana juridica fara scop
lucrativ sau de catre o institutie publica, ce activeaza constant in domeniul pentru care
se solicita sponsorizarea.

Sponsorul sau beneficiarul au dreptul sa aduca la cunostinta publicului sponsorizarea


prin promovarea numelui, a marcii sau a imaginii sponsorului, insa intr-un mod care sa nu
lezeze, direct sau indirect, activitatea sponsorizata, bunele moravuri sau ordinea si linistea
publica.

Sponsorizare vs donatie

Atentie! Sponsorizarea NU trebuie confundata cu donatia. Donaţia este un contract


prin care o persoană, numită donator, transmite în mod gratuit şi, de regulă, irevocabil,
dreptul de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil către o altă persoană, numită
donatar, care îl acceptă.
Donaţia este un contract cu titlu gratuit pentru că una dintre părţi urmăreşte să
procure celeilalte părţi un beneficiu, fără a obţine în schimb vreun avantaj. De asemenea,
donaţia este şi irevocabilă în baza principiului reglementat de Art. 985 din noul Cod Civil. O
excepţie de la acest principiu este donaţia încheiată între soţi care poate fi revocată, însă
numai în timpul căsătoriei.
Potrivit art. 1011 din noul Cod Civil, donaţia se încheie prin înscris autentic, sub
sancţiunea nulităţii absolute. Prin urmare, pentru a fi valabil, atât actul de donaţie a unui bun
imobil (casă, apartament, teren etc.), cât şi a unui bun mobil (automobil, bani etc.) trebuie
încheiat la notarul public, în formă autentică.

Astfel, daca o persoana juridica efectueaza o donatie, cheltuiala aferenta este


nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

Ce reprezinta mecenatul?

Mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoana fizica sau juridica, numita
mecena, transfera, fara obligatie de contrapartida directa sau indirecta, dreptul sau de
proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare catre o persoana fizica, ca
activitate filantropica cu caracter umanitar, pentru desfasurarea unor activitati in
domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau stiintific.
Actul de mecenat se incheie in forma autentica, iar in continutul lui trebuie specificat
obiectul, durata si valoarea acestuia.

Spre deosebire de contractul de sponsorizare, care prevede drepturi şi obligaţii de


ambele părţi, actul de mecenat nu conţine nicio condiţie sau obligaţie pentru beneficiar.
Beneficiar al mecenatului poate fi orice persoana fizica cu domiciliul in Romania
care necesita un sprijin in domeniile prezentate mai sus, fara obligativitatea de a fi
recunoscuta de catre o persoana juridica fara scop lucrativ sau de catre o institutie publica.

133
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Prevederi comune sponsorizarii/mecenatului

In cazul sponsorizarii sau mecenatului, constand in bunuri materiale, acestea vor fi


evaluate, prin actul juridic incheiat, la valoarea lor reala din momentul predarii catre
beneficiar.
In cadrul activitatilor de sponsorizare sau de mecenat se interzice ca sponsorul,
mecena sau beneficiarul sa efectueze reclama sau publicitate comerciala, anterioara,
concomitenta sau ulterioara in favoarea acestora sau a altor persoane.

Facilitatile prevazute in prezenta lege nu se acorda in cazul:


 sponsorizarii reciproce intre persoane fizice sau juridice;
 sponsorizarii efectuate de catre rude ori afini pana la gradul al patrulea inclusiv;
 sponsorizarii unei persoane juridice fara scop lucrativ de catre o alta persoana
juridica care conduce sau controleaza direct persoana juridica sponsorizata.
Aceste restrictii de mai sus se aplica si persoanelor fizice sau juridice care efectueaza
acte de mecenat.

De retinut!
- in cazul actului de mecenat, se transfera bunuri sau bani unei persoane fizice, iar in
cazul sponsorizarii, se pot transfera bunuri sau bani unei persoane fizice sau juridice
fara scop lucrativ;
- sponsorizarea poate fi acordată pentru orice activitaţi legale cu scop nepatrimonial,
iar mecenatul s-a impus doar în legătură cu sprijinirea unor domenii precise
(cultural, artistic, medico-sanitar, ştiinţific - cercetare fundamentală şi aplicată);
- spre deosebire de contractul de sponsorizare care este un act încheiat prin voinţa
părţilor (“sub semnătura privată”, nefiind deci necesară autentificarea), actul de
mecenat trebuie încheiat în faţa notarului;
- cadrul legal fiscal prevede facilitati in cazul sponsorizarilor si actelor de mecenat, NU
si in cazul donatiei.

Tratamentul fiscal pentru sponsor

Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private sunt


nedeductibile. Incepand cu 1 ianuarie 2016, contribuabilii care efectuează sponsorizări
şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea şi ale legii
bibliotecilor, precum şi cei cei care acordă burse private scad din impozitul pe profit datorat
sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:
- 50/00 din cifra de afaceri (in loc de 30/00);
- 20% din impozitul pe profit datorat.

ATENTIE!:
Legea 30/2019 pentru aprobarea OUG 25/2018 privind modificarea și completarea
unor acte normative, publicata in MOf nr 44 din 17 ianuarie 2019 prevede ca, incepand cu 1
aprilie 2019, in cazul sponsorizărilor efectuate către entități persoane juridice fără scop
134
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
lucrativ, inclusiv unități de cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit
datorat, în limitele de mai sus, doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data
încheierii contractului, în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă
deduceri fiscale.

Calculul se face la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, cumulat de la


inceputul anului.
De regula, sponsorizarile se acorda spre finalul anului, moment in care societatile au o
imagine de ansamblu cu privire la nivelul cifrei de afaceri si al impozitului pe profit, criterii in
functie de care se poate stabili nivelul sumei acordate ca sponsorizare.

Contribuabilii, plătitori de impozit pe profit care efectuează sponsorizări şi/sau acte de


mecenat sau acordă burse private au obligaţia de a depune Declaraţia informativă 107 până
la termenul de depunere a Declarației anuale de impozit pe profit 101, respectiv:
a) până la data de 25 martie inclusiv a anului următor, respectiv până la data de 25
februarie inclusiv a anului următor în cazul contribuabililor prevăzuți la art.41 alin.(5)
lit.a) şi b) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare;
b) până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv de la închiderea anului fiscal
modificat, cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la art.41 alin.(5) lit.a) şi b) care depun
declaraţia până la data de 25 a celei de-a doua luni inclusiv de la închiderea anului
fiscal modificat, în cazul contribuabililor care intră sub incidenţa prevederilor art.16
alin.(5) din Legea nr.227/2015;
c) până la data depunerii situaţiilor financiare, în cazul persoanelor juridice care, în
cursul anului fiscal, se dizolvă cu lichidare;
d) până la închiderea perioadei impozabile, în cazul persoanelor juridice care, în cursul
anului fiscal, se dizolvă fără lichidare.

Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016


Cheltuielile de sponsorizare şi/sau Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat
mecenat şi cheltuielile privind bursele şi cheltuielile privind bursele private sunt
private NU sunt deductibile. nedeductibile.
Contribuabilii care efectuează Contribuabilii care efectuează sponsorizări
sponsorizări şi/sau acte de mecenat, şi/sau acte de mecenat, potrivit legii,
potrivit legii, precum şi cei cei care acordă precum şi cei care acordă burse private
burse private scad din impozitul pe profit scad sumele aferente din impozitul pe profit
datorat sumele aferente în limita minimă datorat la nivelul valorii minime dintre
precizată mai jos: următoarele:
- 30/00 din cifra de afaceri; - 50/00 din cifra de afaceri; (NOU)
- 20% din impozitul pe profit datorat. - 20% din impozitul pe profit datorat.
Calculul se face la fiecare termen de
plata a impozitului pe profit, cumulat de la Sumele care nu sunt scăzute din impozitul
inceputul anului. pe profit se reportează în următorii 7 ani
Incepand cu 1 ianuarie 2014, sumele consecutivi. Recuperarea acestor sume se
care rămân nededuse în anul fiscal întrucât va efectua în ordinea înregistrării acestora,
135
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
depăşesc limita minimă care se scade din în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de
impozitul pe profit pot fi reportate în plată a impozitului pe profit.
următorii 7 ani consecutivi.
Recuperarea acestor sume se efectueaza în
ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi
condiţii, la fiecare termen de plată a
impozitului pe profit.

Exemplu:
Entitatea Alfa, plătitoare de impozit pe profit, a înregistrat următoarele venituri
si cheltuieli la 31 decembrie:
 Venituri din vanzarea produselor finite = 100.000 lei;
 Venituri din prestari servicii = 40.000 lei;
 Venituri din dobanzi = 5.000 lei
 Cheltuieli cu materii prime = 40.000 lei;
 Cheltuieli cu salariile = 10.000 lei;
 Cheltuieli cu servicii primite de la terti = 15.000 lei;
 Cheltuieli cu sponsorizarea platite = 4.000 lei;
 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 12.000 lei.
Care este impozitul pe profit datorat la 31 decembrie?

Total cifra de afaceri = 100.000 lei + 40.000 lei = 140.000 lei


Total venituri = 140.000 lei + 5.000 lei = 145.000 lei
Total cheltuieli = 81.000 lei
Profit contabil brut = 145.000 lei – 81.000 lei + 12.000 lei = 76.000 lei

Cheltuielile cu sponsorizarea sunt nedeductibile fiscal.


Rezultat fiscal = 76.000 lei + 4.000 lei (sponsorizare) = 80.000 lei
Impozit pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea = 80.000 lei x
16% = 12.800 lei
30/00 din cifra de afaceri = 420 lei (140.000 lei x 30/00)
50/00 din cifra de afaceri = 700 lei (140.000 lei x 50/00)
20% din impozitul pe profit = 2.560 lei (12.800 lei x 20%)

Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016


Suma de scazut din impozitul pe profit Suma de scazut din impozitul pe profit
este 420 lei (Min(420 lei;2.560 lei)) este 700 lei (Min(700 lei;2.560 lei))

Impozit pe profit datorat = 12.800 lei – Impozit pe profit datorat = 12.800 lei –
420 lei = 12.380 lei 700 lei = 12.100 lei

Suma de 3.580 lei (4.000 lei – 420 lei), Suma de 3.300 lei (4.000 lei – 700 lei),
reprezentand cheltuieli cu sponsorizarea reprezentand cheltuieli cu sponsorizarea
care nu s-au scazut din impozitul pe care nu s-au scazut din impozitul pe

136
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
profit, se va recupera in urmatorii 7 ani profit, se va recupera in urmatorii 7 ani
consecutivi, la fiecare termen de plata a consecutivi, la fiecare termen de plata a
impozitului pe profit. impozitului pe profit.

Dpdv TVA
Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau mecenat NU sunt
considerate livrări de bunuri dacă valoarea totală în cursul unui an calendaristic se
încadrează în limita a 3‰ din cifra de afaceri constituită din operaţiuni taxabile, scutite cu
sau fără drept de deducere, precum şi din operaţiuni pentru care locul livrării/prestării este
considerat a fi în străinătate, potrivit prevederilor art. 275 şi 278 din Legea 227/2015
privind Codul fiscal.
Încadrarea în plafon se determină pe baza datelor raportate prin deconturile de TVA
depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste plafoane
sponsorizările şi acţiunile de mecenat, acordate în numerar, şi nici bunurile pentru care taxa
nu a fost dedusă.
Depăşirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plată, respectiv se colectează
taxa. Taxa colectată aferentă depăşirii se include în decontul întocmit pentru ultima
perioadă fiscală a anului respectiv.

Exemplu:
In data de 13 octombrie 2017, societatea Alfa, plătitoare de impozit pe profit si
inregistrata in scopuri de TVA, care are ca obiect de activitate producerea si
comercializarea preparatelor din carne a încheiat un contract de sponsorizare, în calitate
de sponsor.
Aceasta acorda mezeluri in valoare de 3.000 lei unei asociatii care promoveaza
interesele copiilor din casele de copii.
La calculul profitului impozabil pentru anul 2017, se cunosc următoarele informaţii
preluate din contabilitatea entitatii Alfa:

Elemente Suma
Venituri din vânzarea produselor finite 400.000 lei
Venituri dinGchirii 50.000 lei
Venituri din cedarea imobilizarilor 100.000 lei
TOTAL VENITURI 550.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime 220.000 lei
Cheltuieli cu materialele consumabile 30.000 lei
Cheltuieli cu personalul 70.000 lei
Cheltuieli cu servicii de la terti 50.000 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit 10.000 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea 3.000 lei
TOTAL CHELTUIELI 383.000 lei
Avansuri incasate de la clienti 100.000 lei

Societatea Alfa a obtinut venituri totale de 550.000 lei, cifra de afaceri „contabila”
137
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
fiind de 450.000 lei.
Cheltuielile cu sponsorizarea se inregistreaza astfel in contabilitate:

3.000 lei 6584 = 345 3.000 lei


Cheltuieli cu sumele sau Produse finite
bunurile acordate ca
sponsorizări

Impozitul pe profit pentru anul 2017 se determină astfel:


Algoritmul de calcul Suma
Venituri impozabile 550.000 lei
Cheltuieli deductibile 370.000 lei
- Cheltuieli cu materiile prime
- Cheltuieli cu materialele consumabile
- Cheltuieli cu personalul
- Cheltuieli cu servicii de la terti
Profit impozabil (550.000 lei – 370.000 lei) 180.000 lei
Impozit pe profit înainte de deducerea cheltuielii cu sponsorizarea
(180.000 lei x 16%) 28.800 lei
50/00 din cifra de afaceri (450.000 lei x 50/00); 2.250 lei
20% din impozitul pe profit (28.800 lei x 20%) 5.760 lei
Suma care se deduce din impozitul pe profit pentru 2.250 lei
sponsorizare
Impozitul pe profit datorat pentru anul 2017 (28.800 lei – 2.250 26.550 lei
lei)
Impozit pe profit declarat in trimestrele precedente 10.000 lei
Diferenta de impozit pe profit datorat 16.550 lei

Societatea Alfa va depune Declaratia 101 pana in data de 25 martie 2018, termen
pana la care ar trebui sa achite si diferenta de impozit pe profit de 16.550 lei.
Atentie! Societatea Alfa a inregistrat cheltuieli cu sponsorizarea de 3.000 lei. Suma
de 750 lei (3.000 lei – 2.250 lei) care nu s-a scăzut din impozitul pe profit se reportează în
următorii 7 ani consecutivi, iar recuperarea ei se va efectua la fiecare termen de plată a
impozitului pe profit (trimestrial).
Actiunea de sponsorizare a constat in acordarea de bunuri cu titlu gratuit. Din
punct de vedere al TVA, cifra de afaceri de care trebuie sa tinem cont este constituită din
operaţiuni taxabile, scutite cu sau fără drept de deducere.
Astfel, cifra de afaceri pentru calculul TVA este de 650.000 lei, avansurile incasate
intrand si ele in baza de impozitare a TVA, chiar daca in contabilitate se evidentia za in
contul 419 „Clienti creditori”, precum si veniturile din vanzarea de imobilizari.

138
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Din punct de vedere al TVA, situatia este urmatoarea:
Algoritmul de calcul Suma
Cifra de afaceri pentru TVA 650.000 lei
Plafon de 3‰ din cifra de afaceri 1.950 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea 3.000 lei
Depasire plafon (3.000 lei – 1.950 lei) 1.050 lei
TVA colectata (1.050 lei x 19%) 199,5 lei

Inregistrarea contabila efectuata la 31 decembrie 2017 este:

199,5 lei 635 = 4427 199,5 lei


Cheltuieli cu alte TVA colectata
impozite si taxe

Cheltuiala este nedeductibila fiscal, avand acelasi regim ca si cheltuiala cu


sponsorizarea in sine.
Suma de 199,5 lei se evidentiaza la randul de Regularizari din Decontul de TVA 300
aferent ultimei perioade fiscale din anul 2017.
Daca societatea ar fi acordat sponsorizare in bani, atunci nu ar fi trebuit sa
colecteze TVA.

Tratamentul fiscal pentru beneficiarul sponsorizarii

Pentru organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale,


donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare sunt scutite de la plata impozitului
pe profit.
Asa cum am prezentat, sponsorizarea este utila pentru ambele parti implicate,
semnarea unui contract in acest sens fiind obligatorie. Pentru sponsor sau mecena,
înţelegerea scrisă este utilă deoarece în baza ei isi poate reduce impozitul pe profit/venit
datorat.
Pentru beneficiar, contractul de sponsorizare sau actul de mecenat este o dovadă
scrisă care poate fi folosită pentru interesul propriu sau în faţa organului fiscal. Cu acest act
se face dovada că venitul sau bunul în cauză provine din sponsorizare sau mecenat şi astfel
nu este supus impozitării.

De retinut:
- pentru stabilirea deductibilitatii cheltuielilor cu sponsorizarea la calculul impozit pe
profit/venit, se utilizeaza o baza de calcul, iar din punct de vedere al TVA, cadrul legal
prevede o alta baza de calcul si doar daca sponsorizarea consta in acordarea de bunuri
la care entitatea si-a dedus TVA;
- pentru entitatile platitoare de impozit pe profit, cheltuielile cu sponsorizarea
neutilizate in anul in care au fost suportate, pot fi reportate in urmatorii 7 ani
consecutivi;

139
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Modificarea cotei de TVA


In MOf nr 28 din 10 ianuarie 2019 a fost publicata Legea 13/2019 pentru aprobarea
OUG 89/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor
acte normative prin care, incepand cu 13 ianuarie 2019, s-a introdus cota de TVA redusa
de 5% si pentru:
- transportul de persoane cu trenurile sau vehiculele istorice cu tracțiune cu aburi pe
linii înguste în scop turistic sau de agrement;
- transportul de persoane utilizând instalațiile de transport pe cablu (telecabină,
telegondolă, telescaun, teleschi), în scop turistic sau de agrement;
- transportul de persoane cu vehicule cu tracțiune animală, folosite în scop turistic sau
de agrement;
- transportul de persoane cu ambarcațiuni folosite în scop turistic sau de agrement.

Servicii de cazare, restaurant si catering


Conform OUG 89/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și
completarea unor acte normative, publicata in MOf nr 854 din 9 octombrie 2018, incepand cu
1 noiembrie 2018 cota de TVA este de 5% pentru:
- cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară,
inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping (in loc de 9%);
- serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele
decât berea care se încadrează la codul NC 22 03 00 10 (in loc de 9%);
- dreptul de utilizare a facilităţilor sportive ale căror activităţi sunt încadrate la
codurile CAEN 9311 şi 9313, în scopul practicării sportului şi educaţiei fizice, altele
decât cele scutite conform art. 292 alin. (1) lit. l) (in loc de 19%);
- serviciile constând în permiterea accesului la bâlciuri, parcuri de distracţii şi
parcuri recreative ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9321 şi
9329 (in loc de 19%).

Fapt generator vs exigibilitatea TVA

Conform art. 281 alin. (1) din Noul Cod fiscal, faptul generator intervine la data
livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu o serie de excepţii.
Conform art. 282 din Codul fiscal, exigibilitatea TVA intervine la data la care are loc
faptul generator. Prin excepție, art. 282, alin (2) prevede că exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de data
la care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parţială sau integrală a
contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării ori prestării
acestora;
c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii
realizate prin mașini automate de vânzare, de jocuri sau alte mașini similar.

140
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Conform art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, factura trebuie să conţină obligatoriu data
emiterii acesteia precum şi data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data
încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii.
Codul fiscal prevede la art 319, alin 16 ca o persoana impozabilă are obligaţia de a
emite o factură cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere
faptul generator al TVA, cu excepția cazului în care factura a fost deja emisă.
De asemenea, trebuie emisă o factură pentru suma avansurilor încasate în legătură cu
o livrare de bunuri/prestare de servicii cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare
celei în care s-au încasat avansurile, cu excepția cazului în care factura a fost deja emisă.
ATENTIE la momentul in care colectati TVA. Aceasta este mai mult o conditie de
forma, legata de momentul pana cand ar trebui emisa o factura. Exigibilitatea TVA insa, adica
momentul in care TVA trebuie colectata, nu apare in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare.

Exemplu:
Entitatea ALFA este inregistrata in scopuri de TVA si are ca perioada fiscala LUNA. Aceasta
vinde marfuri unui client pe baza de aviz de insotire in 12 februarie 2017 la pretul de 100 lei, TVA
19%. Societatea decide sa emita factura in 10 martie 2017 si sa colecteze TVA tot la aceasta data,
considerand ca daca se incadreaza pana pe 15 ale lunii urmatoare procedeaza corect.
Care este tratamentul TVA in acest caz?
Avand in vedere ca bunurile respective au fost vandute, inseamna ca a intervenit faptul
generator si implicit exigibilitatea TVA. Astfel, societatea ar fi trebuit sa colecteze TVA in luna
februarie 2017. De recomandat ar fi fost si factura sa fie emisa in februarie 2017 pentru a nu exista
probleme la reflectarea tranzactiei in contabilitatea firmei (in functie de softul de contabilitate
utilizat).
Daca doreste, entitatea poate emite factura in luna martie 2017, insa TVA trebuie colectata si
evidentiata in Decontul lunii februarie 2017.
Faptul ca s-a emis factura in 10 martie 2017 si TVA aferenta a fost colectata cu o luna
intarziere, inseamna ca la o eventuala inspectie fiscala societatii i s-ar imputa dobanzi si penalitati
pentru o luna de intarziere, daca nu exista TVA de recuperat din perioadele precedente.
Daca entitatea ar fi avut ca perioada fiscala TRIMESTRUL, atunci nu ar fi fost o
problema...Chiar daca emitea factura in februarie sau in martie tot in Decontul de TVA aferent
primului trimestru ar fi fost declarata TVA. Problema ar fi fost daca vanzarea avea loc in martie si
factura se emitea in 10 aprilie sa zicem. Atunci, TVA ar fi fost declarata in Decontul celui de -al doilea
trimestru si entitatea ar fi suportat dobanzi si penalitati pe o perioada de 3 luni.

Daca entitatea nu ar fi fost inregistrata in scopuri de TVA, atunci ar fi putut aplica prevederea
referitoare la emiterea facturii pana pe 15 ale lunii urmatoare fara probleme, din moment ce nu se
punea problema exigibilitatii TVA.
Aceste reguli sunt valabile si in cazul AVANSURILOR. Daca incasati un avans de la un
client, trebuie sa colectati TVA in luna respectiva si implicit ar fi recomandat sa si emiteti
factura in acea luna.

Conform art. 291 din Noul Cod fiscal, în majoritatea cazurilor, cota aplicabilă este cea
în vigoare la data la care intervine faptul generator. În cazul schimbării cotei de TVA,
pentru operaţiunile prevăzute la art. 282, alin. (2) (prezentate mai sus), veţi proceda la
regularizare pentru a aplica cota în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii.
În concluzie:
141
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- cota de TVA este cea în vigoare la data faptului generator (la data livrării
bunurilor/prestării serviciilor);
- cota de TVA este cea în vigoare la exigibilitate, în cazul în care factura a fost emisă
înainte de livrarea efectivă a bunurilor;
- cota de TVA este cea în vigoare la data emiterii unei facturi de avans, atunci când
factura de avans este emisă înainte de livrarea bunurilor, urmând ca la livrarea
efectivă să se procedeze la regularizarea taxei.

Exemplu (avans în septembrie, eveniment în noiembrie):


În data de 12 septembrie 2018, entitatea ALFA care presteaza servicii de restaurant
incheie un contract privind organizarea unui botez cu o persoana fizica, evenimentul avand loc pe
17 noiembrie 2018. Valoarea contractului este de 30.000 lei, exclusiv TVA, iar avansul perceput
de 30%.
Care este cota de TVA utilizată la emiterea facturii finale (9% sau 5%)?

In luna septembrie 2018, odata cu incasarea avansului de 9.000 lei, entitatea trebuie sa
colecteze TVA de 9% pentru aceasta suma, tinand cont ca la data exigibilitatii TVA, cota aplicabila
este cea de 9%.

9.810 lei 4111 = 419 9.000 lei


„Clienţi” „Clienti creditori”
4427 810 lei
„TVA colectată”

Faptul generator ia naştere la data organizarii evenimentului (17 noiembrie 2018), ceea ce
inseamna ca restaurantul trebuie sa storneze avansul utilizand cota de 9% si sa efectueze
regularizarea TVA, serviciile prestate fiind taxate cu 5%.

(9.810 lei) 4111 = 419 (9.000 lei)


„Clienţi” „Clienti creditori”
4427 (810 lei)
„TVA colectată”

31.500 lei 4111 = 704 30.000 lei


„Clienţi” „Venituri din prestari servicii”
4427 1.500 lei
„TVA colectată”

Prestari de servicii de restaurant vs livrari de alimente

Conform Codului fiscal, pentru livrările de alimente se aplică TVA de 9%, iar pentru
prestările de servicii de restaurant sau catering se aplică TVA de 5% incepand cu 1
noiembrie 2018 (cu excepţia băuturilor alcoolice). De asemenea, pentru berea care se
încadrează la codul NC 22 03 00 10 (la draft) se aplică TVA de 5%.
142
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
In MOf nr 1.037 din 6 decembrie 2018 a fost publicat OMFP 3.659/2018 pentru
aprobarea Instrucțiunilor de aplicare unitară a prevederilor art. 291 alin. (2) lit. e) și alin. (3)
lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin care se stabilesc principalele elemente
care stau la baza încadrării din punct de vedere al TVA a operațiunilor realizate de personele
impozabile ca reprezentând livrări de alimente (cota de 9%) sau prestări de servicii de
restaurant sau catering (cota de 5%).
Pentru încadrarea operațiunilor efectuate de o persoană impozabilă ca livrare de
alimente sau prestare de servicii de restaurant sau catering nu a re releva nț ă cod u l
CAE N
atribuit act i vit ă ț ii sa l e . De asemenea, complexitatea preparării mâncării nu are
nicio influență asupra încadrării operațiunii.
În situația persoanelor impozabile care oferă clienților atât servicii de restaurant, cât și
livrări de alimente „la pachet”, pentru calificarea operațiunii drept livrare de alimente sau
prestare de servicii de restaurant, este definitorie op ț iu nea cl ient u lui la mom
ent u l
efe ct u ă rii comenz ii .

Conform Normelor de aplicare a Codului fiscal, în sensul TVA, serviciile de restaurant


şi de catering reprezintă servicii care constau în furnizarea de produse alimentare şi/sau de
băutură, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoţită de servicii conexe
suficiente care să permită consumul imediat al acestora. Furnizarea de produse alimentare
şi/sau de băutură este numai unul dintre elementele unui întreg în care predomină serviciile.
Serviciile de restaurant constau în prestarea unor astfel de servicii în spaţiile prestatorului,
iar serviciile de catering constau în prestarea unor astfel de servicii în afara localurilor
prestatorului.
Furnizarea de produse alimentare şi/sau de băuturi, preparate sau nu, fie cu transport,
fie fără, dar fără vreun alt serviciu conex, NU se consideră a fi servicii de restaurant sau
catering. Pentru încadrarea din punct de vedere al TVA a unei operațiuni ca livrare de bunuri
sau prestare de servicii de restaurant sau catering trebuie efectuată o examinare calitativă a
întregii operațiuni, din care să reiasă dacă elementele de prestare de servicii care precedă și
însoțesc livrarea alimentelor sunt sau nu preponderente.
Daca o persoană impozabilă se limitează la livrarea unor feluri de mâncare
standardizate la o locație precizată de client, fără niciun alt element suplimentar de prestare
de servicii, sau atunci când livrarea felurilor de mâncare reprezintă elementul predominant
al unei operațiuni, operațiunea reprezintă o livrare de alimente si se aplica TVA de 9%.
Elementele de prestare de servicii care însoțesc în mod normal o livrare de alimente și
sunt accesorii acesteia, nefiind de natură a conduce la încadrarea operațiunilor ca prestări
de servicii din punct de vedere al TVA, includ:
- prezentarea alimentelor la raft;
- prepararea alimentelor;
- transportul alimentelor la destinația indicată de client;
- răcirea sau încălzirea alimentelor;
- ambalarea alimentelor;
- punerea la dispoziția clientului de tacâmuri de unică folosință;
- furnizarea de șervețele de hârtie, de muștar, ketchup, maioneză sau altele similare ;
143
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- furnizarea de cutii de gunoi;
- prezentarea generală a ofertei/meniului.

144
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Elementele de prestare de servicii care pot conduce la încadrarea operațiunii drept


prestare de servicii de restaurant sau catering în sensul TVA trebuie să fie diferite de cele
de mai sus. Astfel de elemente includ, fără a se limita la acestea:
- furnizarea unui cadru adecvat care permite consumul alimentelor;
- servirea alimentelor;
- furnizarea/punerea la dispoziție de personal de servire, de bucătari sau de personal
pentru curățenie;
- punerea la dispoziție a veselei sau a tacâmurilor;
- punerea la dispoziție a unui mobilier adecvat consumului alimentelor, cum sunt
mesele și scaunele;
- curățarea sau debarasarea meselor;
- consultanță individuală privind alegerea alimentelor;
- consilierea clienților cu privire la compoziția și cantitatea mâncării pentru anumite
evenimente.
Punerea la dispoziție a unor elemente de mobilier într-o zonă a cărei destinație
principală nu este facilitarea consumului de alimente NU constituie un element de natură a
conduce la încadrarea operațiunii drept prestare de servicii de restaurant.

Punerea la dispoziția clienților a unor elemente de mobilier rudimentar, cum ar fi o


tejghea sau mesele de bar, care nu permit clienților să ia loc, nu constituie decât prestații
minore, accesorii livrării de alimente, care nu sunt de natură să conducă la calificarea
operațiunii drept prestare de servicii de restaurant.

În scopul încadrării unei operațiuni drept prestare de servicii de catering, mai multe
combinații de operațiuni pot fi luate în considerare în funcție de dorințele clienților, de la
simpla pregătire și livrare a felurilor de mâncare până la prestația completă, care cuprinde, în
plus:
- punerea la dispoziție a veselei, a mobilierului (cum ar fi mese și scaune(;
- prezentarea felurilor de mâncare;
- decorațiunile;
- punerea la dispoziție a personalului care se ocupă cu servirea și cu consilierea pentru
alcătuirea meniului și, dacă este necesar, pentru alegerea băuturilor.

Modificarea perioadei fiscale – plafonul de 100.000 euro


În anul în care vă înregistraţi „normal” în scopuri de TVA, trebuie să declaraţi cifra de
afaceri pe care preconizaţi să o obţineţi în perioada rămasă până la sfârşitul anului
calendaristic respectiv.
Conform art 322, alin (3) si (4) din Codul fiscal, dacă cifra de afaceri estimata
recalculată depăşeşte plafonul de 100.000 euro, în anul respectiv perioada fiscală va fi luna
calendaristică. Atunci când cifra de afaceri pe care o estimaţi NU depăşeşte plafonul de
100.000 euro, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârşitul anului
calendaristic, în anul respectiv veţi depune Deconturi de TVA trimestrial, cu excepţia situaţiei
145
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
în care aţi efectuat în cursul anului calendaristic respectiv una sau mai multe achiziţii
intracomunitare de bunuri înainte de înregistrarea „normală” în scopuri de TVA.

Exemplu:
Entitatea Alfa este înfiinţată în anul 2012 şi nu este înregistrată în scopuri de TVA.
În data de 5 iulie 2018, aceasta depune Declaraţia de menţiuni 010 prin care solicită
înregistrarea în scopuri de TVA prin opţiune, cifra de afaceri estimată a fi obţinută pana la
finalul anului fiind de 300.000 lei.
Care va fi perioada fiscala a societatii in anul 2018?
Deşi plafonul pentru ca perioada fiscală să fie luna este de 100.000 euro, trebuie să
ţinem cont de faptul că entitatea solicită înregistrarea în scopuri de TVA în luna iulie 2018
(jumătatea anului). Astfel, cifra de afaceri recalculată corespunzător numărului de luni
rămase până la sfârşitul anului este de 600.000 lei (mai mare decat plafonul de 100.000
euro), iar perioada fiscală în anul 2018 ar trebui să fie LUNA.

Asadar, ATENTIE la cifra de afaceri estimata si la perioada fiscala pentru care optati.
Inclusiv entitatile care doresc sa se inregistreze in scopuri de TVA inca de la infiintare prin
Formularul 098 trebuie sa tina cont de aceste prevederi.
Conform Intructiunilor de completare ale Formularului 098, persoana impozabilă care
se înregistrează în cursul anului declară cu ocazia înregistrării cifra de afaceri pe care
estimeaza să o realizeze în perioada rămasă până la sfârşitul anului calendaristic. Dacă cifra
de afaceri estimată nu depăşeşte plafonul de 100.000 euro, recalculat corespunzător
numărului de luni rămase până la sfârşitul anului calendaristic, persoana impozabilă va
depune deconturi trimestriale în anul înregistrării. În caz contrar, va depune deconturi
lunare.

Conform art 322, alin (5) din Codul fiscal, dacă cifra de afaceri efectiv obţinută în anul
înregistrării, recalculată în baza activităţii corespunzătoare unui an calendaristic întreg,
depăşeşte plafonul de 100.000 euro, în anul următor perioada fiscală va fi LUNA. Dacă
această cifră de afaceri efectivă nu depăşeşte plafonul de 100.000 euro, veţi utiliza
TRIMESTRUL ca perioadă fiscală, cu excepţia situaţiei în care aţi efectuat în cursul anului
calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri.

Exemplu:
Entitatea Alfa s-a inregistrat in scopuri de TVA incepand cu 17 august 2018 si are
ca perioada fiscala trimestrul.
La 31 decembrie 2018, „cifra de afaceri” obtinuta este de 350.000 lei, iar entitatea
nu a efectuat nicio achizitie intracomunitara de bunuri.
Care va fi perioada fiscala a societatii in anul 2019?

Deşi plafonul de 100.000 euro nu a fost depasit in mod direct, trebuie sa tineti cont
ca acesta se recalculeaza, deoarece entitatea nu este inregistrata in scopuri de TVA de la
inceputul anului. Luna august se ia in calcul atunci cand se stabileste numarul lunilor in
care entitatea este inregistrata in scopuri de TVA.

146
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
350.000
Cifra de afaceri recalculata = 12 = 840.000 lei
5
Cifra de afaceri recalculata depaseste cu mult plafonul de 100.000 euro, astfel incat
incepand cu 1 ianuarie 2019 entitatea isi va modifica perioada fiscala in LUNA.

Asadar, ATENTIE in practica la cifra de afaceri estimata la inregistrarea in scopuri de


TVA si la cifra de afaceri efectiv realizata in primul an in care firma obtine codul de TVA.
In exemplul de mai sus, daca nu recalculati cifra de afaceri si ati fi lasat perioada fiscala
trimestrul, la o eventuala inspectie fiscala pe TVA, entitatea ar fi putut suporta dobanzi si
penalitati de intarziere. Daca societatea ar fi avut in mod regulat TVA de plata, aceasta l -ar fi
declarat si platit in mod eronat la 25 aprilie, 25 iulie, 25 octombrie etc., in loc sa depuna
Decont de TVA pe fiecare luna si sa achite sumele rezultate.

Introducerea contului unic si pentru persoanele fizice

In data de 27 noiembrie 2018, in MOF nr 1005 a fost publicat OPANAF 2937/2018


prin care s-a introdus un cont unic si pentru persoanele fizice, asa cum exista pentru
persoanele juridice.
Prin acest ordin se prevede că obligaţiile fiscale datorate de contribuabili persoane
fizice pentru veniturile estimate/realizate după data de 01.01.2018, declarate de către
aceştia prin Declaraţia unică, se plătesc în contul unic de disponibil 55.04 “Sume
reprezentând impozit pe venit şi contribuţii sociale datorate de persoanele fizice, în curs de
distribuire”, iar apoi se distribuie de către organul fiscal, proporţional cu sumele datorate,
în următoarea ordine:
a) obligaţii fiscale principale;
b) obligaţiile fiscale accesorii aferente obligaţiilor principale.

In MOf nr 1.006 din 28 noiembrie 2018 a fost publicat OPANAF 2936/2018 pentru
aprobarea Nomenclatorului obligaţiilor fiscale care se plătesc în contul unic de catre
contribuabilii persoane fizice. Astfel, este vorba despre:
- impozitul pe venit aferent Declaraţiei unice;
- contribuţia de asigurări sociale aferenta Declaraţiei unice;
- contribuţia de asigurări sociale de sănătate aferenta Declaraţiei unice.
De asemenea, acest ordin reglementează şi faptul că obligaţiile fiscale datorate de
persoanele fizice pentru veniturile realizate până la 31.12.2017, se plătesc distinct, în
conturile bugetare existente aferente fiecărei surse de venit.

In situaţia în care persoanele fizice au estimat pentru anul curent un venit net anual
cumulat din activitati independente, din contracte de activitate sportivă si din drepturi de
proprietate intelectuala, cel puţin egal cu 22.800 lei (12 salarii minime brute pe ţară), iar
venitul net anual cumulat realizat este sub nivelul de 22.800 lei, nu datorează CAS, cu
excepţia celor care au optat pentru plata contribuţiei. În acest caz, contribuţia plătită NU se
restituie, aceasta fiind valorificată la stabilirea elementelor necesare determinării pensiei.

147
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Bonificatii introduse prin OUG 89/2018
Termen de plata Termen de plata
Decizie de impunere anuala
standard cu bonificatie de 10%
Impozit anual pe venituri 2017 30 iunie 2019 15 decembrie 2018
Regularizare CAS 2016-2017 30 iunie 2019 15 decembrie 2018
Regularizare CASS 2014-2017 30 iunie 2019 31 martie 2019

Conform OPANAF 2323/2018 pentru aprobarea termenului de emitere şi


transmitere a deciziilor de impunere privind stabilirea CAS datorate de persoanele fizice
pentru anii 2016 şi 2017, publicat in MOf nr. 854 din 09 octombrie 2018, până la 30
octombrie 2018, organul fiscal stabileşte obligaţiile anuale de plată a CAS datorate de
persoanele fizice pentru anii fiscali 2016 şi 2017, emite şi transmite deciziile de impunere
anuală pentru aceste obligaţii.

Pentru declaraţiile de venit depuse după data intrării în vigoare a prezentului ordin,
termenul de emitere și transmitere a deciziilor de impunere anuală pentru stabilirea CAS
datorate de persoanele fizice pentru anii fiscali 2016 și 2017, precum și a impozitului anual
pe veniturile realizate de persoanele fizice în anul 2017, este de 3 zile lucrătoare de la data
depunerii declaraţiilor.
Pentru declaraţiile de venit depuse după 30 octombrie 2018, până la data intrării în
vigoare a prezentului ordin, termenul de emitere și transmitere a deciziilor de impunere
anuală pentru stabilirea CAS datorate de persoanele fizice pentru anii fiscali 2016 și 2017,
precum și a impozitului anual pe veniturile realizate de persoanele fizice în anul 2017, este
de 3 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Regimul Microintreprinderilor - 2018

In MOf nr 885 din 10 noiembrie 2017 a fost publicata OUG 79/2017 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care a adus modificari
semnificative Codului fiscal, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2018.
In MOf nr 291 din 30 martie 2018 a fost publicata OUG 25/2018 privind modificarea
și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-
bugetare, prin care au fost aduse modificari si regimului microintreprinderilor.
In continuare va prezentam aspecte referitoare la regimul microintreprinderilor
aplicabil in anul 2018.

1. Definitia microintreprinderilor

Pana la 31 decembrie 2017 Dupa 1 ianuarie 2018


Art 47: O microîntreprindere este o persoană Art 47: O microîntreprindere este o persoană
juridică română care îndeplinește cumulativ juridică română care îndeplinește cumulativ
următoarele condiții, la data de 31 decembrie a următoarele condiții, la data de 31 decembrie a
148
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
anului fiscal precedent: anului fiscal precedent:
b) realizează venituri, altele decât cele obţinute
din:
a) ABROGAT;
- activităţi în domeniul bancar;
- activităţi în domeniile asigurărilor şi
reasigurărilor, al pieţei de capital, cu
excepţia persoanelor juridice care
desfăşoară activităţi de intermediere în
aceste domenii;
- activităţi în domeniile jocurilor de noroc;
- activităţi de explorare, dezvoltare,
exploatare a zăcămintelor petroliere și
gazelor naturale (începând cu 1 ianuarie
2016);
b) realizează venituri, altele decât cele din b) ABROGAT;
consultanță și management, în proporție
de peste 80% din veniturile totale (începând
cu 1 ianuarie 2014);
c) a realizat venituri care nu au depăşit c) a realizat venituri care nu au depăşit
echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro echivalentul în lei al sumei de 1.000.000
(începând cu 1 februarie 2017, conform OUG euro (4.663.900 lei, pentru 2019);
3/2017);
d) capitalul social al acesteia este deţinut de d) capitalul social al acesteia este deţinut de
persoane, altele decât statul şi autorităţile persoane, altele decât statul şi autorităţile
locale; locale;
e) nu se află în dizolvare cu lichidare, e) nu se află în dizolvare cu lichidare,
înregistrată în registrul comerţului sau la înregistrată în registrul comerţului sau la
instanţele judecătoreşti (condiţie introdusă instanţele judecătoreşti (condiţie introdusă
prin Legea 168/2013). prin Legea 168/2013).

Mentionam ca aceste prevederi se aplică și entitatilor care intră sub incidența Legii
170/2016 privind impozitul specific. Mai mult decat atat, toate prevederile Titlului III
„Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din Codul fiscal prevalează față de
prevederile Legii 170/2016.
Astfel, daca o entitate platitoare de impozit pe profit care desfasoara activitati de
natura celor prevazute in Legea 170/2016 a obtinut in anul 2017 venituri mai mici de
1.000.000 euro, atunci de la 1 ianuarie 2018 NU mai aplica Legea 170/2016 si trece la
regimul de microintreprindere.

Asadar, incepand cu 1 ianuarie 2018 au disparut restrictiile cu privire la activitatile


desfasurate, precum si limita maxima de 20% aferenta veniturilor obtinute din consultanta si
management.
Oricum, in practică, apareau probleme în calificarea veniturilor ca venituri din servicii
de consultanţă şi/sau de management din moment ce nicaieri aceste tipuri de servicii nu sunt
definite. In mod normal trebuie să tinem cont de clasificarea activităţilor din economia
naţională, respectiv care sunt codurile CAEN pentru activităţile de management şi care sunt
codurile CAEN aplicabile pentru serviciile de consultanţă. În legislaţia care reglementează
149
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
clasificarea acestor activităţi, fiecare cod CAEN conţine detalii despre activităţile care sunt
incluse.
In cazul unei inspectii fiscale, ar fi trebuit sa gasim tot felul de argumente ca să
demonstram organului fiscal că un serviciu prestat este de consultanţă/management sau nu.
De asemenea, ar fi trebuit sa ţinem cont şi de prevederile contractuale şi anexele la facturi
(situaţii de lucrări, devize de lucrări, rapoarte de activitate, minute etc.), din care sa se poata
deduce natura serviciilor prestate beneficiarilor.
Consultanta nu este doar cea de natura financiara sau fiscala. Se poate acorda in orice
domeniu: inginerie, veterinar, agricol etc.
Retineti! Pentru a se stabili daca o societate obtine venituri din consultanta/
management, organul fiscal nu analizeaza doar CAEN-ul societatii, ci face o analiza a
contractelor încheiate şi a altor documente care justifică natura veniturilor.
Pentru a evita orice fel de intepretari ale organului fiscal, consideram ca eliminarea
acelor restrictii care tin de obiectul de activitate al unei entitati reprezinta un aspect pozitiv
de care trebuie sa tinem cont. Conform OUG 79/2017, doar urmatoarele entitati nu pot fi
microintreprinderi:
a) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
b) Fondul de compensare a investitorilor;
c) Fondul de garantare a pensiilor private;
d) Fondul de garantare a asiguraţilor;
e) entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică."

2. Capitalul social de 45.000 lei

Pana la 1 ianuarie 2017


Conform prevederilor din Codul fiscal aplicabile pana la 31 decembrie 2016,
persoanele juridice române nou-înfiinţate care, la data înregistrării în registrul comerţului,
aveau un capital social reprezentând cel puţin echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro
puteau opta să fie plătitoare de impozit pe profit. Cursul de schimb utilizat pentru
determinarea echivalentului în lei pentru suma de 25.000 euro era cursul de schimb
comunicat de BNR valabil la data înregistrării persoanei juridice.
Opțiunea era definitivă, condiția fiind menținerea valorii capitalului social de la data
înregistrării, pentru întreaga perioadă de existență a persoanei juridice respective. În cazul în
care această condiţie nu era respectată, persoanele juridice deveneau microîntreprinderi,
începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social era redus sub valoarea
reprezentând echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro de la data înregistrării, daca
respecta criteriile din definitia microintreprinderii.

Intre 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017


OUG 84/2016 a modificat aceasta prevedere, in sensul diminuarii plafonului pana la
nivelul sumei de 45.000 lei.
Pentru entitatile care au aplicat aceasta prevedere în forma în vigoare până la 31
decembrie 2016, condiţia referitoare la menţinerea capitalului social la cel puţin echivalentul
în lei al sumei de 25.000 euro se considera îndeplinită şi în situaţia în care capitalul social
scadea până la nivelul sumei de 45.000 lei.
150
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Microîntreprinderile care aveau un capital social de cel puţin 45.000 lei puteau opta
să fie plătitoare de impozit pe profit începând cu 1 ianuarie 2017 sau cu trimestrul în care
această condiţie era îndeplinită. Opţiunea era definitivă, cu condiţia menţinerii valorii
capitalului social pentru întreaga perioadă de existenţă a persoanei juridice respective.

Capitalul social poate fi majorat fie prin aporturi noi in numerar, fie in natura, fie din
alte elemente de capital propriu sau din datorii ale entitatii fata de asociati:
- majorarea capitalului social din rezultatul reportat:

X lei 1171 = 1012 X lei


Rezultat reportat Capital subscris varsat

- majorarea capitalului social din rezerve:

X lei 1068 = 1012 X lei


Alte rezerve Capital subscris varsat

- majorarea capitalului social prin aporturi noi in bani:

X lei 456 = 1011 X lei


Decontari cu actionarii Capital subscris nevarsat

X lei 5121 = 456 X lei


Conturi la banci in lei Decontari cu actionarii

X lei 1011 = 1012 X lei


Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat

- majorarea capitalului social din dividendele neridicate:

X lei 457 = 1012 X lei


Dividende de plata Capital subscris varsat

- majorarea capitalului social din creditarile efectuate de catre asociati:

X lei 4551 = 1012 X lei


Asociati – conturi curente Capital subscris varsat

În cazul în care această condiţie NU era respectată, persoana juridică devenea


microintreprindere începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social era redus
sub valoarea de 45.000 lei, dacă erau îndeplinite condiţiile din definitia microintreprinderii.
Trecerea de la microîntreprindere la impozit pe profit ca urmare a opţiunii se
comunica organului fiscal prin depunerea Declaratiei de mentiuni 010. Calculul şi plata
impozitului pe profit de către microîntreprinderile care optau să treaca la impozit pe profit

151
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
se efectua luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu trimestrul
respectiv.
Atentie! Chiar daca la 31 decembrie 2016 o microintreprindere avea un capital social
mai mic decat plafonul de 45.000 lei, insa dorea sa treaca la impozit pe profit, aceasta isi
putea majora capitalul social, iar din trimestrul respectiv isi schimba regimul de impozitare.
Sunt entitati care efectueaza o serie de investitii si pe care le avantaja sa isi deduca
cheltuielile suportate. Chiar daca veniturile obtinute erau mai mici decat echivalentul a
500.000 euro, prin majorarea capitalului social entitatea putea opta sa treaca la impozit pe
profit.

HG 284/2017 - Norme de aplicare:


Pentru microîntreprinderile care au optat să treaca la impozit pe profit
avand capitalul social de cel putin 45.000 lei, până la data de 31 ianuarie 2017
inclusiv, opţiunea exprimată rămâne definitivă. Acestea nu trebuie sa treaca
incepand cu 1 februarie 2017 la impozit pe venit dacă menţin, pentru anul 2017,
valoarea impusă de lege pentru capitalul social.
Entitatile plătitoare de impozit pe profit la 31 ianuarie 2017 care devin
microîntreprinderi începând cu 1 februarie 2017, și care optează, în perioada 1
februarie – 31 martie 2017 inclusiv, să treaca la impozit pe profit avand capitalul
social de cel putin 45.000 lei, calculează, declară și plătesc impozitul pe profit
aferent trimestrului I 2017 luând în considerare veniturile si cheltuielile realizate
începând cu 1 februarie 2017.

Intre 1 ianuarie 2018 – 31 martie 2018


OUG 79/2017 a abrogat toate aceste prevederi referitoare la nivelul capitalului
social. Astfel, chiar daca o entitate a optat in anul 2017 sa fie platitoare de impozit pe profit
avand un capital social mai mare de 45.000 lei, incepand cu 1 ianuarie 2018 aceasta a trebuit
sa treaca obligatoriu la regim de microintreprindere, daca la sfarsitul anului 2017 a obtinut
venituri mai mici de 1.000.000 euro.
In acest sens, pana la 31 martie 2018, entitatile platitoare de impozit pe profit au fo st
nevoite sa depuna Declaratia 010 la organul fiscal sau Declaratia 700 pe cale electronica prin
care au bifat trecerea la impozit pe venit incepand cu 1 ianuarie 2018, daca indeplineau
criteriile din definitia microintreprinderii la 31 decembrie 2017.

Dupa 1 aprilie 2018 - NOU


Microîntreprinderile care au subscris un capital social de cel puțin 45.000 lei și au cel
puțin 2 salariați pot opta, o singură dată, să treaca la impozit pe profit începând cu
trimestrul în care aceste condiții sunt îndeplinite cumulativ, opțiunea fiind definitivă.
În cazul în care aceste condiții nu sunt respectate, entitatea redevine
microintreprindere începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social este redus
sub nivelul de 45.000 lei și/sau numărul salariaților scade sub 2, dacă sunt îndeplinite
criteriile din definitia microintreprinderii. Ulterior, entitatea NU mai poate opta sa treaca la
impozit pe profit, chiar daca va indeplini din nou cele 2 conditii cumulativ.

152
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Daca în perioada în care entitatea este platitoare de impozit pe profit numărul de
salariați scade sub 2, condiția trebuie reîndeplinită în 60 de zile, termen care se prelungește
și în anul fiscal următor.
Trecerea de la microîntreprindere la platitor de impozit pe profit, ca urmare a opțiunii,
se comunică organului fiscal prin depunerea Declaratiei 010 sau a Declaratiei 700. Calculul
și plata impozitului pe profit se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile
realizate începând cu trimestrul respectiv.

Entitatile au posibilitatea de a efectua o serie de estimari cu privire la marja lor de


profit si pot trece la un regim de impozitare a profitului cu 16% daca le este mai convenabil.
Astfel:
- daca marja de profit este mai mare de 6,25% si entitatea are cel putin 1 salariat,
atunci ar fi mai rentabil regimul de microintreprindere;
- daca marja de profit este mai mica de 6,25% si entitatea are cel putin 1 salariat, atunci
ar fi mai rentabil sa fie platitoare de impozit pe profit;
- daca marja de profit este mai mare de 18,75% si entitatea NU are salariati, atunci ar
fi mai rentabil regimul de microintreprindere;
- daca marja de profit este mai mica de 18,75% si entitatea NU are salariati, atunci ar fi
mai rentabil sa fie platitoare de impozit pe profit.

3. Cota de impozitare

Pana la 31 decembrie 2015


Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor era de 3%, fara alte conditii sau
criterii de indeplinit.

Intre 1 ianuarie 2016 – 31 ianuarie 2017


Conform OUG 50/2015 privind modificarea Legii 227/2015, publicata in MOf nr 817
din 3 noiembrie 2015, in anul 2016, cotele de impozitare au fost:
- 1% pentru microîntreprinderile care aveau peste 2 salariați, inclusiv;
- 2% pentru microîntreprinderile care aveau un salariat;
- 3 % pentru microîntreprinderile care nu aveau salariați.

Incepand cu 1 februarie 2017 (OUG 3/2017)


Conform OUG 3/2017 pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind
Codul fiscal, publicata in MOf nr 16 din 6 ianuarie 2017, cotele de impozitare pe veniturile
microîntreprinderilor sunt:
- 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați;
- 3 % pentru microîntreprinderile care nu au salariați.

Salariatul este acea persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă


întreagă. Se accepta si situatiile in care microîntreprinderile:
a) au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă
fracțiunile de normă, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;

153
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
b) au încheiate contracte de administrare sau mandat, în cazul în care remunerația
acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în
plată.

Exemplu:
Entitatea ALFA este microintreprindere si in decembrie 2017 nu are salariati. In
luna februarie 2018, entitatea angajeaza o persoana cu contract de munca cu norma
intreaga.
Ce cota de impozitare va utiliza?
Chiar daca la 31 decembrie 2017 societatea nu avea angajati, avand in vedere ca in
februarie 2018 aceasta are un salariat, inseamna ca va utiliza cota de 1% incepand cu
primul trimestru al anului.
Daca presupunem ca in luna august 2018 salariatul isi da demisia, iar societatea nu
mai angajeaza alta persoana, atunci va trece la cota de impozitare de 3% incepand cu
acel trimestru, adica de la 1 iulie 2018.

HG 284/2017 - Norme de aplicare:


In cazul în care, în cursul unui trimestru, numărul de salariaţi se modifică,
cotele de impozitare se aplică în mod corespunzător, având în vedere numărul de
salariaţi existent la sfârsitul ultimei luni a trimestrului respectiv.
Pentru microîntreprinderile care au un salariat si care aplică cota de
impozitare de 1%, al cărui raport de muncă încetează, condiţia referitoare la
numărul de salariaţi se consideră îndeplinită dacă în acelasi trimestru este angajat
un nou salariat. Noul salariat trebuie angajat cu contract individual de muncă pe
durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puţin 12
luni.
Pentru microîntreprinderile care nu au salariați, în situaţia în care se
angajează un salariat, în scopul modificării cotelor de impozitare, noul salariat
trebuie angajat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe
durată determinată pe o perioadă de cel puţin 12 luni.

HG 354/2018 – Modificare Norme aplicare Cod fiscal din 25 mai 2018


Pentru stabilirea numărului de salariați se iau în considerare și contractele individuale
de muncă/convențiile individuale de muncă, încheiate potrivit legilor speciale, precum și
contractele suspendate, potrivit legii.

4. Baza impozabila in cazul microintreprinderilor

Incepand cu 1 ianuarie 2018, conform OUG 79/2017 pentru modificarea si


completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, plafonul veniturilor in care o entitate ar
trebui sa se incadreze pentru a fi microintreprindere a crescut de la 500.000 euro la
1.000.000 euro.

154
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Pentru stabilirea plafonului trebuie să luaţi în calcul aceleaşi venituri care constituie
baza impozabilă (art 53 din Codul fiscal). NU trebuie să confundăm acest plafon cu cifra de
afaceri a unei societăţi.
Baza impozabilă in cazul microîntreprinderilor o constituie veniturile din toate
sursele, din care se scad:

a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711);


b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie (contul 712);
c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale (conturile 721, 722 si
725);
d) veniturile din subvenţii de exploatare si de investitii (conturile 741 si 7584);
e) veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare (grupa
78), care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil (incepand cu
1 ianuarie 2016) sau au fost constituite în perioada în care entitatea era supusă
impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
f) veniturile din ajustări pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare
constituite de persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul
bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, care au fost
cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în
perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor (Legea 30/2019);
g) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de
întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
h) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru
pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.
i) veniturile din diferenţe de curs valutar (contul 765);
j) veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi datoriilor
în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial
(contul 768.analitic);
k) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (contul 709).
l) veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, titulari
iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau
moştenitorii legali ai acestora;
m) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;
n) veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de
evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.

La baza impozabila se a d a u g ă următoarele:


a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (contul 609) – incepand cu
1 ianuarie 2014;
b) în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul
contribuabililor care îşi încetează existenţa, diferenţa favorabilă dintre veniturile din
diferenţe de curs valutar/veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării
creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost
înregistrate iniţial şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare
152
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului (765 + 768.analitic – 665 –
668.analitic) – incepand cu 1 ianuarie 2014;
c) rezervele (cu excepția celor reprezentând facilități fiscale), reduse sau anulate,
reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe care au fost
deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în
care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, indiferent
dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei rezervei, distribuirii
acesteia către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului
sau oricărui alt motiv – incepand cu 1 ianuarie 2016;
d) rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care
microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate
pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice
formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația în care
rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul
pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării – incepand cu 1 ianuarie
2016.

Si in anul 2018 ramane in vigoare facilitatea conform careia, atunci cand o


microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de ach iziție a acestora se
deduce din baza impozabilă, în trimestrul în care acestea au fost puse în funcțiune.
ATENTIE! In aceasta situatie nu se aplica aceleasi prevederi ca in cazul cheltuielilor de
sponsorizare. Daca baza impozabila dintr-un trimestru este mai mica decat valoarea caselor
de marcat puse in functiune, impozitul in acel trimestru este zero, dar diferenta NU se
reporteaza in trimestrele urmatoare.

5. Trecerea de la microintreprindere la impozit pe profit in cursul anului

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de


1.000.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a
depășit aceasta limita.
Limita fiscala se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului
fiscal, utilizandu-se cursul de schimb valabil la închiderea exerciţiului financiar precedent.
Calculul şi plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care devin
platitoare de impozit pe profit se efectuează luând în considerare veniturile şi cheltuielile
realizate începând cu trimestrul respectiv.
Astfel, daca o microintreprindere depaseste plafonul de 1.000.000 euro in luna august
2018, aceasta va datora impozit pe profit pe perioada iulie – decembrie 2018, iar cand va
depune pana la 25 martie 2019 Declaratia 101 privind impozitul pe profit pentru anul 2018,
va acoperi doar ultimul semestru al anului.

6. Recuperarea pierderii fiscale - HG 284/2017

Conform Codului fiscal, contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile


microîntreprinderilor și care anterior au realizat pierdere fiscală au dreptul sa recupereze
153
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
pierderea fiscala de la data la care au revenit la sistemul de impozitare pe profit. Această
pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între anul înregistrării pierderii fiscale și
limita celor 7 ani.

HG 284/2017 Norme de aplicare - NOU


Contribuabilii care, începând cu data de 1 februarie 2017, aplică sistemul de impunere
pe veniturile microîntreprinderilor au în vedere şi următoarele reguli de recuperare a
pierderii fiscale:
a) pierderea fiscală înregistrată în anii anteriori anului 2017 se recuperează in limita
perioadei de 7 ani, anul 2017 fiind considerat un singur an fiscal în sensul celor 7 ani
consecutivi;
b) pierderea fiscală din perioada 1 ianuarie-31 ianuarie 2017 inclusiv, înregistrată de către
un contribuabilul care, în această perioadă, a fost plătitor de impozit pe profit, se
recuperează de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plată a impozitului pe
profit, iar anul 2018 este primul an de recuperare a pierderii, în sensul celor 7 ani
consecutivi;
c) în cazul în care contribuabilul revine, în cursul anului 2017, la sistemul de plată a
impozitului pe profit, pierderea fiscală înregistrată în perioada 1 ianuarie-31 ianuarie
2017 inclusiv este luată în calcul la stabilirea rezultatului fiscal aferent perioadei în care
a redevenit plătitor de impozit pe profit, înaintea recuperării pierderilor fiscale din anii
precedenţi anului 2017, şi se recuperează începând cu anul 2018, în limita celor 7 ani
consecutivi. Perioada în care contribuabilul redevine plătitor de impozit pe profit nu
este considerată an fiscal în sensul celor 7 ani consecutivi.

----------------------------------------------------------------------------------

Redirectionarea unei sume din impozitul pe veniturile din salarii


Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează
și se reține la sursă de către plătitorii de venituri. Plătitorul este obligat să determine
valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

ANUL 2018
Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând 2% sau 3,5%
din impozitul stabilit, astfel:
a) în cotă de 2% pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează
în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private;
b) în cotă de 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt
furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat.
Obligația calculării și plății sumei de 2% sau 3,5% din impozitul stabilit revine
organului fiscal, procedura exacta urmand a fi aprobata prin ordin al președintelui ANAF.
Prin excepție, contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea și plata de către
angajator/plătitor a sumei de 2% sau 3,5% din impozitul lunar datorat pentru veniturile din
salarii și asimilate salariilor, până la termenul de plată a impozitului. Opțiunea se exercită în
scris de către contribuabil și se aplică începând cu impozitul datorat pentru veniturile din
154
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
salarii și asimilate salariilor aferente lunii următoare celei în care contribuabilul a depus
cererea la angajator/plătitor. Opțiunea rămâne valabilă pentru o perioadă de cel mult 2 ani
fiscali consecutivi.

ANUL 2019
Conform Legii 30/2019 pentru aprobarea OUG 25/2018 privind modificarea și
completarea unor acte normative, publicata in MOf nr 44 din 17 ianuarie 2019, contribuabilii
pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul stabilit
pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și
a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private.
Entitățile nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, precum și
unitățile de cult beneficiază de aceste sume dacă la momentul plății acestora de către organul
fiscal sau angajatorul/plătitorul de venit figurează în Registrul entităților/unităților de cult
pentru care se acordă deduceri fiscale.
Prin excepție, contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea și plata de către
angajator/plătitor a sumei de 3,5% din impozitul lunar datorat pentru veniturile din salarii și
asimilate salariilor, până la termenul de plată a impozitului. Opțiunea se exercită în scris de
către contribuabil și se aplică începând cu impozitul datorat pentru veniturile din salarii și
asimilate salariilor aferente lunii următoare celei în care contribuabilul a depus cererea la
angajator/plătitor. Opțiunea rămâne valabilă pentru o perioadă de cel mult 2 ani fiscali
consecutivi.
Angajatorul/Plătitorul de venit are obligația ca la momentul plății sumelor
reprezentând până la 3,5% din impozitul datorat de persoanele fizice să verifice dacă
entitatea nonprofit/unitatea de cult beneficiară figurează în Registrul entităților/unităților
de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. În situația în care entitatea nonprofit/unitatea
de cult nu figurează în Registru, angajatorul/plătitorul de venit are obligația să refuze
efectuarea plății sumelor către aceasta.

Declaratia unica
In anul 2019, Declarația unica se depune DOAR prin mijloace electronice de
transmitere la distanță, respectiv:
- prin intermediul serviciului "Spațiul privat virtual" (SPV);
- pe site-ul e-guvernare.ro, cu semnătură electronică calificată.
Declaratia unica se utilizează de persoanele fizice pentru declararea impozitului pe
veniturile realizate și a contribuțiilor sociale datorate pentru anul 2018, precum și pentru
declararea impozitului pe veniturile estimate și a contribuțiilor sociale datorate pentru anul
2019.

Conform OUG 15/2019 pentru prorogarea unor termene, publicata in MOf nr 204 din
14 martie 2019, in anul 2019, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut pentru depunerea
Declarației unice si pentru plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii
aferente anului 2018 a fost prelungit până la data de 31 iulie 2019 inclusiv.

155
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Declaratia unica reuneste continutul a 7 formulare fiscale, respectiv:


 Declaratia 200 – pentru veniturile realizate din Romania;
 Declaratia 201 – pentru veniturile realizate din strainatate;
 Declaratia 220 – venitul estimat/norma de venit
 Declaratia 221 – norme de venit - agricultura;
 Declaratia 600 – venitul baza pentru CAS;
 Declaratia 604 – stabilire CASS pentru persoanele fara venit;
 Declaratia 605 – stopare CASS pentru persoanele fara venit.

Principalele modificari pe care le presupune noul sistem fiscal in cazul persoanelor


fizice care inregistreaza venituri:
a) Simplificarea obligatiilor declarative, prin depunerea unei singure declaratii;
b) Stabilirea impozitului de catre contribuabil, prin autoimpunere (organul fiscal nu va
mai emite decizii de impunere);
c) Introducerea unui singur termen de plata - 15 martie a anului urmator celui in care
sunt obtinte veniturile (in anul 2019, termenul a fost prelungit pana la data de 31
iulie 2019)
d) Posibilitatea de a efectua plati pentru impozitul pe venit la venitul estimat pentru
anul curent;
e) Evaluarea pentru incadrarea ca platitor de CAS si CASS se face in functie de venitul
estimat pentru anul curent si nu in functie de veniturile obtinute in anul precedent;
f) Posibilitatea de rectificare a declaratiei pana la termenul de plata.

Rectificarea declarației:
Declarația unică poate fi corectată de contribuabili din proprie inițiativă, ori de câte ori
informațiile actuale nu corespund celor din declarația depusă anterior, prin depunerea unei
declarații rectificative.
Declarația rectificativă se întocmește pe același formular, bifându-se cu X căsuțele
aflate pe prima pagină a formularului (capitolul I și/sau capitolul II). Aceasta se completează
înscriindu-se toate datele și informațiile prevăzute în capitolul supus rectificării, inclusiv cele
care nu diferă față de declarația inițială.
Veniturile necuprinse în declarația inițială se declară prin depunerea unei declarații
rectificative.
Contribuabilii pot rectifica venitul estimat până la termenul de plată a impozitului
datorat, respectiv până la data de 15 martie a anului următor celui de impunere.

Începând cu 16 mai 2018, orice persoană care realizează venituri din activități
economice sau alte categorii de venituri are posibilitatea să le declare on-line prin
intermediul formularului electronic inteligent al Declarației Unice disponibil în Spațiul Privat
Virtual (SPV). Formularul calculează automat cuantumul impozitelor și contribuțiilor
datorate de persoanele fizice la bugetul de stat.

ATENTIE:

156
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Pentru anul 2019, plafonul la care trebuie sa ne raportam din punctul de vedere
al contributiilor sociale este de 24.960 lei, echivalentul a 12 salarii minime pe economie
(2.080 lei x 12 luni).

Aspecte cu privire la CAS


- similar cu sistemul privind impozitul pe venit, se trece de la sistemul de stabilire a CAS
de catre ANAF prin decizii de impunere, la sistemul de autoimpunere (calculul CAS se
efectueaza de persoana fizica prin Declaratia unica);
- se datoreaza CAS de catre persoanele fizice care obtin venituri din activitati
independente, din contracte de activitate sportivă si din drepturi de proprietate
intelectuala;
- pensionarii sau persoanele asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale (avocati,
notari) nu datoreaza CAS pentru veniturile enumerate mai sus;
- CAS nu se datoreaza pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala in
situatia in care persoanele fizice respective obtin si venituri din salarii;
- persoana fizica face evaluarea pentru incadrarea ca platitor de CAS, in functie de
venitul estimat pentru anul curent (independent de venitul realizat in anul
precedent):
a) daca venitul net estimat pentru anul curent este >= 24.960 lei, atunci datoreaza
CAS la un venit ales, dar nu mai mic decat nivelul salariul minim brut pe tara
(anual 25% x cel putin 2.080 lei x 12 luni);
b) daca venitul net estimat pentru anul curent este < 24.960 lei – NU este
obligatorie plata CAS (persoana se poate asigura optional). Totusi, in situatia in
care in anul viitor, odata cu depunerea declaratiei finale, se constata depasirea
plafonului atunci se datoreaza CAS conform lit.a).
- pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuale estimate a depasi, la un
singur platitor, plafonul anual de 24.960 lei, CAS se va retine de catre platitor,
persoana beneficiara neavand obligatia de a depune Declaratia unica;
- sistemul de bonificatii prevazut la impozitul pe venit se aplica in mod corespunzator si
la CAS si la CASS;
- platile de CAS se pot efectua oricand pana la scadenta (15 martie anul urmator),
nemaiexistand sistemul cu platile anticipate trimestriale;
- contribuabilul are posibilitatea de a rectifica oricand Declaratia unica cu privire la
veniturile estimate pana la termenul de plata (15 martie a anului urmator);

Contribuabilii care în cursul anului fiscal încep să desfășoare o activitate


independentă și/sau să realizeze venituri din drepturi de proprietate intelectuală, iar venitul
net, anual, cumulat, din una sau mai multe surse de venituri, estimat a se realiza în anul în
curs este >= 24.960 lei, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la
sfârșitul anului fiscal, sunt obligați să depună Declarația unica în 30 de zile de la data
producerii evenimentului și să declare venitul ales pentru care datorează contribuția. Fac
excepție contribuabilii pentru care plătitorii de venit au obligația calculării, reținerii, plății și
declarării CAS.
157
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Persoanele fizice care datorează CAS și care în cursul anului fiscal se încadrează în
categoria persoanelor exceptate de la plata contribuției, cele care intră în suspendare
temporară a activității sau își încetează activitatea depun la organul fiscal, în 30 de zile de la
data la care a intervenit evenimentul, Declarația unica și își recalculează contribuția datorată
și declarată pentru anul în curs.

Recalcularea contribuției se efectuează astfel:


a) modificarea plafonului anual corespunzător numărului de luni de activitate;
b) încadrarea venitului net realizat pe perioada de activitate în plafonul recalculat
potrivit lit. a);
c) rectificarea venitului ales care nu poate fi mai mic decât plafonul prevăzut la lit. a);
d) determinarea CAS datorată recalculată prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului
ales prevăzut la lit. c).
În situația în care venitul net realizat corespunzător lunilor de activitate este mai mic
decât plafonul determinat la lit. a), atunci persoana fizica nu datorează CAS.

Aspecte cu privire la CASS


- CASS se datoreaza in functie de veniturile estimate a se realiza in anul curent,
cumulat, din activitati independente, activitati sportive, cedarea folosintei bunurilor,
asocieri, activitati agricole, investitii si alte surse:
a) daca venitul net estimat a se realiza, din sursele de mai sus, pentru anul curent
este >= 24.960 lei, atunci se datoreaza CASS la salariul minim brut pe tara (anual
10% x 2.080 lei x 12 luni);
b) daca venitul net estimat pentru anul curent este < 24.960 lei, atunci NU este
obligatorie plata CASS (persoana se poate asigura optional). Totusi, in situatia in
care in anul viitor, odata cu depunerea declaratiei finale, se constata depasirea
plafonului atunci se datoreaza CASS conform lit. a).
- daca se estimeaza venituri < 24.960 lei, persoanele fizice pot opta pentru plata
contributiei, datorand CASS astfel:
a) daca depun Declaratia unica pana la termenul legal de depunere (15 martie
2019), la o baza de calcul reprezentand valoarea a 6 salarii de baza minime brute
pe tara, in vigoare la data depunerii acesteia; SAU
b) daca depun Declaratia unica dupa termenul legal de depunere (15 martie 2019),
la o baza de calcul echivalenta cu valoarea salariului de baza minim brut pe tara,
in vigoare la data depunerii declaratiei, inmultita cu numarul de luni ramase
pana la termenul legal de depunere a declaratiei (15 martie 2020), inclusiv
luna in care se depune declaratia.
- persoana fizica are calitatea de asigurat la sistemul de sanatate de la data depunerii
declaratiei, data efectuarii platii CASS nefiind relevanta;
- CASS nu se datoreaza pentru venituri din drepturi de proprietate intelectuala in
situatia in care persoanele fizice respective obtin si venituri din salarii;
- persoanele fizice care au calitatea de pensionari nu datoreaza CASS pentru veniturile
din drepturi de proprietate intelectuală

158
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- se trece de la sistemul de stabilire a CASS de catre ANAF (prin decizii de impunere), la
sistemul de autoimpunere (calculul CASS se efectueaza de catre contribuabil prin
declaratia unica);
- persoanele fizice care nu obtin venituri si nu se incadreaza in categoriile de persoane
exceptate de la plata CASS pot opta, prin depunerea Declaratiei unice, pentru plata
contributiei, datorand CASS la o baza de calcul de 6 salarii minime brute pe tara.

Conform OUG 109/2018 pentru modificarea și completarea Legii 95/2006


privind reforma în domeniul sănătății, publicata in MOf nr 1.062 din 14 decembrie
2018,
Persoanele care realizează venituri din activitati independente, drepturi de
autor, cedarea folosintei bunurilor, din investitii, din alte surse, din activități
agricole, silvicultură și piscicultură si cele care nu obtin venituri dobândesc
calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate și au dreptul la
pachetul de bază de la data depunerii Declarației unice.
Pentru aceste persoane, calitatea de asigurat încetează la data la care expiră
termenul legal de depunere al Declarației unice (15 martie), dacă nu depun o nouă
declarație pentru perioada următoare si nu la 31 decembrie.

Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din
arendă sau din asocieri cu persoane juridice, pentru care plătitorii de venit au obligaţia
calculării, reţinerii, plăţii şi declarării CASS, care realizează şi alte venituri de natura care
intra in baza de calcul a CASS (art. 155 alin. (1) lit. b) şi d) - h) din Codul fiscal), pentru aceste
venituri nu depun Declaraţia unica pe parte de CASS.

Persoanele fizice care încep în cursul anului fiscal, să desfășoare activitate și/sau să
realizeze venituri care intra in baza de calcul a CASS (art. 155 lit. b) - h) din Codul fiscal), iar
venitul net anual cumulat din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, cu
excepția veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu
persoane juridice, pentru care impozitul se reține la sursă, estimat a se realiza pentru anul
curent este >= 24.960 lei, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la
sfârșitul anului fiscal, sunt obligate să depună Declarația unica în 30 de zile de la data
producerii evenimentului.
Persoanele fizice care în cursul anului fiscal intră în suspendare temporară a activității,
precum și cele care își încetează activitatea depun la organul fiscal, în 30 de zile de la data la
care a intervenit evenimentul, Ddeclarația unica și își recalculează contribuția datorată și
declarată pentru anul în curs. Recalcularea CASS se efectuează, astfel:
a) modificarea plafonului anual corespunzător numărului de luni de activitate;
b) rectificarea bazei anuale de calcul raportată la numărul lunilor de activitate;
c) încadrarea venitului net realizat pe perioada de activitate în plafonul recalculat
potrivit lit. a);
d) determinarea CASS datorate, recalculată prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de
calcul determinată la lit. b).
În situația în care venitul net realizat corespunzător lunilor de activitate este mai mic
decât plafonul determinat la lit. a), nu se datorează CASS.
159
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Persoanele fizice al căror venit estimat se modifică în cursul anului în care se


realizează veniturile și nu se mai încadrează în plafonul de 24.960 lei își pot modifica
contribuția datorată prin rectificarea venitului estimat, prin depunerea Declarației unice,
oricând până la împlinirea termenului legal de depunere.

Aspecte comune:
În situaţia în care persoanele fizice au estimat pentru anul 2018 un venit net anual
cumulat din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri < 22.800 lei, iar venitul net
anual cumulat realizat in 2018 a fost cel puţin egal cu 22.800 lei, acestea datorează CAS si
CASS şi au obligaţia depunerii Declaraţiei unice până la 15 martie 2019 în vederea
definitivării celor 2 contributii. Pentru CAS, in declaraţie se completează venitul ales, care
trebuie să fie cel puţin egal cu 22.800 lei.
Daca persoanele fizice au estimat pentru anul 2018 un venit net anual cumulat cel
puţin egal cu 22.800 lei, iar venitul net anual cumulat realizat a fost < 22.800 lei, NU
datorează CAS, cu excepţia celor care au optat pentru plata acesteia. În acest caz, contribuţia
plătită NU se restituie, aceasta fiind valorificată la stabilirea elementelor necesare
determinării pensiei.

Persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b) - h) din
Codul fiscal, datorează CASS dacă estimează pentru anul 2019 venituri a căror valoare
cumulată este cel puţin egală cu 24.960 lei.

Prevederi pentru veniturile obtinute in perioada 1 ianuarie-23 martie

Pentru veniturile realizate în anul 2018 de către persoanele fizice din drepturi de
proprietate intelectuală în perioada 1 ianuarie 2018 – 23 martie 2018, se aplică
următoarele reguli:
a) contribuabilii au obligaţia efectuării calculului venitului net aferent anului 2018,
stabilit pe baza cotei forfetare de cheltuieli sau în sistem real, a determinării şi a plăţii
impozitului pentru veniturile aferente anului 2018, până la 15 martie 2019 inclusiv;
b) plăţile anticipate reţinute la sursă pentru drepturile de proprietate intelectuală vor fi
luate în calcul la stabilirea impozitului anual de plată pentru anul 2018;
Persoanele fizice care au obtinut venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din
arendă sau din asocieri cu persoane juridice, ale căror contracte au încetat în cursul anului
2018 până la 23 martie 2018, iar veniturile realizate sunt singurele venituri obţinute în anul
2018 şi care datorează contribuţii sociale obligatorii, au avut obligaţia depunerii Declaraţiei
unice până la data de 31 iulie 2018 inclusiv.

Pentru veniturile din contractele de activitate sportive realizate în perioada 1


ianuarie 2018 – 23 martie 2018, contribuabilii au obligația să depună Declarația unica, să
efectueze calculul venitului net, să determine și să plătească impozitul până la data de 15
martie 2019.

160
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Impozitul pe venit stabilit pentru anul 2018 prin decizii de plăți anticipate emise și
comunicate contribuabililor se anulează, din oficiu, de către organul fiscal central
competent, prin emiterea unei decizii de anulare a obligațiilor fiscale, care se comunică
persoanelor vizate.

Prevederi tranzitorii
Pentru veniturile realizate in anul 2017, se aplicau urmatoarele reguli:
- in anul 2018, contribuabilii persoane fizice nu aveau obligația depunerii Declarației
unice pentru veniturile realizate în anul 2017, dacă până la data intrării în vigoare a
OUG 18/2018 au depus la organul fiscal Declarația 200 sau Declarația 201. În cazul
în care, pentru veniturile realizate în anul 2017, se depunea și Declarația unică,
organul fiscal utiliza pentru definitivarea anului 2017 datele declarate în Declarația
unică;
- contribuabilii care pentru veniturile realizate in anul 2017 aveau obligatia depunerii
Declaratiei 200 si a Declaratiei 201, potrivit reglementarilor in vigoare la data
realizarii venitului, aveau obligatia depunerii Declaratiei unice pana la data de 31 iulie
2018, inclusiv, daca nu au depus acele declaratii;
- pentru veniturile realizate in anul 2017, organul fiscal a stabilit impozitul anual
datorat prin emiterea deciziei de impunere pe baza declaratiei;
- persoanele care au depus Declarația 220, Declarația privind veniturile din
activități agricole impuse pe bază de norme de venit 221, Declarația 600 în anul
2018, aveau obligatia sa depuna si Declarația unică până la 31 iulie 2018;
- persoanele fizice care au depus până la data intrării în vigoare a OUG 18/2018
Formularul 604 şi care îşi menţineau în continuare opţiunea exercitată, nu depuneau
Declaraţia unică.

Pentru veniturile realizate in anul 2018, s-au aplicat urmatoarele reguli:


- termenul de depunere a Declaratiei unice a fost 31 iulie 2018, inclusiv;
- calculul impozitului pe venitul estimat s-a efectuat de contribuabili in cadrul aceluiasi
termen.

Bonificatii acordate in 2018:


In anul 2018 se acordă următoarele bonif ica ț i i :
a) pentru depunerea Declarației unice on-line, prin mijloace electronice de transmitere
la distanță, până la 31 iulie 2018 inclusiv, se acordă o bonificație de 5% din impozitul
pe venit, CAS si CASS plătite integral până la 31 iulie 2019 inclusiv, reprezentând
obligațiile fiscale anuale pentru anul 2018. Valoarea bonificației diminuează impozitul
pe venitul net anual plătit;
b) pentru plata cu anticipație a impozitului pe venit, CAS si CASS se acordă o bonificație
de 5% din impozitul pe venit anual estimat, CAS si CASS plătite integral până la 15
decembrie 2018 inclusiv. Valoarea bonificației diminuează impozitul pe venitul net
anual estimat plătit.
161
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
În cazul în care condițiile de mai sus sunt îndeplinite cumulativ se aplică ambele
bonificații.

Conform OUG 114/2018, bonificația prevăzută la lit. a) de mai sus de care


beneficiază persoanele fizice pentru care in anul 2018 exista obligația completării și
depunerii numai a Capitolului II din Declarația unica se acordă de către organul fiscal,
procedura de acordare a bonificației stabilindu-se prin OPANAF.

În cazul în care, ulterior depunerii Declarației unice, contribuabilul corectează


impozitul pe venitul anual estimat în sensul majorării acestuia, beneficiază de bonificație
pentru impozitul pe venit anual estimat, inclusiv pentru sumele estimate suplimentar, dacă
acestea sunt stinse in termen.
În cazul în care, ulterior depunerii Declarației unice, contribuabilul corectează
impozitul pe venitul anual estimat în sensul diminuării acestuia, pentru sumele achitate în
plus se aplică în mod corespunzător prevederile din Codul de procedura fiscala cu privire la
compensare.

NU se depune Declaraţia unică – Capitolul I pentru următoarele categorii de


venituri:
a) venituri nete determinate pe bază de normă de venit, cu excepţia celor care au depus
Declaraţia in urma faptului ca au optat pentru determinarea venitului în sistem real;
b) venituri din drepturi de proprietate intelectuală, a căror impunere este finală;
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor sub formă de arendă, a căror impunere este
finală, precum și venituri din cedarea folosinței bunurilor pentru care chiria este
exprimată în lei și nu s-a optat pentru stabilirea venitului net anual în sistem real, iar la
sfârșitul anului anterior nu îndeplinesc condițiile pentru calificarea veniturilor în
categoria veniturilor din activități independente (OUG 114/2018);
d) venituri sub formă de salarii şi venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile
sunt cuprinse în Declaraţia 112;
e) venituri din investiţii, a căror impunere este finală;
f) venituri din premii şi din jocuri de noroc, a căror impunere este finală;
g) venituri din pensii;
h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;
i) venituri din alte surse, cu excepţia celor prevăzute la art. 116.

Introducerea contului unic pentru achitarea amenzilor contravenționale

In MOf nr 647 din 25 iulie 2018 a fost publicata Legea 203/2018 privind măsuri de
eficientizare a achitării amenzilor contravenționale prin care au fost aduse o serie de
modificari la OG 2/2001 privind regimul contraventiilor, la Legea 207/2015 privind Codul de
procedura fiscala si la OUG 195/2002 privind privind circulația pe drumurile publice.
Ulterior, in MOf nr 1.105 din 27 decembrie 2018 a fost publicat OMFP 3893/2018
privind deschiderea contului unic pentru achitarea amenzilor contravenționale potrivit

162
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
prevederilor Legii nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor
contravenționale prin care au fost introduse conturile:
- 50.09.01 "Cont unic aferent amenzilor contravenționale aplicate persoanelor fizice cu
domiciliu în România";
- 50.09.02 "Cont unic aferent amenzilor contravenționale aplicate persoanelor fizice
fără domiciliu în România".

Conform Legii 203/2018, incepand cu 1 ianuarie 2019 se deschide un cont unic pentru
achitarea amenzilor contravenționale. În cazul amenzilor achitate în condițiile acestei legi,
contravenientul nu mai este obligat să facă dovada plății către agentul constatator sau
organul din care acesta face parte.

In art 17 din OG 2/2001 a fost introdus un nou element a carui lipsa atrage nulitatea
absoluta a procesului verbal de contraventie, care poate fi constatata si din oficiu . Este vorba
despre necesitatea inscrierii in procesul-verbal de contraventie si a CNP pentru persoanele
care au atribuit un asemenea cod.
Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau
comunicării procesului-verbal (in loc de 48 de ore), jumătate din minimul amenzii prevăzute
de actul normativ, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în
procesul-verbal.

Incepand cu 24 august 2018, contravenientul poate achita jumatate din minimul


amenzii prevazute de lege si in acele situatii in care actul normativ de stabilire a
contraventiilor nu prevede expres aceasta posibilitate. Pana la aceasta data,
contravenientul putea achita jumatate din minimul amenzii prevazute de lege doar in
cazurile in care actul normativ care reglementa contraventia prevedea expres aceasta
posibilitate.

Stingerea creanțelor fiscale prin operațiunea de dare în plată

In MOf nr 38 din 15 ianuarie 2019 a fost publicat OPANAF 51/2019 pentru stabilirea
valorii de stingere a creanțelor fiscale prin operațiunea de dare în plată.

Creanțele fiscale administrate de organul fiscal, cu excepția celor cu reținere la sursă și


a accesoriilor aferente acestora, a drepturilor vamale și a altor creanțe transmise spre
colectare organului fiscal central, pot fi stinse, la cererea debitorului, oricând, cu acordul
creditorului fiscal, prin trecerea în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile
reprezentând construcție și teren aferent, precum și terenuri fără construcții, după caz, chiar
dacă acestea sunt supuse executării silite de către organul fiscal competent.
Stingerea creanțelor fiscale se face:
- în cazul debitorilor pentru care nu s-a deschis procedura insolvenței/debitorului
garant persoană juridică, la valoarea cea mai mică, pentru fiecare bun imobil în parte,
dintre valoarea stabilită prin evaluare a bunurilor imobile, în conformitate cu art. 232
din Codul de procedură fiscală și valoarea de inventar a bunurilor imobile,

163
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
evidențiată în contabilitate, reevaluată în conformitate cu reglementările legale în
vigoare;
- în cazul debitorului garant persoană fizică, la valoarea stabilită prin evaluare a
bunurilor imobile, în conformitate cu art. 232 din Codul de procedură fiscală;
- în cazul debitorului pentru care s-a deschis procedura insolvenței, la valoarea de
lichidare din raportul de evaluare, stabilită potrivit art. 154 din Legea nr. 85/2014
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, pentru fiecare bun
imobil în parte.
Data stingerii creanțelor fiscale prin dare în plată este data procesului-verbal de
trecere în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile.

Majorarea varstei de pensionare in cazul angajatelor

Conform Anexei Nr 5 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,
in prezent, vârsta standard de pensionare in cazul angajatelor este de 60 de ani și 11 luni,
astfel că din 1 Decembrie 2018, încetarea de drept a raporturilor de muncă nu mai poate fi
realizată dacă angajata solicită continuarea activității profesionale.

OUG 89/2018 da posibilitatea angajatelor sa isi prelungeasca varsta de pensionare,


astfel:

Inainte de OUG 89/2018 Dupa OUG 89/2018


Codul muncii Codul muncii
ART. 56) (1) Contractul individual de muncă ART. 56) (1) Contractul individual de muncă
existent încetează de drept: existent încetează de drept:
c) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de c) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de
vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare vârstă standard și a stagiului minim de cotizare
pentru pensionare (...); pentru pensionare sau, pentru salariata care
optează în scris pentru continuarea executării
contractului individual de muncă, la vârsta de
65 de ani (...);

Salariul minim in cazul muncitorilor straini

In MOf nr 941 din 7 noiembrie a fost publicata Legea 247/2018 pentru modificarea și
completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România
Astfel, tariful pentru eliberarea avizelor de angajare/detaş are platit de
angajatorul/beneficiarul prestarii de servicii va fi redus de la 200 euro la 100 euro,
echivalent în lei. Totodata, tariful pentru eliberarea avizului de angajare pentru lucratori
sezonieri va fi redus de la 50 euro la 25 euro, echivalent în lei.
De asemenea, a fost eliminata prevederea conform careia un muncitori strain ar fi
trebuit remunerat cu cel putin echivalentul salariul MEDIU brut la nivelul economiei. In
prezent, se face trimitere la salariul minim, ca in cazul oricarui individ.

Declararea impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate


164
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

In MOf nr 123 din 15 februarie 2017 a fost publicat OMFP nr 240/2017 privind
indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul
impozitului pe profit anual pentru anul fiscal 2017.
Astfel, pentru anul fiscal 2017, indicele prețurilor de consum utilizat pentru
actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual este 101,4%.
Începând cu 1 ianuarie 2013, o serie de contribuabili POT OPTA pentru declararea şi
plata impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial. Termenul până la
care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a Declaraţiei 101
privind impozitul pe profit, respectiv 25 martie.

Cum se trece la un astfel de sistem de de clar ar e ş i plat ă a i mpoz i t ului pe pr ofi t ?

Cei care doresc să utilizeze această modalitate de plată a impozitului pe profit, trebuie
să depună Formularul 012 “Notificare privind modificarea sistemului anual/trimestrial de
declarare si plata a impozitului pe profit” până la data de 31 ianuarie a anului fiscal respectiv.
Opţiunea efectuată este obligatorie pentru cel puţin 2 ani fiscali consecutivi. Ieşirea
din sistemul anual de declarare şi plată a impozitului se efectuează la începutul anului fiscal.
Contribuabilii comunică organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului anual/trimestrial
de declarare şi plată a impozitului pe profit, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului
fiscal respectiv, tot prin Formularul 012.

Cine nu poate aplica un astfel de sistem de declarare a impozitului pe profit?

Următoarele categorii de entităţi NU pot opta pentru acest sistem:


- contribuabilii nou-înfiinţaţi;
- contribuabilii înfiinţaţi în cursul anului precedent;
- contribuabilii care la sfârşitul anului fiscal precedent înregistrează pierdere fiscală;
- organizaţiile nonprofit, deoarece declară şi plătesc impozitul pe profit, anual, până la
data de 25 februarie inclusiv a anului următor; si
- contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice
şi a cartofului, pomicultură şi viticultură, deoarece declară şi plătesc impozitul pe
profit, anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor.

Cum s e ca lcul eaz ă i mpoz i t ul dec lar at t r i mes t ri al?

Contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual,


cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, determină plăţile anticipate trimestriale în sumă de o
pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele
preţurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se
efectuează plăţile anticipate, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru
care se efectuează plata, pentru primele trei trimestre ale anului.

165
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Incepand cu 1 ianuarie 2016, plă ţ ile a nt icip a t e a fer ent e t rime st ru
lui I V se
d ecla ră şi s e p lă t esc p â nă la d a t a d e 2 5 d e cem bri e, resp ect i v p â nă
la d a t a d e 2 5 a
ultimei luni din anul fiscal modificat.
Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile
anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform Declaraţiei 101 privind
impozitul pe profit, fără a lua în calcul plăţile anticipate efectuate în acel an.

Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile


anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform Declaraţiei 101 privind
impozitul pe profit, fără a lua în calcul plăţile anticipate efectuate în acel an.

HG 1/2016 Normele de aplicare


În situaţia în care, în cursul anului pentru care se efectuează plăţile anticipate,
impozitul pe profit aferent anului precedent se modifică şi se corectează, plăţile anticipate
care se datorează începând cu trimestrul efectuării modificării se determină în baza
impozitului pe profit recalculat.

Contribuabilii care si-au modificat anul fiscal actualizează plățile anticipate


trimestriale cu ultimul indice al prețurilor de consum comunicat pentru anul în care începe
anul fiscal modificat.
Pentru a înţelege mai bine acest concept, vă prezentăm un exemplu.

Exemplu:
În data de 25 ianuarie 2017, entitatea ALFA reuşeşte să determine impozitul pe
profit final aferent anului 2016. Acesta este de 10.000 lei şi va fi declarat până în 25 martie
2017 în Declaraţia 101.
Indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate pentru
anul fiscal 2017 este de 101,4%.

Societatea ALFA optează până în 31 ianuarie 2017 pentru sistemul bazat pe plăţi
anticipate, prin depunerea Declaraţiei 012 la organul fiscal.
Astfel, impozitul anual anticipat pentru anul 2017 este de 10.140 lei (10.000 lei x
101,4%). Pentru primele trei trimestre, societatea va depune Declaraţia 100 şi va raporta
un impozit de 2.535 lei pana pe data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului. Pentru
cel de-al patrulea trimestru, entitatea va depune Declaratia 100 pana pe 25 decembrie
2017.

Ulterior, până în 25 martie 2018, entitatea Leader trebuie să depună Declaraţia 101
pentru anul 2017 în care să raporteze impozitul pe profit final, putând să rezulte diferenţe
de plată sau de recuperat.

În cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe


profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial şi care, în anul precedent, au beneficiat
166
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
de scutiri de la plata impozitului pe profit, iar în anul pentru care se calculează şi se
efectuează plăţile anticipate nu mai beneficiază de facilităţile fiscale respective, impozitul pe

167
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile anticipate, este impozitul pe
profit determinat conform declaraţiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent,
luându-se în calcul şi impozitul pe profit scutit.

Ce sistem este mai avantajos pentru societate?

Fiecare contribuabil decide dacă acest sistem îl avantajează sau nu. Prevederile
Codului fiscal puteau fi corelate mai bine cu realitatea economică. Societăţile trebuie să
opteze până la 31 ianuarie a anului curent dacă doresc să plătească anticipat impozitul
aferent, dar acesta se determină în funcţie de impozitul final al anului precedent, care s e
stabileşte până la 25 martie. Cum putem lua o decizie până la 31 ianuarie, fondată pe o serie
de aspecte cunoscute ulter

Regimul special pentru agricultori + Formularul 087


Precizam inca de la inceput ca acest regim este OPTIONAL. Pentru a intelege intreg
mecanismul, trebuie sa cunoastem urmatorii termeni:
a) regimul special pentru agricultori se aplică pentru activităţile prevăzute la lit. c) şi d),
desfăşurate de un agricultor;
b) agricultorul reprezintă p ers oa na fizică , p ers oa na fiz ică a u t orizat ă , î nt
rep ri nderea
ind iv id u a lă sa u înt rep rind erea familia lă , cu sediul activităţii economice în
România,
care realizează activităţile prevăzute la lit. c) şi d) şi care nu realizează alte activităţi
economice sau realizează şi alte activităţi economice, a căror cifră de afaceri anuală
este inferioară plafonului de scutire de 220.000 lei – NU se aplica persoanelor juridice;
c) activităţile de producţie agricolă sunt activităţile de producţie a produselor agricole,
inclusiv activităţile de transformare a produselor agricole prin alte metode decât cele
industriale;
d) serviciile agricole reprezintă serviciile prestate de un agricultor care utilizează
munca manuală proprie şi/sau echipamentele specifice;
e) produse agricole reprezintă bunurile rezultate din activităţile de producţie agricolă;
f) taxa aferentă achiziţiilor reprezintă valoarea totală a TVA aferente bunurilor şi
serviciilor achiziţionate de un agricultor supus regimului special, în măsura în care
această taxă ar fi deductibilă pentru o persoană impozabilă supusă regimului normal
de taxă;
g) procentul de compensare în cotă forfetară reprezintă procentul care se aplică în scopul
de a permite agricultorilor să beneficieze de compensaţia în cotă forfetară pentru taxa
aferentă achiziţiilor;
h) compensaţia în cotă forfetară reprezintă suma rezultată prin aplicarea procentului de
compensare în cotă forfetară asupra preţului/tarifului, exclusiv taxa, aferent livrărilor
de produse agricole şi prestărilor de servicii agricole, efectuate de un agricultor.

Procentul de compensare în cotă forfetară este 1% pentru anul 2017, 4% pentru


anul 2018 şi 8% începând cu anul 2019.
168
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Procentul de compensare în cotă forfetară se aplică pentru:

169
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
a) produsele agricole şi serviciile agricole livrate/prestate de agricultor către alte
persoane impozabile decât cele care beneficiază, în interiorul ţării de regimul special
prevăzut de prezentul articol;
b) produsele agricole livrate către persoane juridice neimpozabile care datorează TVA în
statul membru de sosire pentru achiziţiile intracomunitare efectuate.

HG 284/2017 - Norme de aplicare:


Preţul/tariful stabilit de agricultor la care se aplică procentul de
compensare în cotă forfetară în vederea determinării compensaţiei în cotă
forfetară nu include TVA nedeductibilă aferentă achiziţiilor.

Conform OPANAF 591/2017 pentru aprobarea modelului şi conţinutului


Formularului 300 „Decont de TVA”, publicat in MOf nr 94 din 01 februarie 2017, Decontul de
TVA 300 a fost modificat si au fost introduse:
- Randul 26 „Compensația în cotă forfetară pentru achiziții de produse și servicii
agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori”; si
- Randul 27 „Regularizări privind compensația în cotă forfetară”.

Astfel, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care efectuează achiziții


de la agricultori pot deduce această compensație, similar TVA din achizitiile de la entitati
inregistrate in scopuri de TVA.

Exemplu:
In martie 2017, PFA Tudor Rares, care a optat pentru evidenta contabila in partida
dubla, conform OMFP 170/2015 si care aplica regimul special al agricultorilor, achizitioneaza
carburant la costul de 10.000 lei, TVA 19% si emite o factura de prestari servicii agricole
societatii comerciale Alfa in suma de 25.000 lei.
Acesta are obligatia sa inscrie in factura procentul de compensare de 1% şi valoarea
compensaţiei în cotă forfetară care i se cuvine.
Care sunt inregistrarile contabile efectuate de catre cele doua entitati?

PFA Tudor Rares:


- achizitia carburantului necesar in prestarea serviciilor agricole:

11.900 lei 3022 = 401 11.900 lei


Combustibili Furnizori

- emiterea facturii catre clientul Alfa:

25.250 lei 4111 = 704 25.000 lei


Clienti Venituri din servicii
prestate
708 250 lei
Venituri din activități
170
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
diverse

Societatea Alfa:
- inregistrarea facturii de servicii emisa de PFA Tudor Rares:

25.000 lei 628 = 401 25.250 lei


Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori
executate de terți
250 lei 4482
Alte creanțe privind bugetul
statului

In Decontul de TVA al lunii martie 2017, entitatea Alfa va trece la Randul 26 suma de 250 lei,
care se adauga la taxa dedusa din alte achizitii efectuate de la entitati inregistrate in scopuri de TVA.

Agricultorul care aplică regimul special prevăzut de prezentul articol:


a) nu are obligaţia de a colecta TVA pentru livrările de produse agricole rezultate din
activităţile agricole şi pentru serviciile agricole;
b) nu are dreptul să deducă taxa achitată sau datorată pentru achiziţiile sale în cadrul
activităţii efectuate în regimul special;
c) nu aplică regimul special de scutire pentru întreprinderile mici pentru activităţile de
producţie agricolă si servicii agricole, operaţiunile respective nefiind cuprinse în cifra
de afaceri care serveşte drept referinţă pentru aplicarea regimului special de scutire
pentru întreprinderile mici.

Agricultorul care aplică regimul special depune la organul fiscal o notificare privind
aplicarea acestui regim (Formularul 087). In MOf nr 1059 din 29 decembrie 2016 a fost
publicat OPANAF 3698/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unui formular,
precum şi pentru modificarea OPANAF 631/2016 pentru aprobarea modelului şi
conţinutului unor formulare de înregistrare/anulare a înregistrării în scopuri de TVA, prin
care a fost introdus aceasta notificare.
Formularul 087 se completează de catre agricultorii care realizează activităţi de
producţie agricolă sau de servicii agricole şi care nu realizează alte activităţi economice sau
realizează şi alte activităţi economice a căror cifră de afaceri anuală este inferioară plafonului
de scutire de 220.000 lei. Acesta se depune la organul fiscal:
a) pentru aplicarea regimului special, de către persoanele impozabile înregistrate în
scopuri de TVA, între data de 1 şi 10 a fiecărei luni următoare perioadei fiscale aplicate
de persoana impozabilă;
b) pentru aplicarea regimului special, de către agricultorii neinregistrati in scopuri de
TVA, care optează pentru aplicarea acestui regim;
c) pentru încetarea aplicării regimului special pentru agricultori, de către agricultorii
care optează pentru aplicarea regimului normal de TVA.

ANAF organizează Registrul agricultorilor care aplică regimul special. Înscrierea în


Registrul agricultorilor care aplică regimul special se face de către organul fiscal, pe baza

171
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
notificărilor depuse de agricultorii care aplică regimul special, până la data de 1 a lunii
următoare celei în care a fost depusă notificarea.
Persoana impozabilă stabilită în România sau persoana impozabilă nestabilită în
România, dar înregistrată în scopuri de TVA, care achiziţionează bunuri/servicii de la
agricultorii care figurează în Registrul agricultorilor care aplică regimul special, va ţine o
evidenţă separată pentru toate achiziţiile efectuate în cadrul regimului special pentru
agricultori.
Agricultorul care aplică regimul special este scutit de următoarele obligaţii:
a) ţinerea evidenţelor în scopuri de TVA (Jurnale de vanzari si de cumparari);
b) depunerea Decontului de TVA 300;
c) orice alte obligaţii care revin persoanelor impozabile înregistrate sau care ar trebui să
se înregistreze în scopuri de TVA.
Agricultorul are obligaţia să emită factură care să conţină informaţiile prevăzute in
Codul fiscal, o menţiune cu privire la aplicarea regimului special pentru agricultori, precum şi
procentul de compensare în cotă forfetară şi valoarea compensaţiei în cotă forfetară care i se
cuvine pentru:
a) livrările de produse agricole/prestările de servicii prevăzute la art 3151, alin. (3), altele
decât cele de la lit. b)-e);
b) vânzările la distanţă care au locul în România;
c) livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică un cod valabil de
înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile fiscale din alt stat membru;
d) livrările intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 270 alin. (10), care s-ar încadra la
lit. c) dacă ar fi efectuate către altă persoană impozabilă;
e) prestările de servicii care conform art. 278 alin. (2) au locul în alt stat membru, pentru
care beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei conform
echivalentului din legislaţia altui stat membru.

Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de


bunuri efectuate de agricultorii care aplică regimul special, dacă valoarea totală a acestor
achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a
depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro.
Agricultorii eligibili pentru excepţia de mai sus au dreptul să opteze pentru regimul
general al achiziţiilor intracomunitare. Opţiunea se aplică pentru cel puţin 2 ani
calendaristici.
În situaţia în care agricultorul care aplică regimul special realizează livrări
intracomunitare cu produse agricole, prestări de servicii intracomunitare, achiziţii
intracomunitare de bunuri, achiziţii de servicii intracomunitare, acesta are următoarele
obligaţii:
a) să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 317, dacă efectuează operaţiunile
prevăzute la art. 317 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal;
b) să depună Decontul special de TVA 301, pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri
şi achiziţiile de servicii intracomunitare pe care le efectuează;
c) să depună Declaraţia recapitulativă 390 pentru operaţiunile pe care le efectuează.

172
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
În situaţia în care o persoană impozabilă realizează atât activităţi pentru care aplică
regimul special, cât şi alte activităţi economice pentru care nu se poate aplica regimul special
pentru agricultori, poate aplica regimul special de scutire pentru întreprinderile mici, pentru
activităţile pentru care nu se aplică regimul special pentru agricultori.
Persoana impozabilă care se înregistrează în scopuri de TVA, prin opţiune sau ca
urmare a depăşirii plafonului de scutire de 220.000 lei din alte activităţi economice decât
cele agricole, nu mai poate aplica regimul special pentru agricultori de la data înregistrării
în scopuri de TVA sau de la data la care ar fi fost înregistrată dacă avea obligaţia de a solicita
înregistrarea şi nu solicită sau solicită cu întârziere înregistrarea în scopuri de TVA.
În cazul înregistrării în scopuri de TVA, prin normele metodologice se stabilesc
ajustările de efectuat pentru achiziţiile destinate activităţii pentru care nu a fost aplicat
regimul special pentru agricultori. În situaţia în care agricultorul nu solicită sau solicită
înregistrarea cu întârziere, organul fiscal aplică dispoziţiile art. 310 alin. (6) lit. a) şi b).
Organul fiscal competent va opera radierea din Registrul agricultorilor care aplică regimul
special a agricultorilor care sunt înregistraţi în scopuri de TVA, în termen de 3 zile de la data
la care înregistrarea se consideră valabilă.
Agricultorul care aplică regimul special poate opta oricând pentru aplicarea regimului
normal de taxă, prin depunerea la organul fiscal a unei notificări în acest sens, caz în care
organul fiscal operează radierea agricultorului din Registrul agricultorilor care aplică regimul
special până la data de 1 a lunii următoare celei în care a fost depusă notificarea. După
exercitarea opţiunii de aplicare a regimului normal de taxă, agricultorul nu mai poate aplica
din nou regimul special pentru o perioadă de cel puţin 2 ani de la data înregistrării în
scopuri de TVA.
În cazul în care, după expirarea perioadei de 2 ani, agricultorul optează din nou pentru
aplicarea regimului special pentru agricultori, acesta trebuie să depună la organul fiscal
Formularul 087.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care optează pentru aplicarea
regimului special pentru agricultori pot solicita scoaterea din evidenţa persoanelor
înregistrate în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special. Solicitarea se poate
depune la organul fiscal competent între data de 1 şi 10 a fiecărei luni următoare perioadei
fiscale aplicate de persoana impozabilă, anularea înregistrării fiind valabilă de la data
comunicării deciziei privind anularea înregistrării în scopuri de TVA. Organele fiscale au
obligaţia de a soluţiona solicitările de scoatere a persoanelor impozabile din evidenţa
persoanelor înregistrate în scopuri de TVA cel târziu până la finele lunii în care a fost
depusă solicitarea şi de a înscrie agricultorul în Registrul agricultorilor care aplică regimul
special.
În cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, până la comunicarea
deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, acestora le revin toate drepturile şi
obligaţiile aferente persoanelor înregistrate. Persoana impozabilă care a solicitat scoaterea
din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA are obligaţia să depună ultimul
decont de taxă, indiferent de perioada fiscală aplicată, până la data de 25 a lunii următoare
celei în care a fost comunicată decizia de anulare a înregistrării în scopuri de TVA. În ultimul
decont de taxă depus, persoanele impozabile care solicită scoaterea din evidenţa persoanelor
înregistrate în scopuri de TVA au obligaţia să evidenţieze valoarea rezultată ca urmare a
efectuării tuturor ajustărilor de taxă, persoanele impozabile care aplică regimul special
173
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
pentru agricultori neavând drept de deducere pentru bunurile/serviciile alocate activităţilor
supuse acestui regim.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, cărora agricultorul care aplică
regimul special le livrează produsele agricole sau le prestează serviciile agricole, au dreptul
la deducerea compensaţiei în cotă forfetară achitată agricultorului care aplică regimul
special, în aceleaşi limite şi condiţii aplicabile pentru deducerea TVA.
Persoanele impozabile nestabilite în România şi neînregistrate în scopuri de TVA au
dreptul la restituirea compensaţiei în cotă forfetară, achitată agricultorului care aplică
regimul special, în aceleaşi limite şi condiţii aplicabile persoanelor impozabile înregistrate în
scopuri de TVA. Prin ordin al preşedintelui ANAF se stabileşte procedura de restituire a
compensaţiei în cotă forfetară către persoanele impozabile nestabilite în România şi
neînregistrate în scopuri de TVA.

Norme de aplicare:
Persoanele impozabile își pot exercita dreptul de deducere/restituire a
compensației în cotă forfetară achitată agricultorului, numai în măsura în care
agricultorul este înscris la data livrării/prestării în Registrul agricultorilor care
aplică regimul special.

Registrul de evidenta fiscala – pentru activitati independente

In MOf nr 10 din 05.01.2018 a fost publicat OMFP 3254/2017 privind Registrul de


evidenta fiscala care trebuie utilizat de catre persoanele fizice care desfasoara activitati
independente (PFA, II, profesii liberale).
Acesta ar fi trebuit sa apara inca de la inceputul anului 2015, conform OUG nr
80/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
publicata in MOf nr 906 din 12 decembrie 2014....Dar iata-l dupa 3 ani de asteptari...

174
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Astfel, contribuabilii pentru care venitul net anual se stabilește în sistem real, în baza
datelor din contabilitate, au obligația să completeze Registrul de evidență fiscală.
Contribuabilii care realizează venituri din activități independente pentru care venitul net
anual se stabilește pe baza normelor de venit au obligația să completeze în Registrul de
evidență fiscală numai partea referitoare la venituri.
In ceea ce priveste veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, se poate aplica
un impozit anticipat sau final. Astfel, daca se opteaza pentru un impozit anticipat, persoana
poate completa în Registrul de evidență fiscală numai partea referitoare la venituri sau își
pot îndeplini obligațiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit.
Contribuabilii care au optat pentru stabilirea impozitului ca impozit final NU au obligația de
completare a Registrului de evidență fiscală.
În cazul în care activitatea se desfășoară în cadrul unei asocieri, obligațiile referitoare
la Registrul de evidență fiscală îi revin asociatului desemnat care răspunde pentru
îndeplinirea obligațiilor asociației față de autoritățile publice.

Registrul de evidență fiscală are ca scop înscrierea informațiilor care stau la baza
determinării venitului net anual/pierderii nete anuale cuprins/cuprinse în Declarația 200
privind venitul realizat din România.
Registrul de evidență fiscală se completează ANUAL cu totalul veniturilor și totalul
cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestora, în anul curent, pentru întreaga perioadă
de activitate desfășurată în anul fiscal precedent, până la data depunerii Declarației 200, dar
nu mai târziu de termenul de depunere stabilit de lege.
Registrul de evidență fiscală se ține, după caz, pe fiecare sursă de venit din cadrul
fiecărei categorii de venit, astfel încât venitul brut și cheltuielile deductibile determinate
175
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
anual să corespundă cu cele înscrise în Declarația 200 privind venitul realizat din România
sau în Declarația anuală de venit 204 pentru asocierile fără personalitate juridică.

În cazul în care contribuabilul are mai multe surse de venit, evidența se ține pe fiecare
sursă de venit în cadrul aceluiași registru de evidență fiscală.
Detalierea elementelor de calcul pentru stabilirea venitului net anual/pierderii nete
anuale evidențiate în Registrul de evidență fiscală se efectuează în funcție de necesitățile
proprii ale acestuia și de specificul activității.

Înregistrarea venitului brut anual în Registrul de evidență fiscală se efectuează în


funcție de natura activității, pe fiecare sursă din cadrul fiecărei categorii de venit.
Cheltuielile deductibile anual se evidențiază în Registrul de evidență fiscală, după caz,
în funcție de natura acestora, pe fiecare sursă din fiecare categorie de venit, astfel încât să
corespundă cu cele înscrise în Declarația 200 sau în Declarația 204.
NU se înregistrează în Registrul de evidență fiscală:
a) cheltuielile care depășesc limitele de deducere prevăzute de Codul fiscal;
b) cheltuielile nedeductibile prevăzute la art. 68 alin. (7) din Codul fiscal;
c) cheltuielile reprezentând contribuții sociale obligatorii (CAS si CASS), datorate de
către contribuabil, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual și/sau într -o
formă de asociere. Deducerea acestor cheltuieli se efectuează la recalcularea venitului
net anual/pierderii nete anuale, de organul fiscal competent;
d) TVA colectata, deoarece nu reprezinta venit;
e) TVA dedusa, deoarece nu reprezinta cheltuiala.

Registrul de evidență fiscală se modifică ori de câte ori se constată diferențe cu privire
la veniturile și/sau cheltuielile înregistrate inițial, până la data depunerii declarației
rectificative.
Registrul de evidență fiscală poate fi tinut în formă scrisă sau electronică, cu
respectarea modelului și conținutului prevăzute în OMFP 3254/2017. De asemenea,
Registrul se păstrează la domiciliul fiscal al contribuabilului/sediul asocierii, fie în formă
scrisă, fie în format electronic.

Regimul veniturilor din drepturile de proprietate intelectuala


Intre 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2017
In vederea stabilirii bazei de calcul a impozitului pe venit, atat in cazul drepturilor de
proprietate intelectuală, cat si a lucrărilor de artă monumentală, din venitul brut stabilit in
contract se va scadea o cheltuială forfetara (fixa) de 40% din venitul brut, precum si
contribuţiile sociale (contributia la pensii si la sanatate), daca este cazul.

176
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Beneficiarul veniturilor din drepturi de autor poate opta intre doua modalitati de
impozitare, respectiv:
- o cotă de impunere de 10% aplicata la venitul brut;
- o cota de impunere de 16 % aplicata la venitul brut, din care se scade cota
forfetară de cheltuieli de 40% si contribuţiile sociale (contributia la pensii si la
sanatate), daca este cazul.

Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale (avocati, notari), care
NU au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, precum şi persoanele care
au calitatea de pensionari, NU datorează CAS pentru veniturile din drepturi de autor.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, a fost eliminata conditia referitoare la a fi salariat. Astfel, chiar
daca o persoana obtine si venituri din salarii sau nu, aceasta va datora obligatoriu contributia
la pensie (CAS) de 10,5%.
Precizam faptul ca baza lunară de calcul al CAS o reprezintă diferenţa dintre venitul
brut şi cheltuiala fixa reprezentand 40% din venitul brut şi nu poate fi mai mare decât
echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, în vigoare în luna pentru care se
datorează contribuția.
In anul 2017, castigul salarial mediu brut lunar este de 3.131 lei, iar baza maxima
lunara inseamna 15.655 lei.

Pana la 31 decembrie 2016, NU se datora contributia la sanatate (CASS) de 5,5%, dacă


beneficiarul obtinea venituri din salarii, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri
din pensii, venituri din PFA, profesii liberale etc.
Incepand cu 1 ianuarie 2017 asupra veniturilor din drepturi de autor se datoreaza
CASS de 5,5% indiferent daca persoana care realizeaza venituri din drepturi de autor
realizeaza si alte venituri.
Ambele contributii sociale sunt plafonate la 5 salarii medii brute (CAS este plafonata
incepand cu 1 ianuarie 2016, iar CASS incepand cu 1 ianuarie 2017).

Exemplu:
In noiembrie 2017, Popescu Rares a incheiat un contract pe drepturi de autor cu o
televiziune, venitul brut negociat fiind de 5.000 lei.
Care este nivelul impozitului pe venit retinut de catre platitorul de venit?

Cota de 10%
In acest caz, cota de 10% se aplica la venitul brut, astfel:
Impozit pe venit = 5.000 lei x 10% = 500 lei
Baza de calcul contributii sociale = 5.000 lei - 5.000 lei x 40% = 3.000 lei
CAS = 3.000 lei x 10,5% = 315 lei
CASS = 3.000 lei x 5,5% = 165 lei
Venit net = 5.000 lei – 500 lei – 480 lei = 4.020 lei

Cota de 16%
Chiar daca este salariata, persoana va datora obligatoriu contributia la pensie (CAS)
de 10,5% si cea la sanatate de 5,5%.
177
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Baza de calcul contributii sociale = 5.000 lei - 5.000 lei x 40% = 3.000 lei
CAS = 3.000 lei x 10,5% = 315 lei
CASS = 3.000 lei x 5,5% = 165 lei
Impozit pe venit = (3.000 lei – 315 lei – 165 lei) x 16% = 403 lei
Venit net = 5.000 lei – 403 lei – 480 lei = 4.117 lei

Observam ca, daca se opteaza pentru 16% impozitul retinut este de 403 lei, pe cand in
primul caz cand se opteaza pentru 10% este de 500 lei.

Dupa 1 ianuarie 2018 (OUG 79/2017)


Beneficiarul veniturilor din drepturi de autor poate opta intre doua modalitati de
impozitare, respectiv:
- o cotă de impunere de 7% aplicata la venitul brut;
- o cota de impunere de 10% aplicata la venitul brut, din care se scade cota
forfetară de cheltuieli de 40%.

ATENTIE! Incepand cu 1 ianuarie 2018 dar pana la intrarea in vigoare a OUG 18/2018,
CAS si CASS NU se mai retineau la sursa de catre platitorii de venituri, acestia avand
doar obligatia impozitarii veniturilor respective.
De altfel, astfel de venituri obtinute in intervalul de mai sus NU mai trebuie raportate
prin Declaratia 112 ci prin Formularul 100 care a fost modificat prin OPANAF 3781/2017,
publicat in MOf nr 1037 din 28 decembrie 2017 si in Declaratia 205, modificata prin
OPANAF 3726/2017, publicat in MOf nr 1038 din 29 decembrie 2017.
In Formularul 100, in Nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat s-au
introdus 5 noi poziţii cu următorul cuprins:
a) impozit pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuala;
b) impozit pe veniturile din arendarea bunurilor agricole;
c) impozit pe veniturile realizate de persoanele fizice dintr-o asociere cu o persoana
juridica platitoare de impozit pe profit;
d) impozit pe veniturile obţinute de persoanele fizice dintr-o asociere cu o persoana
juridica contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 (impozit specific);
e) impozit pe veniturile realizate de persoanele fizice dintr-o asociere cu o persoana
juridica platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor.

Dupa OUG 18/2018


Marea noutate consta in faptul ca aceste venituri au fost eliminate din categoria
veniturilor din activitati independente si au fost introduse prevederi speciale cu privire la
impozitarea lor si stabilirea venitului net anual.
Conform OUG 18/2018, veniturile din activităţi independente cuprind veniturile din
activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii şi veniturile din profesii liberale, realizate
în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.

Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală


provin din drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor, inclusiv din crearea unor

178
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
lucrări de artă monumentală, brevete de invenție, desene și modele, mărci și indicații
geografice, topografii pentru produse semiconductoare și altele asemenea.
Aceste venituri sunt considerate ca fiind obținute din România, numai dacă sunt
primite de la un plătitor de venit din România sau de la un nerezident prin intermediul unui
sediu permanent al acestuia stabilit în România.

Persoanele care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuală datorează


impozit pe venit, acesta fiind final.
Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări
de artă monumentală, se determină de către plătitorii venitului, persoane juridice sau alte
entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut.
În cazul exploatării de către moștenitori a drepturilor de proprietate intelectuală,
venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de
gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, fără aplicarea cotei for fetare de
cheltuieli de 40%.
Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net și se
reține la sursă, de către plătitorii de venituri, la momentul plății veniturilor. Impozitul
calculat și reținut reprezintă impozit final și se achita la bugetul de stat până pe 25 inclusiv a
lunii următoare celei în care a fost reținut.
Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozit pentru
veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuala.

Plătitorii de astfel de venituri NU au obligația calculării, reținerii la sursă și plății


impozitului din veniturile plătite dacă efectuează plăți către asocierile fără personalitate
juridică, precum și către entități cu personalitate juridică, care organizează și conduc
contabilitate proprie, pentru care plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat,
pentru venitul său propriu.
Contribuabilii nu au obligația de completare a Registrului de evidență fiscală și de
conducere a evidenței contabile. Acestia pot dispune asupra destinației unei sume
reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul datorat, după cum urmează:
a) în cotă de 2% pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează
în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private;
b) în cotă de 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt
furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat.
Obligația calculării și plății sumei de 2% sau 3,5% din impozitul datorat revine
organului fiscal, pe baza Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale
datorate.
Prin excepție, contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea și plata acestei sume
de către plătitorii de astfel de venituri, până la termenul de plată a impozitului. Opțiunea se
exercită în scris de către contribuabil și se aplică la momentul plății impozitului de către
plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală. Opțiunea rămâne valabilă pe
perioada derulării contractului încheiat între părți, începând cu luna exercitării opțiunii, dar
nu mai mult de 2 ani fiscali consecutivi.

179
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
ANUL 2019
Conform Legii 30/2019 pentru aprobarea OUG 25/2018 privind modificarea și
completarea unor acte normative, publicata in MOf nr 44 din 17 ianuarie 2019, contribuabilii
pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul stabilit
pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și
a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private.
Entitățile nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, precum și
unitățile de cult beneficiază de aceste sume dacă la momentul plății acestora de către organul
fiscal sau angajatorul/plătitorul de venit figurează în Registrul entităților/unităților de cult
pentru care se acordă deduceri fiscale.

Stabilirea venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuală


Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală primit de la alți plătitori decât
persoanele juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă , se
stabilește de contribuabili prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor forfetare de 40% din
venitul brut.
Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală,
contribuabilii pot completa numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidență
fiscală. Obligațiile declarative sunt cele stabilite pentru veniturile nete anuale din activități
independente determinate în sistem real.

Stabilirea venitul net anual, în sistem real pe baza datelor din contabilitate
Contribuabilii care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să
opteze pentru determinarea venitului net în sistem real.
Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate,
este obligatorie pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o
nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin
completarea corespunzătoare a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile
sociale datorate de persoanele fizice și depunerea formularului la organul fiscal până la data
de 15 martie, inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani, începând cu anul 2019.
Începând cu anul 2019, opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se
exercită prin completarea Declarației unice, cu informații privind determinarea venitului net
anual în sistem real și depunerea formularului la organul fiscal până la data de 15 martie
inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfășurat activitate în anul precedent, respectiv în
termen de 30 de zile de la începerea activității, în cazul contribuabililor care încep activitatea
în cursul anului fiscal.
Obligațiile declarative și regulile de impunere sunt cele stabilite pentru veniturile nete
anuale din activități independente determinate în sistem real.

Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală


pentru care impozitul se reține la sursă, au obligația de a depune Declaratia unica dacă
nivelul venitului net estimat a se realiza pe fiecare sursă de venit este sub nivelul a 12 salarii
minime brute pe țară, iar nivelul venitului net cumulat este cel puțin egal cu 12 salarii
minime brute pe țară.

180
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală,
pentru care plătitorul de venit are obligația să calculeze, să rețină, să plătească și să declare
CAS, nu au obligația depunerii Declarației unice. În situația în care persoanele fizice pentru
care plătitorii de venit au obligația calculării, reținerii, plății și declarării CAS realizează și
venituri din activități independente, pentru aceste venituri nu depun declarația.

In concluzie, in anul 2018, conform OUG 18/2018, exista doua tipuri de drepturi de
proprietate intelectuala:
1. Drepturi de proprietate intelectuala primite de la alte persoane decat persoanele
juridice si alte entitati care au obligatia de a conduce evidenta contabila, pentru care
contribuabilii persoane fizice se autoimpun si depun Declaratia unica.
Nu se datoreaza CAS pentru veniturile din proprietate intelectuala daca persoanele
fizice sunt asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale, daca sunt pensionari sau
realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor.
Daca nu se incadreaza la exceptii si estimeaza venituri peste plafon, persoanele fizice
vor plati CAS si vor depune Declaratia unica pentru CAS.

2. Drepturi de proprietate intelectuala primite de la persoanele juridice si alte entitati


care au obligatia de a conduce evidenta contabila, pentru care atat impozitul cat si
contributiile se retin la sursa.
Se retine CAS daca venitul estimat este mai mare de 12 salarii minime brute pe tara si
persoana fizica nu se afla intr-una din situatiile exceptate (daca persoanele fizice sunt
asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale, daca sunt pensionari sau realizeaza venituri
din salarii si asimilate salariilor).
Se retine CASS daca nivelul net estimat al acestor venituri, pentru anul curent, este cel
putin egal cu 12 salarii minime brute pe tara.
Contributiile si impozitul retinute se vor declara de catre platitor prin Formularul 112.
In aceasta situatie contribuabilul persoana fizica nu are obligatia depunerii Declaratiei unice.

De retinut!
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate
intelectuală pentru care impozitul se reţine la sursă, obţinute de la un singur plătitor de
venit, iar nivelul net estimat al acestor venituri este cel puţin egal cu 12 salarii minime,
plătitorul de venit are obligaţia să calculeze, să reţină, să plătească CAS si CASS şi să depună
Declaraţia 112 până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc
veniturile.
În contractul încheiat între părţi se desemnează plătitorul de venit în vederea
calculării, reţinerii şi plăţii CAS si CASS prin reţinere la sursă, precum şi venitul ales pentru
care datorează contribuţia, în anul în curs. Nivelul contribuţiilor calculate şi reţinute la
fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părţi, până la concurenţa
contribuţiilor aferente venitului ales precizat în contract. Beneficiarul NU depune Declaratia
unica.

În situaţia în care veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt realizate din
mai multe surse, iar veniturile nete estimate a se realiza de la cel puţin un plătitor de venit
181
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
sunt egale sau mai mari decât nivelul a 12 salarii minime, contribuabilul desemnează prin
contractul încheiat între părţi plătitorul de venit de la care venitul realizat este cel puţin egal
cu 12 salarii minime şi care are obligaţia să calculeze, să reţină şi să plătească CAS si CASS şi
stabileşte venitul ales pentru care datorează contribuţiile, în anul în curs. Plătitorul de venit
desemnat depune Declaraţia 112 până la 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se
plătesc veniturile. Nivelul contribuţiilor calculate şi reţinute la fiecare plată de către
plătitorul de venit este cel stabilit de părţi, până la concurenţa contribuţiilor aferente
venitului ales precizat în contract.
Aceste prevederi nu se aplică în cazul în care nivelul venitului net din drepturi de
proprietate intelectuală estimat a se realiza pe fiecare sursă de venit este sub nivelul a 12
salarii minime.
În situaţia în care venitul cumulat din aceste surse este cel puţin egal cu 12 salarii
minime brute pe ţară, contribuabilul are obligaţia depunerii Declaraţiei unice.

IMPORTANT! Dacă persoanele fizice care obtin venituri din drepturi de proprietate
intelectuala, pentru care plătitorii de venit au obligația calculării, reținerii, plății și declarării
CAS, realizează și venituri din activități independente, pentru aceste venituri nu depun
Declarația unica pe parte de CAS, din moment ce contributia sociala a fost deja retinuta de
catre o entitate.

Regimul serviciilor medicale sub forma de abonament

A) OUG 3/2017 pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal,
publicata in MOf nr 16 din 6 ianuarie 2017

Incepand cu veniturile aferente lunii februarie 2017, la calculul impozitului pe venitul


din salarii la functia de baza, se poate deduce din venitul brut si valoarea serviciilor
medicale furnizate sub forma de abonament, insa acestea trebuie sa fie suportate de
angajati. Venitul net impozabil la functia de baza este:

Venit impozabil = Venit brut – Contributii obligatorii –Deducerea persoanala – Cotizatia


sindicala – Contribuția la fonduri de pensii facultative (400 euro/an) – [Prime de asigurare
voluntara de sanatate - Servicii medicale cu abonament] (400 euro/an)

HG 284/2017 - Norme de aplicare:


În cazul în care un angajat care obţine venituri din salarii la funcţia de bază
se mută în cursul anului la un alt angajator, verificarea încadrării în plafonul anual
a sumelor reprezentând contribuţiile la fondurile de pensii facultative, primele de
asigurare voluntară de sănătate precum și serviciile medicale furnizate sub formă
de abonament, pentru care se acordă deducerea, se efectuează în baza
documentelor justificative eliberate de către angajatorul anterior prin care se
atestă nivelul deducerilor acordate până la momentul mutării.

182
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
B) Legea 177/2017 privind aprobarea OUG 3/2017 pentru modificarea şi completarea
Legii 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in MOf nr 584 din 21 iulie 2017

Sunt venituri neimpozabile primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și


serviciile medicale furnizate sub formă de abonament (NOU – Legea 177/2017),
conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, suportate
d e a ng a j a t or p ent ru a ng a ja ț ii proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se
depășească
echivalentul în lei al sumei de 400 euro.

Impozitul pe veniturile din salarii se determină astfel:


a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de
calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea din
venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni şi următoarele:
- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
- contribuţiile la fondurile de pensii facultative la scheme de pensii facultative,
suportate de angajaț i, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească
echivalentul în lei al sumei de 400 euro;
- primele de asigurare voluntară de sănătate si serviciile medicale furnizate sub
forma de abonament (incepand cu 1 februarie 2017), suportate de angajaţi, astfel
încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro
- Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii medicale
furnizate angajatului și/sau oricărei persoane aflate în întreținerea sa –
Legea 177/2017;
b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra
bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile sociale
obligatorii aferente unei luni, pe fiecare loc de realizare a acestora.

C) OG 25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal,
publicata in MOf nr 706 din 31 august 2017

Neincluderea în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale a serviciilor


medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații
proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească limita de 400 euro/angajat.

D) Legea 72/2018 privind aprobarea OG 25/2017 pentru modificarea şi


completarea Codului fiscal, publicata in MOf nr 260 din 23 martie 2018

In cazul persoanelor care obtin venituri din activitati independente, se introduce


posibilitatea de a-si deduce cheltuielile rezultate din incheierea de abonamente pentru
servicii medicale, ca si in cazul salariatilor, in limita a 400 euro/an.

Inainte de Legea 72/2018 Dupa Legea 72/2018

183
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
(5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile (5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile
limitat: limitat:

184
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
h) primele de asigurare voluntară de h) primele de asigurare voluntară de
sănătate, conform Legii nr. 95/2006 privind sănătate, precum şi serviciile medicale
reforma în domeniul sănătății, plătite în furnizate sub formă de abonament, plătite
scopul personal al contribuabilului, în scopul personal al contribuabilului,
indiferent dacă activitatea se desfășoară indiferent dacă activitatea se desfăşoară
individual sau într-o formă de asociere, în individual sau într-o formă de asociere, în
limita echivalentului în lei a 400 euro anual limita echivalentului în lei a 400 euro anual
pentru fiecare persoană; pentru fiecare persoană;

(7) Nu sunt cheltuieli deductibile: (7) Nu sunt cheltuieli deductibile:


d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele d) cheltuielile cu primele de asigurare,
decât cele prevăzute la alin. (4) lit. f), alin. (5) precum şi cu serviciile medicale furnizate
lit. h) și cele efectuate pentru persoanele care sub formă de abonament, altele decât cele
obțin venituri din salarii și asimilate prevăzute la alin. (4) lit. f), alin. (5) lit. h) şi
salariilor, definite potrivit prevederilor cap. cele efectuate pentru persoanele care obţin
III - Venitul din salarii și asimilate salariilor; venituri din salarii şi asimilate salariilor;

In cazul veniturilor salariale, se precizeaza faptul ca depasirea limitei de 400 de


euro/angajat pe an in cazul abonamentelor de servicii medicale reprezinta venit de natura
salariala si se impoziteaza ca atare. De asemenea, este eliminata trimiterea la Legea
95/2006, atunci cand sunt prezentate asigurarile de santate si abonamentele de servicii
medicale.

Inainte de Legea 72/2018 Dupa Legea 72/2018


(3) Avantajele, în bani sau în natură, includ: (3) Avantajele, în bani sau în natură, includ:
g) primele de asigurare plătite de către g) primele de asigurare, precum şi cu
suportator pentru angajații proprii sau alt serviciile medicale furnizate sub formă de
beneficiar de venituri din salarii și asimilate abonament plătite de către suportator
salariilor, la momentul plății primei pentru angajaţii proprii sau alt beneficiar de
respective, altele decât cele obligatorii și cele venituri din salarii şi asimilate salariilor, la
care se încadrează în condițiile prevăzute la momentul plăţii acestora, altele decât cele
alin. (4) lit. t); obligatorii şi cele care se încadrează în
condiţiile prevăzute la alin. (4) lit. t);

Alin 4. Următoarele venituri nu sunt Alin 4. Următoarele venituri nu sunt


impozabile: impozabile:
t) primele de asigurare voluntară de sănătate, t) primele de asigurare voluntară de sănătate,
precum și serviciile medicale furnizate sub precum şi serviciile medicale furnizate sub
formă de abonament, conform Legii nr. formă de abonament, suportate de angajator
95/2006, re pub l ic a tă , c u mo dific ă pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul
ril e și anului să nu se depăşească echivalentul în lei
c o mpl e tă ril e ul te rioa re , suportate al sumei de 400 euro;
de angajator pentru angajații proprii, astfel
încât la nivelul anului să nu se
depășească
echivalentul în lei al sumei de 400 euro; 185
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Atentie! Exista problema daca prin aceste abonamente de servicii medicale se puteau
deconta si serviciile medicale care fac parte din pachetul de baza. Exista riscul ca
reprezentantii ANAF sa considere ca serviciile de baza sunt acoperite prin CASS datorata de
angajati si ca acestea sa nu intre in categoria facilitatii de 400 euro/angajat.

Conform art 347 din Legea 95/2006:


- pachet de servicii medicale de bază - serviciile şi produsele destinate prevenirii,
diagnosticării, tratamentului, corectării şi recuperării diferitelor afecţiuni, la care
asiguraţii au acces în totalitate, parţial sau cu anumite limitări în volum ori în suma
acoperită, în temeiul asigurărilor sociale de sănătate;
- servicii medicale furnizate sub formă de abonament - servicii medicale preplătite
pe care furnizorii le oferă în mod direct abonaţilor şi nu prin intermediul
asigurătorilor, în a f a ra se rv ic iilo r din pac he tul de se rv ic ii me dica le
de b a z ă din
sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Modificari aduse Codului Muncii – Legea 88/2018 din 10 aprilie 2018

In MOf nr 644 din 7 august 2017 a fost publicata OUG 53/2017 pentru modificarea și
completarea Legii 53/2003 privind Codul muncii prin care s-au adus modificari majore in
ceea ce priveste definirea muncii nedeclarate si s-au majorat semnificativ amenzile pentru
asa numitele “munca la negru” si “munca la gri”.
Ulterior, in MOf nr 315 din 10 aprilie 2018 a fost publicata Legea 88/2018 privind
aprobarea OUG 53/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul
muncii, care contine o serie de precizari binevenite.
Astfel, munca nedeclarată reprezintă:
a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în
formă scrisă, CEL TARZIU în ziua anterioară începerii activității;
b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului
individual de muncă în REVISAL cel târziu în ziua anterioară începerii activității;
c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul de muncă
suspendat;
d) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul
contractelor de muncă cu timp parțial.

Contractul de muncă se încheie în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii
activității de către salariat. Obligația de încheiere a contractului de muncă în formă scrisă
revine angajatorului. Anterior începerii activității, contractul de muncă se înregistrează în
REVISAL, care se transmite ITM cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii .

ATENTIE! – OG 53/2017
Angajatorul este obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului de muncă
pentru salariații care prestează activitate în acel loc (sediu social, punct de lucru etc).
Incalcar ea ac es t ei pr ev eder i s e s an ct i oneaz a cu am endă d e 10. 0 00 l ei .
186
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Legea 88/2018
Locul de muncă reprezintă locul în care salariatul îşi desfăşoară activitatea, situat în
perimetrul asigurat de angajator, persoană fizică sau juridică, la sediul principal sau la
sucursale, reprezentanţe, agenţii sau puncte de lucru care aparţin acestuia.
Copia contractului individual de muncă se păstrează la locul de muncă pe suport de
hârtie sau pe suport electronic, de către persoana desemnată de angajator în acest scop,
cu respectarea prevederilor privind confidenţialitatea datelor cu caracter personal.

O alta modificare adusa de OUG 53/2017 consta in faptul ca angajatorul are obligația
de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu
evid enț i erea or ei d e în cep ere și a cele i d e sfâ rș it a l p rog ra mu lui de lucru,
și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită
acest lucru. In caz contrar, angajatorul poate primi o amenda cuprinsa intre 1.500 si 3.000 lei.
Legea 88/2018
Pentru salariaţii mobili şi salariaţii care desfăşoară muncă la domiciliu, angajatorul
ţine evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condiţiile stabilite cu
salariaţii prin acord scris, în funcţie de activitatea specifică desfăşurată de către aceştia.

Contravenţii si amenzi:
a) primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract de
muncă, se sanctioneaza cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană
identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;
b) primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără transmiterea elementelor
contractului individual de muncă în REVISAL cel târziu în ziua anterioară începerii
activității, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a
depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;
c) primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariati în perioada în care acesta/acestia
are/au contractul de muncă suspendat, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare
persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;
d) primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariati în afara programului de lucru
stabilit în cadrul contractelor de muncă cu timp parțial, cu amendă de 10.000 lei
pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000
lei;

Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii


procesului-verbal jumătate din amenda, inspectorul de muncă făcând mențiune despre
această posibilitate în procesul-verbal.
In cazul constatării săvârșirii uneia dintre faptele prevăzute la lit a-c, inspectorul de
muncă dispune sist a rea a ct i vit ă ț ii l ocu lui d e mu ncă org a nizat , supus
controlului.
Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale
aplicate și după ce demonstrează că a remediat deficiențele care au condus la sistarea
activității: prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea elementelor
contractului individual de muncă în REVISAL sau, după caz, încetarea suspendării
contractului individual de muncă și prezentarea documentelor care dovedesc plata
187
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
contribuţiilor sociale și a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin
lucrătorului pe perioada în care a prestat activitate nedeclarată. .
Reluarea activităţii cu încălcarea dispoziţiilor de mai sus constituie infracţiune
şi se sancţionează cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

ABROGAT:
Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără
încheierea unui contract individual de muncă. Astfel, nu se mai considera fapta de natura
penala primirea la munca a mai mult de 5 persoane fara contract, insa amenzile au crescut
semnificativ.

Activitatea de telemunca
In MOf nr 296 din 2 aprilie 2018 a fost publicata Legea 81/2018 privind
reglementarea activității de telemuncă.
Telemunca este forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat și
voluntar, își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține,
în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puțin o zi pe lună, folosind
tehnologia informației și comunicațiilor (laptop-uri, tablete, smartphone-uri, calculatoare
PC etc).
Telesalariatul este orice salariat care desfășoară activitatea în condițiile de mai sus.

Activitatea de telemuncă se bazează pe acordul de voință al părților și se prevede în


contractul de muncă pentru personalul nou-angajat sau prin act adițional la contractul de
muncă, pentru salariatii existenti (nerespectarea acestei masuri se sanctioneaza cu amenda
de 5.000 lei).
Refuzul salariatului de a consimți la prestarea activității în regim de telemuncă NU
poate constitui motiv de modificare unilaterală a contractului de muncă și nu poate constitui
motiv de sancționare disciplinară a acestuia.
Telesalariatul beneficiază de toate drepturile recunoscute prin lege, prin
regulamentele interne și contractele colective de muncă aplicabile salariaților care au locul
de muncă la sediul sau domiciliul angajatorului (concediu de odihna, concediu medical etc).
Telesalariații organizează programul de lucru de comun acord cu angajatorul. Acestia
pot efectua ore suplimentare la solicitarea angajatorului, doar daca sunt salariati cu norma
intreaga (nerespectarea acestei prevederi se sanctioneaza cu amenda de 5.000 lei).
Angajatorul are dreptul să verifice activitatea telesalariatului, în condițiile stabilite
prin contractul de muncă sau regulamentul intern.
În cazul activității de telemuncă, in afara elementelor cunoscute, contractul individual
de muncă include si următoarele informatii:
a) precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă (nerespectarea acestei
dispoziții se sanctioneaza cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană);
b) perioada și/sau zilele în care telesalariatul își desfășoară activitatea la un loc de muncă
organizat de angajator;
c) locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, convenite de părți;
188
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
d) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea
telesalariatului și modalitatea concretă de realizare a controlului;
e) modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat;
f) responsabilitățile părților convenite în funcție de locul/locurile desfășurării activității
de telemuncă, inclusiv responsabilitățile din domeniul securității și sănătății în muncă;
g) obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la locul desfășurării activității
de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa;
h) obligația angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozițiile din
reglementările legale, din contractul colectiv de muncă aplicabil și/sau regulamentul
intern, în materia protecției datelor cu caracter personal, precum și obligația
telesalariatului de a respecta aceste prevederi;
i) măsurile pe care le ia angajatorul pentru ca telesalariatul să nu fie izolat de restul
angajaților și care asigură acestuia posibilitatea de a se întâlni cu colegii în mod
regulat;
j) condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în re gim de
telemuncă.

Incheierea contractului individual de muncă fără stipularea clauzelor prevăzute la lit.


b)-j) de mai sus se sanctioneaza cu amendă de 5.000 lei.

NOUL plafon de scutire la TVA - 300.000 lei de la 1 aprilie 2018


In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L265 din 14 octombrie 2017 a fost publicata
Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1855 a Consiliului de autorizare a României să
aplice o măsură specială de derogare de la articolul 287 din Directiva 2006/112/CE privind
sistemul comun al TVA.
Astfel, pana la 31 decembrie 2020, Romania a primit derogare de a aplica un plafon
majorat de scutire la TVA de 300.000 lei, insa ca aceasta decizie sa poata fi aplicata ar fi
trebuit implementata si in legislatia interna.

In MOf nr 260 din 23 martie 2018 a fost publicata Legea 72/2018 privind aprobarea
OG 25/2017 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, prin care art 310 a fost
modificat incepand cu 1 aprilie 2018 astfel:
„Persoana impozabilă stabilită în România a carei cifră de afaceri anuală, declarată sau
realizată, este inferioară plafonului de 88.500 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la
cursul BNR la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 300.000 lei, poate
aplica scutirea de TVA, denumită regim special de scutire.”

189
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Pentru anul 2018, sunt aplicabile următoarele reguli:

Entitati infiintate Entitati infiintate in perioada Entitati infiintate


inainte de 1 ianuarie 2018 1 ianuarie – 31 martie 2018 dupa 1 aprilie 2018
Punctul 1 Punctul 2 Punctul 3

1. Persoanele impozabile înființate anterior anului 2018 au obligația solicitării


înregistrării în scopuri de TVA, dacă depășesc plafonul de 220.000 lei în perioada
cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și 31 martie 2018.
În cazul în care NU au depășit acest plafon în primele 3 luni ale anului, entitatile vor
solicita înregistrarea în scopuri de TVA dacă depășesc plafonul de 300.000 lei până la 31
decembrie 2018. La determinarea plafonului de 300.000 lei se ia în calcul și cifra de afaceri
realizată în intervalul ianuarie – martie 2018.

Exemplu:
Entitatea ALFA, neinregistrata in scopuri de TVA, este infiintata in anul 2015, iar in
luna ianuarie 2018 a efectuat livrari de bunuri taxabile la nivelul sumei de 240.000 lei.
Ce obligatii are entitatea ALFA?

Conform Codului fiscal, pana la data de 10 februarie 2018, entitatea avea obligatia sa
depuna Declaratia 010 la organul fiscal si este inregistrata in scopuri de TVA incepand cu 1
martie 2018.

2. Persoanele impozabile înființate în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2018 au obligația


solicitării înregistrării în scopuri de TVA dacă depășesc în perioada respectivă plafonul
de 220.000 lei.
În cazul în care NU au depășit acest plafon în primele 3 luni ale anului, entitatile vor
solicita înregistrarea în scopuri de TVA dacă depășesc plafonul de 300.000 lei până la 31
decembrie 2018.

Exemplu:
Entitatea ALFA s-a infiintat in 9 ianuarie 2018, luna in care a facturat servicii de
consultanta la nivelul sumei de 100.000 lei. La 28 februarie 2018, entitatea are o cifra de
afaceri cumulata de 270.000 lei.
Ce obligatii are entitatea ALFA?
Conform Codului fiscal, pana la data de 10 martie 2018, entitatea avea obligatia sa
depuna Declaratia 010 la organul fiscal si este inregistrata in scopuri de TVA incepand cu 1
aprilie 2018.

3. Persoanele impozabile înființate începând cu 1 aprilie 2018 au obligația solicitării


înregistrarii în scopuri de TVA dacă depășesc plafonul de 300.000 lei, de la înființare
până la 31 decembrie 2018 (plafonul NU SE CALCULEAZA FRACTIONAT)

Exemplu:
Entitatea ALFA s-a infiintat in 11 aprilie 2018, luna in care a emis facturi de vanzare
190
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
marfuri la nivelul sumei de 230.000 lei. In luna mai 2018, entitatea a inregistrat venituri de
50.000 lei, iar in luna iunie 2018 veniturile obtinute au fost de 40.000 lei.
Ce obligatii are entitatea ALFA?
Chiar daca in luna aprilie 2018 entitatea a inregistrat o cifra de afaceri de 230.000 lei,
aceasta NU are obligatia solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA, deoarece plafonul de
scutire a fost majorat la 300.000 lei, incepand cu 1 aprilie 2018.
La 31 mai 2018, cifra de afaceri cumulata este de 280.000 lei (inferioara plafonului),
insa la 30 iunie 2018, cifra de afaceri cumulata este de 320.000 lei. Astfel, pana la 10 iulie
2018, entitatea are obligatia sa depuna Declaratia 010 la organul fiscal si va fi inregistrata in
scopuri de TVA incepand cu 1 august 2018.
--------------------------------------------------------------------------------------------

Prin excepție de la punctele 1 si 2 de mai sus, entitatile pentru care obligația solicitării
înregistrării în scopuri de TVA intervine începând cu 1 aprilie 2018 NU trebuie să solicite
înregistrarea în scopuri de TVA decât în situația în care depășesc plafonul de 300.000 lei
până la data de 31 decembrie 2018.
Cu alte cuvinte, entitatile care au depasit vechiul plafon de 220.000 lei in luna
martie 2018, NU au obligatia inregistrarii in scopuri de TVA.

Exemplu:
Entitatea ALFA, neinregistrata in scopuri de TVA, obtine urmatoarele venituri:
- ianuarie 2018: 100.000 lei;
- februarie 2018: 80.000 lei;
- martie 2018: 60.000 lei.
Ce obligatii are entitatea ALFA?

Entitatea ALFA a obtinut la 31 martie 2018 o cifra de afaceri cumulata de 240.000 lei.
In mod normal, daca plafonul de scutire nu ar fi fost majorat, entitatea ar fi avut obli gatia
solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA pana la 10 aprilie 2018, prin depunerea Declaratiei
010.
Dar tinand cont de prevederile Legii 72/2018, societatea ALFA nu mai are aceasta
obligatie.
Daca presupunem ca in luna aprilie 2018 veniturile recunoscute ar fi de 70.000 lei,
atunci cifra de afaceri cumulata de la inceputul anului ar fi de 310.000 lei, ceea ce inseamna
ca entitatea ar avea obligatia ca pana la 10 mai 2018 sa depuna Declaratia 010 la organul
fiscal si sa fie inregistrata in scopuri de TVA incepand cu 1 iunie 2018.

Dupa 1 aprilie 2018


Entitatile care s-au înregistrat în scopuri de TVA în perioada ianuarie-martie 2018,
ca urmare a depășirii plafonului de scutire de 220.000 lei, pot solicita începând cu 1 aprilie
2018 scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, în vederea aplicării
regimului special de scutire, cu condiția ca la data solicitării să nu fi depășit plafonul de
300.000 lei;
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA anterior anului 2018 pot
solicita anularea codului de TVA după data de 1 aprilie 2018, dacă:
191
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- nu au depășit plafonul de scutire de 220.000 lei din anul precedent (respectiv anul
2017); și
- până la data solicitării scoaterii din evidență nu au depășit plafonul de 300.000 lei.

În cele 2 situații de mai sus, Declaratia 010 prin care se solicita anularea codului de
TVA poate fi depusa la organul fiscal între data de 1 și 10 a fiecărei luni următoare
perioadei fiscale aplicate. Anularea este valabilă de la data comunicării deciziei privind
anularea înregistrării în scopuri de TVA.
Organul fiscal are obligația de a soluționa solicitările de scoatere a persoanelor
impozabile din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, cel târziu până la finele
lunii în care a fost depusă solicitarea.
Entitatea care a solicitat anularea codului de TVA are obligația să depună ultimul
Decont de TVA 300, indiferent de perioada fiscală aplicată, până la 25 a lunii următoare celei
în care a fost comunicată decizia de anulare a înregistrării în scopuri de TVA. În ultimul
Decont de TVA depus, entitatea are obligația să efectueze toate ajustările de TVA care se
impun (stocuri, servicii neutilizate, bunuri de capital).

Exemplu:
Entitatea ALFA este inregistrata in scopuri de TVA incepand cu 1 septembrie 2017,
deoarece la 31 iulie 2017 cifra de afaceri obtinuta a fost de 230.000 lei. La 31 decembrie
2017, cifra de afaceri cumulata pe intreg anul a fost de 285.000 lei.
In perioada ianuarie – martie 2018, cifra de afaceri obtinuta a fost de 130.000 lei.
Entitatea ALFA poate solicita anularea codului de TVA in aprilie 2018?

Avand in vedere ca entitatea ALFA s-a inregistrat in scopuri de TVA in anul 2017, ca
urmare a depasirii vechiului plafon de scutire de 220.000 lei, aceasta NU poate renunta de
buna voie la codul de TVA in cursul anului 2018.
Entitatea indeplineste doar o conditie din cele 2 impuse prin Legea 72/2018 si anume
faptul ca in primele 3 luni ale anului 2018, cifra de afaceri a fost de 130.000 lei, inferioara
plafonului de 300.000 lei.
Daca la 31 decembrie 2018, cifra de afaceri obtinuta va fi mai mica decat 300.000 lei,
aceasta va putea solicita anularea codului de TVA in cursul anului 2019, conditia
suplimentara fiind ca până la data solicitării scoaterii din evidență sa nu depășeasca plafonul
de 300.000 lei.

Exemplu:
Entitatea ALFA este inregistrata in scopuri de TVA prin optiune, incepand cu 19
octombrie 2017. La 31 decembrie 2017, cifra de afaceri cumulata pe intreg anul a fost de
184.000 lei.
In perioada ianuarie – iunie 2018, cifra de afaceri obtinuta este de 260.000 lei,
perioada fiscala fiind trimestrul.
Entitatea ALFA poate solicita anularea codului de TVA in cursul anului 2018?

192
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
Avand in vedere ca entitatea ALFA s-a inregistrat prin optiune in scopuri de TVA in
anul 2017, fara sa depaseasca vechiul plafon de scutire de 220.000 lei, iar pana la 30 iunie
2018, cifra de afaceri obtinuta este de 260.000 lei, aceasta POATE renunta de buna voie la
codul de TVA prin depunerea Declaratiei 010 pana la data de 10 iulie 2018.

Presupunem ca Decizia de anulare a codului de TVA ii este comunicata pe 18 iulie


2018.
Entitatea va depune pana pe 25 iulie 2018 Decontul de TVA aferent celui de-al doilea
trimestru din anul 2018, iar pana pe 25 august 2018 ultimul Decont de TVA aferent perioadei
1 iulie 2018 – 17 iulie 2018, in care va efectua ajustarile de TVA care se impun conform
Codului fiscal.

Formularul 700 – modificarea vectorului fiscal pe cale electronica

In MOf nr 747 din 18 septembrie 2017 a fost publicat OPANAF 2.372/2017 pentru
aprobarea modelului, conţinutului, precum şi a instrucţiunilor de completare a
Formularului 700 „Declaraţie pentru înregistrarea/modificarea categoriilor de obligaţii
fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal” prin care ar fi trebuit ca incepand cu 1 ianuarie
2018, societatile comerciale, precum si persoanele fizice care desfasoara activitati
independente sa poata sa isi actualizeze obligatiile din vectorul fiscal pe cale electronica (ON-
LINE).
Ulterior, in MOf nr 1027 din 27 decembrie 2017 a fost publicat OPANAF 3725/2017
pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de
obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal, prin care OPANAF 2372/2017 a fost abrogat.

Insa, de-abia incepand cu 22 martie 2018, Formularul 700 in format pdf inteligent a
fost publicat pe site-ul ANAF si poate fi utilizat de catre entitatile vizate, acesta depunandu-se
exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.
Atenţie! Declaraţia se completează NUMAI cu datele modificate faţă de datele
declarate anterior.

Pentru a putea selecta obligatiile fiscale care se doreste a fi actualizate, trebuie bifata
Declaraţia de înregistrare fiscală depusă iniţial de catre entitate, astfel:
- Declaraţia 010 pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate
juridică;
- Declaraţia 013 pentru contribuabilii nerezidenţi care desfăşoară activitate în
România prin unul sau mai multe sedii permanente;
- Declaraţia 015 pentru contribuabilii nerezidenţi care nu au sediu permanent în
România;
- Declaraţia 016 pentru persoanele juridice străine care au locul de exercitare a
conducerii efective în România;
- Declaraţia 020 pentru persoane fizice române şi străine care deţin CNP;
- Declaraţia 030 pentru persoane fizice care nu deţin CNP;
- Declaraţia 040 pentru instituţii publice;

193
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
- Declaraţia 070 pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod
independent sau exercită profesii libere.

Prin intermediul acestui formular se poate realiza trecerea de la impozit pe profit la


microintreprindere sau invers, se poate evidentia calitatea de angajator prin luarea in
evidenta a impozitului pe veniturile salariale si a contributiilor aferente sau renuntarea la
aceasta calitate, precum si luarea in evidenta sau iesirea din sfera impozitului specific.
In ceea ce priveste TVA, Formularul 700 poate fi depus doar pentru modificarea
perioadei fiscale din LUNA in TRIMESTRU sau invers, pana la data de 15 ianuarie. Astfel:
- se bifeaza perioada fiscală „LUNA” de către entitatea care a utilizat ca perioadă fiscală
trimestrul, dar în cursul anului precedent a realizat o „cifră de afaceri” care a depăşit
plafonul de 100.000 euro, cu excepţia situaţiei în care entitatea a efectuat în cursul
anului precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri;
- se bifeaza perioada fiscală „TRIMESTRUL” de către entitatea care a utilizat ca perioadă
fiscală luna, dar în cursul anului precedent a realizat o „cifră de afaceri” care nu a
depăşit plafonul de 100.000 euro, cu excepţia situaţiei în care entitatea a efectuat în
cursul anului precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri;
- in continutul formularului se înscrie „cifra de afaceri” obţinută în anul precedent,
avandu-se în vedere baza de impozitare înscrisă pe rândurile din Decontul de TVA 300
corespunzătoare livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite cu
drept de deducere şi/sau a livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii pentru care locul
livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dar care dau drept de deducere,
precum şi rândurile de regularizări aferente. NU sunt luate în calcul sumele înscrise în
rândurile din decont aferente unor câmpuri de date informative cum sunt facturile
emise după inspecţia fiscală sau informaţii privind TVA neexigibilă.

At enţ i e! Nu se depune Formularul 700 de catre entitatea:


- care solicită înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (1) - (6) din Codul
fiscal (se utilizeaza Declaratiile 010, 020, 070 etc, dupa caz);
- care utilizează trimestrul ca perioadă fiscală şi efectuează o achiziţie intracomunitară
de bunuri taxabilă în România (se utilizeaza Formularul 092);
- înregistrată în scopuri de TVA care solicită utilizarea altei perioade fiscale decât luna
sau trimestrul, respectiv semestrul sau anul calendaristic (se utilizeaza Formularul
306);
- care, după anularea codului de TVA, solicită reînregistrarea în scopuri de TVA (se
utilizeaza Formularul 099);
- care solicită anularea înregistrării în scopuri de TVA (se utilizeaza Declaratiile 010,
020, 070 etc, dupa caz);
- care utilizează ca perioadă fiscală trimestrul si care a realizat în anul precedent o „cifră
de afaceri” mai mica decat plafonul de 100.000 euro şi care are obligaţia depunerii la
organul fiscal, până la 25 ianuarie inclusiv, a Formularului 094;
De asemenea, Formularul 700 nu se depune pentru:
- modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare si de plata a impozitului pe
profit (se utilizeaza Formularul 012);
- efectuarea optiunii de modificare a anului fiscal (se utilizeaza Formularul 014).
194
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian

Alte modificari fiscale aduse de OUG 25/2018


In MOf nr 291 din 30 martie 2018 a fost publicata OUG 25/2018 privind modificarea
și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-
bugetare, prin care au fost aduse si urmatoarele modificari Codului fiscal.

1. Scutirea de impozit a profitului reinvestit

În prezent, profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice și


echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare, în programe
informatice, precum și pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse și/sau
achiziționate și puse în funcțiune, folosite în scopul desfășurării activității economice, este
scutit de impozit.
Contribuabilii au obligaţia de a păstra activele pentru care aplica facilitatea
neimpozitarii profitului reinvestit cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata lor de
utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile, dar nu mai mult de 5 ani.
În cazul nerespectării acestei prevederi, contribuabilul are obligaţia depunerii
declaraţiei fiscale rectificative deoarece impozitul pe profit se recalculează pentru sumele
respective şi se percep şi creanţe fiscale accesorii, începând cu data aplicării facilităţii, cu
următoarele excepţii:
- activele transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare;
- activele înstrăinate în cadrul procedurii de lichidare/faliment; şi
- activele sunt distruse, pierdute, furate sau defecte și înlocuite, în condițiile în care
aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de
contribuabil. În cazul echipamentelor furate, contribuabilul demonstrează furtul pe
baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
- sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligații prevăzute de
lege (OUG 25/2018).

Aceasta masura a fost luata deoarece, conform OUG 91/2014 pentru modificarea și
completarea OUG 28/1999, operatorii urmează să schimbe în mod obligatoriu aparatele de
marcat electronice fiscale din dotare, indiferent de data achiziției acestora. Astfel, se
impunea introducerea unei prevederi potrivit căreia, în cazul înlocuirii aparatelor de
marcat electronice, pentru a respecta cerințele impuse de lege, să NU se aplice sancțiunea
referitoare la recalcularea impozitului pe profit și perceperea de creanțe fiscale accesorii.

2. Regimul veniturilor obtinute în baza contractelor de activitate sportivă

Persoanele care obtin venituri în baza contractelor de activitate sportivă, încheiate


potrivit Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, datorează impozit pe venit, impozitul
fiind final.
Prin OUG 38/2017 s-a introdus posibilitatea ca sportivii (de performanță sau
amatori) legitimați la un club, sa fie remunerați în baza unor contracte de activitate sportivă.
Veniturile obținute erau asimilate veniturilor din activități independente. Sportivii se puteau
195
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
înregistra la ANAF similar profesiilor liberale, insa erau obligati să conducă evidență
contabilă, să emită facturi și să emită chitanțe pentru încasări, ceea ce însemna o împovărare
pentru acestia.

Plătitorii veniturilor (persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce
evidență contabilă) au obligația de a calcula, de a reține și de a achita impozitul
corespunzător sumelor plătite, prin reținere la sursă, cota de impozitare fiind de 10%
asupra venitului brut, la momentul plății venitului.
Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final și se plătește la bugetul de stat
până la 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
Plătitorii de venituri NU au obligația calculării, reținerii la sursă și plății impozitului
din veniturile plătite dacă efectuează plăți către asocierile fără personalitate juridică, precum
și către entități cu personalitate juridică, care organizează și conduc contabilitate proprie,
pentru care plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său
propriu.
Contribuabilii NU au obligația de completare a Registrului de evidență fiscală și de
conducere a evidenței contabile si pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând
2% sau 3,5% din impozitul stabilit, astfel:
a) în cotă de 2% pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează
în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private;
b) în cotă de 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt
furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat.
Obligația calculării și plății sumei de 2% sau 3,5% din impozitul stabilit revine
organului fiscal, pe baza Declarației unice 212 privind impozitul pe venit și contribuțiile
sociale datorate de persoanele fizice, procedura exacta urmand a fi aprobata prin ordin al
președintelui ANAF.
Prin excepție, contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea și plata sumei de 2%
sau 3,5% din impozitul stabilit de către plătitorii de astfel de venituri, până la termenul de
plată a impozitului. Opțiunea se exercită în scris de către contribuabil și se aplică la
momentul plății impozitului de către plătitorii de venituri. Opțiunea rămâne valabilă pe
perioada derulării contractului de activitate sportivă încheiat între părți, începând cu luna
exercitării opțiunii, dar nu mai mult de 2 ani fiscali consecutivi.

3. Redirectionarea unei sume din impozitul pe veniturile din pensii

Orice plătitor de venituri din pensii are obligația de a calcula lunar impozitul aferent
acestui venit, de a-l reține și de a-l plăti la bugetul de stat. Impozitul se calculează prin
aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii. Plătitorul
de venituri din pensii este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe
veniturile din pensii, pentru fiecare contribuabil.
In anul 2018, contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând
2% sau 3,5% din impozitul stabilit, astfel:
a) în cotă de 2% pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează
în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private;

196
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
b) în cotă de 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt
furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat.
Obligația calculării și plății sumei de 2% sau 3,5% din impozitul stabilit revine
organului fiscal.

ANUL 2019
Conform Legii 30/2019 pentru aprobarea OUG 25/2018 privind modificarea și
completarea unor acte normative, publicata in MOf nr 44 din 17 ianuarie 2019, contribuabilii
pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul stabilit
pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și
a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private.
Entitățile nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, precum și
unitățile de cult beneficiază de aceste sume dacă la momentul plății acestora de către organul
fiscal sau angajatorul/plătitorul de venit figurează în Registrul entităților/unităților de cult
pentru care se acordă deduceri fiscale.

4. Regimul TVA pentru proiectele de cercetare-dezvoltare și inovare

Operațiunile efectuate în cadrul proiectelor de cercetare-dezvoltare și inovare nu se


cuprind în sfera TVA dacă rezultatele cercetării NU sunt transferate altei persoane. Dreptul
de deducere pentru achizițiile destinate realizării proiectelor de cercetare-dezvoltare și
inovare se exercită în limitele și în condițiile prevăzute de Codul fiscal.

5. Modificari aduse Codului de procedura fiscala

In cazul debitorilor cu risc fiscal mic, organul fiscal poate aproba eșalonarea la plată a
obligațiilor fiscale restante, pe o perioadă de cel mult 12 luni. Este considerat cu risc fiscal
mic debitorul care, la data depunerii cererii, îndeplinește, cumulativ, următoarele condiții:

Inainte de OUG 25/2018 Dupa OUG 25/2018


a) nu are fapte înscrise în cazierul fiscal; a) nu are fapte înscrise în cazierul fiscal;
b) niciunul dintre administratori și/sau b) administratorii, în cazul SA si SCA și
asociați nu a deținut, în ultimii 5 ani anteriori asociații majoritari sau, după caz, asociatul
depunerii cererii, calitatea de administrator unic și/sau administratorii, în cazul celorlalte
sau asociat la persoane juridice care au fost societăți (SRL, SCS si SNC), nu au fapte
lichidate sau la care a fost declanșată înscrise în cazierul fiscal;
procedura insolvenței și la care au rămas
obligații fiscale neachitate;
c) nu se află în inactivitate temporară înscrisă c) nu se află în inactivitate temporară înscrisă
la registrul comerțului sau în registre ținute la registrul comerțului sau în registre ținute
de instanțe judecătorești competente; de instanțe judecătorești competente;
d) nu are obligații fiscale restante mai mari d) nu are obligații fiscale restante mai mari
de 6 luni; de 12 luni;
e) nu a înregistrat pierderi contabile în e) nu a înregistrat, conform reglementărilor
fiecare an din ultimii 3 ani consecutivi; contabile, pierderi din exploatare în ultimul
197
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
exercițiu financiar închis;
f) în cazul persoanelor juridice, să fi fost f) în cazul persoanelor juridice, să fi fost
înființate cu minimum 12 luni anterior înființate cu minimum 12 luni anterior
depunerii cererii. depunerii cererii.

Alte modificari fiscale aduse de OUG 18/2018


In MOf nr 260 din 23 martie 2018 a fost publicata OUG 18/2018 privind adoptarea
unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin
care Codul fiscal a fost modificat.

1. Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit

În cazul persoanelor care obtin venituri din activități independente, altele decât
veniturile din profesii liberale, venitul net anual se poate determina fie in sistem real, fie pe
baza normelor anuale de venit de la locul desfășurării activității.
Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care
în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei
al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor au obligația determinării
venitului net anual în sistem real. Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea
echivalentului în lei al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat
de BNR, la sfârșitul anului fiscal. Aceste persoane au obligatia să depună Declarația unică
până la 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
Contribuabilii pot ajusta normele anuale de venit în Declarația unică 212, prin
aplicarea coeficienților de corecție publicați de către Direcțiile generale regionale ale
finanțelor publice, respectiv a municipiului București, asupra normelor anuale de venit.
Procedura de ajustare a normei de venit, pentru determinarea venitului net anual, va fi
stabilita prin norme.

Contribuabilii care obțin venituri din activități independente, impuși pe bază de norme
de venit, au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real.
Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate,
este obligatorie pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o
nouă perioadă dacă persoana nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea
Declarației unice 212 și depunerea acesteia la organul fiscal până la data de 15 martie
inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani, începând cu anul 2019.
Începând cu anul 2019, opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se
exercită prin completarea Declarației unice cu informații privind determinarea venitului
net anual în sistem real și depunerea formularului la organul fiscal până la data de 15 martie
inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfășurat activitate în anul precedent, respectiv în
termen de 30 de zile de la începerea activității, în cazul contribuabililor care încep activitatea
în cursul anului fiscal.
Persoanele care obtin venituri din activități independente pentru care venitul net
anual se stabilește pe baza normelor de venit au obligația stabilirii impozitului anual
198
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
datorat, pe baza Declarației unice, prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale de
venit ajustate, impozitul fiind final.
Plata impozitului anual datorat se efectuează până la data de 15 martie inclusiv a
anului următor celui de realizare a venitului.

2. Venituri din cedarea folosinței bunurilor – pe norma de venit

Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor


situate în locuințe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una și 5
camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit.

Inainte de OUG 18/2018 Dupa OUG 18/2018


(4) Contribuabilii au obligația să depună la (4) Contribuabilii au obligația să depună la
organul fiscal, pentru fiecare an fiscal, până la organul fiscal, pentru fiecare an fiscal, până la
31 ianuarie inclusiv, Declarația 220 privind 15 martie inclusiv a anului de realizare a
venitul estimat/norma de venit pentru anul veniturilor, Declarația unica. În cazul în care
în curs. In cazul în care contribuabilii încep să contribuabilii încep să realizeze în cursul
realizeze în cursul anului, după 31 ianuarie anului astfel de venituri, au obligația
inclusiv, astfel de venituri, în termen de 30 de completării și depunerii Declarației unice,
zile de la data producerii evenimentului în termen de 30 de zile de la data producerii
aceștia au obligația completării și depunerii evenimentului, pentru anul fiscal în curs.
Declarației 220 privind venitul estimat/
norma de venit pentru anul fiscal în curs.

(6) Impozitul anual datorat se calculează prin (6) Impozitul anual datorat se calculează de
aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale către contribuabil, pe baza datelor din
de venit, impozitul fiind final. Declarația unică prin aplicarea cotei de 10%
asupra normei anuale de venit, impozitul
fiind final.

(8) Plata impozitului se efectuează în cursul (8) Plata impozitului se efectuează până la
anului, în 2 rate egale, astfel: 50% din impozit data de 15 martie inclusiv a anului fiscal
până la 25 iulie inclusiv și 50% până la 25 următor celui de realizare a venitului.
noiembrie inclusiv.

(81) În cazul încetării sau suspendării (81) În cazul încetării sau suspendării
temporare a activității în cursul anului, temporare a activității în cursul anului,
contribuabilul va notifica evenimentul contribuabilul va notifica evenimentul
organului fiscal în termen de 30 de zile de la organului fiscal în termen de 30 de zile de la
data producerii acestuia, în vederea data producerii acestuia, prin depunerea
recalculării plăților stabilite în contul Declarației unice și își va recalcula
impozitului anual datorat. impozitul anual datorat.

Contribuabilii care realizează venituri din închirierea camerelor situate în locuințe


proprietate personală, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una și 5
199
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
camere inclusiv au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net anual în sistem real,
pe baza datelor din contabilitate, caz în care au obligația de a completa Registrul de evidență
fiscală.
Opțiunea se exercită pentru fiecare an fiscal, prin completarea Declarației unice,
pentru anul în curs și depunerea formularului la organul fiscal până la data de 15 martie
inclusiv a anului de realizare a veniturilor. În cazul în care contribuabilii încep să realizeze, în
cursul anului, astfel de venituri, opțiunea se exercită pentru anul fiscal în curs, în termen de
30 de zile de la data producerii evenimentului, prin completarea și depunerea Declarației
unice.
Plata impozitului se efectuează până la data de 15 martie inclusiv a anului fiscal
următor celui de realizare a venitului.
În cazul încetării sau suspendării temporare a activității în cursul anului,
contribuabilul va notifica organul fiscal prin depunerea Declarației unice, în termen de 30 de
zile de la data producerii evenimentului, și își va recalcula impozitul anual.
Contribuabilii care obtin astfel de venitui au obligația de a depune Declarația unică
212 la organul fiscal pentru fiecare an fiscal, până la 15 martie inclusiv a anului următor celui
de realizare a venitului. Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza
Declarației unice 212 prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual determinat în
sistem real, pe baza datelor din contabilitate, impozitul fiind final.

În cazul în care, în cursul anului fiscal, contribuabilii realizează venituri din închirierea
unui număr mai mare de 5 camere, aceștia sunt obligați să notifice organului fiscal
evenimentul, prin depunerea Declarației unice în 30 de zile de la data producerii acestuia.
Pentru perioada din anul fiscal în care venitul a fost determinat pe baza normei de venit,
contribuabilul va recalcula norma de venit și impozitul anual datorat.
Pentru perioada rămasă din anul fiscal, venitul net se stabilește în sistem real ,
contribuabilii având obligația de a completa Registrul de evidență fiscală. Acestia sunt
obligați să depună la organul fiscal Declarația unică, în termen de 30 de zile de la data
producerii evenimentului, pentru veniturile aferente perioadei rămase până la sfârșitul
anului fiscal. Regulile de impunere aplicabile pentru venitul realizat în perioada rămasă sunt
cele prevăzute la art. 86 alin. (4)-(7).

3. Determinarea câștigului/pierderii din transferul titlurilor de valoare

Câștigul net anual/pierderea netă anuală se determină ca diferență între câștigurile și


pierderile înregistrate în cursul anului fiscal respectiv, cumulat de la începutul anului din
transferul titlurilor de valoare, și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv
instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului financiar. La determinarea
câștigului net anual/pierderii nete anuale sunt luate în calcul și costurile aferente
tranzacțiilor care nu pot fi alocate direct fiecărei tranzacții.
Câștigul net anual/pierderea netă anuală se determină de către contribuabil, pe baza
Declarației unice.
Intermediarii, societățile de administrare a investițiilor sau societățile de investiții
autoadministrate au următoarele obligații:

200
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
a) calcularea câștigului/pierderii pentru fiecare tranzacție efectuată pentru contribuabil
sau anual, după caz;
b) transmiterea către fiecare contribuabil a informațiilor privind totalul
câștigurilor/pierderilor, în formă scrisă, pentru tranzacțiile efectuate în cursul anului
fiscal, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior
(anterior, termenul era 28 februarie);
c) să depună anual, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent, pentru anul
anterior, la organul fiscal o declarație informativă privind totalul
câștigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil (anterior, termenul era 28
februarie).

4. Venituri din activități agricole pe bază de norme de venit

Venitul dintr-o activitate agricolă se stabilește pe bază de norme de venit. Normele de


venit se publică de către direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, până cel târziu la
data de 5 februarie a anului pentru care se aplică aceste norme de venit (anterior, termenul
era 15 februarie).

Inainte de OUG 18/2018 Dupa OUG 18/2018


În cazul contribuabililor care realizează În cazul contribuabililor care realizează
venituri din desfășurarea a 2 sau mai multe venituri din desfășurarea a 2 sau mai multe
activități agricole pentru care venitul se activități agricole pentru care venitul se
determină pe bază de normă de venit, determină pe bază de normă de venit,
organul fiscal competent stabilește venitul contribuabilul st a bileșt e v en it u l a
anual prin însumarea veniturilor nu a l
corespunzătoare fiecărei activități. prin însumarea veniturilor corespunzătoare
fiecărei activități.
În anul fiscal curent, pentru veniturile realizate de persoanele fizice individual sau
într-o formă de asociere, în cazul în care s-au înregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene
meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale ca îngheț, grindină,
polei, ploaie abundentă, secetă și inundații, precum și a epizootiilor ce afectează peste 30%
din suprafețele destinate producției agricole vegetale/animalele deținute, norma de venit se
reduce proporțional cu pierderea respectivă.
În cazul acesta, contribuabilul are obligația să depună Declarația unică și să
recalculeze venitul anual și impozitul anual, în termen de 30 de zile de la constatarea
pagubelor, prin diminuarea normei de venit aferentă fiecărei categorii de produse
vegetale/categorii de animale, corespunzător cu procentul reprezentând gradul de afectare
stabilit potrivit procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor.

Inainte de OUG 18/2018 Dupa OUG 18/2018


(1) Impozitul pe venitul din activități agricole (1) Impozitul pe venitul din activități agricole
se calculează de organul fiscal competent se calculează de către contribuabil prin
prin aplicarea unei cote de 10% asupra aplicarea unei cote de 10% asupra venitului
venitului anual din activități agricole stabilit anual din activități agricole stabilit pe baza
pe baza normei anuale de venit, impozitul normei anuale de venit, impozitul fiind final.
201
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
fiind final.

(2) Contribuabilul care desfășoară o (2) Contribuabilul care desfășoară o


activitate agricolă pentru care venitul se activitate agricolă pentru care venitul se
determină pe bază de normă de venit are determină pe bază de normă de venit are
obligația de a depune anual Declarația 221 la obligația de a depune anual, pentru veniturile
organul fiscal, până la data de 25 mai inclusiv anului în curs, Declarația unică 221 la
a anului fiscal, pentru anul în curs. organul fiscal, până la data de 15 martie
inclusiv a anului de realizare a venitului.

(6) Plata impozitului anual stabilit conform (7) Plata impozitului anual datorat se
deciziei de impunere anuale se efectuează în efectuează până la data de 15 martie
două rate egale, astfel: inclusiv a anului următor celui de realizare a
a) 50% din impozit până la data de 25 venitului.
octombrie inclusiv;
b) 50% din impozit până la data de 15
decembrie inclusiv.

5. Venituri din jocuri de noroc

Veniturile din jocuri de noroc se impun prin reținere la sursă. Impozitul datorat se
determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui
venit brut primit de un participant, de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de
noroc:

Tranșe de venit brut Impozit


- lei - - lei -
până la 66.750, inclusiv 1%
intre 66.750 - 445.000, inclusiv 667,5 + 16% pentru ceea ce depășește suma de 66.750
peste 445.000 61.187,5 + 25% pentru ceea ce depășește suma de 445.000

Pentru veniturile realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri


de noroc la distanță sau on-line, impozitul datorat se determină și se reține la sursă la fiecare
transfer din contul de pe platforma de joc în contul bancar sau similar.
O alta modificare consta in faptul ca persoanele care obțin venituri ca urmare a
participării la jocuri de noroc la distanță și festivaluri de poker nu mai au obligatia depunerii
Declarației 200 privind venitul realizat.

6. Venituri din alte surse

Impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul acordării


veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut
pentru veniturile prevăzute la art. 114 din Codul fiscal.
Contribuabilii care realizează venituri din alte surse identificate ca fiind impozabile,
altele decât cele prevăzute la art. 115 alin. (1), precum și cele prevăzute la art. 114 alin. (2)
202
Suport de curs www.noutatifiscale.ro noutatifiscale@gmail.com Lect univ dr Rapcencu Cristian
lit. l) din Codul fiscal au obligația de a depune Declarația unică la organul fiscal, pentru
fiecare an fiscal, până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a
venitului.
Impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza Declarației
unice prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut, în cazul veniturilor din alte surse
pentru care contribuabilii au obligația depunerii Declarației unice, altele decât cele
prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. l) din Codul fiscal.
Plata impozitului anual datorat se efectuează până la data de 15 martie inclusiv a
anului următor celui de realizare a venitului.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

203

S-ar putea să vă placă și