Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CECCAR
REZUMAT
Articolul de față aduce în discuție o serie de aspecte teoretice și practice
referitoare la mecanismul fiscal privind impozitarea dividendelor în anul
2019.
Din punct de vedere legislativ, dividendele pot fi privite din două
perspective: pe de o parte, prin prisma Legii societăților nr. 31/1990,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar pe de altă parte,
prin cea a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și
completările ulterioare.
Dacă abordăm dividendele din punctul de vedere al Legii nr. 31/1990, cota-
parte din profit care se plătește fiecărui asociat constituie dividend, în
conformitate cu prevederile art. 67 alin. (1).
Dividendul este definit la art. 7 pct. 11 din Codul fiscal ca fiind o distribuire
în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui participant,
drept consecință a deținerii unor titluri de participare la acea persoană
juridică, exceptând următoarele:
a) o distribuire de titluri de participare noi sau majorarea valorii nominale a
titlurilor de participare existente, ca urmare a unei operațiuni de majorare a
capitalului social, potrivit legii;
b) o distribuire efectuată în legătură cu dobândirea/răscumpărarea titlurilor
de participare proprii de către persoana juridică;
c) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu lichidarea unei
persoane juridice;
d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii
capitalului social, potrivit legii;
e) o distribuire de prime de emisiune, proporțional cu partea ce îi revine
fiecărui participant;
f) o distribuire de titluri de participare în legătură cu operațiuni de
reorganizare, prevăzute la 32 și 33.
În conformitate cu art. 122 alin. (4) lit. e) din același act normativ, nu se
depune Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale
datorate de persoanele fizice – cap. I pentru veniturile din investiții, a căror
impunere este finală. De aici putem deduce că nu se depune declarația
unică pentru impozitul reținut la sursă. Acesta se declară prin formularul
100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat” până la data
de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
În conformitate cu art. 155 alin. (1) din Codul fiscal coroborat cu Normele
metodologice de aplicare a art. 170 alin. (1) din Cod, contribuabilii la
sistemul de asigurări sociale de sănătate, prevăzuți la art. 153 alin. (1) lit.
a)-d), care nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la
plata CASS potrivit art. 154, datorează contribuția de asigurări sociale de
sănătate în situația în care realizează venituri anuale cumulate cel puțin
egale cu 12 salarii de bază minime brute pe țară din una sau mai multe
surse din următoarele categorii de venituri:
a) din salarii și asimilate salariilor;
b) din activități independente;
c) din drepturi de proprietate intelectuală;
d) din asocierea cu o persoană juridică;
e) din cedarea folosinței bunurilor;
f) din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
g) din investiții;
h) din alte surse.
Exemplul 1
Entitatea X are doi asociați persoane fizice rezidente. Asociatul A deține
60% din capitalul social, iar asociatul B, 40%. La începutul anului 2019 se
înregistrează profitul care urmează să fie repartizat pentru distribuirea de
dividende celor doi asociați. Aceștia nu intră în categoria persoanelor
exceptate de la plata CASS. Dividendele se achită la data de 15 mai 2019.
Dividendul brut acordat asociatului A este de 48.000 lei, iar cel acordat
asociatului B, de 32.000 lei.
Exemplul 2
➜ Asociatul A
Dividendele în sumă brută de 10.000 lei se impozitează la sursă prin
aplicarea cotei de 5% la venitul brut obținut, impozitul fiind de 500 lei
(10.000 lei x 5%).
➜ Asociatul B
➜ Asociatul C
➜ Asociatul D
Exemplul 3
Ne propunem să determinăm:
a) obligațiile privind impozitul pe venit ale persoanei fizice rezidente A;
b) efectul aducerii de către persoana fizică nerezidentă B a certificatului de
rezidență fiscală în interiorul termenului de prescripție de 5 ani.
Exemplul 4
Impozitul pe dividende achitat în țara X este de 2.320 lei (500 euro x 4,64
lei/euro).
S-a ținut seama de art. 131 alin. (6) din Codul fiscal, care prevede că, în
vederea calculului creditului fiscal, sumele în valută se transformă la cursul
de schimb mediu anual al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a
României, din anul de realizare a venitului. Veniturile din străinătate
realizate de persoane fizice rezidente, precum și impozitul aferent,
exprimate în unități monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt
cotate de BNR, se vor transforma astfel:
a) din moneda statului de sursă într-o valută de circulație internațională,
cum ar fi dolari SUA sau euro, folosindu-se cursul de schimb din țara de
sursă;
b) din valuta de circulație internațională în lei, folosindu-se cursul de schimb
mediu anual al acesteia, comunicat de BNR, din anul de realizare a
venitului respectiv.
Exemplul 5
Entitatea Y decide să acorde pentru trimestrul I al exercițiului financiar 2019
dividende în sumă de 40.000 lei celor doi asociați, A și B, persoane fizice
rezidente. Asociatul A deține 90% din capitalul social, iar asociatul B, 10%.
Dividendele se achită la data de 15 aprilie 2019. Asociatul A este asigurat
în sistemul de asigurări sociale de sănătate, fiind angajat în cadrul unei
instituții publice pe postul de economist, iar asociatul B este pensionar.
În cele ce urmează vom analiza situația celor doi asociați din punctul de
vedere al obligației privind CASS.
➜ Asociatul A
Venitul din dividende obținut în anul 2019 depășește plafonul de 24.960 lei,
contribuabilul datorând CASS în sumă de 2.496 lei (24.960 lei x 10%).
Acesta depune declarația unică prin mijloace electronice de transmitere la
distanță la 30 aprilie 2019.
Important de reținut este că în acest caz CASS trebuie plătită chiar dacă A
este concomitent și salariat. Faptul că el realizează și venituri de natură
salarială nu prezintă nicio relevanță.
➜ Asociatul B
Exemplul 6
Rezultatul net aferent exercițiului financiar 2018 este de 95.000 lei, astfel că
dividendele cuvenite celor doi asociați pentru întregul an depășesc nivelul
celor acordate interimar.
Potrivit art. 67 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, plata diferențelor rezultate
din regularizare se face în termen de 60 de zile de la data aprobării
situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat. În caz
contrar, societatea datorează, după acest termen, dobândă penalizatoare
calculată conform art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind
dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești,
precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul
bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare, dacă
prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acționarilor care
a aprobat situațiile financiare aferente exercițiului financiar încheiat nu s-a
stabilit o dobândă mai mare.
Exemplul 7
Exemplul 8
Entitatea Gama distribuie dividende în anul 2018, dar acestea nu sunt
plătite celor doi acționari până la data de 31 decembrie a aceluiași an.
Acționarul A este rezident, iar acționarul B este nerezident (persoană
juridică străină).
➜ Acționarul A (rezident)
➜ Acționarul B (nerezident)
BIBLIOGRAFIE
1. Popa, Adriana Florina, Păunescu, Mirela, Ciobanu, Radu
(2019), Fiscalitate, ediția a II-a, Editura CECCAR, București.
2. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal,
publicată în Monitorul Oficial nr. 22/13.01.2016, cu modificările și
completările ulterioare.
3. Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial nr.
1066/17.11.2004, cu modificările și completările ulterioare.
4. Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr.
454/18.06.2008, cu modificările și completările ulterioare.
5. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată
în Monitorul Oficial nr. 652/ 28.08.2015, cu modificările și completările
ulterioare.
6. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial
nr. 688/10.09.2015, cu modificările și completările ulterioare.
7. Legea nr. 163/2018 pentru modificarea și completarea Legii
contabilității nr. 82/1991, modificarea și completarea Legii societăților
nr. 31/1990, precum și modificarea Legii nr. 1/2005 privind
organizarea și funcționarea cooperației, publicată în Monitorul Oficial
nr. 595/12.07.2018.
8. Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.
48/2019 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 205
„Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă și
câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit” și 207
„Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă/veniturile
scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți”, publicat în Monitorul
Oficial nr. 38/15.01.2019.
9. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea
unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor
acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 260/23.03.2018, cu
modificările și completările ulterioare.
10. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea
unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-
bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și
prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial nr.
1116/29.12.2018, cu modificările și completările ulterioare.
11. Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală
remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și
pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul
bancar, publicată în Monitorul Oficial nr. 607/29.08.2011, cu
modificările și completările ulterioare.