Sunteți pe pagina 1din 64

Speta:cheltuieli eligibile cu amortizarea pe durata proiectului

Incepand cu luna septembrie 2016 BENEFICIARUL- institutie publica este


beneficiara a doua proiecte finantate pe axa POC 1.1.4 sectiunea E "Atragerea de
personal cu competențe avansate din străinătate":
- proiect ID P_37_673, nr. contract 50/05.09.2016,
- proiect ID P_37_674, nr. contract 51/05.09.2016
In acest context dorim sa solicitam informatii despre modul de rambursare a
cheltuielilor ce se vor efectua pentru achizitia de echipamente in cadrul acestor
proiecte.
In ghidul solicitatntului, la capitolul 2.4 "Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor",
se specifica faptul ca sunt eligibile "Cheltuieli pentru achiziţia de active corporale și
obiecte de inventar, în măsura şi pe durata utilizării acestora în cadrul proiectului de
cercetare (dacă aceste instrumente şi echipamente au o durată de funcţionare mai mare
decât durata proiectului de cercetare, sunt eligibile doar costurile de amortizare pe
durata proiectului, calculate pe baza bunelor practici contabile).
Mentionam ca echipamentele vizate au o perioada de amortizare de 4 ani. Tinand cont
de perioada estimata pentru derularea achizitiilor de aprox 6 luni, rezulta o perioada de
utilizare in cadrul proiectelor de aproximativ 42 luni.
Avand in vedere valoarea mare a echipamentelor de cercetare ce urmeaza sa fie
achizitionate in cadrul proiectelor, am dori sa ne comunicati daca este posibila
rambursarea acestor cheltuieli in momentul achizitiei echipamentelor, pe baza unei
estimari a valorii ramase de amortizat in perioada de derulare a proiectelor.

Raspuns:
Baza legala: HG nr. 399 din 27 mai 2015 privind regulile de eligibilitate a
cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de
dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune 2014 – 2020
(extras):
ART. 2
(1) Fără a încălca prevederile art. 3 şi 4, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să
îndeplinească cumulativ următoarele condiţii cu caracter general:
a) să fie angajată de către beneficiar şi plătită de acesta în condiţiile legii între 1
ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2023, respectiv între 1 septembrie 2013 şi 31 decembrie
2023 pentru cheltuielile efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Iniţiativa
privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, cu respectarea perioadei de
implementare stabilită de către autoritatea de management prin
contractul/decizia/ordinul de finanţare;
b) să fie însoţită de facturi emise în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale
sau a statului în care acestea au fost emise ori de alte documente contabile pe baza
cărora se înregistrează obligaţia de plată şi de documente justificative privind
efectuarea plăţii şi realitatea cheltuielii efectuate, pe baza cărora cheltuielile să poată fi
verificate/controlate/auditate, cu respectarea prevederilor art. 131 alin. (2) şi (4) din
Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013;

1
c) să fie în conformitate cu prevederile programului;
d) să fie în conformitate cu contractul/decizia/ordinul de finanţare, încheiat între
autoritatea de management sau organismul intermediar şi beneficiar, cu respectarea art.
65 alin. (11), art. 70, art. 71, art. 125 alin. (1) şi art. 140 din Regulamentul (UE) nr.
1.303/2013;
e) să fie rezonabilă şi necesară realizării operaţiunii;
f) să respecte prevederile legislaţiei Uniunii Europene şi naţionale aplicabile;
g) să fie înregistrată în contabilitatea beneficiarului, cu respectarea prevederilor
art. 67 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013.
ART. 4
Prin excepţie de la prevederile art. 2 alin. (1) lit. a), amortizarea este considerată
cheltuială eligibilă dacă respectă celelalte prevederi aplicabile de la art. 2 şi pe cele ale
art. 69 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013.

I. Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013


ART. 69 Norme specifice de eligibilitate pentru granturi şi pentru asistenţa
rambursabilă:
(2) Costurile de amortizare pot fi considerate eligibile dacă următoarele condiţii sunt
îndeplinite:
(a) normele de eligibilitate ale programului permit acest lucru;
(b) valoarea cheltuielilor este dovedită corespunzător prin documente
justificative cu valoare probatorie echivalentă facturilor în cazul rambursării sub
forma menţionată la articolul 67 alineatul (1) primul paragraf litera (a);
(c) costurile se raportează exclusiv la perioada de sprijin pentru operaţiune;
(d) granturile publice nu au contribuit la achiziţionarea activelor amortizate.
ART. 67
Tipuri de granturi şi de asistenţă rambursabilă
(1) Granturile şi asistenţa rambursabilă pot lua oricare din următoarele forme:
(a) rambursarea costurilor eligibile suportate şi plătite efectiv împreună cu,
după caz, contribuţii în natură şi cheltuieli de amortizare;

Concluzie:
In ceea ce priveste amortizarea solicitata o singura data la rambursare, fiind eligibila
doar valoarea amortizata pana la finalul proiectului (durata de utilizare depaseste
durata proiectului), nu este indeplinita ,pentru partea de amortizare aferenta
perioadelor ulterioare depunerii cererii de rambursare conditia de recunoastere a
respectivelor sume ca si cheltuieli ( conf. al. 1 de la art. 2 din HG nr. 399 din 27 mai
2015) ,cu indeplinirea si a obligatiei de de la lit. g ,alin. 1 - art. 2 din HG nr. 399 din
27 mai 2015, in sensul ca o cheltuiala este cheltuiala efectiva daca se refera la o
perioada trecuta si, in plus, reprezinta echivalentul unui consum de resurse (de
genul : materiale, utilitati, amortizare, salarii etc.).

2
Asa cum se poate constata, prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 respecta
aceleasi modalitati de recunoastere a cheltuielilor in sensul ca costurile se raportează
exclusiv la perioada de sprijin pentru operaţiune (art.69).

Fata de cele de mai sus concluzionam ca:


- amortizarea solicitata la rambursare in mod anticipat constituie cheltuiala
anticipata si nu o cheltuiala efectiva in perioada de raportare, pentru care se
solicita rambursarea cheltuielilor,astfel incat nu se poate aproba rambursarea
acesteia;
- conditia privitoare la faptul ca valoarea cheltuielilor trebuie dovedită
corespunzător prin documente justificative reprezinta un element suplimentar de
luat in considerare si induce faptul ca este cheltuiala eligibila doar cea dovedita
cu documente justificative care demonstreaza cheltuiala –respectiv in ceee ce ne
priveste utilizarea activului in activitatile proiectului; nu se poate dovedi
utilizarea daca activitatea pentru care s-a achizitionat nu a inceput ( incepe
numai in luna a 10-a) ;
Deductibilitate fiscala ?
Raspuns:
- institutii – nu este cazul;
- agenti economici - conf. art. 28 al. 2 - Lege 227/2015:
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste
cumulativ urmatoarele conditii:
(2)a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de
servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;

Obs.: dupa terminarea proiectului exista un risc de nedeductibilitate fiscala a


amortizarii, urmare a neutilizarii echipamentelor;

3
Speta: Eligibilitate cheltuieli prestari servicii de tipul "Analiza diagnostic. Analiza
mediului intern si extern al intreprinderii.Concluzii si sugestii de actiune" din
categoria de cheltuieli "Cheltuieli cu achizitia de servicii pentru realizarea de analize
economice, studii de piata, planuri de afaceri" din cadrul Ordinului 3345/14.11.20008.

Raspuns:
Oferta orientativa depusa de catre Prestator (fara numar si fara data de emitere) se
rezuma doar la:
- Oferta financiara: 90.000 lei – fara nici o justificare,respectiv o fundamentare
financiara ( gen - tarif prestare x nr. ore);
- Oferta tehnica: doar la o descriere a scopului serviciilor ,fara nici o detaliere
metodologica a serviciilor care se vor presta ( persoane, metodologie,
documente care se vor elabora, termene etc.);
Daca achizitia propriu-zisa s-a efectuat in baza acelorasi documente prezentate aici (s-
au a altora cu continut similar) , atunci sunt de parere ca aceasta cheltuiala nu
indeplineste , dpdv al achizitiei, prevederile ORDINULUI Nr. 1120 din 15 octombrie
2013 privind aprobarea Procedurii simplificate aplicate de beneficiarii privaţi în cadrul
proiectelor finanţate din instrumente structurale, obiectivul "Convergenţă", precum şi
în cadrul proiectelor finanţate prin mecanismele financiare SEE şi norvegian pentru
atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări. Ne referim la:
- prevederile din CAPITOLUL II - Achiziţia directa, in care se mentioenaza
ca :In acest caz, dosarul achiziţiei va cuprinde o notă privind determinarea
valorii estimate; mentionez ca o astfel de nota trebuie sa aibe la baza tarife orare
aplicabile si acceptabile pentru astfel de servicii; daca norma s-ar fi rezumat
doar si exclusiv la existenta unei facturi, nu si la o nota justificativa de
determinare a valorii achizitiei, metodologic s-ar fi putut prezenta ( in lipsa
trimiterilor la principiile aplicabile de mai jos) o astfel de factura indiferent de
suma inscrisa,ori tocmai nota jsutificativa mentionata este cea care valideaza
limita in care se incadreaza o astfel de suma;

- CAPITOLUL V - Principii aplicabile prezentei proceduri, in care se


mentioneaza ca:
Pe parcursul întregului proces de achiziţie, la adoptarea oricărei decizii
trebuie avute în vedere următoarele principii:
- principiul transparenţei;
- principiul economicităţii;
- principiul eficienţei;
- principiul eficacităţii.
Prin transparenţă se înţelege aducerea la cunoştinţa publicului a
informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii simplificate.

4
Principiul economicităţii prevede minimizarea costului resurselor alocate
pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii
corespunzătoare a acestor rezultate.
Respectarea principiului eficienţei presupune asigurarea unui raport optim
între rezultatul obţinut (calitate) şi resursele financiare alocate.
Principiul eficacităţii vizează gradul de îndeplinire a obiectivelor specifice
stabilite pentru fiecare activitate planificată, în sensul obţinerii rezultatelor
scontate.
Consideram ca cele 3 principii de mai sus,respectiv - principiul economicităţii,
principiul eficienţei si principiul eficacităţii nu sunt dovedite a fi
indeplininite datorita lipsei unor elemente importante referitoare la justificarea
financiara si tehnica a valorii achizitiei,respectiv a cheltuielii,conform
mentiunilor de mai sus referitoare la continutul ofertei de servicii;

In final, chiar daca acest tip de cheltuiala se incadreaza, ca natura,la pozitia 18.
Cheltuieli cu achiziţia de servicii pentru realizarea de analize economice, studii de
piaţă, planuri de afaceri din ORDINUL Nr. 3345 din 14 noiembrie 2008, si chiar
daca este demonstrata necesitatea acesteia (acceptata si de catre OI) totusi nu este
demonstrata indeplinirea cerintelor de economicitate, eficienţa si eficacitate cu ocazia
achizitiei acestora.

5
Speta: aplicabilitatea amortizarii acceletare pe proiecte in cazul institutiilor publice.

Raspuns:

Baza legala este reprezentata de ORDINUL   Nr. 3471 din 25 noiembrie 2008 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe
corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice (extras):
 CAP. 4     Regimul de amortizare şi calcularea amortizării
    ART. 14
    (1) Instituţiile publice amortizează activele fixe corporale şi activele fixe
necorporale utilizând metoda amortizării liniare.

6
Speta:

Premisa: In conformitate cu Anexa 1 la contractul de finantare, 


"Beneficiarul/Liderul de parteneriat are obligaţia de a depune la AM/OI cereri de
rambursare pentru cheltuielile efectuate, în termen de maximum 3 luni de la
efectuarea acestora..."
Intrebare: Sa specificati care ar fi sensul enuntului de mai sus: emiterea / obtinerea
facturii inseamna efectuarea cheltuielii, sau doar plata facturii inseamna ca o cheltuiala
a fost efectuata.

Raspuns:
Conform HG nr. 399 din 27 mai 2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor
efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune 2014 – 2020 - ART. 2,avem
urmatoarele prevederi:
(1) Fără a încălca prevederile art. 3 şi 4, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să
îndeplinească cumulativ următoarele condiţii cu caracter general:
a) să fie angajată de către beneficiar şi plătită de acesta în condiţiile legii între 1
ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2023, respectiv între 1 septembrie 2013 şi 31 decembrie
2023 pentru cheltuielile efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Iniţiativa
privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, cu respectarea perioadei de
implementare stabilită de către autoritatea de management prin
contractul/decizia/ordinul de finanţare;
b) să fie însoţită de facturi emise în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale
sau a statului în care acestea au fost emise ori de alte documente contabile pe baza
cărora se înregistrează obligaţia de plată şi de documente justificative privind
efectuarea plăţii şi realitatea cheltuielii efectuate, pe baza cărora cheltuielile să poată fi
verificate/controlate/auditate, cu respectarea prevederilor art. 131 alin. (2) şi (4) din
Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013;
c) să fie în conformitate cu prevederile programului;
d) să fie în conformitate cu contractul/decizia/ordinul de finanţare, încheiat între
autoritatea de management sau organismul intermediar şi beneficiar, cu respectarea art.
65 alin. (11), art. 70, art. 71, art. 125 alin. (1) şi art. 140 din Regulamentul (UE) nr.
1.303/2013;
e) să fie rezonabilă şi necesară realizării operaţiunii;
f) să respecte prevederile legislaţiei Uniunii Europene şi naţionale aplicabile;
g) să fie înregistrată în contabilitatea beneficiarului, cu respectarea prevederilor art.
67 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013.

Asadar in CR nu se pot introduce cheltuieli care nu reprezinta si plati efective,


acest lucru avand loc doar in cazul CP.

7
Speta: incadrarea achizitiei de calculatoare in categoria de cheltuieli de birotica
Descriere: Este vorba de achiziția a 5 laptopuri de la furnizorul X la linia bugetară
Cheltuieli aferente managementului de proiect și anume Cheltuieli de birotică,
ținându-se cont de terminologia cuprinsă în Dicționarul explicativ al limbii
române pentru termenul ”birotică”.
Raspuns:
Aceasta motivare nu poate fi luata in considerare intrucat:
- Aceasta achizitie nu este fundamentata nici prin prisma tabelului 3.4 Achizitii
publice din cererea de finantare si nici prin prisma listei activelor corporale –
anexa la CF;
- Conform ORDIN Nr. 2508 din 31 decembrie 2007 privind aprobarea listelor de
cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul operaţiunilor 2.2.1
"Dezvoltarea infrastructurii CD existente şi crearea de noi infrastructuri
(laboratoare, centre de cercetare)" şi 2.3.1 "Sprijin pentru start-up-urile şi spin-
off-urile inovative" ale axei prioritare 2 "Competitivitate prin cercetare,
dezvoltare tehnologică şi inovare" din cadrul Programului operaţional sectorial
"Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE) 2007 – 2013, acest tip de
achizitie nu se incadreaza la pozitia de buget Cheltuieli aferente
managementului de proiect - Cheltuieli de birotică ,ci se incadreaza la
categoria Cheltuieli pentru dotări,conform pozitiei 19 din ordinul de mai sus
si anume:
19. Cheltuieli pentru dotări care pot intra în categoria mijloacelor fixe
sau a obiectelor de inventar, precum:
19.1 Echipamente IT şi pentru comunicaţii

In plus, in cadrul cheltuielilor de management de proiect nu intra , in afara


cheltuielilor salariale si de transport bunuri, decat cheltuielile cu consumabilele ( de tip
birotica ), fara sa intre in aceasta categorie mijloacele fixe,conform detalierii de mai
jos:
25. Cheltuieli aferente managementului de proiect
25.1 Cheltuieli de personal (salariale şi de deplasare)
25.2 Transport de bunuri
25.3 Birotică.
Fata de cele de mai sus consideram ca nu poate prevala definitia cuprinsă în
Dicționarul explicativ al limbii române pentru ”birotică” ci prevaleaza, in cazul de fata
, incadrarea pe categorii si pe naturi a cheltuielilor eligibile, strict in conformitate cu
ORDINUL Nr. 2508 din 31 decembrie 2007 detaliat mai sus precum si cu legislatia
financiar – contabila aplicabila.
Este de mentionat ca atat in contabilitatea institutiilor publice cat si a societatilor
comerciale ,in categoria de mijloace fixe de tip birotica se incadreaza achizitiile de tip
aparatură birotică si nu cheltuieli de birotica. Astfel, atat in ORDINUL Nr. 3055
din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene ,cat si in Ordinul nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor

8
metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice,
Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, este
definit contul 214 "Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte active corporale" in care se inregistreaza achizitiile de
birotica care se incadreaza la mijloace fixe ( corespondent cu pozitia 19.1
Echipamente IT şi pentru comunicaţii din Ordinul 2508/2007) si nu la cheltuieli de
birotica ( materiale, obiecte de inventar ) care se incadreaza in contabilitate la alte
cheltuieli materiale si au corespondent la pozitia 25.3 Birotică din Ordinul 2508/2007.

9
Speta : cheltuielile generale de administratie finantate in cota forfetara pe mai
multe proiecte

Descriere:
Beneficiarul Institut National de Cercetare a incheiat Contractul de Finantare Nr.
27/01,09,2016 ( Sectiunea E). Acesta solicita la rambursare cheltuieli generale de
administratie, aplicand rata forfetara de 25% la valoarea cheltuielilor directe
solicitate. Din inregistrarile contabile, se observa ca aceste cheltuieli generale de
administratie sunt inregistrate intr-un singur cont, respectiv 6588.27. 
De asemenea, precizam ca acest beneficiar deruleaza, incepand cu luna Septembrie
2016, 4 proiecte in cadrul POC:
-1 proiect pe Sectiunea E cu CGA in valoare de 1.722.500,00 lei 
- 1 proiect pe Sectiunea E cu CGA in valoare de 1.703.500,00 lei 
- 1 proiect pe Sectiunea G cu CGA in valoare de 2.182.500,00 lei 
- 1 proiect pe Sectiunea G cu CGA in valoare de 2.095.733,00 lei 

Intrebarile se refera la: 


- corectitudinea acestor inregistrari contabile 
- verificarea conditiei de eligibilitate a cheltuielilor prevazute in Ghidul Solicitantului
raportat la conditia ”să nu fi făcut obiectul altor finanţări publice, în condiţiile legii” 

Raspuns:
1. Inregistrarea cheltuielilor forfetare
In ceea ce priveste inregistrarea cheltuielilor forfetare mentionam ca utilizarea
contului 658 „Alte cheltuieli de exploatare” in acest caz nu este adecvata , intrucat,
in conformitate cu reglementarile aplicabile (OMFP nr.1802/2014),cu ajutorul acestui
cont se tine evidenta altor cheltuieli de exploatare,cheltuieli care, ca si natura, nu au
legatura cu proiectul.
Astfel,in debitul contului 658 „Alte cheltuieli de exploatare” se inregistreaza:
– cheltuielile efectuate in avans, aferente exercitiului in curs (471);
– valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor, datorate sau platite tertilor si
bugetului (401, 404, 448, 462, 408, 512);
– valoarea donatiilor acordate (301, 302, 303, 345, 371, 381, 512, 531);
– valoarea neamortizata a imobilizarilor necorporale sau corporale, scoase din activ
(203, 205, 2071, 208, 211, 212, 213, 214);
– valoarea imobilizarilor in curs, scoase din evidenta (231, 233);
– sume in curs de clarificare (473);
– sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit prevederilor legale in vigoare,
reprezentand creante fata de clienti, debitori diversi etc. (411, 461 si alte conturi in
care urmeaza sa se evidentieze sumele prescrise sau anulate).
Conturi analitice conform Planului de conturi general:
6581. Despagubiri, amenzi si penalitati

10
6582. Donatii acordate
6583. Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital
6588. Alte cheltuieli de exploatare
Se poate observa ca in contul 6588 Alte cheltuieli de exploatare de mai sus,utilizat
de beneficiar, nu se regasesc cheltuieli administrative care pot avea legatura cu
functionarea generala a acestuia, cheltuieli insa care nu pot fi alocate individual pe
proiect, de genul servicii de comunicaţii, întreţinere şi reparaţii de spaţii /
echipamente / utilaje / instalaţii, plata utilităţilor (energia electrică, apă, canalizare,
salubritate, energie termică, gaze naturale), închirieri spaţii pentru proiect, cheltuieli
salariale pentru personalul administrative, care pot fi considerate ca avand legatura si
cu proiectul, servicii de comunicaţii, întreţinere şi reparaţii de spaţii / echipamente /
utilaje / instalaţii, plata utilităţilor (energia electrică, apă, canalizare, salubritate,
energie termică, gaze naturale), închirieri spaţii pentru proiect, cheltuieli salariale
pentru personalul administrative.
Concluzie partiala 1:
Contul 6588 Alte cheltuieli de exploatare utilizat de beneficiar nu este adecvat in
conformitate cu prevederile contabile aplicabile. In plus, aceste sume inregistrate in
contul respectiv pe proiect, nu sunt bazate pe documente justificative intrucat, prin
natura lor, nu se pot individualiza pe proiect, astfel incat aceasta inregistrare in
contabilitate nu are documente justificative la baza- cerinta de baza pentru
eligibilitatea cheltuielilor ( ca regula generala). In privinta cheltuielilor forfetare
insa ,aceste cheltuieli nu trebuie inregistrate in contabilitate pe proiect pentru ca
nu pot fi probate cu documente pe proiect (ramanad inregistrate pe total beneficiar !),
beneficiind insa de o eligibilitate in cuantumul unui procent aplicat la total cheltuieli
eligibile. Apreciem ca modul corect de inregistrare a acestor sume forfetare este prin
contul 758 Alte venituri din exploatare ( pe credit,analitic pe proiect), in corespondenta
cu contul 445 Subventii ( pe debit).

Asadar sumele inregistrate in contul 6588 Alte cheltuieli de exploatare nu sunt


acoperite cu documente justificative ,astfel incat inregistrarea respectiva,atat ca
suma insa si ca si cont , nu este corecta.
Consideram insa ca acest aspect, privind modul de inregistrare in contabilitate,
desi eronat, nu este esential in eligibilitatea cheltuielilor respective,asa cum se va
vedea in continuare.

2. Eligibilitatea cheltuielilor forfetare

Concluzie partiala 2:
Desi conditia ca aceste cheltuieli generale de administratie sa fie suportate direct ca
urmare a proiectului, este mentionata expres doar la sectiunea G din ghid ( regula
generala fiind aceea ca aceste cheltuieli forfetare nu trebuie dovedite ca fiind

11
efectiv platite), totusi, in afara acesteia mai exista si alte conditii limitative care, in
opinia mea, nu sunt respectate,in ceea ce priveste eligibilitatea cheltuielilor forfetare in
cazul aratat ,mentionate in ghidul solicitantului ( ambele sectiuni), precum si in HG
nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul
operaţiunilor finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social
european şi Fondul de coeziune 2014-2020
2.1.Raportat la condiţiile generale de eligibilitate din ghidul solicitantului ( ambele
sectiuni), consideram ca in situatia descrisa ( beneficiar cu 4 proiecte,din care 2 pe
sectiunea E si 2 pe sectiunea G), in care aceluiasi beneficiar i se recunosc cheltuieli
forfetare in perioade identice ( ca si exercitii financiare anuale) pe mai multe proiecte,
nu se indeplinesc urmatoarele reguli de eligibilitate:
e) să fie în legătură directă cu activităţile propuse în proiect şi să fie necesare pentru
realizarea proiectului –in sensul ca din punct de vedere valoric intr-o astfel de
situatie,practic cheltuielile generale decontate pe proiect prin sistemul cheltuielilor
forfetare, pot fi mult mai mari decat cheltuielile generale de administratie pe total
entitate suportate efectiv;
f) să fie în conformitate cu principiile unui management financiar riguros, având în
vedere utilizarea eficientă a fondurilor şi un raport optim cost-rezultate - in sensul
ca in cazul de fata nu se poate vorbi de o utilizare eficientă a fondurilor ( acestea
fiind in exces fata de cheltuielile necesare cu titlu de cheltuieli de administratie)
,astfel incat nu se poate discuta nici de un raport optim cost (fonduri) –rezultate;
g) să nu fi făcut obiectul altor finanţări publice, în condiţiile legii – in sensul ca, in
cazul descris, aceleasi cheltuieli generale de administratie suportate de beneficiar pe
total entitate, sa fie decontate repetat pe mai multe proiecte, cu posibilitatea
incrucisarii finantarii publice asupra acelorasi cheltuieli de mai multe ori.

Invocam in acest sens HG nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a


cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de
dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune 2014-2020 care
prevede la art. 2 urmatoarele:
(1) Fără a încălca prevederile art. 3 şi 4, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să
îndeplinească cumulativ următoarele condiţii cu caracter general:

c) să fie în conformitate cu prevederile programului;


Constatare: consideram ca nu sunt indeplinite unele dintre conditiile generale de
eligibilitate ale programului,astfel cum sunt definite in ghidul solicitantului ( detaliate
mai sus la pct. 2.1.)
e) să fie rezonabilă şi necesară realizării operaţiunii;
Constatare: apreciem ca decontarea respectivelor cheltuieli generale pe cele 4
proiecte in mod forfetar are ca efect in mod evident inducerea unui caracter de
nerezonabilitate a respectivelor cheltuieli,care nici nu se dovedesc a fi necesare in
masura propusa la decontare;
f) să respecte prevederile legislaţiei Uniunii Europene şi naţionale aplicabile

12
Constatare:
- in conformitate cu Tratatul UE, fondurile UE trebuie utilizate în conformitate
cu principiul bunei gestiuni financiare. Mai simplu, aceasta presupune că cei
care gestionează fondurile trebuie să depună toate eforturile pentru a obține
cea mai bună valoare posibilă pentru banii cheltuiți. Aceasta necesită o
respectare strictă a tuturor reglementărilor, precum și evaluări periodice care
să verifice respectarea acestui principiu;
- In conformitate cu Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare,
dezvoltare și inovare (Comunicarea comisiei 2014/C 198/01),respectiv cu
art. 4.5.Proporționalitatea ajutorului, 4.5.1.Condiții generale,pct. 72,
"Pentru ca un ajutor pentru C&D&I să fie considerat proporțional, valoarea
acestuia trebuie să se limiteze la minimul necesar pentru desfășurarea
activității care beneficiază de ajutor."
Fata de cele de mai sus apreciem ca este incalcat atat principiul bunei gestiuni
financiare al fondurilor UE ( raportat la raportul costuri /rezultate) cat si principiul
proportionalitatii interventiei ajutorului de CDI, in sensul ca are loc o decontare
disproportionata fata de necesitati a cheltuielilor de administratie sub forma
cheltuielilor forfetare, raportat la situatia descrisa in solicitarea de opinie de
specialitate.

Concluzie finala:

- sumele inregistrate in contul 6588 Alte cheltuieli de exploatare nu sunt


acoperite cu documente justificative ,astfel incat inregistrarea respectiva,atat
ca suma insa si ca si cont , nu este corecta;consideram insa ca acest aspect,
privind modul de inregistrare in contabilitate, desi eronat, nu este esential in
eligibilitatea cheltuielilor respective;
- in situatia descrisa ( beneficiar cu 4 proiecte,din care 2 pe sectiunea E si 2 pe
sectiunea G), in care aceluiasi beneficiar i se recunosc cheltuieli forfetare in
perioade identice ( ca si exercitii financiare anuale) pe mai multe proiecte, nu
se indeplinesc urmatoarele reguli de eligibilitate:
o e) să fie în legătură directă cu activităţile propuse în proiect şi să fie
necesare pentru realizarea proiectului ;
o f) să fie în conformitate cu principiile unui management financiar
riguros, având în vedere utilizarea eficientă a fondurilor şi un raport
optim cost-rezultate ;
o g) să nu fi făcut obiectul altor finanţări publice, în condiţiile legii;
- conform HG nr. 399/2015, nu sunt indeplinite urmatoarele cerinte
o c) să fie în conformitate cu prevederile programului;
o e) să fie rezonabilă şi necesară realizării operaţiunii;
o f) să respecte prevederile legislaţiei Uniunii Europene şi naţionale
aplicabile
13
Fata de cele de mai sus apreciem ca este incalcat atat principiul bunei gestiuni
financiare al fondurilor UE ( raportat la raportul costuri /rezultate) cat si
principiul proportionalitatii interventiei ajutorului de CDI, in sensul ca are loc o
decontare disproportionata fata de necesitati a cheltuielilor de administratie sub
forma cheltuielilor forfetare, raportat la situatia descrisa in solicitarea de opinie
de specialitate.

14
Speta: Eligibilitate conventie civila pentru echipa de proiect si pentru CGA

Descriere:
Conform cu Fisa postului M.D. este incadrat ca si director de proiect.
Din decizia de prelungire si din continutul contractul de prestari servicii ( conventie
civila) rezulta faptul ca raporturile existente sunt de munca si nu civile.

Raspuns:
Intrucat se solicita la rambursare cheltuieli din categoria Cheltuieli aferente
managementului de proiect –cheltuieli de personal pe baza unor Contracte de
prestari servicii (conventii civile), consideram ca aceste cheltuieli nu sunt eligibile.
In plus fata de aspectele fiscale de mai jos consider ca in conformitate cu   Ordinul de
cheltuieli   eligibile se prevede ca Cheltuielile salariale pe proiect se cumulează per
persoană cu toate veniturile salariale directe obţinute din contractele de finanţare
încheiate din fondurile Axei Prioritare “Competitivitate prin cercetare, dezvoltare
tehnologică şi inovare” şi din fondurile bugetare alocate Planului Naţional de
Cercetare-Dezvoltare Inovare II pentru perioada 2007-2013 şi nu pot depăşi plafoanele
prevăzute în Anexa 3 la Hotărârea Guvernului nr. 475/2007 privind aprobarea Planului
naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare II pentru perioada 2007 – 2013.(2)
Cheltuielile salariale se decontează conform contractului de muncă şi/sau proporţional
cu procentul din fişa postului/foaia de prezenţă aferentă atribuţiilor specifice
implementării proiectului”.

Iata care este contextul legal al conventiilor civile:

Conventiile civile au disparut ca denumire din Noul Cod civil, iar contractul individual
de munca (CIM) este singura varianta prin care un salariat poate lucra pentru un
angajator. Totusi, reglementarile legale permit incheierea unui contract de prestari
servicii ce poate aduce beneficii pentru ca reduc mult din contributiile platite, dar
utilizarea lui este extrem de riscanta in sensul ca conventiile civile se pot incheia pe
termene scurte si pentru activitati ocazionale.

In practica au fost multe situatii in care organele Inspectiei Muncii cu ocazia


controlului efectuat au apreciat ca desi se incheiase o conventie civila, intre parti in
realitate exista un raport juridic de munca  fiind astfel supus rigorilor fiscale si
conditiilor prevazute de legislatia muncii.

In plus,organele fiscale au reconsiderat contractele incheiate sub forma de conventii


civile in contracte de munca conform atributiilor date prin art. 11 din Codul fiscal.

Pe de alta parte, trebuie aratat ca prin decizia nr.2900/2013 Inalta Curte de Casatie si
Justitie a statuat ca de esenta contractului de munca este ca munca prestata de angajat
15
sa fie prestata pentru si sub autoritatea angajatorului si care are obligatia de a plati
salariu. Orice alta conventie care nu cuprinde obligatii directe de prestare de munca si
de plata salariu nu are caracterul unui contract de munca fiind o conventie de prestari
servicii ce nu poate fi supusa jurisdictiei muncii.

Fata de cele de mai sus trebuie tinut seama si de reglementarile fiscale urmatoare:

Legea nr. 571 /2003 ART. 7


Definiţii ale termenilor comuni
(1) În înţelesul prezentului cod, cu excepţia titlului VI, termenii şi expresiile de mai
jos au următoarele semnificaţii:
1. activitate - orice activitate desfăşurată de către o persoană în scopul obţinerii de
venit;
2. activitate dependentă - orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o
relaţie de angajare;
2.1. Orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă
îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii:
a) beneficiarul de venit se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de
venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, şi respectă condiţiile
de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul de îndeplinire
a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru;
b) în prestarea activităţii, beneficiarul de venit foloseşte exclusiv baza materială a
plătitorului de venit, respectiv spaţii cu înzestrare corespunzătoare, echipament
special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă sau altele asemenea şi contribuie
cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;
c) plătitorul de venit suportă în interesul desfăşurării activităţii cheltuielile de
deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare în
ţară şi în străinătate, precum şi alte cheltuieli de această natură;
d) plătitorul de venit suportă indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia
pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.
2.2. În cazul reconsiderării unei activităţi ca activitate dependentă, impozitul pe
venit şi contribuţiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate şi
virate, fiind datorate solidar de către plătitorul şi beneficiarul de venit. În acest caz
se aplică regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate
în afara funcţiei de bază.

Obs.: in cazul de fata este indeplinita, conform cu conventia incheiata,cel putin


prima conditie astfel incat sunt aplicabile prevederile art. 11 din Legea nr.
571/2003:

ART. 11 Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal

16
(1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul prezentului cod,
autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop
economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul
economic al tranzacţiei. În cazul în care tranzacţiile sau o serie de tranzacţii sunt
calificate ca fiind artificiale, ele nu vor fi considerate ca făcând parte din domeniul de
aplicare al convenţiilor de evitare a dublei impuneri. Prin tranzacţii artificiale se
înţelege tranzacţiile sau seriile de tranzacţii care nu au un conţinut economic şi care
nu pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obişnuite, scopul
esenţial al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obţine avantaje fiscale
care altfel nu ar putea fi acordate.

Concluzie:
Conventia incheiata are toate conditiile pentru a putea fi reconsiderata dpdv
fiscal ca munca dependenta,astfel incat , din punct de vedere fiscal,avem de-a face
cu cheltuieli salariale asupra carora curg toate contributiile angajatorului si ale
angajatului (neluate in considerare pana acum).In plus, ca o consecinta acestui
fapt, se aplica prevederile din Ghidul solicitantului in care se mentioneaza “
cheltuielile salariale pe proiect se cumulează per persoană cu toate veniturile
salariale directe obţinute din contractele de finanţare încheiate din fondurile Axei
Prioritare “Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare” şi
din fondurile bugetare alocate Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Inovare
II pentru perioada 2007-2013 şi nu pot depăşi plafoanele prevăzute în Anexa 3 la
Hotărârea Guvernului nr. 475/2007 privind aprobarea Planului naţional de
cercetare-dezvoltare şi inovare II pentru perioada 2007 – 2013 (OM nr.
2508/2007).

17
Speta: cheltuieli de personal pe trei luni cu un singur stat de plata cumulat
Descriere:
Un beneficiar solicita cheltuieli de personal pe trei luni, insa a anexat un singur stat de
plata cumulat, care cuprinde intr-o singura suma, sumele cuvenite pe trei luni de
salarii. Tot statul de plata cumulat a fost inregistrat in contabilitate pe luna
decembriefara sa se fi facut inregistrari contabile pentru fiecare luna de salariu in luna
aferenta.

Raspuns:
Invocam in acest sens HG nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor
efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune 2014-2020 care prevede la
art. 2 urmatoarele:
(1) Fără a încălca prevederile art. 3 şi 4, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să
îndeplinească cumulativ următoarele condiţii cu caracter general:
a) să fie angajată de către beneficiar şi plătită de acesta în condiţiile legii între
1 ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2023 ;
b) să fie însoţită de facturi emise în conformitate cu prevederile legislaţiei
naţionale sau a statului în care acestea au fost emise ori de alte documente contabile
pe baza cărora se înregistrează obligaţia de plată şi de documente justificative privind
efectuarea plăţii şi realitatea cheltuielii efectuate, pe baza cărora cheltuielile să poată fi
verificate/controlate/auditate, cu respectarea prevederilor art. 131 alin. (2) şi (4) din
Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013;

Obs.1: art. 131 alin. (2) prevede: Cheltuielile eligibile incluse într-o cerere de plată
sunt susținute prin facturi achitate sau documente contabile cu valoare de dovadă
echivalentă;
Constatare 1: fata de aceasta cerinta ,apreciem ca exista documente contabile cu
valoare de dovadă echivalentă (state de salarii,dovada platilor aferente , pontaje,
rapoarte de activitate etc.)
Obs.2: art. 131 alin. (4) prevede:Prin derogare de la alineatul (1), în cazul ajutorului
de stat, cererea de plată poate include avansuri achitate beneficiarului de către
organismul care acordă ajutorul;
Constatare 2:aceasta cerinta nu are aplicabilitate in cazul de fata, nefiind vorba de
avansuri;

c) să fie în conformitate cu prevederile programului;


d) să fie în conformitate cu contractul/decizia/ordinul de finanţare, încheiat
între autoritatea de management sau organismul intermediar şi beneficiar, cu
respectarea art. 65 alin. (11), art. 70, art. 71, art. 125 alin. (1) şi art. 140 din
Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013;

18
Obs.3:art.65 alin. (11) prevede: O operațiune poate beneficia de contribuții din
partea unuia sau mai multor fonduri ESI sau din partea unuia sau mai multor
programe și din partea altor instrumente ale Uniunii cu condiția ca pentru cheltuielile
incluse într-o cerere de rambursare de la unul dintre fondurile ESI să nu se
beneficieze de contribuții din partea altui fond sau instrument al Uniunii și să nu se
beneficieze de contribuții din partea aceluiași fond în cadrul unui alt program.
Constatare 3:aceasta cerinta nu are aplicabilitate in cazul de fata;
Obs.4:art.art. 70 se refera la zona vizata de program
Constatare 4- conditie indeplinita;
Obs.5:art.art. 71 se refera la Caracterul durabil al operațiunilor
Constatare 5 - cerinta nu are aplicabilitate in prezent;
Obs.6:art.art. 125 alin. (1) prevede: Autoritatea de management este responsabilă de
gestionarea programului operațional în conformitate cu principiul bunei gestiuni
financiare.
Constatare 6: - conditie indeplinita;
Obs.7:art 140 se refera la Disponibilitatea documentelor;
Constatare 7: - conditie indeplinita;

e) să fie rezonabilă şi necesară realizării operaţiunii;


f) să respecte prevederile legislaţiei Uniunii Europene şi naţionale aplicabile;
Constatare 8:Suntem de parere ca cheltuielile cu salariile inregistrate in sistemul
descris mai sus indeplinesc cerintele privind respectarea legislatiei naţionale
aplicabile in domeniul dreptului muncii; suntem de parere ca aceasta cerinta de la
lit.f) nu se refera la inregistrarile in contabilitate,cerinta descrisa la lit. g) de mai jos.
g) să fie înregistrată în contabilitatea beneficiarului, cu respectarea
prevederilor art. 67 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013.
Constatare 9:aceasta cerinta consideram ca este indeplinita , in sensul ca cheltuiala
este inregistrata in contabilitatea Beneficiarului , in conformitate cu prevederile
contractului de finantare ( evidenta analitica pe proiect), chiar daca s-a intocmit un
singur stat de plata pentru 3 luni. Eventualitatea calcularii unor accesorii de catre
organele fiscale pentru intarzierea decontarii contributiilor salariale ( impozit pe
venitutile salariale si contributiile sociale)- odata la 3 luni in loc de plati lunare, nu
aduce atingere eligibilitatii cheltuielilor salariale respective.

Concluzie:
Consideram ca desi exista o neconformitate in ceea ce priveste inregistrarea si
decontarea cheltuielilor salariale ( pe total trimestru si nu lunar) acest aspect nu
afecteaza eligibilitatea cheltuielilor in cauza.

Fiscalitate?

19
20
Speta :tip beneficiar: institutie; TVA - eligibil/neeligibil?

Raspuns:
A.In situatia in care TVA este cheltuiala neeligibila, sunt aplicabile prevederile
OUG nr. 64 din 3 iunie 2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor
structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă,respectiv prevederile de
la art.8 lit.b) si de la art.15,alin.1):
- ART. 8:
În bugetele ordonatorilor principali de credite cu rol de Autoritate de management
pentru programele operaţionale care utilizează mecanismul plăţii indirecte, cu excepţia
Autorităţii de management pentru Programul operaţional "Asistenţă tehnică", se
cuprind:
a) sumele reprezentând cofinanţarea publică asigurată de la bugetul de stat pentru
proiectele finanţate din instrumente structurale ai căror beneficiari sunt alţii decât cei
prevăzuţi la art. 5 alin. (1) - (3) şi (3^1) şi, după caz, la art. 24^1;
b) sumele pentru finanţarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată neeligibile
plătite, aferentă cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanţate din
instrumente structurale prin programele operaţionale care utilizează mecanismul plăţii
indirecte, pentru categoriile de beneficiari prevăzute la art. 15 alin. (1);
- ART. 15:
(1) Sumele prevăzute la art. 8 lit. b), art. 9 lit. b) şi art. 11 lit. e) se acordă, prin plată
directă, respectiv plată indirectă, următorilor beneficiari:
a) instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate
parţial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat ori bugetele
fondurilor speciale;
(2) În cazul proiectelor care intră sub incidenţa ajutorului de stat/de minimis,
sumele prevăzute la art. 8 lit. b), art. 9 lit. b) şi art. 11 lit. e) se acordă beneficiarilor
menţionaţi la alin. (1), numai cu condiţia nedepăşirii intensităţii maxime admise a
ajutorului de stat/de minimis.
(3) Beneficiarii prevăzuţi la alin. (1) care, potrivit prevederilor Legii nr.
571/2003*), cu modificările şi completările ulterioare, îşi exercită dreptul de
deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente cheltuielilor eligibile efectuate în
cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale în cadrul programelor
operaţionale au obligaţia să restituie la bugetul de stat sumele reprezentând taxa
pe valoarea adăugată dedusă, a cărei contravaloare a fost plătită beneficiarilor
potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, în condiţiile stabilite prin normele
metodologice.

B.In situatia in care TVA este cheltuiala eligibila, sunt aplicabile prevederile HG
nr. 399 din 27 mai 2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în
cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul
social european şi Fondul de coeziune 2014 – 2020:
21
ART. 12
(1) Cu respectarea prevederilor art. 69 alin. (3) lit. c) din Regulamentul (UE) nr.
1.303/2013, cheltuiala cu taxa pe valoarea adăugată este eligibilă dacă este
nerecuperabilă, potrivit legii.
(2) Pentru a fi eligibilă, cheltuiala prevăzută la alin. (1) trebuie să fie aferentă
unor cheltuieli eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanţate din fonduri.
(3) Instrucţiunile de aplicare a prevederilor alin. (1) se aprobă prin ordin comun al
ministrului fondurilor europene şi al ministrului finanţelor publice în termen de 30 zile
de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri.

Nota: in aceasta situatie TVA -ul eligibil se va solicita la plata prin cererea de
rambursare.

C. Regimul TVA raportat la activitati economice

Daca institutia are un proiect care include si activitati economice atunci din start TVA
este deductibil total sau partial ( in regim mixt – pe baza de prorata), in functie de sfera
operatiunilor care vor fi generate de proiect ( impozabile sau neimpozabile dpdv al
TVA- lui). In aceste cazuri,entitatea trebuie sa deduca pe baza de decont de TVA
sumele respective ( total sau partial – pentru regimul mixt), acest TVA deductibil
neputand fi finantat de la buget pe baza art. 8 din OUG 64/2009 sau socotit
cheltuiala eligibila conform HG 399/2015.
Obs.
Conform art.310 al. 11 Cod fiscal ( Legea 227/2016),respectiv pct.83.(11) din
Normele metodologice, persoanele impozabile care solicita inregistrarea in
scopuri de taxa prin optiune conform prevederilor art. 310 alin. (3), coroborate cu
prevederile art. 316 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, si persoanele impozabile care
solicita inregistrarea in scopuri de taxa in cazul depasirii plafonului de scutire
in termenul stabilit la art. 310 alin. (6) din Codul fiscal au dreptul la ajustarea taxei
deductibile aferente:
83.(11)a) bunurilor aflate in stoc, serviciilor neutilizate si activelor corporale
fixe in curs de executie, constatate pe baza de inventariere, in momentul trecerii
la regimul normal de taxare, in conformitate cu prevederile art. 304 din Codul
fiscal;
83.(11)b) bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii
nu a expirat, aflate in proprietatea sa in momentul trecerii la regimul normal
de taxa, in conformitate cu prevederile art. 305 din Codul fiscal;

Consecinta: exista posibilitatea deducerii TVA – lui aferent investitiilor efectuate


pe proiect,anterior inregistrarii platitor de TVA ( prin ajustare pozitiva);

22
Speta: prevederi limitative in CCM

Descriere:Salariatii au incheiate CIM-uri special pentru proiect cu fise de post


aferente. In statele transmise la CR brutul nu este calculat conform acestui CIM (are
numarul de ore, dar suma nu corespunde). Au explicat ca CCM nu le permite sa
plateasca salarii mai mari decat limitele prevazute in CCM, astfel ca valoarea orei a
fost calculata conform CIM de baza (care nu are legatura cu proiectul) 
In aceasta situatie este corect sa se faca rambursarea daca nu exista un document de
modificare a CIM pe proiect ? 

Raspuns:

Constatari:
In mod exemplificativ redam doua situatii nominale care confirma cele de mai sus:
1). N. S. – CIM pe proiect nr.90/20.09.2016,ca si CS III,salar lunar brut 1.842 lei
/luna; conform stat de plata salarii pe luna septembrie 2016 – la un numar de 24 ore
lucrate, are un salar brut de 898 lei, adica 37,416 lei /ora; fata de salariul din CIM pe
proiect, salariul brut orar ar fi fost de 76,75 lei.
La sectiunea N din CIM pe proiect nr.90/20.09.2016 – Dispozitii finale se
mentioneaza urmatoarele:
- La alin. 1: Prevederile prezentului contract individual de munca se
completeaza cu dispozitiile Legii nr.53/2003 si ale Contractului colectiv de
munca aplicabil la nivelul angajatorului /grupului de angajatori/ramurii /national
inregistrat sub nr. 60/381/2014 la Inspectoratul Teritorial de Munca in jud. Ilfov
;
- Orice modificare privind clauzele contractuale in timpul executarii contractului
individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract,conform
dispozitiilor legale, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este
prevazuta in mod expres de Lege;
2). P.N. – CIM pe proiect nr.95/20.09.2016,ca si CS II,salar lunar brut 2.732 lei /luna;
conform stat de plata salarii pe luna septembrie 2016 – al un numar de 24 ore lucrate,
are un salar brut de 1.310 lei, adica 54,583 lei /ora; fata de salariul din CIM pe proiect,
salariul brut orar ar fi fost de 113,833 lei.
La sectiunea N din CIM pe proiect nr.90/20.09.2016 – Dispozitii finale se
mentioneaza urmatoarele:
- La alin. 1: Prevederile prezentului contract individual de munca se
completeaza cu dispozitiile Legii nr.53/2003 si ale Contractului colectiv de
munca aplicabil la nivelul angajatorului /grupului de angajatori/ramurii /national
inregistrat sub nr. 60/381/2014 la Inspectoratul Teritorial de Munca in jud. Ilfov
;

23
- Orice modificare privind clauzele contractuale in timpul executarii contractului
individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract,conform
dispozitiilor legale, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este
prevazuta in mod expres de lege;

Concluzie:
Fata de situatia constatata, conform careia desi salariatii au incheiate CIM-uri
special pentru proiect cu fise de post aferente si cu salarii individualizate pe proiect ,
totusi Beneficiarul nu calculeaza brutul conform acestui CIM , in sensul ca numarul
de ore este respectat, dar suma bruta nu corespunde cu CIM pe proiect ci cu CIM de
baza, invocandu-se ca CCM nu le permite sa plateasca salarii mai mari decat limitele
prevazute in CCM., suntem de parere ca in aceasta situatie nu este corect sa se
faca rambursarea cheltuielilor cu salariile intrucat nu exista un document de
modificare a CIM pe proiect raportat la salariile efectiv platite.
Invocam in acest sens HG nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a
cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de
dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune 2014-2020 care
prevede la art. 2 urmatoarele:
(1) Fără a încălca prevederile art. 3 şi 4, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie
să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii cu caracter general:
f) să respecte prevederile legislaţiei Uniunii Europene şi naţionale aplicabile;

Suntem de parere ca cheltuielile cu salariile aplicate in sistemul descris mai sus


nu indeplinesc cerintele privind respectarea legislatiei naţionale aplicabile in materia
dreptului muncii intrucat desi CIM pe proiect prevad un anumit nivel de salarizare,
totusi acest nivel nu se aplica, invocandu-se prevederile CCM. Cu privire la
prevederile CCM mentionam ca desi la sectiunea N din CIM/proiect se mentioneaza ca
acest contract individual de munca se completeaza cu dispozitiile Contractului
colectiv de munca aplicabil la nivelul angajatorului, totusi aceasta completare nu este
automata in sensul ca in CIM/proiect salariul nu se reduce automat conform unor
prevederi indirecte din alte acte normative sau contracte, ci acest nivel se introduce in
acest CIM /proiect urmare a corelarii cu toate aceste reglementari.Nu poate
exista un salariu reglementat in CIM si altul aplicat – aspect care contravene
prevederilor Codului Muncii nr.53/2003. In plus, acest lucru este de fapt chiar
stipulat in CIM /proiect in sensul ca la sectiunea N din CIM pe proiect se stipuleaza
ca orice modificare privind clauzele contractuale in timpul executarii contractului
individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract,conform
dispozitiilor legale, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este
prevazuta in mod expres de lege ( ceea ce nu este cazul intrucat CCM nu este lege). In
plus, in REVISAL se publica salariile efectiv aplicate si nu salarii ipotetice,dependente
de alte reglementari neoperate asupra corpului respectivului CIM.

24
25
Speta: Cheltuieli respinse din CR pe motiv ca suma depaseste valoarea
documentelor de transport anexate

Descriere :
Motivele invocate pentru respingerea CR pentru suma de 170 lei constau in
prevederile HG 1860/2006 coroborat cu prevederile Decretului 209/1976, art.29, 34 si
36 constau in:nu se poate deconta o valoare mai mare decat valoarea documentelor
justificative atasate la decont.

Solutie:
In fapt si in drept, acest motiv nu este sustinut de prevederile invocate,sau de alte
prevederi aplicabile.
I. Decretul  nr. 209/1976 prevede urmatoarele:
ART. 29
Unităţile pot acorda, prin casierie, avansuri în numerar persoanelor încadrate în
unitate, pentru:
e) cheltuieli de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru
plata transportului, diurnei, indemnizaţiei şi a cazării pe timpul deplasării, cu
obligaţia de a se justifica avansul în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la sosirea
din deplasare, exclusiv ziua sosirii.
Obs: este evidenta acceptarea ,ca si cheltuieli, a sumelor cuvenite legate de
transport. In aceasta acceptiune sumele cuvenite trebuie sa acopere intreaga
suma necesara acoperirii transportului si nu numai o fractiune.

ART. 34
Titularul de avans este obligat ca, în termenele stabilite pentru justificarea avansului,
sa întocmească şi sa depună, la compartimentul financiar-contabil al unităţii care i-a
acordat avansul, decontul de cheltuieli în care înscrie toate documentele
justificative şi le anexează la acesta. Compartimentul financiar-contabil are obligaţia
sa menţioneze pe decont data primirii, care se consideră data justificării avansului.
Obs: mentiunea cu privire la documentele justificative anexate nu este restrictiva
sau limitativa.

ART. 35
La primirea decontului de cheltuieli, compartimentul financiar-contabil verifică
legalitatea documentelor justificative anexate la decont, concordanta lor cu natura
şi destinaţia cheltuielilor pentru care s-a acordat avansul şi respectarea termenului de
justificare.
Obs:
 conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca documentele justificative se
refera la legalitate,concordanta cu natura şi destinaţia cheltuielilor, precum
si termenul de justificare;nu exista nici o alta precizare in acest act
normative care sa defineasca termenul de legalitate,astfel incat vom apela

26
la normele in vigoare cu privire la documentele justificative si la
inregistratile in contabilitate ( comentarii care se regasesc mai jos);
 fata de conditiile exprese de mai sus referitoare la legalitate, concordanta
cu natura şi destinaţia cheltuielilor, precum si termenul de justificare se va
aprecia valabilitatea sau nevalabilitatea documentelor ,astfel cum este
invocate in art. 36 de mai jos;

ART. 36
În cazul în care titularii de avansuri întocmesc şi prezintă deconturi incomplete sau
anexează la acestea documente nevalabile, avansurile se consideră justificate numai
cu valoarea documentelor valabile.

II. HG 1860/2006
ART. 16
Deplasarea cu autoturismul proprietate personală se poate face numai cu aprobarea
prealabilă a ordonatorului de credite, atât pentru posesorul autoturismului, cât şi pentru
persoanele din cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice care se deplasează
împreună cu acesta. În acest caz, posesorul autoturismului va primi contravaloarea
a 7,5 litri carburant la 100 km parcurşi pe distanţa cea mai scurtă.
ART. 24
Cheltuielile de transport se decontează pe bază de documente justificative.

Obs.:
- este extrem de clara si aici ideea ca nu exista nici o restrictie conform careia nu
se poate deconta o valoare mai mare decat valoarea documentelor justificative
atasate la decont;
- Notiunea de document justificativ in acest context, conform reglementarilor
invocate nu se refera la valoare ci la a proba cu documente informatiile cuprinse
in decontul justificativ referitoare,dupa caz, la : distanta, realitatea deplasarii si
pretul astfel incat sa se poata aplica algoritmul de calcul astfel cum este
reglementat mai sus: contravaloarea a 7,5 litri carburant la 100 km parcurşi
pe distanţa cea mai scurtă;
- Consideram ca motivul invocat pentru respingere este neintemeiat, fiind de fapt
o adaugare la reglementarile existente, fara nicio justificare;

III. ORDIN Nr. 3512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar-
contabile - ORDIN DE DEPLASARE (DELEGAŢIE - Cod 14-5-4), extras:

5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:


- denumirea unităţii;
- denumirea şi numărul formularului;

27
- numele, prenumele şi funcţia persoanei delegate; scopul, destinaţia şi durata
deplasării; ştampila unităţii; semnătura conducătorului unităţii; data;
- data (ziua, luna, anul, ora) sosirii şi plecării în/din delegaţie;
- ziua şi ora plecării; ziua şi ora sosirii; data depunerii decontului; penalizări
calculate; avans spre decontare;
- cheltuieli efectuate: felul actului şi emitentul, numărul şi data actului, suma;
Obs.: nici in acest document reglementat de ORDIN Nr. 3512 din 27 noiembrie
2008 nu rezulta ideea limitarii valorii documentului.

IV. ORDINUL Nr. 1917 din 12 decembrie 2005 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor
publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de
aplicare a acestuia
Acest ordin nu contine nici un fel de limitare de natura celei invocate;
V. Exemple
Redam in continuare cateva exemple de practici in sensul celor de mai sus, tot
de la institutii publice:
1. Extras din regulamentul intern UNEFS Bucuresti
(http://www.unefs.ro/custom_images/file/unefs/despre%20noi/informatii
%20publice/proceduri%20interne
%20unefs/Procedura_deplasari_interne.pdf)
II.Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului ‘Ordin de
deplasare(delegare)’ este urmatorul: Pe prima pagina se vor scrie urmatoarele
elemente: -denumirea unitatii; -numarul de inregistrare al formularului;
-numele,prenumele si functia persoanei delegate; -scopul,destinatia si durata
deplasarii,stampila unitatii,semnatura conducatorului unitatii.
Pe verso ordinului de deplasare: -ziua si ora plecarii ; -ziua si ora sosirii; -data
depunerii decontului; -avansuri primite.
La rubrica “Cheltuieli efectuate”se vor completa urmatoarele elemente: -felul
actului si emitentul,numarul si data actului,suma; -pentru transportul auto,actul
justificativ-bon benzina din perioada efectuarii deplasarii cu mentioanarea
numarului de inmatriculare al masinii. Se calculeaza contravaloare transport
=nr.km.dus/intors x 7.5% x cost carburant-H.G. 1860/2006 + Decizia interna
81E /23.06.2009.
2. Primaria Cluj Napoca
(http://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/anexa%209.pdf:)
Cheltuieli de transport: cheltuielile privind biletele şi abonamentele de
transport, bonuri de benzină, cheltuielile privind transportul echipamentelor şi
materialelor. În cazul efectuării transportului cu autoturism proprietate
personală se pot deconta 7,5 l combustibil pe 100 de km(factură, însoţită de
bon fiscal, explicaţii referitoare la mijloc de transport, rută, km parcurşi şi
consum specific).

28
3. Univ. din Craiova (procedura privind efectuarea deplasarilor in tara cod
P.O.13.16.,pag 8 – Descrierea procedurii):
In cazul transportului cu auto propriu documentul justificativ este bonul de
benzina din perioada efectuarii deplasarii
(http://cis01.central.ucv.ro/fisfincontab/docs/Proceduri%20operationale/PO
%2013.16%20-%20privind%20efectuarea%20deplasarilor%20in
%20tara.pdf)

Concluzie:
Motivele invocate pentru respingerea CR pentru suma de 170 lei, constand in
prevederile HG 1860/2006 coroborat cu prevederile Decretului 209/1976, art.29, 34 si
36 conform carora nu se poate deconta o valoare mai mare decat valoarea
documentelor justificative atasate la decont nu au baza legala, in contextual aratat
mai sus.

29
Speta: custodie achizitie activ
Descriere:
- pentru a demonstra ca echipamentele au fost livrate in 
termen (26.11.2015, conform Caietului de sarcini) Beneficiarul a prezentat
Procesul verbal de predare-primire 9208/26.11.2015;
- livrarea propriu-zisa a a avut loc in data de 11.12.2015 (conform 
Declaratiei de conformitate atasate). Tot atunci a avut loc si punerea 
in functiune, instruirea personalului si receptia finala;
- prin raspunsul la solicitarea de clarificari beneficiarul sustine ca 
produsele au fost lasate in custodie la furnizor si prezinta Procesul 
verbal de custodie nr. 9209/26.11.2015.

Raspuns:

Documente analizate:
- Procesul verbal de predare-primire 9208/26.11.2015.
- Procesul  verbal de custodie nr. 9209/26.11.2015.
- Declaratia de conformitate nr. 2 din data de 11.12.2015 pentru server Truster
R8 in care se consemneaza ca este emis pentru serverul din factura nr.
237984/11.12.2015 cu mijlocul de transport B 95 TRU; mentionam ca ,
conform contract nr. 14/POSCCE/19.11.2015 art.15.6 - transportul produselor
la locul de livrare este inclus in pret
- Certificat de garantie nr. 2/11.12.2015
- Punerea in functiune si instruire in data de 11.12.2015 conform proces verbal
nr. 9884/11.12.2015 si nr. 9885/11.12.2015
- Proces verbal de receptie finala nr. 9886/11.12.2015
Scurta prezentare legislatie aplicabila:
De regula, bunurile se predau in custodie in baza unui contract de cutodie intre parti.
Receptia acestor bunuri se face pe baza Procesului verbal de custodie in care se
preved termenii si conditiile custodiei .Inregistrarea in contabilitate se face intrun cont
in afara bilantului.

Baza legala:
A) ORDIN MFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi
situaţiile financiare anuale consolidate :
Pct. 284. - (1) Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum şi efectuarea de
operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.
(2) În aplicarea alin. (1) este necesar să se asigure:
a) recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate şi înregistrarea
acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în

30
custodie sau în consignaţie se recepţionează şi înregistrează distinct ca intrări în
gestiune. În contabilitate, valoarea acestor bunuri se înregistrează în conturi în
afara bilanţului;

Conturi folosite:

La entitatea predatoare:
Contul 351 "Materii şi materiale aflate la terţi"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii
prime, materiale consumabile şi materiale de natura obiectelor de inventar trimise la
terţi, pentru prelucrare sau în custodie.
Contul 351 "Materii şi materiale aflate la terţi" este un cont de activ.
În debitul contului 351 "Materii şi materiale aflate la terţi" se înregistrează:
- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile şi
materialelor de natura obiectelor de inventar aflate la terţi (301, 302, 303).
În creditul contului 351 "Materii şi materiale aflate la terţi" se înregistrează:
- valoarea materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura
obiectelor de inventar intrate în gestiune, aduse de la terţi (301, 302, 303);
- scăderea din gestiune a materiilor prime, materialelor consumabile şi
materialelor de natura obiectelor de inventar aflate la terţi, constatate lipsă la
inventar (601, 602, 603);
- scăderea din gestiune a materiilor prime, materialelor consumabile şi
materialelor de natura obiectelor de inventar aflate la terţi, distruse de calamităţi
(658).
Soldul contului reprezintă valoarea materiilor prime, materialelor consumabile şi
materialelor de natura obiectelor de inventar aflate la terţi.

Contul 354 "Produse aflate la terţi"


Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa stocurilor de produse trimise la terţi,
pentru prelucrare sau în custodie.
Contul 354 "Produse aflate la terţi" este un cont de activ.
În debitul contului 354 "Produse aflate la terţi" se înregistrează:
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor (semifabricatelor, produselor finite
sau produselor reziduale) trimise la terţi (341, 345, 346).
În creditul contului 354 "Produse aflate la terţi" se înregistrează:
- valoarea produselor intrate în gestiune, aduse de la terţi (341, 345, 346);
- scăderea din gestiune a produselor aflate la terţi pentru care s-au întocmit
documente de livrare sau constatate lipsă la inventar (607).
Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a produselor aflate la
terţi.
Conţinutul şi funcţiunea conturilor 356 "Active biologice de natura stocurilor aflate
la terţi", 357 "Mărfuri aflate la terţi" şi 358 "Ambalaje aflate la terţi" sunt similare cu
cele ale conturilor prezentate în această grupă.

31
Obs.:din pacate pentru imobilizari ( mijloace fixe) nu exista un cont desemnat pentru
inregistrarea bunurilor predate in custodie,insa principiul este aplicabil;

La entitatea primitoare:
8033. Valori materiale primite în păstrare sau custodie - cont in afara bilantului

B) Cartea V. Despre obligatii ,Titlul IX. Diferite contracte speciale, Capitolul


XII. Contractul de depozit - Art. 2.103 - Art. 2.123 din Noul Cod Civil
(NCC)
Contractul de custodie este, de fapt, un contract de depozit, conform caruia depozitarul
primeste de la deponent un bun mobil, cu obligatia de a-l pastra pentru o perioada de
timp si de a-l restitui in natura. Obiectivul său fundamental este reprezentat
de custodia sau păstrarea bunului şi presupune, pe durata contractului, ca dispoziţia
deplină asupra bunului să rămână în favoarea deponentului, care poate solicita
restituirea în orice moment. Custodele reprezinta o "persoană căreia i s-au încredinţat
spre păstrare bunuri mobile care, de regulă, sunt sechestrate. Are îndatorirea să
asigure conservarea acestora şi să nu săvârşească acte de dispoziţie în privinţa lor."
(Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/custode).
Obligaţia deponentului, în plus faţă de predarea bunului, este de a compensa
depozitarul pentru costurile implicate de depozit (dacă s-a căzut de comun acord
asupra unei asemenea compensaţii; dacă nu, depozitul este gratuit). Obligaţia
depozitarului este aceea de a păstra şi proteja bunul cu maximă diligenţă.  In genere,
depozitul este cu titlu gratuit, daca din conventia partilor sau din uzante ori din alte
imprejurari, precum profesia depozitarului, nu rezulta ca trebuie sa fie platita
o remuneratie.Cand cuantumul remuneratiei nu este stabilit prin
contract, instanta judecatoreasca il va stabili in raport cu valoarea serviciilor prestate.

Concluzii:
In contextul de mai sus,pe baza documentelor analizate se constata ca lipsesc
urmatoarele documente:
- Dovada inregistrarii in contabilitate la primitor in luna noiembrie 2015 pe baza
Procesului verbal de predare-primire 9208/26.11.2015. Subliniem ca pe baza
acestui document patrimoniul cumparatorului s-a majorat cu respectivele
valori,chiar in lipsa de factura (pot fi efectuate inregistrari in contabilitate si in
lipsa facturii) ; un alt argument care sustine acest lucru este chiar procesul verbal
de dare in custodie nr. 9209/26.11.2015,intrucat nu se poate lasa in custodia
unui depozitar un bun care nu-i apartine deponentului;
- La livrare , la data de 26.11.2015 trebuia sa existe un aviz de expeditie care sa
ateste livrarea de la furnzior catre comparator, chiar daca transportul nu a avut
loc la aceeasi data;

32
- La scoaterea din custodie trebuia facut un proces verbal de scoatere din custodie,
semnat de parti;
- Pe timpul transportului bunurile trebuiau insotite de Aviz de insotire a marfii
(cod 14-3-6A) emis de catre comparator (nu de catre vanzator) intrucat deja
bunurile in acel moment apartin cumparatorului;acest document insotea
bunurile de la locul de depozitare ( custodie) la destinatie;
- mijlocul de transport nominalizat cu nr. B 95 TRU trebuia sa aiba, in afara de
avizul mentionat mai sus, foaie de parcurs care trebuia vizata la sosire de catre
comparator (se poate cere);
In afara problemelor aferente documentelor de mai sus, mai este inca un aspect
esential: care este justificarea custodiei? .Aceasta operatiune are ca si
justificare posibila lipsa spatiului de depozitare la comparator sau lipsa
mijlocului de transport la furnizor( furnizorul fiind obligat contractual sa
respecte termenul de livrare). Niciuna din motivatiile in cauza nu au
justificare in cazul de fata intrucat nu se pune in discutie spatiul,respectiv
mijlocul de transport ( este vorba de aceeasi localitate);
Ca element de suspiciune suplimentar,atrage atentia faptul ca in data de
11.12.2015 au fost intocmite,respectiv efectuate,intr-o singura zi,urmatoarele:
- livrarea (transportul);
- facturarea;
- punerea in functiune;
- instruirea;
- receptia finala;
- includerea in cererea de rambursare nr. 7/11.12.2015

33
Speta: cheltuieli pentru realizarea in regie proprie a unor produse
Descriere:
Se transmit de catre Beneficiar ca anexe la CR urmatoarele documente:
- Notele de receptie nr. 90, 95, 96, 97 din 31.07.2013 – 4 pag.
- Calculatia pretului de productie pentru produsele utilizate ca materie
prima – 12 pag
- Note de contabilitate – 3 pag.
- Bonuri de consum -3 pag.
- Facturi de energie – 3 pag.
- Centralizator ”Utilaje si echipamente de laborator” – 1 pag.
- Balantele de verificare mai 2013, iunie 2013, iulie 2013 -9 pag.

Raspuns:
- Toate documentele justificative ,respectiv bonurile de consum,centralizatoarele de
calcul amortizare utiliaje etc. de la Beneficiar sunt stampilate de catre SC X SRL
care nu reprezinta Beneficiarul in raport cu tertii,fiind doar asociat (detine parti
sociale) ;
- Conform centralizator de calcul amortizare utilaje ,numarul mediu de zile luate in
calcul pe luna este de 20 de zile ( cu o exceptie - spectometru de laborator – de
29,75 zile) ,fata de media anuala de 21 zile licratoare /luna – de aici venind o
diferenta de calcul la amortizarea /zi ;
- Nu este probat calculul de energie pe unitatea de masura si nici procentul de 2%
cheltuieli de administratie;cheltuielile nu sunt semnificative insa pentru acuratetea
calculului aceste sume trebuie justificate ( prin fundamentarea modului de calcul);
- In rest metodologia de calcul este corecta;

Concluzie: calculatia contine unele mici erori, insa documentele nu indeplinesc


conditia de documente justificative in sensul legii intrucat sunt emise de catre o
alta entitate in numele Beneficiarului.

34
Speta: eligibilitate lucrari de constructii cu termen de executie intarziat

Descriere:
Contractul de executie 46/10.05.2013 avea ca termen de executie 22 luni de la
data ordinului de incepere (il trimit in e-mailul urmator), durata 
contractului fiind pana la indeplinirea tuturor obligatiilor intre parti.
Prin actul aditional 1 acest termen s-a prelungit la 24 luni si 19 zile, 
devenind 12.06.2015 pentru lucrarile din contractul de baza.
Actul aditional 2 prevedere executarea unor lucrari neprevazute 
(modificare nesubstantiala) in termene precizate clar care se incadreaza 
in durata de executie aprobata prin actul adit 1, nu se mai modifica 
termenul de executie din actul 1.
Actul aditional 3 se refera la lucrari suplimentare rezultate in urma 
modificarilor neprevazute in proiect. Din anexe va trimit doar paginile 
de inceput ca sa aveti idee la ce se refera.
Problema este ca in actul aditional 3 se spune ca graficul de executie 
va face obiectul unui alt act aditional, care  nu s-a mai incheiat. 
Exista un proces pe rol. Am solicitat notificari, penalitati daca au 
fost date pentru intarzieri si ce anume scrie in intampinare la procesul 
respectiv.
Expertii pe constructii au spus ca toate situatiile de lucrari 
solicitate la plata sunt acceptate de dirigintele de santier, supervizor 
si de beneficiar, ramanand stabilirea eligibilitatii cheltuielilor 
tinand cont de intarzieri si de partea contractuala incerta (procesul).
Am dori opinia dumneavoastra cu privire la acest aspect atat din punct 
de vedere juridic cat si financiar.

Raspuns:
Eligibilitatea cheltuielilor ( in acest caz a lucrarilor de constructii) nu se
stabileste in functie de eventualele intarzieri ale acestui contract de executie, daca
respectivele lucrari se incadreaza in graficul actvitatilor proiectului. Eventualele
majorari si /sau penalitati de intarziere contractuale ( fata de tertii contractori) sunt in
raspunderea exclusiva a beneficiarului proiectului.
De asemenea eligibilitatea nu tine cont nici de procesul existent intre parti atata timp
cat lucrarile au fost executate cantitativ si calitativ , inclusiv valoric, in parametrii
contractati ,existand documente specific doveditoare ( situatii de lucrari solicitate la
plata acceptate de dirigintele de santier, supervisor si de beneficiar), facturi, documente
de calitate etc.
Desigur, un proces existent intre parti poate fi luat in considerare la eligibilitatea
cheltuielilor cu lucrarile de constructii daca obiectul litigiului vizeaza vreuna din
aceste elemente ( cantitati,calitate, valoare) ale lucrarilor receptionate si
introduse la decontare. Daca insa obiectul litigiului este,spre ex. intarzierea

35
executarii lucrarilor ( lucrarile fiind totusi executate), un astfel de litigiu nu priveste
eligibilitatea respectivelor cheltuieli daca totusi acele lucrari au fost executate, existand
un contract valabil intre parti, in vigoare,precum si in cadrul activitatilor proiectului
( ca termen). In acest caz este de vazut regimul veniturilor obtinute ( daca va fi cazul )
sub forma de penalitati.
Art. 4,alin. 1 din actul aditional nr. 3 ,referitor la anexa nr. 3 din actul aditional nr. 3 –
Durate de execute lucrari suplimentare,dovedeste ca exista totusi durate stabilite pentru
efectuarea acestor lucrari.
Intradevar,conf. art. 4 alin. 2 – Graficul de executie si graficul de plati urmeaza sa fie
stabilite printr-un act aditional distinct - neincheiat insa ulterior. In aceste conditii,
intrucat prin actul aditional nr. 3 nu s-a modificat termenul contractului ( de executie
si de valabilitate) inseamna ca contractul initial este in continuare valabil din acest
punct de vedere, nefiind modificat . In lipsa de Grafic de executie inseamna ca
lucrarile suplimentare trebuie executate in duratele de la anexa nr. 3,precum si in
perioada de valabilitate a contractului.In lipsa unui grafic de plati, se va tine cont, de
principiu, de intelegerile contractuale referitoare la plati, preexistente ( incluse in
contract, inclusiv in celelalte acte aditionale),precum si de alte reglementari legale in
vigoare referitoare la regimul unor astfel de plati. Aceasta interpretare rezulta in mod
explicit chiar din corpul contractului, respectiv din art. 41 Legea aplicabila si
Interpretarea contrtactului.

36
Speta: cheltuieli generale de administratie - intretinere echipamente ?

Descriere:
S-au rambursarsat  cheltuieli cu service calculatoare solicitate de beneficiar din
categoria cheltuieli generale de administratie - intretinere echipamente.
Aceste cheltuieli sunt propuse a fi recuperate de la beneficiar conform proiectului de
proces verbal de constatate nereguli, insa beneficiarul considera ca aceste cheltuieli s-
ar incadra la categoria mentionata mai sus )cheltuieli generale de administratie)

Raspuns:
De la Punctul 2 din suspiciunea de neregulă rezulta urmatoarele:
"S-a constatat solicitarea la decontare a cheltuielilor pentru service calculatoare
(contract de service nr 30/01.01.2009) din categoria “cheltuieli generale de
administrație”. Însă, cheltuiala reprezintă în fapt o cheltuială directă (cheltuieli cu
serviciile prestate de terți) și nu poate fi încadrată la cheltuieli indirecte. De asemenea,
ordinul MEF de cheltuieli eligibile nr. 2508/31.12.2007 nu prevede cheltuieli de
service calculatoare în categoria “cheltuieli generale de administrație”
Din opinia Beneficiarului INCDFT transmisa cu adresa nr.1335/8235/15.09.2016
rezulta urmatoarele:
Cheltuiala privind service -ul de calculatoare a fost incadrata in categoria de
cheltuieli eligibile la capitolul cheltuieli generale de administratie ( conform Ghidului
Solicitantului pct. 24 cheltuieli generale de administratie ). Am considerat corecta
incadrarea in aceasta categorie deoarece prin contractual de service, specialistul a
asigurat buna functionare a echipamentelor de calcul folosite de catre echipa de
implementare a proiectului.
Din raspunsul de mai sus rezulta ca cheltuiala privind service -ul de calculatoare este
aferent echipamentelor de calcul folosite de catre echipa de implementare a
proiectului. Data fiind,deci, alocarea directa a cheltuielii pe echipamentele de calcul
folosite in proiect, incadrarea in cheltuielile generale de administratie ,prin alocare
indirecta - pe baza de procent, nu este justificata.
De altfel, din ghidul solicitantului pentru Operaţiunea 2.2.1: Dezvoltarea
infrastructurii CD existente şi crearea de noi infrastructuri CD (laboratoare, centre de
cercetare) rezulta in mod clar ca :
"cheltuielile generale de administraţie sunt eligibile în limita a 1% din costurile
directe eligibile ale proiectului (adică nu trebuie să depăşească 1% din valoarea
eligibilă cumulată a categoriilor 1-17, 19, 20, 22, 25). Conform HG 759/2007 cu
modificările și completările ulterioare, cheltuielile generale de administraţie
reprezintă cheltuielile efectuate pentru funcţionarea de ansamblu a beneficiarului şi
care nu pot fi atribuite direct unei anumite activităţi din cadrul proiectului. Metoda
de calcul folosită pentru calculul pro-ratei pentru decontarea cheltuielilor generale de

37
administraţie stabilită de către Autoritatea de Management se va ataşa în anexă la
contractul de finanţare"

Concluzie:
Data fiind alocarea fizica directa a cheltuielii de service pe echipamentele de
calcul folosite in proiect si nu alocarea fizica aferenta funcţionarii de ansamblu a
beneficiarului, nu se justifica ca si cheltuieli eligibile de administratie cheltuiala
privind service -ul de calculatoare determinat prin utilizarea unui procent de
repartizare pe proiect;

38
Speta: exista posibilitatea emiterii de catre o fundatie a unei facturi pentru 
prestare de servicii de analiza economica?

Raspuns:
Cu privire la posibilitatea prestarii de servicii de catre o fundatie, aceasta posibilitate
teoretica exista,in conformitate cu ORDONANŢA Nr. 26 din 30 ianuarie 2000 cu
privire la asociaţii şi fundaţii, care la ART. 48 mentioneaza urmatoarele:
Asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile pot desfăşura orice alte activităţi economice
directe dacă acestea au caracter accesoriu şi sunt în strânsă legătură cu scopul
principal al persoanei juridice.
La aceasta chestiune mai trebuie adaugat ca desi ea exista, totusi aceasta posibilitate
trebuie inscrisa in actul constitutiv şi statutul asociaţiei/fundatiei, in afara carora nu
poate fi exercitata nici o activitate .
In lipsa capacitatii legale de prestare,contractul de servicii incheiat este nul.

In plus, conform ART. 206 Conţinutul capacităţii de folosinţă din Noul Cod
Civil,avem urmatoarele reglementari:

(2) Persoanele juridice fără scop lucrativ pot avea doar acele drepturi şi obligaţii
civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de
constituire sau statut.
(3) Actul juridic încheiat cu încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (2) este lovit de
nulitate absolută.
Fata de prevederile de mai sus se pune o intrebare foarte importanta legata de maniera
in care aceste prestari de servicii sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit de
constituire sau statutul fundatiei. Este foarte greu de facut o legatura ,daca nu chiar
imposibila, intre cele doua elemente de mai sus ,respectiv realizarea de analize
economice si scopul fundatiei.
Daca posibilitatea legala de furnizare de servicii este acoperita conform celor de mai
sus (ceea ce este,in contextul dat, foarte dificila) , atunci fundatia poate emite legal
factura. Cu referire insa la aceasta factura ,ea trebuie insotita ,in cazul prestarilor de
servicii, de pv de predare – primire, raport de activitate si livrabilul in sine ( studiul).

La cele de mai sus mai trebuie tinut seama si de prevederile OUG 34/2006 care la art.
3 da urmatoarele definitii:
p) ofertant - orice operator economic care a depus ofertă în termenul de depunere a
ofertelor indicat în anunţul/invitaţia de participare;
q) ofertă - actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se
angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică; oferta
cuprinde propunerea financiară şi propunerea tehnică;
r) operator economic - oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori
executant de lucrări - persoană fizică/juridică, de drept public sau privat, ori grup de

39
astfel de persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piaţă produse,
servicii şi/sau execuţie de lucrări;
Fata de definitiile de mai sus tragem concluzia ca o fundatie nu este un operator
economic cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piaţă servicii de
analiza economica si ca oferta trebuie sa contina si o propunere tehnica care sa
demonstreze capacitatea tehnica de a oferi astfel de servicii.

In plus insa trebuie vazuta capacitatea tehnica efectiva de a presta astfel de servicii in
sensul persoanelor ( cu prezentare de CV – uri si documente de sustinere) si al
celorlalte resurse existente sau nu la nivelul fundatiei. Aceste conditii trebuiau
verificate obligatoriu cu ocazia contractarii serviciului , prin documentele de oferta
,respectiv oferta financiara si tehnica. In lipsa capacitatii tehnice
efective ,specializate,de prestare se poate considera ca serviciul nu poate fi furnizat,iar
daca a fost furnizat, atunci acest serviciu nu trebuie admis la decontare ca si
cheltuiala eligibila intrucat nu intruneste conditiile necesare, dpdv calitativ,
pentru atingerea scopului acestei achizitii,fiind doar o achizitie formala.

40
Speta: regim penalitati contractuale
Descriere:
Un beneficiar care a aplicat penalitati de intarziere unui furnizor  intreaba cum sa
gestioneze acest aspect. Pana acum s-a scazut valoarea penalitatilor din valoarea platita
furnizorului in cauza. Acum beneficiarul propune ca aceste sume sa fie varsate inapoi
la buget, acest beneficiar fiind finantat din bugetul de stat.

Raspuns:
Precizari prealabile referitoare le penalittaile contractuale. Regim juridic ,
contabil si fiscal.

Conform art. 2 din OUG 119/2007 privind masurile pentru combaterea intarzierii
executarii obligatiilor de plata rezultate din contracte comerciale, respectiva ordonanta
de urgenta se aplica creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata
a unor sume de bani care rezulta din contracte comerciale. Rezulta astfel ca aceasta
creanta pretinsa de creditor trebuie sa fie certa, lichida si exigibila si sa fie constatata
printr-un inscris. Se mentioneaza ca, potrivit art. 969 din Codul civil, conventiile legal
facute au putere de lege intre partile contractante. Conform art. 1091 din Codul civil,
obligatiile se sting prin plata, prin novatiune, prin remitere voluntara, prin
compensatie, prin confuziune, prin pierderea lucrului, prin anulare sau resciziune, prin
efectul conditiei rezolutorii si prin prescriptie.
Dreptul de solicitare a debitelor si penalitatilor respective se efectuaza in termenul de
prescriptie. Litigiile izvorate din neindeplinirea clauzelor contractuale se pot rezolva
pe cale amiabila sau de catre instantele judecatoresti competente.

Conform reglemetarilor contabile, exista obligatia de a se calcula si inregistra pe


venituri, in contabilitate, penalitatile de intarziere, daca sunt prevazute astfel de
penalitati in contractele comerciale. Astfel se poate trasmite o notificare partenerului
cu suma calculata, sau factura.
In conturile de furnizori si clienti se evidentiaza distinct datoriile, respectiv creantele
din penalitati stabilite conform clauzelor contractuale, despagubiri datorate pentru
contracte intrerupte inainte de termen si alte elemente de natura similara.Se pot deci
percepe penalitati pentru plata cu intarziere a debitului restant conform clauzelor
contractuale.

Valoarea penalitatilor si a despagubirilor nu se autofactureaza. Valoarea


penalitatilor si a  despagubirilor nu intra in baza de impozitare a TVA conform
prevederile art. 137 alin. (3) lit. b) "sumele reprezentand ……..penalizarile si orice alte
sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca
sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate;" Pentru penalitatile calculate nu

41
este obligatorie emiterea facturii, dar nici nu se interzice emiterea acesteia. Menţiunea
penalităţilor contractuale pe factură nu constituie contract între părţi.

Concluzie: penalitatile contractuale se calculeaza exclusiv in functie de


prevederile contractuale si pot fi emise pe baza de factura ( fara TVA) sau de
notificare . Se inregistreaza in contabilitate ca si venituri. Nu se pot stinge prin
retineri din plata facturii reprezentand contravaloarea contractului intrucat
reprezinta obiecte diferite si nu se pot compensa. Este de atras atentia ca
retinerea din plata contravalorii facturilor, reprezinta o eroare si din punctul de
vedere al faptului ca nu se face dovada platii achizitiei respective ( prin plata
efectiva destinata obiectului contractului ) ,astfel incat nu este dovedita una din
conditiile de eligibilitate. In acelasi timp pe proiectele nerambursabile aceste
venituri trebuie raportate finantatorului si se restituie sau se deduc din sumele
nerambursabile cuvenite, in functie de prevederile contractului de finantare.
Aceste prevederi sunt valabile atat pentru beneficiarii privati cat si publici ai
fondurilor UE.

42
Speta: intreprinderi autonome (1)
Descriere:
Un beneficiar de proiect  declara ca este intreprindere mica, autonoma, in conditiile
in care administratorul societatii mai este administrator la alte 4 societati (acestea din
urma avand ca domenii de activitate prestari servicii si contabilitate. OI a intrat in
posesia acestor informatii intamplator.
Se pune intrebarea: in aceste conditii, intreprinderea poate fi autonoma,
respectiv  Anexa 2.6 -Declaraţie pe proprie răspundere privind încadrarea
întreprinderii în categoria întreprinderilor mici  este corecta?
  Se Ataseaza  doua documente:
  1. Anexa 2.6
  2. Certificatul Constatator

Raspuns:

CMC detine 60% din capitalul social de la X SRL, fiind si administrator.


Conform certificatului constatator nr. 367940/23.08.2016 , X SRL are autorizate
urmatoarele actvitatati:
2059 Fabricarea altor produse chimice
7219 Cercetare – Dezvoltare in alte stiinte naturale si inginererie
7120 Activitati de testari si analize tehnice
7112 Activitati de inginererie si consultant legate de acestea
4675 Comert cu ridica al porduselor chimice
4619 Intermedieri in comertul cu produse diverse
2059 Fabrocarea altor produse chimice
2041 Fabricarea sapunurilor ,detergentilor si a produselor de intretinere

Din cele de mai sus rezulta ca printre cele de mai sus nu apar autorizate activitati de
contabilitate , care sunt aferente codului CAEN 6920 Activitati de contabilitate si audit
financiar; consultanta in domeniul fiscal;
Mentionam ca in conformitate cu LEGEA nr. 346 din 14 iulie 2004
privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii,
intreprinderile sunt incadrate in urmatoarele categorii:

ART. 4^2
(1) O întreprindere autonomă este orice întreprindere care nu este clasificată ca
întreprindere legată sau ca întreprindere parteneră, în sensul acestei legi.
ART. 4^3
Întreprinderile partenere sunt toate întreprinderile care nu sunt clasificate ca
întreprinderi legate şi între care există următoarea relaţie: întreprinderea (din
amonte) deţine, individual sau în comun cu una ori mai multe întreprinderi legate,

43
25% sau mai mult din capitalul social ori din drepturile de vot ale unei alte
întreprinderi (din aval).
ART. 4^4
(4) Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin
intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează
de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă îşi
desfăşoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeaşi piaţă relevantă ori pe
pieţe adiacente.
(5) O piaţă adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piaţă a unui produs sau a
unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piaţa în cauză.

Asadar, in conformitate cu prevederile de la ART. 4^2, X SRL este autonoma


intrucat nu este nici partenera, conf. art. 4^3 si nici legata, conf. art. 4^4 – alin. 4
si 5. Precizez ca nu este legata in sensul ca nu este indeplinita conditia privind
desfăşurarea activitatii sau a unei parti din activitate pe aceeaşi piaţă relevantă
ori pe pieţe adiacente,desi este indeplinita prima conditie cu privire la existenta
unui control comun in mai multe firme prin intermediul aceluiasi administrator.

44
Speta: intreprinderi autonome (2)

Descriere:

SC Y SRL declara ca este intreprindere autonoma,conform:


- Declaratie anexa 2.6 ;
- Certificat constatator pentru SC Y SRL, exista 4 asociati persoane fizice cu 25%
fiecare:
o Asociat 1
o Asociat 2
o Asociat 3
o Asociat 4
Administrator – R.C.B.
Domeniul de activitate autorizat, printre altele, cuprinde si 2410 Productia de metale
feroase sub forma primara si feroaliaje

SC Z SRL -reprezentat de T.N. – administrator:


- Conform Declaratie aniexa 2.6 este intreprindere autonoma ;
- Asociati:
o Asociat 1 cu 23,81%
o R.C.B.cu 21,43%
o Asociat 2 cu 21,43%
o Asociat 3 cu 26,19%
o Asociat 4 - T.N. cu 4,76%
Domeniul de activitate autorizat, printre altele, cuprinde si 2410 Productia de metale
feroase sub forma primara si feroaliaje

Baza legala:
LEGE Nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii
ART. 4^4
(1) Întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre
următoarele raporturi:
a) o întreprindere deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale
asociaţilor celeilalte întreprinderi;
b) o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor
consiliului de administraţie, de conducere ori de supraveghere a celeilalte
întreprinderi;
(4) Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin
intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează

45
de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă îşi
desfăşoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeaşi piaţă relevantă ori pe
pieţe adiacente.
(5) O piaţă adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piaţă a unui produs sau a
unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piaţa în cauză.

Concluzie:
- din analiza structurii asociatilor si administratorilor este evident ca este vorba de
un grup care actioneaza impreuna ,ceea ce face ca conditia de la art. 4^4
alin. 4 sa fie indeplinita; cei 4 asociati de la SC PROCESS INNOVATION
NUCLEUS SRL controleaza 95,26% si din SC TEHNOLOGY AND ECO
INNOVATION SRL ;
- din domeniul de activitate autorizat conform certificatului constatator rezulta
ca cele doua firme actioneaza,partial, in acelasi domeniu de activitate respectiv
2410 Productia de metale feroase sub forma primara si feroaliaje,astfel
incat este indeplinita si conditia suplimentara invocata la alin. 4 si 5 de mai
sus;
- in conditiile de mai sus, cele 2 intreprinderi sunt intreprinderi legate si nu
autonome.
- Daca se considera necesara extinderea verificarii eligibilitatii
administrative ( desi conform punctului de mai sus este deja in mod clar
neindeplinita conditia administrativa privind completarea corespunzatoare
a tuturor documentelor,respectiv a declaratiei privind IMM-le,declaratie
care este eronata),se pot solicita copii dupa facturile care stau la baza cifrei
de afaceri,de la amandoua firmele, verificare care este necesara in contextul
legaturilor dintre firme.;

46
Speta: sa se determine daca achizitia de mobilier este cheltuiala eligibila
Descriere:
a) In conformitate cu CF – pct. 4.1 DETALIEREA COSTURILOR
PROIECTULUI PE FIECARE CATEGORIE DE CHELTUIALĂ -
CHELTUIELI ELIGIBILE DIRECTE,pozitia 18 - exista incluse Cheltuieli
pentru dotări (mijloace fixe sau obiecte de inventar) in valoare totala de
31.324.394 lei
b) In conformitate cu ORDINUL Nr 2508 / 31.12.2007 – anexa 1 , avem categoria
de cheltuieli eligibile - 19. Cheltuieli pentru dotări care pot intra în categoria
mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar ,din care:
19.1 Echipamente IT şi pentru comunicaţii
19.2 Instalatii, echipamente si instrumente independente pentru cercetare,
precum şi componente ale acestora
19.3 Mobilier de laborator
19.4 Dotări PSI
19.5 Dotări de uz gospodăresc
19.6 Dotări privind protecţia muncii
19.7 Piese de schimb

Raspuns:

Reglementarile contabile aplicabile sunt:


- prevederile OMFP 1802/2014 - Contul 303 "Materiale de natura obiectelor
de inventar". Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării
materialelor de natura obiectelor de inventor;
- prevederile OMFP 1802/2014 - Recunoaşterea imobilizărilor corporale:
190. - (1) Imobilizările corporale reprezintă active care:
a) sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producerea sau furnizarea de
bunuri ori servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri
administrative; şi
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
- prevederile cuprinse in - LEGEA nr. 15 din 24 martie 1994 - republicată,
privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale,art.
3:
Activele corporale aferente capitalului imobilizat sunt:
a) terenurile, inclusiv investiţiile pentru amenajarea acestora;
b) mijloacele fixe.
Sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează
ca atare şi îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
47
a) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a
Guvernului. Această valoare poate fi actualizată anual, în funcţie de indicele de
inflaţie;
b) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Concluzie:
In conformitate cu prevederile de mai sus, respectiv OMFP 1802/2014 si Legea
15/1994, mobilierul respectiv se va inregistra, dupa caz , ca si obiect de inventar (
cheltuiala eligibila) ,respectiv mijloace fixe, in functie de valoare ( peste sau sub
2.500 lei fara tva)

48
Speta: reprezinta neregula situatia in care penalitatile de intarziere incasate de
Beneficiar de la furnizor si nedeclarate?

Descriere:

Exista un raportul de audit intocmit de Autoritatea de audit ,in care se retine existenta
unei nereguli raportat la penalitatile de intarziere incasate de Beneficiar de la furnizor
si nedeclarate.

Raspuns:
Prevederi legale aplicabile

1. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 66 din 29 iunie 2011 privind


prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi
utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente
acestora (extras):
ART. 2
(1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au
următoarele semnificaţii:
a) neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu
dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a
altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune
sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor
europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii
Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice
naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit;

2. OG nr. 13 din 24 august 2011 privind dobânda legală remuneratorie şi


penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea
unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar
ART. 1 alin.3) Dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru
neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă este denumită dobândă
penalizatoare.

Finantare dubla: Aceasta sintagma se refera la finantarea unei activitati de doua ori,
din doua surse diferite. Daca un solicitant incearca sa obtina finantare pentru activitati
sustinute deja de o alta sursa, exista riscul dublei finantari. Elementele dublei finantari
ale unei operatiuni nu sunt eligibile si deci nu vor fi rambursate.
(http://www.euroavocatura.ro/dictionar/319733/Finantare_dubla).

Concluzie:
49
Intrucat in ANEXA 7.2 din Raportul de audit pentru Proiectul W,beneficiar X se
invoca ca si natura a neregulii cheltuieli neeligibile în sumă de 20.005,87 lei
reprezentând penalități de întârziere facturate furnizorilor și încasate fără a fi deduse
din cereri de rambursare, rezulta ca natura veniturilor in cauza este aceea de penalități
de întârziere.
Mentionez ca aceste penalitati de intarziere, ca si natura juridica, nu sunt percepute
pentru a acoperi un prejudiciu,ci pentru a sanctiona neindeplinirea unei obligatii
contractuale. Daca una din partile contractului inregistreaza un prejudiciu,atunci se
cuvin despagubiri menite sa acopere acel prejudiciu – situatie in care nu se vorbeste de
o dubla finantare. Intrucat aici avem de-a face doar cu penalitati de intarziere, fara
invocarea unui prejudiciu dovedit, aceste sume reprezinta venituri suplimentare care
inseamna o dubla finantare, respectiv existenta unei nereguli.

50
Speta: eligibilitate prototip
Descriere:

In Cererea de Finanțate este scris că produsul final (echipamentul destinat producției)


se va realiza și cu ajutorul unor componente ale prototipului, respectiv cu demontarea
prototipului.

Raspuns:

In Cererea de finanțare, pag.23, sunt mentionate urmatoarele:


“In faza de cercetare-dezvoltare se va realiza un uscator mai mic, un prototip, pe care
se vor testa solutiile tehnice noi propuse si pe care se vor pune la punct printr-un efort
de cercetare algoritmii de optimizare in functionarea ansambului pompa de vid
schimbator de caldura-rezervor de condens.
In faza de implementare in productie se va realiza uscatorul propriu-zis, cu un volum
util adaptat necesitatilor de productie, care va beneficia de toate solutiile tehnice puse
la punct in faza de cercetare-dezvoltare si care va folosi o serie intreaga de
componente dezasamblate de pe uscatorul prototip.”
In Cererea de finanțare, pag.14, sunt mentionate urmatoarele:
“Uscatorul pentru faza de implementare in productie se regaseste in desenul tehnic
atasat si are urmatoarele componente principale:
..... Corespunzator, incinta va folosi 4 airbaguri de presare (unul va fi recuperat de pe
prototip) si va avea 2 perechi de sine paralele.
- Pompa de vacuum va fi recuperata de pe prototip
- Pompa de circulatie agent termic va fi recuperata de pe prototip, fiind necesare
doar armaturi suplimentare
- Instalatia de condensare va fi recuperata de pe prototip, dar va fi dublata cu inca un
echipament similar, pentru a face fata la volumul suplimentar de condens. ”
In Cererea de finanțare, pag.13, sunt mentionate urmatoarele:
Pentru a putea opera uscatorul prototip si a realiza cercetarea propusa, mai sunt
necesare urmatoarele echipamente: - Un vagonet din inox pe care se formeaza stiva –
conform desenului tehnic atasat - Un numar de 54 platane din aliaj de aluminiu, care
constituie elementele radiante ce transmit caldura la lemn – desen tehnic atasat -
Instalatia de productie si stocare agent termic formata dintr-un cazan cu gazeificare
de 150 Kw, 2 rezervoare apa calda (puffere) de 3000 litri fiecare, cos de fum si
pompele de circulatie cu armaturile aferente. - Instalatia de manipulare a platanelor
si cherestelei utilizata pentru operatiunile de incarcare-descarcare a vagonetului si
care va acoperi zona notata cu ABCD in planul de configurare a halei – conform
desenului atasat
In Cererea de finanțare, pag.18, sunt mentionate urmatoarele:
Conform pct. 4.7.1 Lista activităților și subactivităților din CF, la activitatea 5 -
Activitati pentru introducerea in productie si realizarea produsului, avem in mod
explicit urmatoarele subactivitati:

51
5.6. Demontarea airbag-ului de pe uscatorul prototip si montarea acestuia si a
celorlalte 3 pe uscatorul de productie
5.7. Demontarea racordurilor de apa calda de pe uscatorul prototip si montarea
acestora impreuna cu cele suplimentare pe uscatorul de productie
5.9. Demontarea instalatiei de condensare de pe uscatorul prototip si montarea ei in
serie impreuna cu cel de-al doilea echipament de acest tip pe uscatorul de productie
5.10. Demontarea pompei de vid de la uscatorul prototip si montarea ei la uscatorul
de productie
5.11. Demontarea pompei de circulatie agent termic si a armaturilor aferente de la
uscatorul prototip si montarea acestora la uscatorul de productie

Concluzie:
Beneficiarul propune o serie de activitati neeligibile, in sensul demontarii
prototipului, in vederea realizarii unui uscator functional, fara sa tina seama ca
prototipul constituie un rezultat al proiectului si ca trebuie respectate conditiile
de finantare in sensul ca rezultatele proiectului nu pot fi afectate prin schimbarea
destinatiei, dezmembrare etc. In acest fel acest prototip nu va mai respecta
conditiile de recunoastere in sensul ca un prototip este un tip sau formă originală
a unui produs, care servește ca exemplu tipic, bază sau standard pentru alte
lucruri din aceeași categorie si nu pentru realizare, prin dezmembrare, a unor
echipamente functionale.
Ca si consecinta, cheltuielile cu realizarea prototipului devin neeligibile.

52
Speta: verificarea indeplinirii conditiei privind detinerea unui spaţiu în care să-
şi desfăşoare activitatea pentru implementarea proiectului (locaţia proiectului)

Descriere:
Conform ghidului solicitantului - Întreprinderea solicitantă trebuie să dispună de
un spaţiu în care să-şi desfăşoare activitatea pentru implementarea proiectului
(locaţia proiectului)
Se justifica prin:
 contract de vânzare-cumpărare/titlu de proprietate;
 contract de închiriere concesiune sau comodat de minim 8 ani, de la data depunerii
proiectului;

Raspuns:
Luand in considerare documentele doveditoare, respectiv :
Contract vanzare cumparare teren arabil din 21.03.2014,
Contract de imprumut de folosinta din 17.04.2014 pentru teren,
Autorizatie de construire nr. 19/29.07.2015,
PV de receptie la terminarea lucrarilor nr. 3/820/16.02.2016 – pentru obiectivul
construire unitate de productie – prelucrare primara lemn, in regie proprie, precum
si informatiile din CF - 4.2 Locația,conform carora activitățile se vor desfășura la
adresa ..., adresa care coincide cu cea din Autorizatia de constructie,rezulta ca
solicitantul detine prin construire in regie proprie, o cladire la adresa indicata. Din
documentele prezentate lipseste insa titlul de proprietate asupra cladirii – respectiv
extrasul de carte funciara. Documentele prezentate atesta realizarea constructiei,
nu insa si a proprietatii asupra cladirii,astfel incat nu este indeplinita conditia cu
privire la existenta amplasamentului.

53
Speta: eligibilitatea unor cheltuieli de realizare a unor produse in regie proprie,
Descriere: ca si documente privind realizarea unor produse in regie proprie,se prezinta
urmatoarele: materiale rezultate din procese verbale de scoatere din functiune a
mijloacelor fixe,state de plata echipa de management, facturi utilitati
Raspuns:
Pentru materiale procesele verbale de scoatere din functiune a mijloacelor fixe nu
reprezinta document justificativ echivalent facturii in sensul ca nu provin dintr-o
achizitie ci sunt rezultate din dezmembrari, fiind astfel inregistrate ca si venituri
(nereprezentand costuri). mentionam ca inregistrarea reziduurilor rezultate ,care pot fi
reciclate, se inregistreaza:
346 "produse reziduale" = 711 "variatia stocurilor" cu valoarea cheltuielilor
ocazionate de dezmembrarea mijlocului fix;
In plus, nu este indeplinita conditia de a fi platite.
Legislatia privind achizitiile nu este intradevar relevanta in legatura cu justificarea
acestor cheltuieli.
S-a constatat ca costurile de manopera sunt aferente echipei de management,astfel
incat nu pot fi decontate inca odata pe seama costurilor de fabricatie.
Intrucat utilităţile sunt decontate din bugetul proiectului din categoria „cheltuieli
administrative’’ , nu se justifica includerea lor ca si cheltuieli decontabile sub forma
realizarii de produse in regie proprie.
Fata de cele de mai sus, consideram ca aceste cheltuieli nu sunt eligibile intrucat:
1. Nu sunt susţinute de facturi sau alte documente justificative cu valoare
probatorie echivalentă
2.     Nu se face dovada faptului că au fost efectiv plătite  de partener
3.     Au fost produse cu personalul plătit integral din proiect,

Cele de mai sus contravin urmatoarelor prevederi ale art 2 alin 1 din HG 759 /2007:
(1) Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ
următoarele condiţii cu caracter general, fără a încălca prevederile alin. (3), art. 3,
art. 4 şi art. 5 alin. (2):
a) să fie efectiv plătită de către beneficiar, între 1 ianuarie 2007 şi 31 decembrie
2015, dacă autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru şi în
numele acesteia, nu decide altfel prin contractul de finanţare/decizia/ordinul de
finanţare;
b) să fie însoţită de facturi, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, sau
de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, pe baza
cărora cheltuielile să poată fi auditate şi identificate;

54
Speta : cheltuieli aferente unui contract de prestari servicii (cercetare)

Constatari:
Ref. :contract de prestari servicii nr.13.1/15.02.2016 - prestator GC SRL si beneficiar GG SRL
– reprezentat de director medical A.C.

Constatari punctuale:
- semnatura directorului medical pe acest contract este valabila, conform listei persoanelor
imputernicite de la registrul comertului.
- un astfel de contract de prestari de servicii ar trebui sa aiba, pentru acuratetea obiectului
contractului si a obligatiilor prestatorului, o tema de cercetare detaliata emisa de beneficiar (parte
din contract), in raport cu care prestatorul trebuie sa faca cercetarea si in raport cu care se face
receptia. Acest contract, astfel cum este redactat demonstreaza un caracter pur formal, pentru
atingerea scopului – furnizarea unui rezultat de cercetare, conditie de eligibilitate. Mentionez ca in
conformitate cu art. 1225 din Noul Cod Civil - Obiectul contractului, alin.2) Obiectul contractului
trebuie să fie determinat şi licit, sub sancţiunea nulităţii absolute. Consider ca in felul in care este
redactat contractul si procesul verbal de receptie, obiectul contractului este extrem de generic, fara
nici o individualizare, nefiind vorba de un obiect determinat;
- pe de alta parte, este clar ca cele doua firme sunt societati intre care exista legaturi de afiliere,insa in
ghidul solicitantului nu exista restrictii cu privire la acest tip de legaturi pentru dovada realizarii
cercetarii.
Ref. :procesul verbal de receptie din data de 15.02.2016 este in regula; nu am constatat
neconformitati, cu exceptia intrebarii daca un astfel de studiu poate fi executat si livrat intrun
interval de 3 saptamani; mai ramane si problema expertizei si a resurselor prestatorului pentru astfel
de servicii ( aspecte care nu pot fi verificate in raport cu ghidul solicitantului);
Ref.: Ordin de plata din 28.03.2016 este facut in afara duratei contractului ,insa in termenul de 15
zile de la emiterea facturii (data procesului verbal de receptie);
Concluzie:
Asa cum este incheiat, contractul de prestari servicii de cercetare nr.13.1/15.02.2016 nu are un
obiect determinat intrucat contine doar o tema de cercetare fara individualizarea si detalierea
obligatorie si specifica unei teme de cercetare (scop, obiectiv, delimitare arie de studiu,
indicatori, parametri, resurse necesare , rezultate scontate etc.). In aceste conditii acest tip de
contract poate fi considerat fara obiect, daca nu exista acele detalieri obligatorii pentru un
astfel de contract.

55
Speta: recuperarea prin deducerea creantelor bugetare rezultate din nereguli din
sumele solicitate de acelasi beenficiari prin cereri de plata/rambursare aferente
unui alt proiect finantat din fonduri nerambursabile.

Raspunsul este formulat avand in vedere prevederile legale de mai jos:

1) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 (extras):


k) activitatea de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din nereguli - exercitarea
funcţiei administrative de către autorităţile competente în conformitate cu prevederile
prezentei ordonanţe de urgenţă, în vederea stingerii creanţelor bugetare rezultate din
nereguli;

m) compensare din alte fonduri - stingerea creanţei bugetare rezultate din nereguli de
către organele fiscale ale Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală, conform
Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
ş) deducere din plăţi - modalitatea de stingere a creanţelor bugetare rezultate din
nereguli de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, din
plăţi datorate debitorului în baza contractelor/acordurilor/deciziilor/ordinelor de
finanţare, cu reflectarea corespunzătoare a operaţiunii în evidenţele contabile;

(20) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare/Nota


de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare constituie titlu de
creanţă şi se emite în vederea stingerii acestei creanţe.

CAPITOLUL IV
Modalităţi de stingere a creanţelor rezultate din nereguli

ART. 38
Stingerea creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează prin:
a) încasare;
b) deducere din plăţile/rambursările următoare;
c) executarea garanţiilor bancare depuse de debitor în aplicarea prevederilor
contractului/acordului de finanţare în cadrul căruia a fost emis titlul de creanţă;
d) compensare, conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
e) executare silită, conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
f) anulare;
g) prescripţie;
h) alte modalităţi prevăzute de lege.
ART. 39

56
Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sunt
responsabile pentru urmărirea stingerii creanţelor bugetare rezultate din
nereguli.

ART. 41
(2) Recuperarea creanţelor bugetare prin deducerea din plăţile/rambursările
următoare pe care debitorul este îndreptăţit să le primească se efectuează numai
în cadrul aceluiaşi/aceleiaşi program/instrument financiar/fond/facilităţi, cu
excepţia cazurilor prevăzute de actele normative în vigoare care reglementează
gestionarea fondurilor europene în cadrul programelor de finanţare a politicii agricole
comune, precum şi în alte cazuri în care există un acord scris al Comisiei
Europene/donatorului public internaţional.
#M5
(2^1) În cazul recuperării creanţelor bugetare rezultate din nereguli prin deducere
din plăţile/rambursările ulterioare pe care debitorul este îndreptăţit să le primească,
data stingerii creanţei se consideră data la care beneficiarul a depus cererea de
plată/rambursare de fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente
acestora, din care s-a efectuat deducerea respectivă.
(2^2) Fac excepţie de la prevederile alin. (2^1) creanţele bugetare rezultate din
nereguli constatate în implementarea proiectelor finanţate prin Programul Naţional
de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 şi prin politica agricolă comună, care se sting la
data emiterii deciziei de plată/certificatului de plată aferent plăţii pe care beneficiarul
este îndreptăţit să o primească.
#B
(3) Recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli prin executare silită,
inclusiv prin compensare cu sume de restituit sau de rambursat de la bugetul de stat, se
efectuează în lei, în conturile indicate de organele fiscale competente, urmând ca
sumele rezultate din aceste recuperări să se vireze de îndată de către organele fiscale în
conturile indicate în titlul de creanţă sau comunicate de autorităţile prevăzute la art. 20.

2) HOTĂRÂRE Nr. 875 din 31 august 2011 pentru aprobarea Normelor


metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în
obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale
aferente acestora (extras):

ART. 19
Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia şi
responsabilitatea urmăririi şi stingerii creanţelor bugetare rezultate din neregulile
constatate în cadrul programelor finanţate din fonduri europene pentru care au
răspunderea gestiunii directe, indiferent care sunt structurile de control care au emis
titlurile de creanţă respective.

57
ART. 27^5*)
În aplicarea prevederilor art. 39 din ordonanţă autorităţile de management pentru
programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă au obligaţia de a
organiza activitatea de urmărire a stingerii creanţelor bugetare rezultate din nereguli
de către structuri distincte de structurile de control competente, prevăzute la art. 20
din ordonanţă.

CONCLUZIE

Avand in vedere ca textul legal de la art. 41 al. 2 din OUG 66/2011 mentioneaza ca
Recuperarea creanţelor bugetare prin deducerea din plăţile/rambursările următoare
pe care debitorul este îndreptăţit să le primească se efectuează numai în cadrul
aceluiaşi/aceleiaşi program/instrument financiar/fond/facilităţi - fara sa existe
restrictii legale privitoare la recuperarea prin deducere in cadru unuia si aceluiasi
contract, rezulta ca aceasta posibilitate de a recupera dintr-un al doilea contract in
cadrul aceluiaşi/aceleiaşi program/instrument financiar/fond/facilităţi este legala
si obligatorie - pe principiul de drept conform caruia acolo unde legea nu distinge nici
cel care o aplica nu trebuie sa distinga.
In plus, deducerea creanţelor bugetare din plăţile/rambursările la care beneficiarul are
dreptul se realizează cu condiţia emiterii în prealabil a unui titlu de creanţă. În situaţia
în care beneficiarul îşi exprimă acordul scris, deducerea poate fi aplicată şi înaintea
expirării termenului de plată corespunzător titlului de creanţă emis de către structura de
control; în acest caz deducerea se aplică la suma solicitată la rambursare.

EXEMPLU care confirma abordarea de mai sus:


Autoritatea de Management a POSDRU a luat măsura de recuperare a debitelor
aferente unui proiect prin deduceri din cadrul altor proiecte POSDRU ale aceluiaşi
beneficiar/debitor.

Măsura a fost adoptată prin Instrucţiunea nr. 75 din  august a DG AM POSDRU.

Începând cu data acestei Instrucţiuni, stingerea creanţelor bugetare rezultate din


nereguli prin modalitatea deducerii din valoarea eligibilă a cererilor de rambursare
ulterioare se poate face în două feluri, după cum este vorba despre unul şi acelaşi
proiect sau beneficiarul debitor mai are şi alte proiecte pe POSDRU (în derulare).
În cadrul aceluiaşi proiect se fac deduceri din valoarea eligibilă a cererilor de
rambursare următoare, în situaţia în care debitorul nu a efectuat plata datoriei.
În cadrul altor proiecte POSDRU aflate în implementarea aceluiaşi beneficiar, debitul
aferent unui proiect va fi dedus din valoarea eligibilă a cererilor de rambursare aferente
oricărui proiect derulat de acelaşi beneficiar, în cazul în care debitul respectiv nu se
mai poate recupera sau nu se mai poate recupera integral din valoarea eligibilă a
cererilor de rambursare depuse ulterior pentru proiectul în cadrul căruia acest debit a
fost constatat.
58
Din punct de vedere a reflectării în Sistemul Unic de Management al Informaţiei
pentru Fondurile Structurale (SMIS), procesul de introducere a informaţiilor este cel
obişnuit, respectiv reflectarea neregulii prin control aplicat pe cheltuiala
corspunzătoare fiecărui proiect, marcarea lui ca fiind în vederea recuperării şi apoi
înregistrarea recuperării.
Conform punctului 29 din H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare
şi de gestionare a instrumentelor structurale, cu modificările şi completările ulterioare,
Autoritățile de Management asigură înregistrarea şi actualizarea informațiilor în SMIS-
CSNR, fiind responsabilă de acuratețea, integritatea şi nivelul de completare a datelor
privind programul operațional gestionat. În calitate de administrator al sistemului
informatic SMIS-CSNR, Ministerul Fondurilor Europene asigură actualizarea zilnică a
informațiilor prezentate pe site.

59
Intrebare: revocare dividende
Descriere:
S-a identificat urmatoarea situatie:
    -  la finalizarea revizuirii cererii de finantare, la constituirea dosarului de documente
insotitoare, solicitantul selectat la finantare nu a mai putut da declaratia din Anexa 2.10
,, Declaratie privind intreprindere nou infiintata inovatoare" deoarece a distribuit
dividende aferente anului 2015.
    - prin adresa atasata ne expune propria interpretare privind indeplinirea conditiilor
de intreprindere nou infiintata inovatoare si ne solicita un termen de 60 zile pentru
remedierea situatiei.
Este posibila aceasta remediere ?

Raspuns:
Cu privire la eligibilitate , intradevar intreprinderea nou-înființată inovatoare trebuie sa
respecte prevederile Regulamentului Nr. 651/2014 al Comisiei de declarare a anumitor
categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 107 și 108
din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare) și schema de
ajutor de stat privind „Finanțarea activităților de cercetare-dezvoltare și inovare (CDI)
și a investițiilor în CDI prin programul operațional competitivitate(POC)” și conform
prezentului ghid înseamnă: o întreprindere mică, cu o vechime de până la 5 ani de la
înregistrare, care nu a fost și nu este cotată în lista oficială a unei burse de valori, care
nu a distribuit încă profituri și care nu s-a format printr-o fuziune.

In acelasi timp,conform Instructiunilor referitoare la dosarul documentelor insotitoare


la contractul de finantare cu nr.7456/31.05.2016, la contractare beneficiarii trebuie sa
vina ,printre altele, cu Declaratia privind incadrarea Solicitantului in categoria
intreprindendere nou infiintata inovatoare. Asadar aceasta declaratie trebuie sa
acopere inclusive periaoda de la data declararii eligibilitatii si pana la
contractare ,astfel incat situatia de a fi distribuit dividende intre data evaluarii si
data contractarii duce in mod normal la pierderea eligibilitatii.

Totusi, cu privire la anularea hotararii de distribuire a dividendelor pe anul 2015


( hotarare luata in anul 2016), tehnic, aceasta anulare poate fi luata ca si decizie,insa
exista in literatura de specialitate opinii care exprima un alt punct de vedere si
anume ca aceste hotarari nu se pot revoca.
Odată luată, hotărârea de distribuire de dividende nu mai poate fi revocată printr-o
altă hotărâre a adunării generale, adoptată chiar în același condiții de cvorum și
majoritate, astfel ca își va produce efectele, cu excepția anulării de către instanța
sesizată de un asociat în baza art. 132 alin. (2) din Legea societăților[93]. Privită ca
și executare a obligației rezultând din deținerea de titluri de participare, o revocare
unilaterală a repartizării profitului ar încălca principiul forței juridice obligatorii și
cel al irevocabilității prevăzute la art. 1270 C. Civ. Privită ut singuli, ca un act
unilateral de voința valabil exprimat, hotărârea adunării generale are, conform art.

60
1325 C. Civ., același regim juridic ca și contractul și, deci, nu este revocabilă[94].
Societatea și-a asumat o obligație pe care trebuie să o execute întrucât asociatul a
primit deja beneficiul angajamentului reprezentat de obligație[95]. Dacă am accepta
că adunarea generală poate revoca hotărârea, pe principiul că aceeași voință poate fi
la fel de puternică pentru a-i permite celui care a manifestat-o să revină asupra
angajamentului luat ar însemna să calificăm obligația societății ca fiind una pur
potestativă[96] or obligațiile asumate în acest fel sunt nule[97];  (sursa:
http://www.juridice.ro/443804/despre-dividende-partea-a-ii-a.html)
(http://www.stoica-asociatii.ro/).

Suntem totusi de parere ca daca societatea in cauza aduce o hotarare de anulare


( de revocare) a primei hotarari de acordare a dividendelor pe anul 2015 si
aceasta hotarare este depusa la Oficiul Registrului Comertului si ramasa
definitiva ( cu dovada de incheiere emisa de acest oficiu) inclusiv prin dovada
publicarii in MO partea a IV-a , in termenul invocat, se poate lua in considerare o
noua Declaratie Tip. 2.10 dupa finalizarea acestor formalitati.

61
Speta:
Validitatea contractului de prestari servicii 02/  16.11.2015 din punct de vedere al
respectarii conditiilor de  eligibilitate.

Premisa:
Conform Ghidului solicitantului aplicantul detine un rezultat din cercetare care
poate sa fie:
“Drepturile de utilizare ale rezultatelor cercetării în proiect pentru cazul unei cercetări
efectuate de o instituţie de cercetare (o entitate care, indiferent de modul de organizare,
are în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea) finanţată de către firma
solicitantă( start-up-ul).”
Documentele justificative si conditiile de eligibilitate conform Ghidului
solicitantului pentru acest caz sunt:
- contractul / contractul de servicii (contractul s-a finalizat cu maxim 3 ani, fata de anul
depunerii proiectului);
- rezumat al raportului de activitate sau al raportului ştiinţific, care să evidenţieze
rezultatele obţinute şi modul în care acestea vor fi utilizate în noul proiect
- procesul verbal de recepţie sau de avizare a raportului științific sau de activitate, care
să certifice obţinerea rezultatelor urmărite prin contract
-dovada efectuării plății prevazută în contract (ordin de plată)
- certificatul constatator de la Registrul Comerţului sau alt document legal din care să
rezulte că instituţia de cercetare are în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea;
Documentele justificative depuse de beneficiar sunt:
-contract prestari servicii 02/ 16.11.2015 cu Heat Master Technology
Bucuresti; obiect: livrarea unei „tehnologii inovative de productie a unor elemente
de transfer termic de tip tuburi termice”; livrare servicii: max 60 zile de la
16.11.2015;  contract finalizat cu mai putin de 3 ani fata de data depunerii
proiectului;
- rezumat rezultat cercetare – evidentiaza rezultatele obtinute si modul in care
vor fi utilizate in noul proiect
-PV predare primire 1/21.12.2015 pentru „Procedeu si instalatie pt fabricarea
tuburilor termice cu agent de lucru lichid”
-PV acceptanta a rezultatelor 1/25.01.2016
-factura 1/29.01.2016 – 21.000 lei
-ordin plata 12/23.03.2016 – 21.000 lei
-certificat constatator  emis la data de 23.11.2015 – pare a fi certificatul emis la
depunerea mentiunii pt introducere activitate de cercetare cod CAEN 7112, 7211,
7219; 

62
Constatari:
- contractual de prestari servicii a fost incheiat cu nr. 02/  16.11.2015; la clauza
3.1 din acest contract se prevede ca contractual produce efecte pe o perioada de
12 luni, fara precizarea graficului de executie al serviciilor;
- conform certificatului constatator emis in data de 23.11.2015,prestatorul s-a
autorizat pentru activitati de cercetare pe codurile CAEN 7112,7211 si 7219;
- procesul verbal de predare -primire a serviciilor are nr. 1 din 21.12.2015
Concluzie:
Desi din punct de vedere al termenului de executie pot exista suspiciuni,raportat si la
lipsa de experienta a prestatorului ( infiintata in 2015) , totusi din punctul de vedere al
contractului nr. 02/  16.11.2015 nu putem invoca, cu temei, vreo neregularitate.
Mentionez ca desi la data semnarii contractului nr. 02/  16.11.2015, prestatorul nu era
autorizat,acesta s-a autorizat in termen de 7 zile,astfel incat a acoperit viciul de la data
semnarii contractului,astfel incat acest prestator pare ca a derulat contractul in conditii
de legalitate.

63
Speta: calcul marime intreprindere in situatia in care intervine o modificare in structura
capitalului in cursul exercitiului financiar

Baza legala : Commission Recommendation 2003/361/EC,as published in the Official Journal of the
European Union L 124, p. 36 of 20 May 2003,is the sole authentic basis for determining the
conditions regarding qualification as an SME.

Extras din User guide to the SME definition:


Article 4.2 provides stability and certainty to companies that are close to the ceilings and risk
exceeding them temporarily during an exceptional year and/or in volatile markets.Thus, if an
enterprise exceeds the headcount or financial ceilings during the course ofthe reference year, this will
not affect its situation and it will retain the SME status with which it began the accounting year.
However, it will lose SME status if it goes above the ceilings for two consecutive accounting periods.
Conversely, an enterprise may gain SME status if it was previously a large enterprise, but then fell
below the ceilings for two consecutive accounting periods.
The purpose of Article 4.2 of the SME definition is to ensure that enterprises that experience growth
are not penalised with loss of SME status unless they exceed the relevant thresholds for a sustained
period. In line with this intention, Article 4.2 does not apply in the case of enterprises that exceed the
relevant SME thresholds as a result of a change in ownership, following a merger or acquisition,
which is usually not considered temporary and not subject to volatility. Enterprises that are subject to
a change in ownership need to be assessed on the basis of their shareholder structure at the time of
the transaction, not at the time of closure of the latest accounts.6 Therefore, the loss of SME status
may be immediate.

Formulare opinie:
Conf. cu art.4.2 din Recomandarea Comisiei 2003/361,in situatia in care intreprinderile care fac
obiectul evaluarii sunt supusi unei modificări de proprietate (in structura asociatilor) ,marimea
trebuie evaluată pe baza structurii de acţionariat la data tranzacţiei, nu la timpul de închidere a
celeor mai recente situatii financiare,astfel incat pierderea statutului de IMM-uri poate fi imediata ca
urmare a acestei modificari in structura asociatilor, fara sa se faca calculul pe ultimii doi ani. Intrucat
insa aceasta modificare poate interveni in cursul anului ,recomand solicitarea situatiilor financiare
cele mai recente pentru a face acest calcul.
In acest caz, daca ponderea modificarii este de peste 50%, intreprinderil esunt legate si indicatorii se
totalizeaza 100% (nr. salariati, CA/active).

64