Sunteți pe pagina 1din 48

Impozit pe profit

Impozit pe veniturile microîntreprinderilor


cazuri practice

CCF 18 septembrie 2023


Facilități legi specifice
Invățământ superior –Legea 199/2023
Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu instituţiile de învăţământ superior
pentru organizarea şi desfăşurarea formei de învăţământ superior dual beneficiază de facilităţi la
plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor
sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale, potrivit prevederilor legale,
după cum urmează:
a) valoarea cumulată a burselor plătite de operatorii economici studenţilor înmatriculaţi la
forma de învăţământ superior dual se deduce din impozitul pe profit/pe venit, după caz, al
acestora;
b) valoarea cumulată a investiţiilor dedicate activităţilor de învăţare prin muncă se deduce din
impozitul pe profit/pe venit, după caz, al operatorilor economici.
învățământul liceal tehnologic
Cadrul legal Legea 198/2023

operatorii economici care asigură pregătirea practică a elevilor pot acorda o bursă, cel puțin la nivelul
celei provenite din fonduri publice pentru învățământul liceal tehnologic, și pot finanța alte cheltuieli
pentru formarea de calitate a elevilor;
Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unitățile de învățământ care desfășoară
învățământ liceal tehnologic în sistem dual, potrivit reglementărilor legale, beneficiază de facilitățile
fiscale prevăzute la art. 22 alin. (1^1), art. 25 alin. (9), art. 28 alin. (3) lit. h) și i), art. 56 alin. (1^1),
art. 62 lit. o^1), art. 68 alin. (4^1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și
completările ulterioare.
Învățământul liceal tehnologic dual reflectă caracteristicile prevăzute la alin. (2) și se realizează prin
incheierea contractului de parteneriat dintre unul sau mai mulți operatori economici sau între structuri
asociative/un consorțiu de operatori economici, unitatea de învățământ și una sau mai multe unități
administrativ-teritoriale, contract care stabilește condițiile de colaborare, drepturile și obligațiile
părților, precum și costurile asumate de parteneri. Contractul de parteneriat va acoperi cel puțin
perioada celor 3 sau 4 ani de studiu;
Facilități fiscale acordate parcurilor de specializare inteligentă și cercetătorilor implicați în
derularea proiectelor de specializare inteligentă și măsuri de sprijin pentru stimularea
activităților din cadrul acestor parcuri OUG 112-2022

-deducerea de 100% a profitului repartizat pe surse de dezvoltare, conform prevederilor legale în


vigoare, pentru determinarea profitului impozabil necesar calculului impozitului pe profit datorat de
către cei care realizează investiții în cadrul parcului de specializare inteligentă. Pentru a beneficia de
această facilitate fiscală investitorii trebuie să repartizeze profitul net realizat pe surse de dezvoltare
pentru o perioadă de minimum cinci ani de la data primei repartizări;
- deducerea din profitul impozabil a unei cote de 50% din valoarea investițiilor realizate în parcul de
specializare inteligentă, pentru societatea-administrator care realizează astfel de investiții în construcții
sau reabilitări de construcții și în infrastructura necesară parcului și de racordare la rețeaua publică
privind utilitățile, ținând seama de prevederile legale în vigoare privind clasificarea și duratele normate
de funcționare a mijloacelor fixe. Deducerea se calculează în luna în care se realizează punerea în
funcțiune a investiției, conform prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat
în active corporale și necorporale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, numai din
punct de vedere fiscal, prin înscrierea acesteia la sumele deductibile prevăzute în declarația de
impunere. În situația în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează din profiturile
impozabile obținute în următorii 7 ani;
Facilități fiscale acordate parcurilor de specializare inteligentă și cercetătorilor implicați în
derularea proiectelor de specializare inteligentă și măsuri de sprijin pentru stimularea
activităților din cadrul acestor parcuri

-deducerea din profitul impozabil a unei cote de 100% din valoarea investițiilor realizate în
parcul de specializare inteligentă, pentru agenții economici care au încheiate contracte de
concesionare și/sau contracte de administrare și realizează investiții în clădiri și echipamente
destinate activităților de specializare inteligentă, ținând seama de prevederile legale în vigoare
privind clasificarea și duratele normate de funcționare a mijloacelor fixe.
Deducerea se calculează în luna în care se realizează punerea în funcțiune a investiției, conform
prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și
necorporale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, numai din punct de vedere
fiscal, prin înscrierea acesteia la sumele deductibile prevăzute în declarația de impunere. În
situația în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează din profiturile impozabile
obținute în următorii 7 ani;
aplicarea facilităților fiscale

deducerea pentru cercetare dezvoltare;


Ordin MF MCID nr.1056/4435/2016
Ordinul ministrului finanţelor şi al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării nr. 3265/21453/2022

ART. 5 Pentru încadrarea activităţilor ca fiind de cercetare-dezvoltare, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, pe baza
propunerilor Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, constituie Registrul experţilor pe domenii de cercetare-
dezvoltare, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.
ART. 5^1
În vederea încadrării proiectelor şi activităţilor pentru a beneficia de stimulentele fiscale prevăzute la art. 20 din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, contribuabilul poate solicita certificarea activităţii de către un expert înscris
în registru.
Prin excepţie contribuabilii mari, stabiliţi potrivit Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.721/2021
privind organizarea activităţii de administrare a marilor contribuabili, au obligaţia de a solicita certificarea activităţii de cercetare-
dezvoltare de către un expert înscris în registru.
Pentru proiectele şi activităţile de cercetare-dezvoltare finanţate din fonduri publice naţionale şi internaţionale nu este necesară
certificarea de către experţii înscrişi în Registrul naţional al experţilor pentru certificarea activităţii de cercetare-dezvoltare.
cheltuieli de cercetare dezvoltare

Activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea


rezultatului fiscal trebuie să fie din categoriile activităţilor de cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare
(tehnologica)/experimentală, relevante pentru activitatea desfăşurată de către contribuabili.
Stimulente fiscale:

a) deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporţie de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se calculează
trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează ;

b) aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare

Cercetarea aplicativă - investigaţia originală desfăşurată pentru dobândirea de cunoştinţe în vederea unui
obiectiv practic, specific.
Dezvoltarea experimentală - activitatea sistematică, plecând de la cunoştinţe rezultate din cercetare
şi/sau de la experienţa practică, care urmăreşte producerea de noi materiale, produse sau dispozitive,
instituirea de noi procese, sisteme şi servicii sau îmbunătăţirea substanţială a celor existente.
cheltuieli de cercetare dezvoltare

Calculul deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal

Î. Pentru deducerea suplimentară de 50% se adună pur și simplu cheltuielile eligibile și se adaugă încă jumătate?

- cheltuielile cu amortizarea sau cu închirierea imobilizărilor corporale şi necorporale = 50.000


-cheltuielile cu personalul care participă la activităţi de cercetare-dezvoltare, inclusiv la activităţi conexe în sprijinul
acestora (documentare, efectuarea de studii, experimente, măsurători, încercări, schimb de experienţă)= 100.000
- cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile imobilizărilor corporale şi necorporale 6.000
- cheltuielile de exploatare serviciile executate de terţi= 8.000
- cheltuieli cu materialele consumabile= 70.000
- cheltuielile de regie= 90.000
total =324.000
deducere suplimentară fiscală(registru fiscal) = 162.000
cheltuieli de cercetare dezvoltare

ORDIN Nr. 21578/2022 din 14 octombrie 2022 privind aprobarea constituirii Registrului naţional al experţilor pentru
certificarea activităţii de cercetare-dezvoltare - REXCD, a Metodologiei de selecţie pentru Corpul de experţi şi a Normelor
metodologice privind expertiza în vederea certificării activităţii de cercetare-dezvoltare
Extras:
Norme metodologice stabilesc tehnicile şi etapele de efectuare a expertizelor în vederea certificării activităţilor de cercetare-dezvoltare şi de asigurare a
condiţiilor pentru aplicarea uniformă a normelor privind facilităţile fiscale pentru cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 20 din Legea nr. 227/2015 privind Codul
fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr.
1.056/4.435/2016 pentru aprobarea Normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare.
Activităţile desfăşurate de contribuabili sunt analizate de experţi în vederea încadrării ca fiind activităţi de cercetare-dezvoltare.
Pentru încadrarea activităţilor contribuabilului ca fiind de cercetare-dezvoltare sunt necesare cunoştinţe specifice şi speciale care, de regulă, în mod obiectiv nu
sunt specifice activităţii desfăşurate de personalul organelor de control fiscal abilitate conform prevederilor legale în vigoare.
Prin prezentele norme metodologice nu sunt stabilite tehnici şi etape privind verificarea modului de înregistrare contabilă a cheltuielilor asociate activităţilor de
cercetare-dezvoltare efectuate de contribuabil.
Înregistrarea contabilă este în răspunderea contribuabilului, iar verificarea acestora este în responsabilitatea organelor de control fiscal abilitate, conform
prevederilor legale în vigoare.

Expertiza care face obiectul prezentelor norme nu reprezintă o expertiză de natură fiscală.

raport de expertiză - document elaborat de către expert, în format-cadru stabilit, care conţine obiectul, informaţii, date concrete,
rezultatele obţinute în cadrul activităţilor de cercetare-dezvoltare, analizele şi concluziile ce ţin de efectuarea expertizei.
Profit investit scutit

Profitul investit == reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, respectiv profitul contabil
brut cumulat de la începutul anului, obţinut până în trimestrul punerii în funcţiune a activelor
Scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului pe
profit calculat cumulat de la începutul anului până în trimestrul punerii în funcţiune a
activelor, pentru contribuabilii care aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a
impozitului pe profit.

Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puţin partea
aferentă rezervei legale, se repartizează la sfârşitul exerciţiului financiar sau în cursul anului
următor, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până la concurenţa profitului contabil
înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar
profit reinvestit
Se mențin activele reprezentând:
o echipamente tehnologice,
ocalculatoare electronice şi echipamente periferice, maşini şi aparate de casă, de control şi de
facturare,
oîn programe informatice, precum şi
opentru dreptul de utilizare a programelor informatice.
Extindere active pentru scutirea profitului investit și la :
oactive utilizate în activitatea de producţie şi procesare,
oactivele reprezentând retehnologizare
Notă: începând cu 1 ianuarie 2023, ordin MF 4636/2022
Calcul scutire profit reinvestit

◦ Trim I Trim II Trim III


Profit contabil în trim (20.000) 450.000 (50.000)
Profit cont/imp cumul (20.000) (20.000)=430.000 380.000
Caz 1 Investiție 40.000 140.000 200.000
Impozit aferent inv 6.400* 22.400 32.000
Impozit datorat 0 68.800-22.400=46.400 60800-54.400=6.400
Caz 2 Investiție - 180.000
Impozit datorat 68.800 -28.800=40.000
* scutirea se acordă în limita impozitului pe profit, investiția realizată în perioada în care nu se
înregistrează profit contabil nu beneficiază de scutire
Calcul scutire profit reinvestit

◦ Trim III Trim IV

Profit cont/imp cumul 80.000 120.000


Investiție 100.000 0
impozit scutit 12.800* 19200-12800
Reguli
* scutirea se acordă în limita impozitului pe profit +
În cazul în care în trimestrul în care se pun în funcţiune activele se înregistrează pierdere contabilă,
iar în trimestrul următor sau la sfârşitul anului se înregistrează profit contabil, impozitul pe profit
aferent profitului investit nu se recalculează.
Determinarea rezultatului fiscal

Rezultatul fiscal se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile înregistrate conform


reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile şi deducerile fiscale şi la
care se adaugă cheltuielile nedeductibile.
La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul şi elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, potrivit
normelor metodologice, precum şi pierderile fiscale care se recuperează în conformitate cu prevederile
art. 31.
Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală.
Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal.
Cheltuieli deductibile

Cheltuielile cu salariile şi cele asimilate salariilor astfel cum sunt definite potrivit titlului IV
sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, cu excepţia celor
reglementate la alin. (3) şi (4) din Codul fiscal.
- Cheltuielile suportate de angajator aferente activităţii în regim de telemuncă pentru salariaţii
care desfăşoară activitatea în acest regim, potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile pentru
determinarea rezultatului fiscal.
- telemuncă - forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește
atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține în alt loc decât locul de muncă organizat de
angajator, folosind tehnologia informației și comunicațiilor;
- telesalariat –
- activitatea de telemuncă se bazează pe acordul de voință al părților și se prevede în mod expres în contractul
individual de muncă odată cu încheierea acestuia pentru personalul nou-angajat sau prin act adițional la
contractul individual de muncă existent.
cheltuieli deductibile limitat exemple

cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile
personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidenţa acestei limite următoarele:
1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere,
ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din
şcoli şi centre de plasament;
2. cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în administrarea contribuabililor,
precum: şcoli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti şi altele asemenea;
3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaţilor şi copiilor
minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până
la internarea într-o unitate sanitară, tichete culturale şi tichete de creşă acordate de angajator în
conformitate cu legislaţia în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv
transportul, acordate de angajator pentru salariaţii proprii şi membrii lor de familie, precum şi contribuţia
la fondurile de intervenţie ale asociaţiilor profesionale ale minerilor;
4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a unui regulament
intern;
cheltuieli deductibile limitat exemple

scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii;


perisabilități- HOTĂRÂRE Nr. 831 din 27 mai 2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile
de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare
- Prin perisabilităţi, în sensul prezentelor norme, se înţelege scăzămintele care se produc în timpul
transportului, manipulării, depozitării şi desfacerii mărfurilor, determinate de procese naturale cum sunt:
uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliză, răcire, îngheţare, topire, oxidare, aderare la pereţii
vagoanelor sau ai vaselor în care sunt transportate, descompunere, scurgere, îmbibare, îngroşare,
împrăştiere, fărâmiţare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, în procesul de
comercializare în reţeaua de distribuţie (depozite cu ridicata, unităţi comerciale cu amănuntul şi de
alimentaţie publică).
- Nu constituie perisabilităţi pierderile incluse în normele de consum tehnologic, precum şi cele produse
prin neglijenţă, sustrageri şi cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele
determinate de cauze de forţă majoră.
cheltuieli deductibile limitat exemple
pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui
produs sau prestarea unui serviciu;
Pregătirea documentației este lăsată la latitudinea contribuabilului, în funcție de natura
produselor/serviciilor contribuabilului.
Astfel, din perspectiva documentației privind pierderile tehnologice, contribuabilul trebuie să păstreze
evidențele privind procesele de producție ale companiei, inclusiv cu privire la consumurile aferente
(normate și efective), prin intermediul unor proceduri/documentații formale pentru a putea arăta, în
cadrul unei inspecții fiscale, realitatea, natura și substanța unei operațiuni. În lipsa acestor
proceduri/documentații formale, pierderile tehnologice ar putea fi considerate drept nedeductibile în
integralitatea lor de către autoritățile fiscale.
Efectele nefavorabile ale pierderile tehnologice rezultate în timpul sau ca urmare a procesului de producție
pot fi recuperate parțial de contribuabili prin casarea produselor respective și, respectiv, vânzarea ca
deșeuri a materialelor rezultate, însă, cu toate acestea, veniturile aferente sunt relativ reduse și, prin
urmare, pierderile înregistrate nu sunt acoperite.
Pierderile pot fi recuperate și prin vânzarea rebuturilor.
cheltuieli deductibile limitat exemple
50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul
activităţii economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă
mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa
contribuabilului.
Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaţiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare
dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane
sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;
5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.
cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate continuare

cheltuielile direct atribuibile: combustibilul, impozitele locale, RCA, ITP, ROVINIETA, chiriile, tva, dobânzi,
comisioane
Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.
În cazul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate reprezentând diferenţe de curs valutar
înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, limita de 50% se aplică asupra diferenţei
nefavorabile dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanţelor şi
datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora şi
cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente.

pentru deducerea integrală: -documente financiar contabile și foaie de parcurs


ajustările pentru deprecierea creanţelor

Sunt deductibile -ajustările pentru deprecierea creanţelor, înregistrate potrivit reglementărilor


contabile aplicabile, în limita unui procent de 50% din valoarea acestora, altele decât cele
prevăzute la lit. d) - f), h) şi i), ale art.26 dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele
condiţii:
1. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;-
cheltuieli deductibile limitat exemple

Cheltuieli cu dobânzile
O societate, înegistrează în anul 2022, cheltuieli cu dobanzile aferente unui împrumut de la o bancă, în valoare
de 6.000.000 lei, contractat pentru finanțarea construirii unui depozit. Inregistrează pentru acest împrumut și
diferențe de curs valutar de 400.000 lei, și comisioane bancare de 4000 lei.
Cheltuieli totale 6.000.000 +400.000 +4000= 6.404.000 lei
Regim fiscal cheltuielile cu costul excedentar al îndatorării sunt cheltuieli, cu anumite excepții, cheltuieli
deductibile limitat la calculul rezultatului fiscal
Limitele sunt
plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro calculat la cursul de schimb
comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal, după caz.
de ex 1.000.000 euro * 4.97 =4.970.000 lei
nivelul a 30% din baza de calcul stabilită conform algoritmului
Cheltuieli nedeductibile
cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori
degradate, neimputabile, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor
titlului VII.
Aceste cheltuieli sunt deductibile în următoarele situaţii/condiţii:
1. bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în
condiţiile stabilite prin norme;
2. bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de asigurare;
3. bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă se face dovada distrugerii;
4. alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare, altele decât cele aflate în
situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1 şi 2, dacă transferul acestora este efectuat potrivit prevederilor legale privind
diminuarea risipei alimentare;
5. subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, altele decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute
la pct. 1 - 3, dacă eliminarea acestora este efectuată potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
6. produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă direcţionarea/dirijarea vizează
transformarea acestora în compost/biogaz sau neutralizarea acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei
alimentare;
7. alte bunuri decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1 - 6, dacă termenul de valabilitate/expirare este
depăşit, potrivit legii;
Cheltuieli nedeductibile

pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru partea neacoperită de provizion,
potrivit art. 26, precum şi cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele:
1. punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentinţă judecătorească, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014;
2. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
3. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
4. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără
succesor;
5. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul;
6. au fost încheiate contracte de asigurare;
exemplu cheltuieli deductibile pierderi din creanțe

O societatea, în trim IV 2022, scoate din evidentă o creanță reprezentând o livrare de bunuri către un client,
în valoare de 5.000, ca urmare a primirii unei sentințe de confirmare a planului de reorganizare a
acestuia.Valoarea totală a creanței este de 100.000 lei.Planul prevede o reducere a datoriilor acestui client cu
5%.
Cheltuieli pierderi din creanțe 5.000 lei
Regim fiscal= sunt cheltuieli deductibile întrucât sunt din punct de vedere fiscal pierderi înregistrate la
scoaterea din evidenţă a creanţelor, înregistrate la punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat
printr-o sentinţă judecătorească, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014.
exemplu cheltuieli deductibile

O societate trimite un salariat la un curs de pregătire profesională dar salariatul aduce factura pe numele
său.Poate deduce societatea cheltuiala cu acest curs dacă factura nu este emisă pe numele societății?
Reguli fiscale Rezultatul fiscal se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile înregistrate conform
reglementărilor contabile aplicabile
? Poate fi înregistrată în contabilitate –da, se întocmește o notă justificativă prin care desemnează salariatul din partea societății + decont ordin
2634/2015

Regim fiscal= deductibilă art.25 alin.(2)


Cheltuielile cu salariile şi cele asimilate salariilor astfel cum sunt definite potrivit titlului IV sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal,
cu excepţia celor reglementate la alin. (3) şi (4) din art 25 din Codul fiscal.
alte cheltuieli
Investiții efectuate de un plătitor de impozit pe profit la bunurile mobile și imobile ale unui proprietar persoană fizică
regimul fiscal la impozitul pe profit cheltuieli de amortizare fiscală –cheltuieli deductibile –art.28 CF
cadrul legal Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune,
locaţie de gestiune, asociere în participaţiune şi altele asemenea.

ochelari cauza C-392/21


Extras: Directiva 90/270 „Lucrătorii au dreptul la un test corespunzător al ochilor și vederii, efectuat de către o persoană având calificarea
necesară: înaintea începerii lucrului la monitor;la intervale regulate după aceea; dacă simt dificultăți vizuale care s‑ar putea datora lucrului
la monitor.
Lucrătorii au dreptul la un examen oftalmologic dacă rezultatele testului indică necesitatea acestuia.
Dacă rezultatele testului sau ale examenului indică necesitatea acestui lucru și dacă nu pot fi folosite aparate de corecție normale,
lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziție aparate de corecție speciale, specifice lucrului în cauză.
Măsurile adoptate în temeiul prezentului articol nu pot, în nici un caz, să implice lucrătorii în suportarea unor cheltuieli financiare
suplimentare.”
regimul fiscal la impozitul pe profit cheltuieli efectuate pentru securitate și sănătate în muncă –cheltuieli
deductibile integral art.25 alin.(1) din CF
alte cheltuieli nedeductibile

O societate înregistrează cheltuieli de protocol constând în cadouri cu valoare peste


100lei/cadou.Cheltuiala cu TVA aferentă depășirii acestei valori respectă limitarea de 2% a cheltuielilor
de protocol?
Reguli fiscale În cadrul cheltuielilor de protocol se includ şi cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea
adăugată colectată potrivit prevederilor titlului VII, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare
mai mare de 100 lei;

Pentru o microîntreprindere –relevant doar regimul TVA


alte cheltuieli nedeductibile

O societate înregistrează cesiunea unei creanțe de 10200 lei la prețul de 4000 lei.Pentru creanța respectivă au fost constituite
ajustări pentru depreciere cu deductibilitate 100% (persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a
falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie).Care este tratamentul fiscal pentru această
cesiune de creanțe la cedent?

4000-10200=(6200) pierderea netă 6200 *30%=1860 chelt deductibilă

Reguli fiscale În cazul creanţelor cesionate, pierderea netă reprezentând diferenţa dintre preţul de cesiune şi
valoarea creanţei cesionate este deductibilă în limita unui plafon de 30% din valoarea acestei pierderi.
Prevederile nu se aplică în cazul cesiunilor de titluri de stat, obligaţiuni şi alte instrumente de datorie care conferă deţinătorului un
drept contractual de a încasa numerar, cheltuielile înregistrate din aceste cesiuni fiind deductibile la calculul rezultatului fiscal .
persoană juridică română care are o filială în străinătate

Venituri neimpozabile
-dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe
profit, situată într-un stat terț, astfel cum acesta este definit la art. 24 alin. (5) lit. c), cu care România are încheiată o
convenție de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primește dividendele deține la persoana
juridică străină din statul terț, la data înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile aplicabile, pe o perioadă
neîntreruptă de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;

 - veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană


juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o
convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data evaluării/reevaluării/vânzării/cesionării inclusiv
contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei
juridice la care are titlurile de participare.
! Nu intră sub incidenţa acestor prevederi veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la
o persoană juridică română de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România nu are încheiată
convenţie de evitare a dublei impuneri;
venituri neimpozabile
O societate deține vehicule rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, cu o masă
totală maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi
scaunul şoferului, pentru care aplică limitarea de 50% din cheltuielile aferente, inclusiv pentru reparații auto. Veniturile
încasate de la asigurător reprezentând despăgubiri pot fi considerate neimpozabile în proporție de 50%?

Reguli fiscale sunt neimpozabile veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu s-
a acordat deducere
Veniturile neimpozabile nu sunt în proporție, și în acest caz, cheltuiala este conexata celor reprezentând cheltuieli de
asigurare a bunurilor
ordinea de scădere din impozit a facilităților fiscale

Impozitul pe profit anual reprezintă impozitul pe profit după:


 scăderea creditului fiscal extern,
impozitului pe profit scutit sau redus,
sumelor reprezentând sponsorizare şi/sau mecenat, burse private, în limita prevăzută de lege,
costului de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale;
Alte deduceri prevăzute de lege, de ex oug 112-2022
Reducerea datorată menținerii/creșterii capitalurilor proprii
impozitul pe dividende
Cota de impozit
Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 8% asupra dividendului brut plătit unei
persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat, până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul.
NOTĂ:
Conform art. VI^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 16/2022 cu modificările ulterioare, în cazul dividendelor distribuite în baza situaţiilor
financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cota de impozit pe dividende este de 5%, fără recalcularea impozitului pe
dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situaţiilor financiare anuale aferente exerciţiului financiar 2022, aprobate
potrivit legii.

Sfera de aplicare :
Impozitul pe dividende se aplică şi dividendelor distribuite/plătite:
- fondurilor de pensii administrate privat şi/sau fondurilor de pensii facultative;
- organelor administraţiei publice care exercită, prin lege, drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea de acţionar al
statului/unităţii administrativ-teritoriale la acea persoană juridică română.
impozitul pe dividende
Nu se aplică impozit pe dividende în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane
juridice române, dacă, la data plăţii dividendelor, fiecare dintre aceste persoane îndeplineşte cumulativ următoarele
condiţii:
a) persoana juridică beneficiară a dividendelor:
(i) deţine minimum 10% din titlurile de participare ale persoanei juridice române care plăteşte dividendele, pe o
perioadă de un an împlinit până la data plăţii acestora inclusiv;
(ii) este constituită ca o "societate pe acţiuni", "societate în comandită pe acţiuni", "societate cu răspundere
limitată", "societate în nume colectiv", "societate în comandită simplă" sau are forma de organizare a unei alte
persoane juridice aflate sub incidenţa legislaţiei române;
(iii) plăteşte, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau orice alt impozit care substituie
impozitul pe profit;
b) persoana juridică care plăteşte dividendele:
(i) este constituită ca o "societate pe acţiuni", "societate în comandită pe acţiuni", "societate cu răspundere
limitată", "societate în nume colectiv", "societate în comandită simplă" sau are forma de organizare a unei alte
persoane juridice aflate sub incidenţa legislaţiei române;
(ii) plăteşte, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau orice alt impozit care substituie
impozitul pe profit.
Eliminarea dreptului de reportare a sponsorizărilor efectuate începând cu 1 ianuarie 2022

Sunt cheltuieli nedeductibile cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, cheltuielile privind bursele
private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat,
potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare,
ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederilor
art. 25 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit
datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:
1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; pentru situaţiile în care reglementările
contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se determină potrivit
normelor;
2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
În cazul sponsorizărilor efectuate către entităţi persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unităţi de cult, sumele aferente
acestora se scad din impozitul pe profit datorat, în limitele prevăzute de prezenta literă, doar dacă beneficiarul sponsorizării este
înscris, la data încheierii contractului, în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, potrivit alin.
(4^1)."
exemplu

trim IV
2022
Limite fiscale Lei Lei

Cifra de afaceri 2.580.000 0,75% 19.350

Impozit pe profit 40.000 20% 8.000

Caz 1.Cheltuieli de 10.000 8000


sponsorizare (2000 nu se pot
recupera in
perioadele fiscale
următoare)

Caz 2. Cheltuieli de 4.000 8000


sponsorizare
Reportare din anul 2020 4.000
(20.000 lei)
Redirecționare sponsorizare
În cazul în care valoarea stabilită potrivit art. 25 alin. (4) lit. i), diminuată cu sumele reportate, după caz, nu
a fost utilizată integral, contribuabilii pot dispune redirecţionarea impozitului pe profit, în limita valorii astfel
calculate, pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private, în
termen de maximum 6 luni de la data depunerii declaraţiei anuale de impozit pe profit, prin depunerea
unui/unor formular/formulare de redirecţionare.
În cazul contribuabililor membri ai unui grup fiscal, redirecţionarea poate fi dispusă numai de persoana
juridică responsabilă.
Obligaţia plăţii sumei redirecţionate din impozitul pe profit revine organului fiscal competent.
Redirecţionarea impozitului pe profit pentru sponsorizarea entităţilor persoane juridice fără scop lucrativ,
inclusiv a unităţilor de cult, poate fi efectuată doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data plăţii
sumei respective de către organul fiscal, în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă
deduceri fiscale.
Procedura, modelul şi conţinutul formularului de redirecţionare se stabilesc prin ordin al preşedintelui
A.N.A.F. Nr.1679/20.09.2022.
Redirecționare sponsorizare

Limita fiscală Cifra de afaceri 2.580.000*0,75%=19.350


Impozit pe profit pentru calculul limitei de sponsorizare
40.000*20%=8.000

Impozit anual pe profit plătit 30.000 (f101)

cheltuială de sponsorizare în anul fiscal respectiv 4400 .580.000


0
Limită rămasă ptr redirecționare în anul următor 8000-4400= 3600
,75%
măsuri de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii-analiza nivelurilor de
creștere fată de anul 2020
Anul pentru care I Procentul minim de creştere |
| datorează impozitul| a capitalului propriu ajustat|
|____________________|______________________________|
| 2022 | 5% |
|____________________|______________________________|
| 2023 | 10% |
|____________________|______________________________|
| 2024 | 15% |
|____________________|______________________________|
| 2025 | 20% |
|____________________|______________________________|
măsuri de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii

În calculul capitalului propriu ajustat se cuprind următoarele elemente:


a) capital subscris vărsat/capital de dotare;
b) patrimoniul regiei;
c) patrimoniul public;
d) patrimoniul privat;
e) patrimoniul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare;
f) prime de capital;
g) rezerva legală, statutară sau contractuală şi alte rezerve constituite din profitul net ca urmare a deciziei
acţionarilor/asociaţilor sau potrivit prevederilor legale;
h) rezultatul net reportat - sold creditor, reprezentând diferenţa pozitivă dintre soldurile creditoare şi debitoare.
Exemplu- impozit pe veniturile microîntreprinderilor

Total impozit pe veniturile microîntreprinderilor I-IV=5200+6500+2800+1400=15900


Total reducere 2%+6%=8%
Total valoare reducere =15900*8%=1272
Impozit trim IV =1400-1272=128
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor

condiții la 31 dec 2022


existente
oa realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 1.000.000 euro. Cursul de schimb pentru
determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au
înregistrat veniturile;
o capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativ-
teritoriale;
o nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele
judecătoreşti, potrivit legii;
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor
condiții la 31 dec 2022
noi adăugate
oa realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi/sau management, cu excepţia veniturilor
din consultanţă fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 - "Activităţi de contabilitate şi audit
financiar; consultanţă în domeniul fiscal", în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
o are cel puţin un salariat, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 alin. (3);
o are asociaţi/acţionari care deţin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al
drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul
de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, incluzând şi persoana care verifică îndeplinirea
condiţiilor prevăzute de prezentul articol.
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor
condiții la 31 dec 2022
activități desfășurate pentru care nu se poate aplica sistemul de impunere

opersoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, inclusiv cea care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;

 Activități asigurări/reasigurări LEGE Nr. 237/2015 din 19 octombrie 2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare;

 Activități de intermediere Legea nr.236/2018 privind distribuția în asigurări + norma ASF nr.22/2021: intermediari în asigurări, intermediari de asigurări auxiliare sau
asigurător;

 Activități piața de capital Legea nr.297/2004+ Legea Nr. 24/2017 din 21 martie 2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă: societăţi de servicii de
investiţii financiare autorizate de A.S.F., instituţii de credit autorizate de B.N.R., în conformitate cu legislaţia bancară aplicabilă, firme de investiții, burse de valori sau de mărfuri,
societăţi de servicii de investiţii financiare, societăţi de registru, societăţi de depozitare.

o persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc;


o Licență potrivit O.U.G privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, nr. 77/2009, + tipul de contract (activitățile desfășurate de partener)
o contract de asociere
o Contract de închiriere

o persoana juridică română care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.
 activități potrivit Legea petrolului 238/2004
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor

Condiția de salariat reguli noi

O persoană juridică română care este nou-înfiinţată poate opta să plătească impozit pe veniturile
microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condiţiile prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. d)
şi h) sunt îndeplinite la data înregistrării în registrul comerţului, iar cea de la lit. g) în termen de 30
de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective;
în cazul în care raportul de muncă este suspendat, potrivit legii, condiţia referitoare la deţinerea
unui salariat se consideră îndeplinită dacă perioada de suspendare este mai mică de 30 de zile şi
situaţia este înregistrată pentru prima dată în anul fiscal respectiv. În caz contrar sunt aplicabile,
în mod corespunzător, dispoziţiile art. 52 alin. (2).
Redirectionare ca sponsorizare o valoare mai mare decât cea care putea fi redirecționată

În situaţia în care, ulterior depunerii formularului de redirecţionare, impozitul pe profit/impozitul


pe veniturile microîntreprinderilor datorat al anului pentru care s-a dispus redirecţionarea se
rectifică în sensul diminuării acestuia, iar contribuabilii au redirecţionat o sumă mai mare decât
suma care putea fi redirecţionată, potrivit legii, aceştia datorează bugetului de stat diferenţa de
impozit pe veniturile microîntreprinderilor care a fost redirecţionată în plus.

Procedura privind determinarea şi regularizarea diferenţei de impozit pe veniturile


microîntreprinderilor care a fost redirecţionată în plus faţă de sumele care pot fi redirecţionate,
potrivit legii, se stabileşte prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.
Persoană juridică română cu sp în străinătate

SP=sediul permanent este un loc prin care se desfășoară integral sau parțial activitatea unui
nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent. La definirea sediului permanent se au în
vedere comentariile de la art. 5 "Sediul permanent" din modelul convenției de evitare a dublei
impuneri al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
sfera de cuprindere - în cazul persoanelor juridice române, al persoanelor juridice străine având
locul de exercitare a conducerii efective în România, precum și al persoanelor juridice cu sediul
social în România, înființate potrivit legislației europene, asupra profitului impozabil obținut din
orice sursă, atât din România, cât și din străinătate;
Sumele exprimate într-o monedă străină se convertesc în moneda națională a României, în cazul
unei persoane care desfășoară o activitate într-un stat străin și își ține contabilitatea acestei
activități în moneda statului străin, profitul impozabil sau venitul net din activități independente și
impozitul plătit statului străin se convertesc în moneda națională a României prin utilizarea unei
medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada căreia îi este aferent profitul impozabil sau
venitul net;
Persoană juridică română cu sp în străinătate

Venituri neimpozabile =veniturile înregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat străin, în condițiile
în care se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul
străin respectiv, iar convenția respectivă prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda scutirii;
! Cheltuielile înregistrate de sediul permanent în statul străin sunt cheltuieli nedeductibile
Venituri impozabile = cheltuieli deductibile , potrivit regulilor naționale
Impozitul plătit unui stat străin se scade din impozitul pe profit, dacă se aplică prevederile convenției de
evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin.
Dacă o persoană juridică română obține venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu
permanent sau venituri supuse unui impozit cu reținere la sursă care, potrivit prevederilor convenției de
evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, pot fi impuse în celălalt stat, iar respectiva
convenție prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda creditului, impozitul plătit către statul
străin, fie direct, fie indirect, prin reținerea și virarea de o altă persoană, se scade din impozitul pe profit
determinat potrivit prevederilor prezentului titlu.

S-ar putea să vă placă și