Inchiderea Exercitiului Financiar 2022

Inchiderea exercitiului financiar 2022
1. Aspecte cu privire la documentele financiar-contabile
La baza documentelor financiare contabile pe care entitatile le utilizeaza in

activitatea lor sta OMFP 2634/2015 privind documentele financiar-contabile, publicat
in MOf nr 910 din 9 decembrie 2015.
În cuprinsul oricărui document emis de către o entitate trebuie să se menţioneze
şi elementele prevăzute de legislaţia în domeniu, respectiv:
- forma juridică (SRL, SA etc);
- codul de identificare fiscală; şi
- capitalul social.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate

angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit şi aprobat, precum şi a celor
care le-au înregistrat în contabilitate.
Documentele financiar-contabile pot fi prezentate ca documente pe suport
hârtie sau în format electronic.
Factura este document justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate a

operaţiunilor economice. Pentru operaţiunile economice pentru care nu există obligaţia
întocmirii facturii, înregistrarea în contabilitate a acestora se efectuează pe baza
contractelor încheiate între părţi şi a documentelor financiar-contabile sau bancare
care să ateste acele operaţiuni, cum sunt: aviz de însoţire a mărfii, chitanţă, dispoziţie de
plată/încasare, extras de cont bancar, notă de contabilitate etc., după caz.
Reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse

Procedura de reconstituire în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii
documentelor financiar-contabile trebuie finalizata în termen de maximum 30 de zile
de la constatare, iar, în caz de forţă majoră, în termen de 90 de zile de la constatarea
încetării acesteia.
Orice persoană care constată pierderea, sustragerea sau distrugerea unor
documente justificative sau contabile are obligaţia să aducă la cunoştinţă, în scris, în
termen de 24 de ore de la constatare, conducătorului entităţii.
Ori de câte ori dispariţia documentelor poate constitui infracţiune, se
înştiinţează imediat organele de urmărire penală.
Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea
"DUPLICAT", cu specificarea numărului şi a datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut
reconstituirea.
Potrivit Legii contabilităţii, registrele de contabilitate obligatorii sunt:

- Registrul-jurnal;
- Registrul-inventar; şi
- Cartea mare.
1
Registrul-jurnal este un document contabil în care se înregistrează cronologic
toate operaţiunile economico-financiare efectuate de entitate.
Registrul-inventar este un document contabil în care se înregistrează
elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, grupate în funcţie de
natura lor, inventariate de entitate, potrivit legii.
Cartea mare este un document contabil în care se înregistrează lunar şi
sistematic, prin regruparea conturilor, mişcarea şi existenţa tuturor elementelor de
natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, la un moment dat.
Registrele de contabilitate obligatorii și documentele justificative care stau la

baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva persoanelor timp
de 5 ani calculați de la data de 1 iulie a anului următor celui încheierii exercițiului
financiar în care au fost întocmite, inclusiv pentru statele de salarii.
Documentele financiar-contabile care atestă provenienţa unor bunuri cu durată
de viaţă mai mare de 5 ani se păstrează pe perioada corespunzătoare duratei de viaţă
utilă a acestora.
Mai jos sunt cateva exemple de documente care se păstrează pe o perioadă de 5
ani, daca necesităţile proprii ale entităţii nu impun păstrarea acestora pe o perioadă de
timp mai mare:
- Chitanță;
- Notă de recepție și constatare de diferențe;
- Bon de consum;
- Dispoziție de plată/încasare către casierie;
- Ordin de deplasare (delegație).
---------------------------------------------------------------------
2. Aspecte cu privire la organizarea si efectuarea inventarierii
Cadrul legal de baza pentru inventariere este OMFP 2861/2009 pentru

aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de
natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, publicat in MOf nr 704 din 20
octombrie 2009.
Printre categoriile de entitati carora li se aplica prevederile acetui ordin regasim:

- societăţile comerciale;
- persoanele care obțin venituri din activități independente și sunt obligate să
organizeze și să conducă evidența contabilă în partidă simplă;
- asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial;
- societăţile cooperatiste etc.
In continuare ne vom referi la societatile comerciale, tinand cont ca ele reprezinta

ponderea cea mai insemnata in totalul entitatilor din Romania. Societăţile comerciale au
obligația să emită proceduri proprii privind inventarierea, aprobate de administrator
care poarta si răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere.
2
Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor
respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, la data la care aceasta se efectuează.
Inventarierea are ca scop principal stabilirea situaţiei reale a tuturor
elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale fiecărei entităţi, în
vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă a
poziţiei financiare şi a performanţei entităţii pentru respectivul exerciţiu financiar.
Entităţile au obligaţia să efectueze inventarierea elementelor de natura

activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii deţinute, la începutul activităţii, cel puţin o
dată în cursul exerciţiului financiar, daca sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în
gestiune, care nu pot fi stabilite cert decât prin inventariere, precum si in alte situatii
precizate in OMFP 2861/2009.
Toate elementele de natura activelor trebuie să fie date în răspundere gestionară
sau în folosinţă, după caz, salariaţilor ori administratorilor entităţii.
Inventarierea anuală se face, de regulă, cu ocazia încheierii exerciţiului financiar,
avându-se în vedere şi specificul activităţii fiecărei entităţi. Inventarierea se efectuează
de către comisii de inventariere, numite prin decizie scrisă, emisă de administrator. În
decizia de numire se menţionează în mod obligatoriu:
- componenţa comisiei (numele preşedintelui şi membrilor comisiei);
- modul de efectuare a inventarierii;
- metoda de inventariere utilizată;
- gestiunea supusă inventarierii;
- data de începere şi de terminare a operaţiunilor.
La entităţile al căror număr de salariaţi este redus, inventarierea poate fi
efectuată de către o singură persoană, caz in care răspunderea pentru corectitudinea
inventarierii revine administratorului. În situatia în care entităţile nu au niciun salariat
care să poată efectua operaţiunea de inventariere, aceasta se efectuează de către
administratori.
Din comisia de inventariere nu pot face parte:

- gestionarii depozitelor supuse inventarierii;
- contabilii care ţin evidenţa gestiunii respective; şi
- auditorii interni sau statutari.
Prin proceduri interne, entităţile pot stabili ca la efectuarea operaţiunilor de
inventariere să participe şi contabilii care ţin evidenţa gestiunii respective, fără insa ca
aceştia să poata face parte din comisie.
Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de

inventariere sunt următoarele:
a) înainte de începerea operaţiunii de inventariere să ia de la gestionarul
răspunzător de gestiunea bunurilor o declaraţie scrisă cu o serie de informatii
unde sa precizeze si felul, numărul şi data ultimului document de intrare/ieşire a
bunurilor în/din gestiune. Declaraţia se datează şi se semnează de către
gestionarul răspunzător de gestiunea bunurilor şi de către comisia de
3
inventariere. Semnarea declaraţiei de către gestionar se face în faţa comisiei de
inventariere;
b) să identifice toate locurile (încăperile) în care există bunuri ce urmează a fi
inventariate;
c) să asigure închiderea şi sigilarea spaţiilor de depozitare, în prezenţa
gestionarului, ori de câte ori se întrerup operaţiunile de inventariere şi se
părăseşte gestiunea;
d) să bareze şi să semneze, la ultima operaţiune, fişele de magazie, menţionând data
la care s-au inventariat bunurile, să vizeze documentele care privesc intrări sau
ieşiri de bunuri, existente în gestiune, dar neînregistrate, să dispună înregistrarea
acestora în fişele de magazie şi predarea lor la contabilitate, astfel încât situaţia
scriptică a gestiunii să reflecte realitatea;
e) să verifice numerarul din casă şi să stabilească suma încasărilor din ziua
curentă, solicitând depunerea numerarului la casieria entităţii (la gestiunile cu
vânzare cu amănuntul).
Inventarierea imobilizarilor corporale si necorporale

Inventarierea imobilizărilor necorporale se efectuează prin constatarea
existenţei şi apartenenţei acestora la entităţile deţinătoare, iar în cazul brevetelor,
licenţelor, mărcilor de fabrică şi al altor imobilizări necorporale este necesară dovedirea
existenţei acestora pe baza titlurilor de proprietate sau a altor documente juridice de
atestare a unor drepturi legale.
Inventarierea terenurilor se efectuează pe baza documentelor care atestă dreptul
de proprietate al acestora şi a altor documente.
Clădirile se inventariază prin identificarea lor pe baza titlurilor de proprietate şi
a dosarului tehnic al acestora.
Imobilizările corporale care în perioada inventarierii se află în afara entităţii
(vapoare, locomotive, vagoane, avioane, autovehicule etc.), plecate în cursă de lungă
durată, maşinile de forţă şi utilajele energetice, maşinile, utilajele şi instalaţiile de lucru,
aparatele şi instalaţiile de măsurare, control şi reglare şi mijloacele de transport date
pentru reparaţii în afara entităţii se inventariază înaintea ieşirii lor temporare din
gestiunea entităţii sau prin confirmare scrisă primită de la entitatea unde acestea se
găsesc.
Inventarierea stocurilor
Stabilirea stocurilor faptice se face prin numărare, cântărire, măsurare sau
cubare, după caz. Bunurile aflate în ambalaje originale intacte se desfac prin sondaj,
acest lucru urmând a fi menţionat şi în listele de inventariere respective.
Bunurile aflate asupra angajaţilor la data inventarierii (echipament,
cazarmament, scule, unelte etc.) se inventariază şi se trec în liste de inventariere
distincte, specificându-se persoanele care răspund de păstrarea lor.
Pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fără mişcare ori greu
vandabile, comenzi în curs, abandonate sau sistate, precum şi pentru creanţele şi
obligaţiile incerte ori în litigiu se întocmesc liste de inventariere distincte sau situaţii
analitice separate, după caz.
4
Inventarierea creanţelor şi obligaţiilor
Creanţele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse verificării şi confirmării pe baza
extraselor soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor de creanţe şi datorii care
deţin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi sau punctajelor reciproce
scrise. Nerespectarea acestei proceduri, precum şi refuzul de confirmare constituie
abateri şi se sancţionează.
Inventarierea disponibilităţilor banesti

Disponibilităţile în lei şi în valută din casieria entităţii se inventariază în ultima
zi lucrătoare a exerciţiului financiar, după înregistrarea tuturor operaţiunilor de
încasări şi plăţi privind exerciţiul respectiv, confruntându-se soldurile din registrul de
casă cu monetarul şi cu cele din contabilitate.
Disponibilităţile aflate în conturi la bănci se inventariază prin confruntarea
soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitatea entităţii.
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Pentru toate celelalte elemente de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor

proprii, cu ocazia inventarierii, se verifică realitatea soldurilor conturilor respective,
iar pentru cele aflate la terţi se fac cereri de confirmare, care se vor ataşa la listele
respective după primirea confirmării.
Pe ultima filă a listei de inventariere, gestionarul trebuie să menţioneze dacă toate
bunurile şi valorile băneşti din gestiune au fost inventariate şi consemnate în listele de
inventariere în prezenţa sa. De asemenea, acesta menţionează dacă are obiecţii cu
privire la modul de efectuare a inventarierii. În acest caz, comisia de inventariere este
obligată să analizeze obiecţiile, iar concluziile la care a ajuns se vor menţiona la sfârşitul
listelor de inventariere.
Listele de inventariere se semnează pe fiecare filă de către preşedintele şi
membrii comisiei de inventariere, de către gestionar, precum şi de către specialişti
solicitaţi de către preşedintele comisiei de inventariere pentru participarea la
identificarea bunurilor inventariate.
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic şi
înscrise în listele de inventariere cu cele din evidenţa tehnico-operativă (fişele de
magazie) şi din contabilitate.
Evaluarea elementelor cu ocazia inventarierii

Evaluarea, cu ocazia inventarierii, a elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii se face potrivit prevederilor reglementărilor contabile, precum şi
ale OMFP 2861/2009.
La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se aplică principiul prudenţei,
potrivit căruia se ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau
pierderilor de valoare. În cazul în care se constată că:
- valoarea de inventar a bunurilor este mai mare decât valoarea din contabilitate,
în listele de inventariere se înscriu valorile din contabilitate;
- valoarea de inventar a bunurilor este mai mică decât valoarea din contabilitate,
în listele de inventariere se înscrie valoarea de inventar.
5
Pentru elementele de natura activelor la care s-au constatat deprecieri, pe baza
listelor de inventariere întocmite distinct comisia de inventariere face propuneri de
ajustări pentru depreciere sau de înregistrare a unor amortizări suplimentare (pentru
deprecierile ireversibile ale imobilizărilor amortizabile), arătând si cauzele care au
determinat aceste deprecieri.
Compensarea plusurilor cu minusurile constatate

În situaţia constatării unor plusuri în gestiune, bunurile respective se evaluează
potrivit reglementărilor contabile.
În cazul constatării unor lipsuri imputabile în gestiune, administratorii trebuie
să impută persoanelor vinovate bunurile lipsă la valoarea lor de înlocuire.
Prin valoare de înlocuire se înţelege costul de achiziţie al unui bun cu
caracteristici şi grad de uzură similare celui lipsă în gestiune la data constatării pagubei,
care cuprinde preţul de cumpărare practicat pe piaţă, la care se adaugă taxele
nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport, aprovizionare şi alte cheltuieli,
accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a
bunului respectiv.
În cazul bunurilor constatate lipsă, ce urmează a fi imputate, care nu pot fi
cumpărate de pe piaţă, valoarea de imputare se stabileşte de către o comisie formată din
specialişti în domeniul respectiv.
La stabilirea valorii debitului, în cazurile în care lipsurile în gestiune nu sunt

considerate infracţiuni, se are în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu
eventualele plusuri constatate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
- să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material, din cauza
asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior: culoare, desen, model,
dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;
- diferenţele constatate în plus sau în minus să se refere la aceeaşi perioadă de
gestiune şi la aceeaşi gestiune.
Nu se admite compensarea în cazurile în care s-a făcut dovada că lipsurile
constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor
respective datorată vinovăţiei persoanelor care răspund de gestionarea acestor bunuri.
Rezultatele inventarierii
Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un
proces-verbal care trebuie să conţină, în principal, următoarele elemente:
- data întocmirii;
- numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere;
- numărul şi data deciziei de numire a comisiei de inventariere;
- gestiunea/gestiunile inventariată/inventariate;
- data începerii şi terminării operaţiunii de inventariere;
- rezultatele inventarierii;
- concluziile şi propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor şi ale lipsurilor
constatate şi persoanele vinovate, precum şi propuneri de măsuri în legătură cu
acestea;
6
- volumul stocurilor depreciate, fără mişcare, cu mişcare lentă, greu vandabile, fără
desfacere asigurată şi propuneri de măsuri în vederea reintegrării lor în circuitul
economic;
- propuneri de scoatere din funcţiune a imobilizărilor corporale, respectiv din
evidenţă a imobilizărilor necorporale;
- propuneri de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar şi
declasare sau casare a unor stocuri;
- constatări privind păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integrităţii
bunurilor din gestiune, precum şi alte aspecte legate de activitatea gestiunii
inventariate.
Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înscriu

rezultatele inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii, grupate după natura lor, conform posturilor din bilanţ. Elementele înscrise în
registrul-inventar au la bază listele de inventariere, procesele-verbale de inventariere şi
situaţiile analitice, după caz, care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţ.
Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate în evidenţa tehnico-operativă în
termen de cel mult 7 zile lucrătoare de la data aprobării procesului-verbal de
inventariere de către administrator.
Pe baza registrului-inventar şi a balanţei de verificare întocmite la finele
exerciţiului financiar se întocmeşte bilanţul, parte componentă a situaţiilor financiare
anuale, ale cărui posturi trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate,
puse de acord cu situaţia reală a elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii, stabilită pe baza inventarului.
---------------------------------------------------------------------
3. Prevederi privind impozitarea ONG – Art 15
În cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale si organizaţiilor

patronale, la calculul rezultatului fiscal, următoarele tipuri de venituri sunt venituri
neimpozabile:
a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la
competiţii şi demonstraţii sportive;
e) donaţiile, precum şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;
f) veniturile din dividende, dobânzi, precum și din diferențele de curs valutar
aferente disponibilităților și veniturilor neimpozabile;
g) veniturile din dobânzi obţinute de casele de ajutor reciproc din acordarea de
împrumuturi potrivit legii de organizare şi funcţionare;
h) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
i) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;
7
j) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de
fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social
sau profesional, potrivit statutului acestora;
k) veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea
organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o
activitate economică;
l) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, veniturile din închirieri de spaţii
publicitare pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare, realizate de
organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi
funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului,
sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi
organizaţiile patronale; nu se includ în această categorie veniturile obţinute
din prestări de servicii de intermediere în reclamă şi publicitate;
m) sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut
donaţia/sponsorizarea, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către
organizaţiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea
scopului şi obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după
caz;
n) veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele
produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în
activitatea economică;
o) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice;
p) sumele colectate de organizaţiile colective autorizate, potrivit legii, pentru
îndeplinirea responsabilităţilor de finanţare a gestionării deşeurilor.
În cazul entitatilor enumerate mai sus, pentru calculul rezultatului fiscal sunt
neimpozabile şi alte venituri realizate, până la nivelul echivalentului în lei a 15.000
euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile
prezentate in paragraful anterior.
Acestea datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil care
corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri neimpozabile, asupra
căreia se aplică cota de 16% sau de 5% (specifica barurilor de noapte etc.), dupa caz.
Determinarea rezultatului fiscal se efectueaza, avand în vedere și următoarele:

a) stabilirea veniturilor neimpozabile;
b) determinarea veniturilor neimpozabile suplimentare, prin parcurgerea
următorilor pași:
- calculul sumei în lei reprezentând echivalentul a 15.000 euro prin
utilizarea cursului mediu de schimb valutar comunicat de BNR pentru
anul fiscal respective (pentru 2022, cursul mediu BNR a fost de 4,9315
lei/euro);
- calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevăzute la lit. a);
- stabilirea veniturilor neimpozabile ca fiind minimul dintre sumele de mai
sus;
c) stabilirea veniturilor neimpozabile TOTALE prin adunarea sumelor de la lit. a) și
b);
8
d) determinarea veniturilor impozabile prin scăderea din totalul veniturilor a celor
de la lit. c), precum și a celorlalte venituri neimpozabile prevăzute in Codul fiscal;
e) determinarea valorii deductibile a cheltuielilor corespunzătoare veniturilor
impozabile de la lit. d), avându-se în vedere următoarele:
- stabilirea cheltuielilor corespunzătoare veniturilor impozabile de la lit. d)
prin scăderea din totalul cheltuielilor a celor aferente activității nonprofit
și a unei părți din cheltuielile comune, determinată prin utilizarea unei
metode raționale de alocare;
- ajustarea cheltuielilor determinate conform regulilor de mai sus, luându-
se în considerare prevederile cu privire la deductibilitatea cheltuielilor
regasite la art. 25 din Codul fiscal;
a) stabilirea rezultatului fiscal ca diferență între veniturile impozabile de la lit. d)
și cheltuielile deductibile stabilite la lit. e) (la stabilirea rezultatului fiscal se iau
în calcul și elementele similare veniturilor și cheltuielilor, deducerile fiscale,
precum și pierderile fiscale care pot fi recuperate);
b) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei de 16% sau de 5% (specifica
barurilor de noapte etc.), dupa caz, asupra rezultatului fiscal pozitiv stabilit
potrivit lit. f).
Exemplu:
In anul 2022, o organizatie non-profit a recunoscut urmatoarele venituri si
cheltuieli:
– venituri din conferinte si tombole 50.000 lei;
– venituri din cotizatii ale membrilor 6.000 lei;
– donatii în bani si bunuri primite prin sponsorizare 14.000 lei;
– venituri din activitati economice 10.000 lei;
– cheltuielile totale aferente anului 2022 sunt în suma de 8.000 lei, din care
cheltuielile efectuate pentru realizarea de venituri din activitati economice
sunt în suma de 2.000 lei.
Cursul de schimb mediu BNR pentru 2022 a fost 4,9315 lei/euro.
Determinati impozitul pe profit datorat.
Venituri neimpozabile = 50.000 lei + 6.000 lei + 14.000 lei = 70.000 lei
Cheltuieli aferente activitatii nonprofit = 8.000 lei – 2.000 lei = 6.000 lei
Venituri din activitati economice = 10.000 lei

Cheltuieli aferente activitatii economice = 2.000 lei
Echivalent 15.000 euro = 15.000 euro x 4,9315 lei/euro = 73.973 lei

10% x Venituri neimpozabile = 70.000 lei x 10% = 7.000 lei
Venituri neimpozabile activitati economice = Min (7.000 lei; 73.806 lei) = 7.000 lei
Venituri impozabile = 10.000 lei – 7.000 lei = 3.000 lei (30%)

Cheltuieli aferente veniturilor impozabile = 2.000 lei x 30% = 600 lei
Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile = 2.000 lei – 600 lei = 1.400 lei
9
Profit impozabil = 3.000 lei – 600 lei = 2.400 lei
Impozit pe profit = 2.400 lei x 16% = 384 lei
Entitatea are obligatia ca pana in data de 25 iunie 2023 sa depuna Declaratia

101 aferenta anului 2022 si sa achite impozitul pe profit rezultat de 384 lei, in caz
contrar calculandu-se dobanzi si penalitati de intarziere.
---------------------------------------------------------------------
4. Regimul cheltuielilor si TVA pe perioada de inactivitate

ATENŢIE!!! Contribuabilii declarați inactivi care desfășoară activități economice
în perioada de inactivitate, sunt supuși obligațiilor privind plata impozitelor, taxelor şi
contribuţiilor sociale obligatorii, dar nu beneficiază de dreptul de deducere a
cheltuielilor și a TVA aferente achizițiilor efectuate în perioada respectivă.
Contribuabililor declarati inactivi li se anulează din oficiu înregistrarea în
scopuri de TVA începând cu data comunicării deciziei de declarare în inactivitate.
Conform Legii 207/2015 – Codul de procedura fiscala, contribuabilul persoană

juridică, sau orice entitate fără personalitate juridică este declarat inactiv şi îi sunt
aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii dacă se află în una
dintre următoarele situaţii:
a) nu îşi îndeplinește, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie
declarativă prevăzută de lege;
b) se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor
date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal
identificarea acestuia;
c) organul fiscal central constatată că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat;
d) inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului;
e) durata de funcționare a societății este expirată;
f) societatea nu mai are organe statutare;
g) durata deținerii spațiului cu destinația de sediu social este expirată.
În cazul prevăzut la lit. a), declararea în inactivitate nu se poate face înainte de

împlinirea termenului de 15 zile de la înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea
termenului legal de depunere a declaraţiei. Contribuabilii care, ca urmare a notificărilor
transmise de organul fiscal, isi depun declaraţiile fiscale aferente perioadei de referinţă
până la expirarea termenului de 15 zile prevăzut în conţinutul notificării, nu vor fi
inscrisi în evidenţa contribuabililor inactivi.
În cazurile prevăzute la lit. f) şi g), declararea în inactivitate se va face după
împlinirea termenului de 30 zile de la comunicarea către contribuabil a unei notificări
referitoare la situaţiile respective.
Recuperarea TVA
Daca ati fost declarat inactiv fiscal, iar ulterior va reactivati si solicitati
reînregistrarea în scopuri de TVA, va puteti exercita dreptul de deducere pentru
achiziţiile de bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în care ati avut codul de TVA
10
anulat, prin înscrierea taxei în primul Decont de TVA 300 depus după înregistrare sau
într-un decont ulterior, chiar dacă factura de achizitie nu cuprinde codul de înregistrare
în scopuri de TVA al dvs.
După reînregistrarea în scopuri de TVA, pentru livrările de bunuri/prestările de
servicii efectuate în perioada în care ati avut codul de TVA anulat, veti emite facturi în
care veti înscrie distinct TVA colectată în perioada respectivă, pe care NU o înregistrati
în Decontul de TVA daca taxa a fost deja declarata prin Formularul 311 in perioada de
inactivitate fiscala.
Recuperarea cheltuielilor
În situaţia în care inactivitatea şi reactivarea sunt declarate în acelaşi an fiscal,
cheltuielile respective vor fi luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, începând
cu trimestrul reactivării.
În cazul în care inactivitatea, respectiv reactivarea sunt declarate în ani fiscali
diferiţi, cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din anul/anii
precedent/precedenţi celui în care se înregistrează sunt luate în calcul la determinarea
rezultatului fiscal, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea
şi depunerea unei Declaraţii 101 rectificative, iar cheltuielile respective aferente
perioadei de inactivitate din anul reactivării vor fi luate în calcul la determinarea
rezultatului fiscal, începând cu trimestrul reactivării.
Tratamentul TVA si a cheltuielilor in cazul beneficiarilor

Beneficiarii care achiziționează bunuri și/sau servicii de la contribuabili după
înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivați nu
beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor și a TVA aferente achizițiilor
respective, cu excepția achizițiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de
executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate
în procedura falimentului (a se consulta Legea 85/2014).
Astfel retineti faptul ca chiar daca dvs sunteti de buna credinta, in situatia in care
achizitionati de la terti inactivi bunuri sau servicii, nu va puteti deduce nici TVA si nici
cheltuiala aferenta.
Recuperarea TVA
In cazul reînregistrării în scopuri de TVA a furnizorului, beneficiarii care au
achiziţionat bunuri şi/sau servicii în perioada în care furnizorul a avut codul de TVA
anulat îşi exercită dreptul de deducere a TVA pentru achiziţiile respective, pe baza
facturilor emise de furnizor, prin înscrierea taxei în primul Decont de TVA depus după
înregistrarea furnizorului sau într-un decont ulterior.
Recuperarea cheltuielilor
Atunci cand inactivitatea şi reactivarea furnizorului sunt declarate în acelaşi an
fiscal, beneficiarul va lua în calcul cheltuielile respective la determinarea rezultatului
fiscal, începând cu trimestrul reactivării furnizorului.
În cazul în care inactivitatea, respectiv reactivarea furnizorului sunt declarate în
ani fiscali diferiţi, beneficiarul va lua în calcul cheltuielile respective aferente perioadei
de inactivitate din anul/anii precedent/precedenţi celui în care se declară reactivarea,
11
pentru determinarea rezultatului fiscal, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la
care se referă acestea şi depunerea unei Declaraţii 101 rectificative. Cheltuielile
respective aferente perioadei de inactivitate din anul declarării reactivării vor fi luate în
calcul la determinarea rezultatului fiscal, începând cu trimestrul declarării reactivării.
---------------------------------------------------------------------
5. Stabilirea rezultatului fiscal – Art 19
Baza de impozitare a impozitului pe profit este realizata din doua elemente de

baza: veniturile şi cheltuielile. Diferenta dintre acestea ofera indicatorul numit
rezultatul contabil sau profitul brut, daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile.
Pentru obtinerea bazei de impozitare a profitului aceste elemente sunt clasificate la
randul lor in mai multe subcategorii.
Cheltuielile sunt clasificate astfel:
- deductibile integral,
- deductibile limitat; si
- nedeductibile.
Veniturile sunt clasificate la randul lor astfel:
 venituri impozabile; si
 venituri neimpozabile.
Pentru un an fiscal, rezultatul fiscal se determină ca diferenţă între veniturile

realizate din orice sursă şi cheltuielile suportate în scopul obţinerii de venituri, din care
sunt eliminate veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.
Rezultat fiscal = (Venituri totale – Venituri neimpozabile – Deduceri fiscale) –

(Cheltuieli totale – Cheltuieli nedeductibile) + Elemente similare veniturilor –
Elemente similare cheltuielilor – Pierdere fiscala
Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului

fiscal. Pentru determinarea rezultatului fiscal, erorile înregistrate în contabilitate se
corectează astfel:
a. erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama
rezultatului reportat, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă
acestea şi depunerea unei Declaraţii 101 rectificative;
b. erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama contului
de profit şi pierdere sunt luate în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal
în anul în care se efectuează corectarea acestora.
---------------------------------------------------------------------
12
6. Venituri neimpozabile – Art 23
In continuare am extras cateva exemple de venituri neimpozabile la calculul

rezultatului fiscal:
- dividendele primite de la o persoană juridică română, indiferent daca este
microintreprindere sau platitoare de impozit pe profit;
Platitorul de dividende:
X lei 1171 = 457 X lei
Rezultat reportat Dividende de plata
Beneficiarul dividendelor:
X lei 5121 = 7611 X lei
Conturi la banci in lei Venituri din acțiuni deținute
la entitățile afiliate
- dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe

profit, situată într-un stat care nu este membru UE, cu care România are
încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică
română care primeşte dividendele deţine la persoana juridică străină, la data
înregistrării acestora, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din
capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;
- veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru
care nu s-a acordat deducere;
- veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a
acordat deducere;
- veniturile reprezentând creşteri de valoare rezultate din reevaluarea
mijloacelor fixe, terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care
compensează cheltuielile cu descreşterile anterioare aferente aceleiaşi
imobilizări;
- veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de
participare deţinute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică
străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare
a dublei impuneri, dacă la data evaluării/reevaluării/ vânzării/cesionării
inclusiv contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum
10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare;
Exemplu:
Entitatea ALFA achizitioneaza 2.000 de actiuni la o societate comerciala din
Romania la costul unitar de 10 lei. Dupa 3 ani, aceasta le vinde la pretul de 80
lei/actiune.
Care este castigul obtinut si daca se datoareaza impozit pe profit la acesta?
Venituri din vanzarea actiunilor = 2.000 actiuni x 80 lei = 160.000 lei

Costul actiunilor vandute = 2.000 actiuni x 10 lei = 20.000 lei
13
Inregistrarile contabile sunt:
- vanzarea actiunilor:
160.000 lei 461 = 7641 160.000 lei

Debitori diversi Venituri din imobilizări
financiare cedate
- scoaterea actiunilor vandute din gestiune:
20.000 lei 6641 = 261 20.000 lei

Cheltuieli privind Acțiuni deținute la
imobilizările financiare entitățile afiliate
cedate
Veniturile obtinute de 160.000 lei vor fi considerate NEIMPOZABILE, iar

cheltuiala recunoscuta ca urmare a scoaterii din evidenta a actiunilor va fi
nedeductibila la calculul impozitului pe profit, deoarece este aferenta unui venit
neimpozabil.
- sumele primite ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturile

acționarilor/asociaților, cu ocazia reducerii capitalului social.
Exemplu:
Entitatea ALFA a obţinut în primul trimestru al anului 2023 venituri totale de
200.000 lei, din care:
a) venituri din dividende primite de la o persoană juridică română 15.000 lei;
b) venituri din anularea unui provizion pentru garanţii constituit în exerciţiul
financiar precedent 20.000 lei (la constituirea provizionului, cheltuiala a fost
nedeductibilă);
c) venituri din anularea unei deprecieri a creanţelor faţă de un client în sumă de
7.000 lei (la constituirea ajustării pentru depreciere, cheltuiala a fost
considerată deductibilă);
d) în urma unei sentinţe judecătoreşti definitive, penalităţi de întârziere datorate
statului la nivelul sumei de 5.500 lei au fost anulate (penalitatile au fost
nedeductibile la momentul constituirii lor).
Care este nivelul veniturilor impozabile?
Veniturile neimpozabile sunt in suma de 40.500 lei si sunt alcatuite din:

- venituri din dividende 15.000 lei;
- venituri din anularea provizionului pentru garantii 20.000 lei;
- venituri din anularea penalitatilor datorate statului 5.500 lei
---------------------------------------------------------------------
14
7. Clasificarea cheltuielilor – Art 25
7.1. Cheltuieli deductibile integral

Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile,
cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, inclusiv cele
reglementate prin acte normative în vigoare, precum și taxele de înscriere, cotizațiile și
contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile patronale și
organizațiile sindicale.
Cheltuielile cu salariile şi cele asimilate salariilor sunt cheltuieli deductibile
pentru determinarea rezultatului fiscal, cu excepţia celor care sunt prevazute in cadrul
celor deductibile limitat sau nedeductibile din Codul fiscal.
HG 1/2016 – Normele de aplicare

Exemple de cheltuieli deductibile:
- cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei;
- cheltuielile pentru marketing, studiul pieței, promovarea pe piețele existente
sau noi, participarea la târguri și expoziții, editarea de materiale informative
proprii;
- cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate şi pentru alte
persoane fizice în condiţiile în care cheltuielile respective sunt efectuate în
legătură cu lucrări executate sau servicii prestate de acestea în scopul
desfăşurării activităţii economice a contribuabilului;
- cheltuielile generate de TVA, în situaţia în care taxa este aferentă unor bunuri
sau servicii achiziţionate în scopul desfăşurării activităţii economice (aplicare
pro rată, efectuare de ajustări, TVA plătită într-un stat membru al UE);
- cheltuielile reprezentând dobânzi penalizatoare, penalități și daune-interese,
stabilite în cadrul contractelor încheiate, în derularea activității economice, cu
persoane rezidente/nerezidente, pe măsura înregistrării lor.
7.2. Cheltuieli deductibile limitat

Mai jos am extras cateva exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitată,
urmand ca alte exemple sa le prezentam mai detaliat in cuprinsul acestui material:
a) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5% aplicată asupra valorii

cheltuielilor cu salariile personalului. Intră sub incidenţa acestei limite,
următoarele:
- ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile,
ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru
pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre
de plasament;
- cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în
administrarea contribuabililor, precum: creşe, grădiniţe, şcoli, muzee,
biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti şi altele
asemenea;
- cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete
cadou oferite salariaţilor şi copiilor minori ai acestora, servicii de
15
sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă
până la internarea într-o unitate sanitară, tichete de creşă acordate de
angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, contravaloarea serviciilor
turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator
pentru salariaţii proprii şi membrii lor de familie, precum şi contribuţia la
fondurile de intervenţie ale asociaţiilor profesionale ale minerilor;
- alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv
de muncă sau a unui regulament intern.

Cheltuielile efectuate în baza contractului colectiv de muncă sunt cheltuielile
de natură socială stabilite în cadrul contractelor colective de muncă la nivel
naţional, de ramură, grup de unităţi şi unităţi, altele decât cele menţionate mai sus.
Exemplu:
Societatea ALFA înregistrează următoarele cheltuieli sociale:
- ajutor pentru înmormântare 6.000 lei;
- cadourile salariaţilor şi copiilor minori ai acestora 5.000 lei;
- bilete de tratament şi odihnă acordate salariaţilor 8.000 lei.
Fond de salarii: a) 300.000 lei; b) 1.000.000 lei.
Determinaţi deductibilitatea cheltuielilor sociale.
Cheltuielile sociale = 19.000 lei

CAZ 1: Fond salarii = 300.000 lei
Limita de 5% = 5% x 300.000 lei = 15.000 lei
- Chelt sociale deductibile = 15.000 lei
- Chelt sociale nedeductibile = 4.000 lei
CAZ 2: Fond salarii = 1.000.000 lei

Limita de 5% = 5% x 1.000.000 lei = 50.000 lei
Toata suma de 19.000 lei = cheltuiala deductibila
b) cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau

asociaţiile profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de
contribuabili in limita a 4.000 euro annual – se utilizeaza cursul de schimb
mediu anual comunicat de BNR (in anul 2022, cursul mediu BNR = 4,9315
lei/euro);
Exemplu:
Societatea ALFA SRL, societate de expertiză contabilă, plătitoare de impozit pe profit,
achită în anul 2022 o cotizaţie obligatorie către CECCAR în valoare de 16.000 lei. De
asemenea, ea se înscrie în Asociaţia Internaţională de Fiscalitate, o organizaţie non-profit
având ca scop cercetarea în domeniul fiscal, pentru care achită o cotizaţie în anul 2022 de
21.000 lei.
Determinaţi suma deductibilă la calculul impozitului pe profit aferentă acestor
cheltuieli, ştiind că, in anul 2022, cursul de schimb mediu BNR a fost de 4,9315 lei.
16
Limita deducere cotizatie asociatie profesionala = 4.000 euro x 4,9315 lei/euro =
19.726 lei
Cheltuiala cu cotizatia achitata cate Asociatia Internationala de Fiscalitate este
deductibila in limita a 19.726 lei, iar diferenta de 1.274 lei (21.000 lei – 19.726 lei) este
cheltuiala nedeductibila.
Cotizatia platita la CECCAR este deductibila integral.
c) scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare;

d) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară
pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă;
f) voucherele de vacanţă acordate de angajatori (6 salarii minime pe an/angajat);
g) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate
exclusiv în scopul activităţii economice, cu o masă totală maximă autorizată care
să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri,
incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa
contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaţiile în
care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi
protecţie şi servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv
pentru serviciile de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru
închirierea către persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;
5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.
h) cheltuielile cu amortizarea mijloacelor de transport de mai sus, in limita a 1.500
lei/luna;
EXEMPLU – achizitie carburant:

100 lei + tva = 119
100 lei 6022 = 401 119 lei

19 lei 4426
6022 = 4426 9,5 lei
Chelt benzina = 100 lei + 9.5 = 109.5 lei

Chelt benzina deductibile = 109.5 / 2 = 54.75 lei
EXEMPLU – Achizitie masina din Romania cu folosinta mixta

% = 404 119.000 lei
2133 100.000 lei
4426 19.000 lei
2133 = 4426 9.500 lei
17
Achizitie masina din UE cu folosinta mixta:
100.000 2133 = 404
19.000 4426 = 4427
2133 = 4426 9.500 lei
TVA colectata = 19.000 lei

TVA dedusa = 9.500 lei
TVA de plata = 9.500 lei
Val amortizabila = 109.500 lei

Amortizare lunara = 109.500 lei / 48 luni = 2.281,25 lei
6811 = 2813 2.281,25 lei
Dpdv fiscal, societatea deduce doar 1.500 lei/luna.
i) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, aferente autoturismelor

folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei
juridice, deductibile limitat la un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu
astfel de atribuţii, aplicandu-se si limitarea de 50%, daca este cazul.
8. Tratamentul creanţelor incerte sau neîncasate
CONTABIL:
Din punct de vedere contabil, regulile de evaluare sunt foarte clare. Evaluarea la
inventar a creanţelor se face la valoarea lor probabilă de încasare.
Astfel, ajustările pentru deprecierea creanţelor sunt recunoscute atunci când sunt
constatate diferenţe în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi
valoarea contabilă a creanţelor, cu alte cuvinte atunci când valoarea de inventar este
mai mică decât cea contabilă. De asemenea, pentru creanţele incerte, entităţile trebuie
să constituie ajustări pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate
recupera.
FISCAL:
Incepand cu 1 ianuarie 2022, Codul fiscal permite deducerea ajustarilor, in
proportie de 50% sau 100% (dupa cum vom detalia mai jos), pentru deprecierea
TUTUROR creantelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
Conform Codului fiscal, aveţi dreptul la deducerea ajustărilor pentru deprecierea

creanţelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui
procent de 50% din valoarea creanţelor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele
condiţii:
- creanţele sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data
scadenţei;
- creanţele nu sunt garantate de alta persoană;
- creanţele sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată
contribuabilului;
18
Exemplu:
La data de 10 ianuarie 2022, entitatea Alfa a vândut mărfuri unui client la preţul
de vânzare de 20.000 lei, TVA 19%, termenul de încasare al creanţei fiind stabilit la 30
de zile. Costul bunurilor este de 14.000 lei. La data bilanţului (31 decembrie 2022),
entitatea Alfa nu a încasat creanţa cuvenită.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz.
- emiterea facturii aferente mărfurilor vândute (10 ianuarie 2022):
23.800 lei 4111 = 707 20.000 lei

Clienţi Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 3.800 lei
TVA colectată
- scoaterea din gestiune a stocului de mărfuri vândut (10 ianuarie 2022):
14.000 lei 607 = 371 14.000 lei

Cheltuieli privind Mărfuri
mărfurile
Noiembrie 2022:
Termenul de încasare a fost negociat la 30 de zile. Astfel, creanţa ar fi trebuit
încasată până la data de 10 februarie 2022. Având în vedere că au trecut 270 de zile
de la data scadenţei, entitatea va înregistra în luna noiembrie o ajustare pentru
depreciere la nivelul a 50% din valoarea creanţei.
- înregistrarea creanţei incerte (conform rationamentului profesional al

fiecaruia: creanta integrala sau 50% din creanta):
23.800 lei 4118 = 4111 23.800 lei

Clienţi incerţi sau în Clienţi
litigiu
- înregistrarea ajustării pentru depreciere în sumă de 11.900 lei (23.800 lei x

50%):
11.900 lei 6814 = 491 11.900 lei

Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea creanţelor
deprecierea activelor - clienţi
circulante
19
Astfel, la calculul impozitului pe profit aferent celui de-al patrulea trimestru al
anului 2022, entitatea va dispune de o cheltuială deductibilă la nivelul sumei de
11.900 lei.
Pentru a putea deduce ajustările pentru depreciere în limita unui procent de

100% din valoarea creanţelor, trebuie să fie respectate cumulativ o serie de condiţii:
- creanţele sunt deţinute la o persoană juridică asupra căreia este declarată
procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin
care se atestă această situaţie;
- creanţele nu sunt garantate de altă persoană;
- creanţele sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului;
Exemplu:
La data de 18 august 2022, entitatea Alfa a vândut unui client semifabricate la
preţul de vânzare de 30.000 lei, TVA 19%, scadenţa fiind de 60 de zile. Costul de
producţie al produselor vândute este de 19.000 lei.
Entitatea nu a încasat creanţa la data scadenţei. Ulterior, la data de 22 ianuarie

2023, a fost declarată procedura de deschidere a falimentului pentru debitorul
respectiv. Astfel, entitatea Alfa a recunoscut o ajustare pentru deprecierea creanţei
respective.
La data de 19 aprilie 2023, entitatea Alfa a încasat integral creanţa cuvenită.
- emiterea facturii aferente semifabricatelor vândute (18 august 2022):
35.700 lei 4111 = 702 30.000 lei

Clienţi Venituri din vânzarea
semifabricatelor
4427 5.700 lei
TVA colectată
- scoaterea din gestiune a stocului de produse vândute (18 august 2022):
19.000 lei 711 = 341 19.000 lei

Venituri aferente Semifabricate
costurilor stocurilor de
produse
Ianuarie 2023:
Creanţa nu a fost încasată la termenul stabilit între părţi. Având în vedere că la
data de 22 ianuarie 2023 procedura de deschidere a falimentului a fost declarată prin
hotărâre judecătorească, entitatea va înregistra o ajustare pentru depreciere la nivelul
a 100% din valoarea creanţei.
20
- înregistrarea creanţei incerte la data de 22 ianuarie 2023:
35.700 lei 4118 = 4111 35.700 lei

Clienţi incerţi sau în Clienţi
litigiu
- înregistrarea ajustării pentru depreciere la data de 22 ianuarie 2023:
35.700 lei 6814 = 491 35.700 lei

Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea creanţelor
deprecierea activelor - clienţi
circulante
La calculul impozitului pe profit aferent primului trimestru din anul 2023,

entitatea va dispune de o cheltuială deductibilă la nivelul sumei de 35.700 lei.
Aprilie 2023:
- încasarea creanţei de la client la data de 19 aprilie 2023:
35.700 lei 5121 = 4118 35.700 lei

Conturi la bănci în lei Clienţi incerţi sau în
litigiu
- anularea ajustării pentru depreciere la data de 19 aprilie 2023:
35.700 lei 491 = 7814 35.700 lei

Ajustări pentru Venituri din ajustări
deprecierea creanţelor - pentru deprecierea
clienţi activelor circulante
Având în vedere faptul că la înregistrarea iniţială a ajustării pentru depreciere

entitatea şi-a dedus o cheltuială de 35.700 lei, în cel de-al doilea trimestru al anului
2023, aceasta va recunoaşte un venit impozabil de 35.700 lei.
Retineti! Condiţiile prezentate anterior trebuie să fie îndeplinite cumulativ.

Astfel, chiar dacă asupra unui client a fost declarată procedura de deschidere a
falimentului, însă acesta reprezintă parte afiliată entităţii în cauză, ajustarea pentru
depreciere constituită va fi considerată nedeductibilă fiscal.
21
Scoaterea din gestiune a unei creante neincasate
Pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru partea
neacoperită de provizion, sunt nedeductibile. In urmatoarele situatii, pierderile
rezultate sunt deductibile:
- punerea în aplicare a unui plan de reorganizare, confirmat printr-o sentinţă
judecătorească;
- procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii
judecătoreşti;
- debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
- debitorul este dizolvat, în cazul SRL cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
- debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg
patrimoniul;
- au fost încheiate contracte de asigurare.
Atenţie!!! Pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte

sau în litigiu, neîncasate, pentru care nu s-a constituit ajustare pentru depreciere
precum şi pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în
litigiu, neîncasate, în alte situaţii decât cele prezentate mai sus reprezintă cheltuieli
nedeductibile. Pana la 31 decembrie 2015, în aceste situaţii, contribuabilii care scoteau
din evidenţă clienţii neîncasaţi erau obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din
evidenţă a creanţelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana
debitoare. Legea 227/2015 elimina aceasta obligativitate.
Dpdv TVA:
Conform Codului fiscal, este permisă ajustarea bazei de impozitare in cazul în care
contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu poate fi încasata in urma:
- intrării în faliment a beneficiarului; sau
- punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o
sentinţă judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau
eliminată.
Ajustarea este permisă începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești de
confirmare a planului de reorganizare, iar, în cazul falimentului beneficiarului, începând
cu data sentinței sau, după caz, a încheierii, prin care s-a decis intrarea în faliment.
Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului
următor celui în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească de confirmare a planului
de reorganizare, respectiv a celui în care s-a decis, prin sentință sau, după caz, prin
încheiere, intrarea în faliment.
În cazul în care intrarea în faliment a avut loc anterior datei de 1 ianuarie
2019 și nu a fost pronunțată hotărârea judecătorească definitivă/definitivă și
irevocabilă de închidere a procedurii prevăzute de legislația insolvenței până la
această dată, ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie
2019.
În cazul în care, ulterior ajustării bazei de impozitare, sunt încasate sume aferente
creanțelor respective, se anulează corespunzător ajustarea efectuată, corespunzător
sumelor încasate, prin Decontul perioadei fiscale în care acestea sunt încasate.
---------------------------------------------------------------------
22
9. Tratamentul minusurilor din gestiune – Art 25
Plusuri la inventar
Stocuri
607 = 371 (4.000 lei)
601 = 301 (xxxxx lei)
Imobilizari corporale
2131 = 4754 valoare de piata 5.000 lei
6811 = 2813 x lei
4754 = 7584 x lei
Numerar in casierie (putin probabil)
5311 = 7588 2.000 lei
A. Minusuri din gestiune imputabile
În cazul în care constataţi o lipsă din gestiune la inventariere imputabilă, atunci

cheltuiala suportată cu valoarea activului intră în categoria celor deductibile. Se aplică
acest tratament deoarece veţi emite decizie de imputare (unui salariat sau unui terţ),
fiind vorba practic de o operatiune in urma careia obtineti un venit impozabil.
Incepand cu 1 ianuarie 2012, in cazul bunurilor lipsă din gestiune care sunt
imputate, se efectuează ajustarea TVA, sumele imputate nefiind considerate
contravaloarea unor operaţiuni în sfera de aplicare a TVA. Pana la acea data, o astfel de
tranzactie era considerata livrare de bunuri la care trebuia să se colecteze TVA.
Cheltuiala rezultata in urma ajustarii este deductibila, aceasta fiind efectuata în scopul
desfășurării activității economice.
Decizia de imputare serveşte ca document de imputare a valorii pagubelor

produse şi reprezintă un document de înregistrare în contabilitate. Acesta reprezintă
titlu executoriu, din momentul comunicării. Formularul se întocmeşte în două sau în mai
multe exemplare, în funcţie de numărul persoanelor răspunzătoare pentru paguba
produsă, pe baza actelor de constatare (procese-verbale, referate etc.) existente.
Pentru pagubele pe care le constataţi în gestiune trebuie să răspundă persoanele
vinovate de producerea lor. Imputarea pagubelor o veţi face la valoarea de înlocuire
care reprezintă costul de achiziţie al unui bun având caracteristici şi grad de uzură
similare celui lipsă în gestiune la data constatării pagubei.
În funcţie de persoanele considerate vinovate de lipsa din gestiune, pentru
creanţa pe care o veţi recunoaşte în contabilitate veţi utiliza:
- contul 461 „Debitori diverşi”, dacă cei implicaţi nu sunt salariaţi ai entităţii;
- contul 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul”, dacă cei resposabili
sunt salariaţi ei entităţii.
Exemplu:
In urma inventarierii stocurilor la 30 noiembrie 2022, entitatea Alfa a constatat:
 stocul scriptic de materii prime: 2.000 buc x 10 lei;
 stocul faptic (inventariere) de materii prime: 1.950 buc x 10 lei.
23
Conducerea entitatii a decis sa impute unui angajat acest minus din gestiune la
valoarea de inlocuire de 700 lei. La achizitia materiilor prime, entitatea a dedus TVA la nivelul
cotei de 19%.
Entitatea Alfa va efectua următoarele înregistrări contabile:

- scoaterea din gestiune a materiilor prime:
500 lei 601 = 301 500 lei

„Cheltuieli cu materiile Materii prime
prime”
- recunoaşterea venitului cuvenit pe baza deciziei de imputare:
700 lei 4282 = 7588 700 lei

„Alte creanţe în „Alte venituri din
legătură cu personalul” exploatare”
- ajustarea TVA aferenta minusului din gestiune (500 lei x 19%):
95 lei 635 = 4426 95 lei

„Cheltuieli cu alte „TVA deductibilă”
impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate”
Cheltuiala cu materia prima si cea cu ajustarea TVA sunt deductibile la determinarea

impozitului pe profit.
B. Minusuri din gestiune neimputabile

Conform Codului fiscal, sunt considerate nedeductibile cheltuielile privind
bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din
gestiune ori degradate, neimputabile, precum și TVA aferentă, dacă aceasta este
datorată.
Aceste cheltuieli sunt DEDUCTIBILE pentru:

1. bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamități
naturale sau a altor cauze de forță majoră, în condițiile stabilite prin norme;

Acestea sunt deductibile în măsura în care se găsesc situate în zone declarate
afectate, potrivit prevederilor legale pentru fiecare domeniu. Cauzele de forță
majoră pot fi: epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii,
fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe și în caz de război.
2. bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de

asigurare;
3. bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă se face dovada
distrugerii;
24
Condiţia referitoare la distrugerea stocurilor sau a mijloacelor fixe
amortizabile se consideră îndeplinită atât în situaţia în care distrugerea se
efectuează prin mijloace proprii, cât şi atunci cand stocurile sau mijloacele fixe
amortizabile sunt predate unităţilor specializate.
4. alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de

expirare, altele decât cele aflate în situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1 și 2, dacă
transferul acestora este efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea
risipei alimentare (Legea 217/2016);
5. subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, altele decât cele
aflate în situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1 - 3, dacă eliminarea acestora este
efectuată potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
6. produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal,
dacă direcționarea/dirijarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz
sau neutralizarea acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei
alimentare;
7. alte bunuri decât cele aflate în situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1 - 6, dacă
termenul de valabilitate/expirare este depășit, potrivit legii.
Din punct de vedere al TVA, nu se ajustează deducerea iniţială în cazul

bunurilor distruse, pierdute sau furate, în condițiile în care aceste situații sunt
demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de persoana impozabilă.
În cazul bunurilor furate, persoana impozabilă demonstrează furtul bunurilor pe
baza actelor doveditoare emise de organele judiciare.
HG 1/2016 - Norme cod fiscal:

Obligaţia de a demonstra sau confirma în mod corespunzător că bunurile au fost
distruse, pierdute sau furate revine persoanei impozabile. În situaţia în care organele
de inspecţie fiscală nu consideră suficiente dovezile furnizate de persoana
impozabilă, acestea pot obliga persoana respectivă să efectueze ajustarea taxei.
Conform principiului proporţionalităţii, organele fiscale nu pot solicita
persoanei impozabile mai mult decât ceea ce este necesar pentru dovedirea
incidentului care a condus la pierderea, distrugerea sau furtul bunului, astfel încât
sarcina persoanei impozabile să nu devină practic imposibilă sau extrem de dificilă.
Nu se face ajustare de TVA pentru bunurile de natura stocurilor degradate

calitativ, care nu mai pot fi valorificate şi pentru care se face dovada distrugerii.
Scoaterea din evidenţă a stocurilor deteriorate, care nu mai pot fi utilizate în
activitatea economică, se poate efectua în urma operaţiunii de inventariere în urma
căreia se constată deteriorarea acestora. Având la bază propunerea de casare a
stocurilor exprimată de către comisia de inventariere, se întocmeşte un proces verbal
pentru scoaterea acestora din evidenţă. În conţinutul procesului verbal veţi prezenta
25
cauzele obiective care au condus la degradare şi orice alte informaţii consideraţi a fi
relevante în acest sens.
Dovada conform căreia bunurile au fost distruse poate fi reprezentată de
contractul încheiat cu o societate specializată în colectarea deşeurilor, precum şi de alte
documente din care să reiasă transmiterea bunurilor în vederea distrugerii (aviz de
însoţire a mărfurilor, proces verbal de predare etc.).
Exemplu:
În mai 2021, societatea Alfa achiziţionează materiale textile la costul de 30.000 lei,
TVA 19%, în vederea confecţionării de articole de îmbrăcăminte.
Având în vedere încetarea relaţiilor contractuale cu o serie de clienţi, societatea nu a
reuşit să consume integral în producţie materialele achiziţionate. Astfel, în octombrie 2022,
în urma inventarierii, conducerea societăţii a decis să scoată din gestiune materialele textile
rămase, având costul de 10.000 lei, acestea fiind decolorate şi nemaiputând fi utilizate.
Vom prezenta în continuare 2 scenarii:
A. Societatea face dovada că bunurile respective au fost distruse; sau
B. Societatea nu poate face dovada că bunurile respective au fost distruse.
În luna mai 2021, societatea înregistrează:

 achiziţia materiilor prime:
30.000 lei 301 = 401 35.700 lei

Materii prime Furnizori
5.700 lei 4426
TVA deductibilă
A. Societatea face dovada că bunurile respective au fost distruse

 scoaterea din gestiune a materiilor prime:
10.000 lei 601 = 301 10.000 lei

Cheltuieli cu materii prime Materii prime
În acest caz, societatea Alfa NU efectuează ajustarea de TVA deoarece respectă

condiţiile impuse de legislaţia fiscală.
Cheltuiala de 10.000 lei este deductibilă fiscal.
B. Societatea NU poate face dovada că bunurile respective au fost distruse
 scoaterea din gestiune a materiilor prime:
10.000 lei 601 = 301 10.000 lei

Cheltuieli cu materii prime Materii prime
 ajustarea TVA aferentă stocului scos din gestiune:
1.900 lei 635 = 4426 1.900 lei

Cheltuieli cu alte impozite, TVA deductibilă
taxe...
26
Societatea Alfa efectuează ajustarea de TVA deoarece nu poate dovedi distrugerea
bunurilor.
Atât cheltuiala de 10.000 lei, cât şi cheltuiala de 2.400 lei sunt nedeductibile fiscal în
situaţia în care stocul nu a fost asigurat, deoarece nu se incadreaza in niciuna din situatiile
prevazute in Codul fiscal.
10. Tratamentul fiscal al cheltuielilor de protocol – Art 25
Cheltuielile de protocol se refera la cadourile, tratatiile sau mesele in relatia cu

partenerii de afaceri ai unei entitati.
Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată
asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit şi
cheltuielile de protocol.
Exemplu:
In primul trimestru al anului, entitatea Alfa a înregistrat urmatoarele venituri
si cheltuieli:
- venituri din servicii prestate 60.000 lei;
- venituri din vanzarea unui teren 20.000 lei;
- venituri din ajustari pentru deprecierea stocurilor 4.000 lei;
- venituri din dividende primite (30% timp de 4 ani) 2.000 lei;
- cheltuieli cu salariile 30.000 lei;
- cheltuieli de protocol 2.000 lei;
- cheltuieli cu amenzi datorate ANAF 1.000 lei;
- cheltuieli cu ajustari pentru deprecierea stocurilor 5.000 lei;
Prezentaţi tratamentul fiscal aferent cheltuielilor de protocol.
Venituri totale = 86.000 lei

Cheltuieli totale = 38.000 lei
Rezultat contabil brut = 48.000 lei
Baza de calcul protocol = 48.000 lei + 2.000 lei = 50.000 lei

Cheltuieli protocol deductibile = 50.000 lei x 2% = 1.000 lei
Dpdv TVA
Incepand cu 1 ianuarie 2013, bunurile de mică valoare acordate gratuit în cadrul
acţiunilor de protocol NU sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea fiecărui cadou
oferit este mai mică sau egală cu plafonul de 100 lei, exclusiv TVA. Cadoul cuprinde
unul sau mai multe bunuri oferite gratuit.
În situaţia în care persoana impozabilă a oferit şi cadouri care depăşesc individual
plafonul de 100 lei, însumează valoarea depăşirilor de plafon aferente unei perioade
fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plată şi colectează taxa, dacă s-a exercitat
dreptul de deducere a taxei aferente achiziţiei bunurilor respective.
Se consideră că livrarea de bunuri are loc în ultima zi lucrătoare a perioadei
fiscale în care au fost acordate bunurile gratuit şi a fost depăşit plafonul. Baza
impozabilă, respectiv valoarea depăşirilor de plafon, şi taxa colectată aferentă se înscriu
27
într-o autofactura care se include în Decontul de TVA 300 întocmit pentru perioada
fiscală în care persoana impozabilă a acordat bunurile gratuit în cadrul acţiunilor de
protocol şi a depăşit plafonul.
Exemplu:
Entitatea Alfa a înregistrat în trimestrul I din 2022 venituri din vanzarea de
marfuri de 100.000 lei şi cheltuieli cu marfurile vandute în sumă de 90.000 lei. Aceasta
a acordat in luna martie 2022 unui grup de 10 clienţi cadouri a căror valoare
individuală este de 150 lei, plus TVA 19%. Astfel, cheltuielile de protocol au fost 1.500
lei. Perioada fiscala a societatii este luna.
La achizitia cadourilor, societatea si-a dedus TVA in suma de 285 lei:

1.500 lei 6231 = 401 1.785 lei
„Cheltuieli de „Furnizori”
protocol”
285 lei 4426
„TVA deductibila”
Din punct de vedere al TVA, valoarea fiecărui cadou depăşeşte plafonul de 100
lei. Entitatea trebuie să colecteze TVA pentru diferenţa de 500 lei (50 lei/cadou x 10
cadouri), avand in vedere ca este inregistrata in scopuri de TVA si ca si-a exercitat
dreptul de deducere a TVA la achizitia cadourilor.
95 lei 6231 = 4427 95 lei

„Cheltuieli de „TVA colectată”
protocol”
Cheltuiala de 95 lei NU este nedeductibila. La calculul impozitului pe profit, în

cheltuiala de protocol se include şi cheltuiala cu TVA colectata ca urmare a depasirii
plafonului de 100 lei/cadou. Astfel, cheltuielile de protocol ale societatii sunt de 1.595
lei (1.500 lei + 95 lei).
Baza de calcul pentru deductibilitatea cheltuielilor de protocol este de 10.000
lei (100.000 lei – 90.000 lei). Astfel, cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita
a 200 lei (10.000 lei x 2%).
Rezultatul fiscal va fi de 9.800 lei (100.000 lei – 90.000 lei – 200 lei), iar
impozitul pe profit va fi de 1.568 lei (9.800 lei x 16%).
Dpdv IMPOZIT PE PROFIT:

Din totalul cheltuielilor de protocol de 1.595 lei, societatea si-a dedus la calculul
impozitului pe profit doar suma de 200 lei, iar restul de 1.395 lei reprezinta cheltuiala
nedeductibila.
Dpdv TVA:
Societatea colecteaza TVA doar pentru depasirea plafonului de 100 lei/cadou.
In cazul nostru s-au acordat 10 cadouri cu valoare individuala de 150 lei si astfel s-a
colectat TVA pentru suma de 500 lei.
28
TVA colectata de 95 lei va fi evidentiata in Decontul de TVA al lunii martie 2022.
Daca societatea ar fi acordat totusi 20 de cadouri in valoare individuala de 75
lei, atunci la calculul impozitului pe profit si-ar fi dedus tot suma de 200 lei, insa NU
ar fi colectat TVA, deoarece valoarea unui cadou ar fi fost inferioara plafonului de 100
lei.
In ceea ce priveste protocolul sub forma serviciilor (mese la restaurant cu diversi

parteneri), TVA este deductibila daca actiunile de protocol sunt realizate in
scopuri legate de activitatea economica a societatii. Daca putem demonstra ca o
masa la un restaurant a fost necesara in scopul afacerii, atunci TVA este deductibila. In
acest sens, putem justifica scopul intalnirilor cu o serie de documente (note de
negociere, rapoarte, contracte incheiate etc.). Daca nu putem demonstra o astfel de
legatura, atunci trebuie sa colectam TVA prin emiterea de autofactura.
Pentru a justifica efectuarea unor cheltuieli de protocol cu partenerii de afaceri,

este recomandabil ca responsabilul cu organizarea acestei acțiuni să întocmească un
referat prin care motivează necesitatea acestei acțiuni, însă fără a nominaliza
persoanele participante. În acest caz, este recomandabil să se menționeze doar scopul
acțiunii, de exemplu:
- discuții privind îmbunătățirea modului de derulare a contractelor deja existente;
- purtarea tratativelor pentru continuarea derulării contractului încheiat pentru o
anumită perioadă de timp;
- extinderea afacerii pe noi piețe de desfacere a produselor;
- menținerea relațiilor comerciale.
Referatul respectiv ar trebui supus aprobării conducerii societății pentru
efectuarea cheltuielilor respective, confirmând astfel că acțiunea de protocol se
desfășoară în scopul susținerii activității economice. La aceste documente puteţi anexa
copii de pe corespondenţa purtată cu partenerii/ potenţialii parteneri prin e-mail, cereri
de comandă, invitaţii, diverse corespondenţe privind unele negocieri, oferte, contracte
încheiate etc.
Există două abordări diferite din punct de vedere fiscal, care generează şi
înregistrări contabile diferite:
- TVA aferent cheltuielilor de protocol - analizată prin prisma plafonului de 100 lei,
nefiind necesară analiza depăşirii cheltuielilor de protocol peste procentul de 2%
din profit pentru care s-ar fi colectat TVA (asa cum era pana in 31.12.2012);
- cheltuiala cu protocolul pentru calculul impozitului pe profit - plafonul maxim de
2% din baza de calcul rămâne nemodificat, cu deosebirea că în cheltuiala cu
protocolul se va înregistra şi cheltuiala cu TVA devenită nedeductibilă (colectată)
peste cei 100 lei.
De exemplu, dacă o societate înregistrează pierdere, poate să deducă TVA aferent

cadourilor în limita plafonului de 100 lei, însă nu poate să deducă cheltuiala cu
protocolul în plafonul de 2% din profit, din moment ce are pierdere. De ani buni de zile,
nu mai există legătură între deducerea TVA şi limita de 2% din profit, analiza TVA
29
făcându-se exclusiv faţă de plafonul de 100 lei, independent de analiza cheltuielii
deductibile / nedeductibile cu protocolul.
Exemplu:
Entitatea Alfa a înregistrat în trimestrul I din 2021 venituri totale de 100.000
lei şi cheltuieli în sumă de 95.000 lei. Aceasta a acordat unui grup de 10 clienţi cadouri
a căror valoare individuală este de 80 lei. Astfel, cheltuielile de protocol au fost 800
lei.
Din punct de vedere al TVA, având în vedere că valoarea fiecărui cadou este
inferioară plafonului de 100 lei, entitatea nu trebuie să colecteze TVA.
La calculul impozitului pe profit, baza de calcul pentru deductibilitatea
cheltuielilor de protocol este de 5.800 lei (100.000 lei – 95.000 lei + 800 lei). Astfel,
cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita a 116 lei (5.800 lei x 2%). Pentru
partea nedeductibilă a cheltuielii de protocol nu se mai analizează nimic în ceea ce
priveşte TVA, întrucât TVA se deduce în limita celor 100 lei, fără să existe vreo legătură
între cheltuiala cu protocolul nedeductibilă şi TVA.
---------------------------------------------------------------------
11. Tratamentul fiscal aferent rezervelor din reevaluare – Art 26
Având în vedere implicaţiile fiscale care pot apărea in cazul reevaluarilor, trebuie
să acordaţi o atenţie sporită modalităţii în care reflectaţi aceste operaţiuni în situaţiile
financiare întocmite.
Diferenţa rezultată dintre valoarea justă şi valoarea contabilă a activului trebuie
să fie prezentată ca un plus de valoare sau ca un minus de valoare.
Incepand cu 1 ianuarie 2015, surplusul din reevaluare trebuie să fie

înregistrat:
 în creditul contului 105 „Rezerve din reevaluare”, dacă anterior nu s-a constatat
un minus de valoare;
 în contul 755 „Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale”, dacă anterior s-
a constatat un minus de valoare înregistrat în contul 655 „Cheltuieli din
reevaluarea imobilizărilor corporale”, iar eventualul surplus rămas este
înregistrat în creditul contului 105 „Rezerve din reevaluare”.
Incepand cu 1 ianuarie 2015, minusul din reevaluare este înregistrat:

 în contul 655 „Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale”, dacă anterior
nu s-a constatat niciun plus de valoare;
 în debitul contului 105 „Rezerve din reevaluare”, dacă anterior s-a constatat un
plus de valoare, iar eventuala diferenţă negativă rămasă va fi înregistrată în
contul 655 „Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale”.
30
Exemplu:
Societatea Alfa a achiziţionat la data de 07.05.2010 un teren, costul acestuia
fiind de 60.000 lei.
La o primă reevaluare a acestuia, s-a stabilit o valoare justă de 81.000 lei.
La a doua reevaluare, valoarea justă a activului s-a situat la nivelul sumei de
52.000 lei.
La a treia reevaluare, valoarea de pe piaţă a terenului a crescut până la 76.000
lei.
La a patra reevaluare, valoarea justă a terenului a fost stabilită de evaluator la
63.000 lei.
La a cincea reevaluare, evaluatorul a stabilit o valoare justă a terenului de
68.000 lei.
Înregistrările contabile efectuate sunt:
Prima reevaluare:
Valoare justă 81.000 lei
Valoare contabilă 60.000 lei
Surplus din reevaluare 21.000 lei
Diferenţa pozitivă apărută la prima reevaluare va fi înregistrată la rezerve din

revaluare, având în vedere că este prima reevaluare şi nu pot exista diferenţe negative
din perioada precedentă.
21.000 lei 2111 = 105 21.000 lei

„Terenuri” „Rezerve din reevaluare”
Rezerva din reevaluare se impozitează pe măsura amortizării activului

reevaluat, însă având în vedere că terenurile NU se amortizează, aceasta se va
impozita la eventuala vânzare a bunului imobil.
A II-a reevaluare:
Minus din reevaluare 29.000 lei
În această situaţie, diferenţa negativă de valoare este de 29.000 lei (81.000 lei
– 52.000 lei), iar rezerva disponibilă existentă în contabilitatea entităţii este de 21.000
lei. Astfel, se va anula rezerva din reevaluare existentă, iar diferenţa de 8.000 lei
(29.000 lei – 21.000 lei) rămasă neacoperită va fi înregistrată la cheltuieli. Este
incorect ca entitatea să înregistreze întreaga depreciere pe cheltuieli, în condiţiile în
care pentru terenul în cauză există rezerve din reevaluare disponibile.
21.000 lei 105 = 2111 29.000 lei

„Rezerve din reevaluare” „Terenuri”
8.000 lei 655
31
„Cheltuieli din
reevaluarea
imobilizărilor corporale”
Conform art 25, alin (4), lit L din Legea 227/2015 – Noul Cod fiscal, minusurile
de valoare rezultate în urma reevaluărilor reprezintă cheltuieli nedeductibile.
A III-a reevaluare:
Şi în cazul primei reevaluări s-a obţinut un plus de valoare, însă, de această dată,
tratamentul contabil va fi diferit, având în vedere că la a II-a reevaluare s-a înregistrat
o depreciere pentru teren. Este incorect ca entitatea să recunoască tot surplusul din
reevaluare la rezerve.
În această situaţie, surplusul obţinut din revaluare este de 24.000 lei (76.000
lei – 52.000 lei), însă pentru activul în cauză s-a înregistrat anterior o depreciere de
8.000 lei. Astfel, diferenţa pozitivă de 24.000 lei va conduce la recunoaşterea unui
venit care să compenseze cheltuiala recunoscută anterior, iar diferenţă pozitivă
rămasă se va înregistra la rezerve din reevaluare.
24.000 lei 2111 = 755 8.000 lei

„Terenuri” „Venituri din reevaluarea
105 16.000 lei
„Rezerve din reevaluare”
Ţinând cont de faptul că suma recunoscută la reevaluarea precedentă pe

cheltuieli a fost considerată nedeductibilă, plusul de valoare obţinut, înregistrat la
venituri pentru a compensa deprecierea precedentă, este considerat venit
neimpozabil.
A IV-a reevaluare:
Şi în cazul celei de-a doua reevaluări s-a obţinut un minus de valoare, însă, de
această dată, tratamentul contabil va fi diferit, având în vedere că, în acest caz, rezerva
disponibilă este suficientă pentru a acoperi deprecierea constatată.
Diferenţa negativă de 13.000 lei (76.000 lei – 63.000 lei) va diminua rezervele
din reevaluare existente. Având în vedere că, înainte de reevaluare, soldul contului
105 „Rezerve din reevaluare” era de 16.000 lei, iar deprecierea constatată în prezent
este de 13.000 lei, nu se va mai recunoaşte nicio cheltuială cu deprecierea.
32
13.000 lei 105 = 2111 13.000 lei
„Rezerve din „Terenuri”
reevaluare”
A V-a reevaluare:
Având în vedere că nu există diferenţe negative de valoare rezultate din cea de-
a patra reevaluare, entitatea va înregistra integral surplusul obţinut la rezerve din
revaluare.
5.000 lei 2111 = 105 5.000 lei

„Terenuri” „Re erve din reevaluare”
În acest moment, societatea are înregistrat terenul în contabilitate la valoarea

de 68.000 lei, iar rezervele din reevaluare sunt de 8.000 lei.
Incepand cu 1 ianuarie 2015, atunci când un activ care a fost reevaluat este scos
din evidenţa imobilizărilor (cedat, casat sau transferat la stocuri), eventuala rezervă din
reevaluare disponibilă se consideră câştig realizat, ceea ce înseamnă că trebuie să fie
transferată în contul 1175 „Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din
rezerve din reevaluare”. Pana la 31 decembrie 2014, in acest scop era utilizat contul
1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”.
Exemplu:
La data de 17.10.2008, entitatea Alfa a achiziţionat un teren construibil la costul de
300.000 lei, TVA 19%. La data de 31.12.2010, terenul a fost reevaluat şi s-a stabilit o valoare
justă de 400.000 lei. La data de 10.04.2021, terenul a fost vândut la preţul de vânzare de
550.000 lei, TVA 19%, deoarece cumparatorul nu este inregistrat in scopuri de TVA.
Achiziţia terenului:
Codul fiscal prevede faptul că scutirea de TVA nu se aplică pentru livrarea de terenuri
construibile. Terenul construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se
pot executa construcţii. Calificarea unui teren drept teren construibil sau teren cu altă
destinaţie, la momentul vânzării sale de către proprietar, rezultă din certificatul de urbanism.
300.000 lei 2111 = 404 357.000 lei

„Terenuri” „Furnizori de imobilizări”
57.000 lei 4426
„TVA deductibilă”
Reevaluarea terenului:
33
Diferenţa pozitivă apărută va fi înregistrată la rezerve din revaluare, având în vedere

că este prima reevaluare şi nu pot exista diferenţe negative din perioada precedentă.
100.000 lei 2111 = 105 100.000 lei

„Terenuri” „Rezerve din reevaluare”
Vânzarea terenului:
- vânzarea propriu-zisă a activului
654.500 lei 461 = 7583 550.000 lei

„Debitori diverşi” „Venituri din vânzarea
activelor şi alte operaţii de
capital”
4427 104.500 lei
„TVA colectată”
- scoaterea din gestiune a terenului
400.000 lei 6583 = 2111 400.000 lei

„Cheltuieli privind „Terenuri”
activele cedate şi alte
operaţii de capital”
- transferul rezervei din reevaluare la rezerve
100.000 lei 105 = 1175 100.000 lei

„Rezerve din „Rezultatul reportat
reevaluare” reprezentând surplusul
realizat din rezerve din
reevaluare”
Din punct de vedere contabil, în urma vânzării terenului, entitatea obţine venituri de
550.000 lei şi cheltuieli de 400.000 lei. Astfel, rezultatul contabil este 150.000 lei.
Din punct de vedere fiscal, rezerva din reevaluare este considerată element similar
veniturilor şi se include în rezultatul fiscal. Astfel, acesta va fi de 250.000 lei (150.000 lei
rezultatul contabil + 100.000 lei rezerva transferată).
În continuare vom prezenta un exemplu de vânzare a unui teren, în situaţia în

care acesta este vândut ulterior obţinerii unei deprecieri din reevaluare.
DEFINIŢIE Valoare fiscală (art 7 din Codul fiscal)!

În situaţia reevaluării terenurilor care determină o descreştere a valorii acestora
sub costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit ori
constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de
piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz.
34
Exemplu:
La data de 13.04.2008, entitatea Alfa a achiziţionat un teren construibil la costul de
500.000 lei, TVA 19%. La data de 31.12.2017, terenul a fost reevaluat şi s-a stabilit o valoare
justă de 350.000 lei. La data de 19.05.2021, terenul a fost vândut in regim de taxare inversa
la preţul de vânzare de 600.000 lei.
Achiziţia terenului:
500.000 lei 2111 = 404 595.000 lei
„Terenuri” „Furnizori de imobilizări”
95.000 lei 4426
„TVA deductibilă”
Reevaluarea terenului:
Diferenţa negativă apărută va fi înregistrată pe cheltuieli, având în vedere că este

prima reevaluare şi nu pot exista rezerve din revaluare din perioada precedentă pentru acest
activ.
150.000 lei 655 = 2111 150.000 lei

„Cheltuieli din reevaluarea „Terenuri”
La calculul impozitului pe profit aferent anului 2017, cheltuiala de 150.000 lei a fost
considerată nedeductibilă fiscal.
ATENŢIE! Chiar dacă în urma reevaluării valoarea din contabilitate a terenului este
de 350.000 lei, valoarea fiscală a acestuia rămâne 500.000 lei. Aşa cum am prezentat şi mai
sus, valoarea fiscală nu poate fi mai mică decât costul de achiziţie al terenului.
Vânzarea terenului:
600.000 lei 461 = 7583 600.000 lei

capital”
- scoaterea din gestiune a terenului
350.000 lei 6583 = 2111 350.000 lei

„Cheltuieli privind „Terenuri”
35
Din punct de vedere contabil, în urma vânzării terenului, entitatea obţine venituri de
600.000 lei şi cheltuieli de 350.000 lei. Astfel, rezultatul contabil este 250.000 lei.
Din punct de vedere fiscal, valoarea fiscală a terenului este de 500.000 lei, iar
câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea acestuia se calculează pe baza valorii
fiscale, nu a celei contabile.
Astfel, rezultatul fiscal va fi de 100.000 lei (600.000 lei preţul de vanzare - 500.000 lei
valoarea fiscală a terenului).
REŢINEŢI! Profitul contabil a fost de 250.000 lei, iar cel fiscal de 100.000 lei. Entitatea
Alfa a scutit de la impozitare suma de 150.000 lei. Adică se aplică regula conform căreia o
cheltuială nedeductibilă care se reia pe venituri generează un venit neimpozabil. Pierderea
recunoscută la reevaluarea din anul 2017 în sumă de 150.000 lei a fost „recuperată” acum de
societate în sensul că aceasta suportă impozit pe profit la nivelul sumei de 100.000 lei şi nu
de 250.000 lei.
În funcţie de data la care a fost efectuată reevaluarea, putem delimita următoarele

tratamente fiscale diferite privind surplusul obţinut din reevaluare:
Perioada Tratament fiscal Alte informaţii

Cheltuielile cu amortizarea
Până la aferentă rezervelor din
01.01.2004 reevaluare au fost
considerate deductibile
Între Au fost considerate cheltuieli nedeductibile
aferentă rezervelor din
01.01.2004 – doar cele aferente reevaluărilor efectuate
reevaluare au fost
31.12.2006 după data de 01.01.2004
considerate nedeductibile
Valoarea fiscală include:
 reevaluările efectuate până la
31.12.2003;
Între  reevaluările efectuate după 01.01.2007;
aferentă rezervelor din
01.01.2007 –  partea rămasă neamortizată, evidenţiată
reevaluare au fost
30.04.2009 în sold la 31.12.2006 pentru reevaluările
considerate deductibile
efectuate în intervalul 01.01.2004 –
31.12.2006.
Cheltuielile cu amortizarea Rezervele din reevaluare aferente

Începând cu aferentă rezervelor din reevaluărilor efectuate după 01.01.2004
01.05.2009 reevaluare sunt considerate sunt considerate şi venituri impozabile
deductibile începând cu mai 2009.
Art 26, alin (6) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal oarecum limitează
recunoaşterea fiscală a cheltuielilor cu amortizarea aferente rezervelor din reevaluare.
Cu alte cuvinte, în cazul unui plus de valoare înregistrat, cheltuiala cu amortizarea este
considerată integral deductibilă, însă diferenţa dintre amortizarea calculată având la
bază valoarea justă şi amortizarea aferentă activului înainte de reevaluare reprezintă
element similar veniturilor şi se impozitează ca atare, nu doar la schimbarea destinaţiei
rezervei.
36
Mai mult decât atât, este limitată şi recunoaşterea fiscală a rezervelor din
reevaluare la momentul scoaterii din gestiune a activelor la care se referă acele rezerve.
Exemplu:
Entitatea Alfa a achiziţionat în anul 2014 un apartament, pentru care
amortizarea anuală stabilită a fost de 2.000 lei. La data de 31.12.2017, entitatea a
reevaluat activul, în urma acestei operaţii amortizarea anuală rezultată fiind de 5.000
lei. La data de 31.12.2020, apartamentul a fost reevaluat pentru a doua oară,
amortizarea anuală fiind de 8.000 lei.
Care este impactul acestor reevaluări asupra Declaraţiei 101 aferente anului
2021?
În Declaraţia 101, aceste informaţii vor fi prezentate astfel:

- la rândul 8 „Elemente similare veniturilor”, va fi trecută suma de 6.000 lei
(8.000 lei – 2.000 lei), reprezentând diferenţa dintre amortizarea calculată
pe baza valorii reevaluate şi amortizarea calculată pe baza costului istoric,
ţinând cont că şi prima reevaluare a fost efectuată dupa 01.01.2004;
- la rândul 11 „Amortizare fiscală”, va fi trecută suma de 8.000 lei, având în
vedere că legislaţia fiscală prevede că valoarea fiscală include şi plusurile din
reevaluare;
- la rândul 28 „Cheltuieli cu amortizarea contabilă”, va fi trecută suma de
8.000 lei, reprezentând amortizarea activului determinată în urma
reevaluării.
Pentru imobilizările amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a

lua în calcul amortizarea contabilă. Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori
din scoaterea din funcţiune a acestor active se determină pe baza valorii fiscale a
acestora, diminuată cu amortizarea fiscală.
Conform Codului fiscal, valoarea fiscală a imobilizărilor amortizabile şi a
terenurilor este costul de achiziţie, de producţie sau valoarea de piaţă a bunurilor
dobândite cu titlu gratuit sau aduse ca aport la capitalul social şi este utilizată pentru
calculul amortizării fiscale.
DEFINIŢIE Valoare fiscală (art 7 din Codul fiscal)!

În situaţia reevaluării terenurilor care determină o descreştere a valorii
acestora sub costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu
gratuit ori constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală este costul de achiziţie
sau valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după
caz.
În valoarea fiscală se includ şi reevaluările contabile efectuate potrivit legii. În

cazul în care se efectuează reevaluări ale mijloacelor fixe amortizabile care determină
o descreştere a valorii acestora sub costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de
piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz,
valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile se
37
recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie, de
producţie sau a valorii de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori
constituite ca aport, după caz.
Art 28, alin (17) din Legea 227/2015 Noul Cod fiscal:
Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune
a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu
amortizarea fiscală.
Exemplu:
Entitatea Alfa deţine o clădire înregistrată la costul de 50.000 lei, iar
amortizarea cumulată este de 20.000 lei. La 31.12.2020, activul este reevaluat,
valoarea justă fiind de 18.000 lei. Durata de viaţă rămasă este de 20 de ani.
Reevaluarea construcţiei:
* Cost de achiziţie 50.000 lei
– Amortizare cumulată 20.000 lei
= Valoare contabilă netă (neamortizată) 30.000 lei
* Valoare justă 18.000 lei
* Minus obţinut din reevaluare 12.000 lei
- eliminarea amortizării cumulate
20.000 lei 2812 = 212 20.000 lei

„Amortizarea „Construcţii”
construcţiilor”
- înregistrarea minusului de valoare constatat la 31 decembrie 2020
12.000 lei 655 = 212 12.000 lei

„Cheltuieli din „Construcţii”
reevaluarea
La calculul impozitului pe profit aferent anului 2020, entitatea trebuie să ţină

cont de faptul că pierderea din reevaluare de 12.000 lei reprezintă o cheltuială
nedeductibilă.
Anul 2021:
Valoare contabilă a activului = 18.000 lei
Valoare fiscală a activului = 30.000 lei
18.000
Amortizare contabilă = = 900 lei
20
38
30.000
Amortizare fiscală = = 1.500 lei
20
- înregistrarea amortizării aferente anului 2021:
900 lei 6811 = 2812 900 lei
„Cheltuieli de „Amortizarea
exploatare privind construcţiilor”
amortizarea
imobilizărilor”
În Declaraţia 101 aferentă anului 2021, vor fi prezentate următoarele

informaţii:
- la rândul 11 „Amortizare fiscală”, va fi trecută suma de 1.500 lei, având în
vedere că legislaţia fiscală prevede că valoarea fiscală nu este influenţată de
minusurile din reevaluare;
- la rândul 28 „Cheltuieli cu amortizarea contabilă”, va fi trecută suma de 900
lei, reprezentând amortizarea activului determinată în urma reevaluării.
Astfel, societatea isi va deduce in fiecare an timp de 20 de ani (durata de viata

ramasa) o cheltuiala cu amortizarea fiscala de 1.500 lei, iar cheltuiala din contabilitate
este de 900 lei. Entitatea „castiga” 600 lei pe an, ceea ce inseamna ca in toata perioada
ramasa de 20 de ani suma este de 12.000 lei.
Cheltuiala recunoscuta in momentul reevaluarii de la 31 decembrie 202010 in
suma de 12.000 lei a reprezentat o cheltuiala nedeductibila, insa pe perioada ramasa
de amortizare entitatea isi va deduce fiscal o cheltuiala mai mare cu 12.000 lei fata de
cea evidentiata in contabilitate. Pe scurt, firma „castiga” ceea ce a „pierdut” la
momentul reevaluarii.
Vânzarea activului ulterior unui plus din reevaluare
Exemplu:
La data de 09.10.2018, entitatea Alfa a achiziţionat o construcţie la costul de 384.000
lei, taxare inversa. Durata de utilizare a fost stabilită la 40 de ani. La data de 31.12.2020,
activul a fost reevaluat şi s-a stabilit o valoare justă de 499.400 lei.
La data de 10.01.2022, construcţia a fost vândută la preţul de vânzare de 520.000 lei
in regim de taxare inversa, tinand cont ca beneficiarul este inregistrat in scopuri de TVA si
entitatea Alfa a optat pentru taxarea operatiunii.
La reevaluare, entitatea va utiliza metoda actualizării valorii nete, iar rezerva din
reevaluare va fi transferată la rezultatul reportat la cedarea bunului.
Prezentati inregistrarile contabile pentru intreaga perioada.

Achiziţia construcţiei:
384.000 lei 212 = 404 384.000 lei
„Construcţii” „Furnizori de imobilizări”
72.960 lei 4426 = 4427 72.960 lei

„TVA deductibilă” „TVA colectata”
39
Înregistrarea amortizării lunare de 800 lei, pe perioada noiembrie 2018-
decembrie 2020:
800 lei 6811 = 2812 800 lei

,,Cheltuieli privind „Amortizarea construcţiilor”
amortizarea
imobilizărilor”
Reevaluarea construcţiei:
* Cost de achiziţie 384.000 lei
– Amortizare cumulată (2 ani şi 2 luni) = 800 lei x 26 luni 20.800 lei
* Valoare justă 499.400 lei
* Surplus obţinut din reevaluare 136.200 lei
- eliminarea amortizării cumulate
20.800 lei 2812 = 212 20.800 lei

construcţiilor”
- înregistrarea plusului de valoare constatat la 31 decembrie 2020
136.200 lei 212 = 105 136.200 lei

„Construcţii” „Rezerve din reevaluare”
Înregistrarea amortizării lunare de 1.100 lei pe perioada ianuarie 2021-

decembrie 2021:
După reevaluare, amortizarea va fi recalculată în funcţie de noua valoare a activului şi
de durata de utilizare rămasă. Având în vedere că entitatea a ales o durată de amortizare de
40 de ani, iar 2 ani şi 2 luni au trecut deja, durata utilizare rămasă va fi de 37 de ani si 10 luni
(454 luni). Astfel amortizarea lunară va fi de 1.100 lei (499.400 lei / 454 luni).
1.100 lei 6811 = 2812 1.100 lei

,,Cheltuieli privind „Amortizarea construcţiilor”
amortizarea
imobilizărilor”
Pentru anul 2021:

Cheltuielile cu amortizarea activului în sumă de 13.200 lei au fost considerate
deductibile integral. Chiar dacă entitatea nu a transferat rezerva din reevaluare din contul
105 „Rezerve din reevaluare” în contul 1175 „Rezultatul reportat reprezentând surplusul
realizat din rezerve din reevaluare” pe măsura amortizării activului, aceasta este considerata
element similar veniturilor şi se impozitează pe măsura utilizării imobilizării, ca diferenţă
între noua amortizare a activului (1.100 lei) şi amortizarea determinată în funcţie de costul
iniţial al activului (800 lei).
Astfel, la calculul impozitului pe profit din anul 2021, entitatea va dispune de un „venit
impozabil” suplimentar de 3.600 lei (300 lei x 12 luni).
40
Vânzarea construcţiei:
* Valoare justă în urma reevaluării 499.400 lei
– Amortizare cumulată pe 1 an (1.100 lei x 12 luni) 13.200 lei
520.000 lei 461 = 7583 520.000 lei

capital”
- scoaterea din gestiune a construcţiei
13.200 lei 2812 = 212 499.400 lei

construcţiilor”
486.200 lei 6583
„Cheltuieli privind
- transferul rezervei din reevaluare la rezultatul reportat

136.200 lei 105 = 1175 136.200 lei
„Rezerve din reevaluare” „Rezultatul reportat
reprezentând surplusul
realizat din rezerve din
reevaluare”
Pentru primul trimestru din anul 2022:

Rezultatul impozabil se determină astfel:
* Preţ de vânzare a activului 520.000 lei
+ Rezerve din reevaluare impozabile (136.200 lei – 3.600 lei) 132.600 lei
– Valoarea neamortizată a activului cedat 486.200 lei
= Rezultat impozabil 166.400 lei
Vânzarea activului ulterior unui minus din reevaluare
Dacă în urma reevaluării unor terenuri rezultă o descreştere a valorii acestora

sub costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit sau
aduse ca aport, atunci valoarea fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de piaţă a
celor dobândite cu titlu gratuit sau aduse ca aport.
De asemenea, dacă la reevaluarea unor imobilizări amortizabile se obţin
descreşteri ale valorii acestora sub costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de
piaţă, după caz, valoarea fiscală rămasă neamortizată a se recalculează până la nivelul
celei stabilite pe baza costului de achiziţie, de producţie sau a valorii de piaţă după caz.
41
Cu alte cuvinte, în valoarea fiscală NU sunt incluse minusurile rezultate în urma
reevaluărilor.
Evidenţierea analitică a rezervelor din reevaluare pentru fiecare activ, pentru

partea impozitată sau neimpozitată se dovedeşte uneori dificilă, însă strict necesară.
---------------------------------------------------------------------
12. Constituirea rezervei legale – Art 26
Legea 31/1990 – Legea societatilor comerciale

Art 183
Din profitul societăţii se va prelua, în fiecare an, cel puţin 5% pentru formarea
fondului de rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul
social.
Dacă fondul de rezervă, după constituire, s-a micşorat din orice cauză, va fi
completat, cu respectarea prevederilor alin. (1).
ART. 272
Se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul,
directorul sau reprezentantul legal al societăţii, care încalcă dispoziţiile art. 183.
Codul fiscal
Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra
profitului contabil, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce
aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat.
In cazul în care nivelul capitalului social sau al patrimoniului a fost diminuat,
partea din rezerva legală corespunzătoare diminuării, care a fost anterior dedusă,
reprezintă element similar veniturilor.
In cazul utilizării rezervei legale, reconstituirea ulterioară este deductibilă la
calculul profitului impozabil.
Exemplu:
La sfârşitul anului 2022, societatea comercială ALFA are un capital social de
80.000 lei şi rezerve legale la nivelul sumei de 12.000 lei. În primul trimestru al anului
2023, veniturile totale obţinute au fost de 300.000 lei, iar cheltuielile totale au fost de
200.000 lei, din care cheltuielile cu impozitul pe profit au fost de 10.000 lei.
Care este nivelul maxim permis fiscal în ceea ce priveşte majorarea rezervei
legale?
Rezultat în scopul rezervei = 300.000 lei – 200.000 lei + 10.000 lei = 110.000 lei
5% din Rezultat = 110.000 lei x 5% = 5.500 lei
20% din capitalul social = 80.000 lei x 20% = 16.000 lei
42
Având în vedere că rezerva legală existentă la 31.12.2022 este de 12.000 lei, la
sfârşitul primului trimestru al anului 2023 putem constitui din punct de vedere fiscal
rezerve legale în limita sumei de 4.000 lei, pentru a nu depăşi pragul maxim permis
de fiscalitate de 16.000 lei.
Aceasta va reprezenta o deducere fiscala, iar cand se calculeaza impozitul pe
profit aferent primului trimestru se va tine cont de aceasta suma.
Constituirea efectiva a rezervei legale din punct de vedere contabil se face la
sfarsitul exercitiului financiar, nota contabila fiind:
X lei 129 = 1061 X lei

Repartizarea profitului Rezerve legale
Exemplu:
Pentru entitatea ALFA care are un capital social de 9.000 lei se cunosc
urmatoarele informatii:
Perioada Regim impozitare Profit brut
Ianuarie – Septembrie Microintreprindere cu 1% 8.000 lei
Octombrie – Decembrie Impozit pe profit 2.000 lei
ANUL 2022 10.000 lei
Care este rezerva legala recunoscuta in contabilitate si care este deducerea

fiscala de care poate beneficia entitatea la calculul impozitului pe profit?
Dpdv CONTABIL:
Profit contabil 2022 = 10.000 lei
Limita maxima admisa = 9.000 lei x 20% = 1.800 lei
Rezerva legala constituita = 10.000 lei x 5% = 500 lei
500 lei 129 = 1061 500 lei

„Repartizarea „Rezerve legale”
profitului”
Dpdv FISCAL:
Profit contabil brut Trim IV = 2.000 lei
Deducere fiscala = 2.000 lei x 5% = 100 lei
---------------------------------------------------------------------
13. Tratamentul cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs
Costurile îndatorării - cheltuiala reprezentând dobânda aferentă tuturor

formelor de datorii, alte costuri echivalente din punct de vedere economic cu
dobânzile, inclusiv alte cheltuieli suportate în legătură cu obținerea de finanțare potrivit
reglementărilor legale în vigoare, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea:
- plăți în cadrul împrumuturilor cu participare la profit;
- dobânzi imputate la instrumente cum ar fi obligațiunile convertibile și
obligațiunile cu cupon zero;
43
- sume în cadrul unor mecanisme de finanțare alternative cum ar fi «finanțele
islamice»;
- costul de finanțare al plăților de leasing financiar;
- dobânda capitalizată inclusă în valoarea contabilă a unui activ aferent sau
amortizarea dobânzii capitalizate;
- sume calculate pe baza unui randament al finanțării în temeiul normelor privind
prețurile de transfer acolo unde este cazul;
- dobânzi noționale în cadrul unor instrumente financiare derivate sau al unor
acorduri de acoperire a riscului aferente împrumuturilor unei entități;
- anumite câștiguri și pierderi generate de diferențele de curs valutar la
împrumuturi și instrumente legate de obținerea de finanțare;
- comisioane de garantare pentru mecanisme de finanțare;
- comisioane de intermediere și costuri similare aferente împrumuturilor de
fonduri
Costurile excedentare ale îndatorării - suma cu care costurile îndatorării unui

contribuabil depășesc veniturile din dobânzi și alte venituri echivalente din punct de
vedere economic pe care le primește contribuabilul.
Intreprindere asociată - oricare dintre următoarele situații:
a) o entitate în care contribuabilul deține direct sau indirect o participație, și anume
drepturi de vot sau dețineri de capital în proporție de 25% sau mai mult, sau are
dreptul să primească 25% sau mai mult din profitul entității respective;
b) o persoană fizică sau o entitate care deține direct sau indirect o participație, și
anume drepturi de vot sau dețineri de capital în proporție de 25% sau mai mult
într-un contribuabil, sau are dreptul să primească 25% sau mai mult din profitul
contribuabilului;
c) în cazul în care o persoană fizică sau o entitate deține direct sau indirect o
participație de 25% sau mai mult într-un contribuabil și în una sau mai multe
entități, toate entitățile în cauză, inclusiv contribuabilul, sunt considerate
întreprinderi asociate;
Intr-o perioada fiscala, contribuabilul are dreptul de a deduce costurile

excedentare ale îndatorării până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei
al sumei de 1.000.000 euro calculat la cursul BNR valabil pentru ultima zi a
trimestrului/anului fiscal, după caz.
Costurile excedentare ale îndatorării care depășesc plafonul de 1.000.000 de euro
sunt deduse limitat în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 30% din
baza de calcul stabilită ca diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate
conform reglementărilor contabile, în perioada fiscală de referință, din care se scad
veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile
excedentare ale îndatorării, precum și sumele deductibile reprezentând amortizarea
fiscală.
Daca baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, diferența dintre
costurile excedentare ale îndatorării și plafonul deductibil de 1.000.000 euro este
nedeductibilă în perioada fiscală de referință și se reportează reportează fără limită de
timp, în anii fiscali următori în aceleași condiții de deducere.
44
ATENTIE! Prin excepție, în cazul în care contribuabilul este o entitate
independentă, în sensul că nu face parte dintr-un grup consolidat în scopuri de
contabilitate financiară și nu are nicio întreprindere asociată și niciun sediu permanent,
acesta deduce integral costurile excedentare ale îndatorării, în perioada fiscală în
care acestea sunt suportate.
Regulile prevăzute mai sus sunt aplicabile și dobânzilor și pierderilor nete din
diferențe de curs valutar reportate din anii anteriori, conform prevederilor în vigoare
până la 31 decembrie 2017 inclusiv. În cazul entităților independente, dobânzile și
pierderile nete din diferențe de curs valutar reportate din anii anteriori sunt integral
deductibile.
Exemplu:
Entitatile ALFA și BETA, platitoare de impozit pe profit la trimestru, sunt
asociate în sensul că societatea A deține direct 70% din capitalul societății B. ALFA
acordă un împrumut entitatii BETA în sumă de 500.000.000 lei, pentru finanțarea
activității acesteia. Cursul de schimb BNR pentru ultima zi a anului fiscal a fost de
4,7793 lei/euro.
Societatea BETA prezintă următoarea situație, la sfârșitul anului fiscal 2019:
Elemente Sume (lei)

Veniturile înregistrate conform reglementărilor contabile, din 200.000.000
care:
- venituri din dobanzi 150.000
Cheltuielile totale recunoscute, din care: 180.000.000
- cheltuieli cu dobânzile 25.000.000
Veniturile neimpozabile 200.000
Cheltuiala cu impozitul pe profit 3.200.000
Cost excedentar al îndatorării (25.000.000 lei – 150.000 lei) 24.850.000
Amortizare fiscală 300.000
Pentru a stabili nivelul deductibil al cheltuielilor cu dobânzile, parcurgem

următoarele etape:
a) Costurile excedentare ale îndatorării reprezintă suma cu care costurile
îndatorării depăşesc veniturile din dobânzi şi alte venituri echivalente dobânzilor din
punct de vedere economic pe care le primeşte contribuabilul.
Costul excedentar al îndatorării = 25.000.000 lei – 150.000 lei = 24.850.000 lei
b) Costurile excedentare ale îndatorării, care depăşesc plafonul deductibil

reprezentând echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro, sunt deduse limitat în
perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 30% din baza de calcul
stabilită conform algoritmului prevăzut la art. 402 alin. (2) din Codul fiscal.
Astfel, costul excedentar al îndatorării în sumă de 24.850.000 lei este deductibil
până la plafonul reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro,
respectiv până la suma de 4.779.300 lei utilizând cursul de schimb de 4,7793 lei/euro.
45
Prin urmare:
- suma de 4.779.300 lei este deductibilă integral, și
- partea din costul excedentar al îndatorării de 24.850.000 lei, ce depășește
plafonul de 4.779.300 lei, respectiv suma de 20.070.700 lei este dedusă limitat
până la nivelul a 30% din baza de calcul, stabilită potrivit legii.
Baza de calcul = Venituri - Cheltuieli - Venituri neimpozabile + Cheltuielile cu

impozitul pe profit + Costurile excedentare ale îndatorării + Amortizare fiscală
Baza de calcul = 200.000.000 - 180.000.000 - 200.000 + 3.200.000 + 24.850.000 +

300.000 = 48.150.000 lei
Se determină nivelul de deducere al costului excedentar, astfel:

48.150.000 x 30% = 14.445.000 lei
Întrucât, partea din costul excedentar al îndatorării rămasă după scăderea

plafonului deductibil, în sumă de 20.070.700 lei este peste limita de 14.445.000 lei, în
perioada de calcul, costul deductibil este 14.445.000 lei.
Diferența dintre 20.070.700 lei și 14.445.000 lei, respectiv suma de 5.625.700
lei se reportează pentru perioada următoare, fiind dedusă prin aplicarea acelorași
reguli de calcul.
In MOf nr 18 din 8 ianuarie 2019 a fost publicat OPANAF 3200/2018 privind

modificarea și completarea OPANAF 3.386/2016 pentru aprobarea modelului și
conținutului formularelor 101 "Declarație privind impozitul pe profit" și 120 "Decont
privind accizele".
Au fost modificate randurile din Formular referitoare la costurile indatorarii,
dupa cum urmeaza:
RANDUL 12
Pana la 31 decembrie 2017 Incepand cu 1 ianuarie 2018
„Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţele de „Cheltuieli cu dobânzile şi alte costuri
curs valutar reportate din perioada echivalente dobanzii din punct de vedere
precedentă” economic”
Se completează cu suma reprezentând cheltuielile cu dobânzile și alte costuri
echivalente dobânzii din punct de vedere economic, reportate potrivit art. 40^2 din
Codul fiscal. Aceste sume sunt preluate de la rândul „Cheltuieli cu dobânzile și alte
costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic reportate pentru perioada
următoare” din Declarația 101 depusă pentru anul anterior.
De asemenea, în cadrul acestui rând se înscriu și sumele reprezentând
cheltuielile cu dobânzile și diferențele de curs valutar, care sunt reportate din anii
fiscali anteriori, conform prevederilor art. 27 alin. (5), în vigoare până la data de 31
decembrie 2017 din Codul fiscal. Aceste sume vor fi preluate de la rândul „Cheltuieli
cu dobânzile și diferențele de curs valutar reportate pentru perioada următoare” din
Declarația 101 depusă pentru anii anteriori
46
RANDUL 31
Pana la 31 decembrie 2017 Incepand cu 1 ianuarie 2018
„Cheltuieli cu dobânzi şi diferenţe de “Cheltuieli cu dobânzile şi alte costuri
curs valutar reportate pentru perioada echivalente dobanzii din punct de vedere
următoare” economic reportate pentru perioada
următoare”
Se completeaza cu valoarea cheltuielilor cu dobânzile și alte costuri echivalente
dobânzii din punct de vedere economic, nedeductibile fiscal pentru anul fiscal curent,
dar care sunt reportate pentru perioada următoare, potrivit prevederilor art. 40^2
din Codul fiscal.
Aceste sume reprezintă cheltuielile cu dobânzile și alte costuri echivalente
dobânzii din punct de vedere economic înregistrate în anul curent însumate cu
cheltuielile cu dobânzile și alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere
economic reportate din anul precedent (inclusiv cele reportate potrivit art. 27, în
vigoare până la 31 decembrie 2017, din Codul fiscal), care depășesc limitele prevăzute
la art. 40^2 din Codul fiscal.
---------------------------------------------------------------------
14. Recuperarea pierderii fiscale – Art 31
Atunci când calculăm impozitul pe profit, trebuie să ţinem cont şi de pierderea

fiscală înregistrată de societate, dacă există. Este important să cunoaştem perioada de
când provine şi regimul entităţii la acel moment (plătitoare de impozit pe profit sau
microîntreprindere).
În continuare facem referire strict la pierderea fiscală şi nu la cea contabilă. Nu
trebuie confundate în practică pierderea contabilă din evidenţa societăţii (soldul
debitor al contului 117) cu pierderea fiscală.
Pierderea anuală, stabilită prin Declaraţia de impozit pe profit 101, se

recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi, în
ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
Aşadar, atenţie în practică! În fiecare trimestru când calculaţi impozitul pe profit
trebuie să ţineţi cont de pierderea fiscală existentă, nu doar la sfârşitul anului când
întocmiţi Declaraţia 101 privind impozitul pe profit.
Exemplu:
Entitatea Alfa, plătitoare de impozit pe profit, obţine în primul trimestru din
anul 2023 un rezultat fiscal de 16.500 lei. Pierderea fiscală aferentă anului 2022 a fost
de 45.200 lei.
Care este impozitul pe profit datorat pentru trimestru I din 2023?
Deşi a obţinut un profit de 16.500 lei, entitatea Alfa va raporta în Declaraţia 100
aferentă primului trimestru un impozit pe profit de 0 lei.
47
La calculul impozitului pe profit, entitatea ia în considerare pierderea fiscală
obţinută în anul 2022. Având în vedere că pierderea fiscală existentă e mai mare decât
profitul aferent primului trimestru din 2023, rezultatul impozabil este 0 lei.
Exemplu:
Entitatea ALFA, plătitoare de impozit pe profit, a înregistrat următoarele
pierderi fiscale în Declaraţia 101:
 anul 2015 – 11.000 lei;
 anul 2016 – 12.000 lei;
 anul 2017 – 9.000 lei;
 anul 2018 – 15.000 lei;
 anul 2019 – 8.000 lei;
 anul 2020 – 5.000 lei;
 anul 2021 – 4.000 lei;
 anul 2022 – 2.000 lei.
În anul 2023, societatea obţine un profit impozabil, înainte de recuperarea

pierderii fiscale, în sumă de 80.000 lei, iar impozitul pe profit raportat în Declaraţiile
100 aferente anului 2023 este de 2.500 lei.
Care este impozitul pe profit datorat pentru anul 2023 şi înregistrarea contabilă
aferentă?
La întocmirea Declaraţiei 101 aferentă anului 2023, entitatea ALFA poate să îşi
recupereze pierderea fiscală înregistrată începând cu anul fiscal 2016, deoarece
trebuie respectata perioada de recuperare de 7 ani. Pierderea fiscala din anul 2015 nu
mai poate fi utilizata.
Profit impozabil = 80.000 lei – (12.000 lei + 9.000 lei + 15.000 lei + 8.000 lei +
5.000 lei + 4.000 lei + 2.000 lei) = 80.000 lei – 55.000 lei = 25.000 lei
Impozit pe profit = 25.000 lei x 16% = 4.000 lei
Impozit pe profit de înregistrat la 31.12.2023 = 4.000 lei – 2.500 lei = 1.500 lei
691 = 4411 1.500 lei

Cheltuieli cu impozitul Impozitul pe
pe profit profit
În Declaraţia 101, vor fi prezentate următoarele informaţii:

 pierderea fiscală de recuperat din anii anteriori (55.000 lei), la rândul 40;
 impozitul pe profit declarat pentru anul de raportare prin Formularul 100
(2.500 lei), la rândul 52;
 diferenţa de impozit pe profit datorat (1.500 lei), la rândul 53.
Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor

şi care anterior au realizat pierdere fiscală au dreptul sa o recupereze de la data la care
au revenit la impozit pe profit. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă
între anul înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 7 ani.
48
Exemplu:
În perioada 2014-2019, entitatea Alfa a fost plătitoare de impozit pe profit,
interval în care a înregistrat următoarele pierderi fiscale:
 anul 2014 – 103.000 lei;
 anul 2015 – 80.000 lei;
 anul 2016 – 100.000 lei;
 anul 2017– 150.000 lei;
 anul 2018 – 200.000 lei;
 anul 2019 – 50.000 lei.
În anii 2020 şi 2021, entitatea Alfa a funcţionat ca microîntreprindere.
În primul trimestrul din anul 2022, aceasta a depăşit plafonul de 1.000.000
euro, ceea ce înseamnă că începând cu 1 ianuarie 2022 a revenit la impozit pe profit.
Vom presupune că în primul trimestru din 2022, societatea a obţinut un profit
impozabil de 600.000 lei.
Care este impozitul pe profit datorat în primul trimestru al anului 2022?
In mod normal, perioada de recuperare de 7 ani cuprinde anii: 2015, 2016,

2017, 2018, 2019, 2020 si 2021. Insa, in anii 2020 şi 2021 entitatea Alfa a fost
microîntreprindere, ceea ce inseamna ca practic, entitatea Alfa nu se mai poate utiliza
de pierderile din acesti 2 ani la calculul impozitului pe profit aferent primului
trimestru din anul 2022.
La 31 martie 2022:
Rezultat fiscal aferent primului trimestru = 600.000 lei
Pierdere fiscala de recuperat (2015 – 2019) = 80.000 + 100.000 + 150.000 +
200.000 + 50.000 = 580.000 lei
Rezultat impozabil = 600.000 lei – 580.000 lei = 20.000 lei
Impozit pe profit = 20.000 lei x 16% = 3.200 lei
Noutati Contabile SRL este o firmă de contabilitate din București, având ca asociat pe
Lect. Univ. Dr. Rapcencu Cristian. Oferim servicii de:
- Contabilitate;
- Consultanță fiscală-contabilă;
- Certificarea declaratiilor fiscale;
- Cursuri de pregatire profesionala;
- Alte servicii financiar-contabile.
Când aveți nevoie de soluții pentru orice problemă în aceste domenii, (fie că este vorba de
o întrebare punctuală, de reflectarea unor înregistrări contabile, de un tratament fiscal
ori monografie contabilă pe o speță anume) vă putem oferi sprijin, contactându-ne la
noutatifiscale@gmail.com.
49

Inchiderea Exercitiului Financiar 2022

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Inchiderea Exercitiului Financiar 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Inchiderea exercitiului financiar 2022

1. Aspecte cu privire la documentele financiar-contabile

La baza documentelor financiare contabile pe care entitatile le utilizeaza in

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate

Factura este document justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate a

Reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse

Potrivit Legii contabilităţii, registrele de contabilitate obligatorii sunt:

Registrele de contabilitate obligatorii și documentele justificative care stau la

2. Aspecte cu privire la organizarea si efectuarea inventarierii

Cadrul legal de baza pentru inventariere este OMFP 2861/2009 pentru

Printre categoriile de entitati carora li se aplica prevederile acetui ordin regasim:

In continuare ne vom referi la societatile comerciale, tinand cont ca ele reprezinta

Entităţile au obligaţia să efectueze inventarierea elementelor de natura

Din comisia de inventariere nu pot face parte:

Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de

Inventarierea imobilizarilor corporale si necorporale

Inventarierea disponibilităţilor banesti

Pentru toate celelalte elemente de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor

Evaluarea elementelor cu ocazia inventarierii

Compensarea plusurilor cu minusurile constatate

La stabilirea valorii debitului, în cazurile în care lipsurile în gestiune nu sunt

Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înscriu

3. Prevederi privind impozitarea ONG – Art 15

În cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale si organizaţiilor

Determinarea rezultatului fiscal se efectueaza, avand în vedere și următoarele:

Venituri din activitati economice = 10.000 lei

Echivalent 15.000 euro = 15.000 euro x 4,9315 lei/euro = 73.973 lei

Venituri impozabile = 10.000 lei – 7.000 lei = 3.000 lei (30%)

Entitatea are obligatia ca pana in data de 25 iunie 2023 sa depuna Declaratia

4. Regimul cheltuielilor si TVA pe perioada de inactivitate

Conform Legii 207/2015 – Codul de procedura fiscala, contribuabilul persoană

În cazul prevăzut la lit. a), declararea în inactivitate nu se poate face înainte de

Tratamentul TVA si a cheltuielilor in cazul beneficiarilor

5. Stabilirea rezultatului fiscal – Art 19

Baza de impozitare a impozitului pe profit este realizata din doua elemente de

Pentru un an fiscal, rezultatul fiscal se determină ca diferenţă între veniturile

Rezultat fiscal = (Venituri totale – Venituri neimpozabile – Deduceri fiscale) –

Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului

In continuare am extras cateva exemple de venituri neimpozabile la calculul

- dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe

Venituri din vanzarea actiunilor = 2.000 actiuni x 80 lei = 160.000 lei

160.000 lei 461 = 7641 160.000 lei

- scoaterea actiunilor vandute din gestiune:

20.000 lei 6641 = 261 20.000 lei

Veniturile obtinute de 160.000 lei vor fi considerate NEIMPOZABILE, iar

- sumele primite ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturile

Veniturile neimpozabile sunt in suma de 40.500 lei si sunt alcatuite din:

7.1. Cheltuieli deductibile integral

HG 1/2016 – Normele de aplicare

7.2. Cheltuieli deductibile limitat

a) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5% aplicată asupra valorii

HG 1/2016 – Normele de aplicare

Cheltuielile sociale = 19.000 lei

CAZ 2: Fond salarii = 1.000.000 lei

b) cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau

c) scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare;

EXEMPLU – achizitie carburant:

100 lei 6022 = 401 119 lei

Chelt benzina = 100 lei + 9.5 = 109.5 lei

EXEMPLU – Achizitie masina din Romania cu folosinta mixta

2133 = 4426 9.500 lei

2133 = 4426 9.500 lei

TVA colectata = 19.000 lei