Suport Curs Dp9 SFT 2022

DP9
ANALIZA ȘI GESTIUNEA Lector CECCAR

Conf. univ. dr.
FLUXURILOR DE DUMITRESCU DIANA
TREZORERIE – STRATEGII
DE OPTIMIZARE ȘI
DE ASIGURARE
A STABILITĂȚII
FINANCIARE A COMPANIEI
AGENDA CURSULUI
1. Prezentarea informațiilor referitoare la trezorerie prin intermediul situației fluxurilor de

trezorerie
 Definirea trezoreriei
 Utilitatea situației fluxurilor de trezorerie pentru raportarea financiara
 Prezentarea situației fluxurilor e trezorerie
 Aspecte particulare
 Creditele de trezorerie
 Garanțiile de bună execuție
 Numerarul restricționat
 Sistemul de “cash-pooling” - instrument de gestiune a trezoreriei
 Studii de caz
2. Analiza cash-flow-ului
 Cash – flow versus profit în analiza performanței
 Analiza performanței pe bază de rezultat (EBITDA și EBIT)
 Analiza performanței pe bază de indicatori de cash-flow
 EBITDA versus cash-flow
 Analiza pe bază de rate: lichiditate – solvabilitate
AGENDA CURSULUI
3. Gestiunea fluxurilor de trezorerie

 Utilizarea excedentului de numerar
 Soluționarea deficitului de numerar
4. Managementul riscului financiar:

 Riscuri financiar
 Tipuri de riscuri: măsuri de acoperire
 Acoperirea împotriva riscului de curs valutar
5. Bugetul trezoreriei
 Abordarea pe baza estimării veniturilor și cheltuielilor
 Bugetul de trezorerie
1. Prezentarea
informațiilor
referitoare la
trezorerie prin
intermediul
situației fluxurilor
de trezorerie
TREZORERIA
Noţiunea de trezorerie poate fi înţeleasă în

Termenul de trezorerie provine din termeni de flux, corespunzând încasărilor sau
plăţilor pe timpul unei perioade, sau în termeni
limba franceză de la cuvântul de stoc, reprezentând situaţia trezoreriei la un
"trésorerie„. moment dat. În ceea ce priveşte trezoreria, relaţia
care leagă fluxurile cu stocul este:
Ce presupune trezoreria la nivel
Situaţia trezoreriei la începutul perioadei
microeconomic? + încasările perioadei
- plăţile perioadei
= situaţia trezoreriei la finele perioadei
Semnificație Utilitate
Cerințe de
Metode
Situația fluxurilor de întocmire
trezorerie –
instrument al unui
management
financiar eficient
Utilitatea Situației fluxurilor de trezorerie în cadrul
raportărilor financiare
Principiul contabilităţii de
angajamente Veniturile când se înregistrează
(Accrual Accounting) Cheltuielile în contabilitate
Situația fluxurilor de • 1985 Canada
numerar- Evoluție
Cerința de a a publica o Situație a
fluxurilor de numerar s-a răspândit • 1987 SUA
rapid în anii ’80.
• 1988 Franța
• 1991 UK
IASB 1992
Situația fluxurilor de trezorerie
Obiectivul situaţiilor financiare anuale îl constituie furnizarea de informaţii
despre poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie ale
unei entităţi, utile unei categorii largi de utilizatori.
Societăți care aplică reglementările Societăți care aplică IFRS

contabile din OMFP 1802/2014 (OMFP 2844/2016)
Un set complet de situaţii financiare cuprinde (cf IAS 1 ):
Sunt obligate să întocmească situaţia fluxurilor
(a) situaţia poziţiei financiare la finalul perioadei;
de trezorerie entităţile mijlocii şi mari prevăzute
(b) situația profitului sau pierderii și altor elemente ale
la precum şi entităţile de interes public
rezultatului global pe perioadă;
Opţional, entităţile mici pot întocmi situaţia (c) situaţia modificărilor capitalurilor proprii pe perioadă;
modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia (d) situaţia fluxurilor de trezorerie pe perioadă;
fluxurilor de trezorerie. (e) note cuprinzând politicile contabile semnificative şi alte
informaţii explicative;
Reglementări privind întocmirea Situației
fluxurilor de numerar
OMFP 2844/2016 (IFRS)- Standardul
Internaţional de Contabilitate 7
OMFP 1802/2014 Situaţia fluxurilor de trezorerie
• Prevederi similare în ceea ce privește întocmirea Situației fluxurilor de trezorerie
Fluxurile de trezorerie sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de numerar.

Numerarul cuprinde disponibilul în casă şi la bănci şi depozitele la vedere.
Echivalentele de numerar sunt investiţii pe termen scurt foarte lichide, care sunt uşor
convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de
schimbare a valorii.
Situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să raporteze fluxurile de trezorerie din cursul perioadei,
clasificate pe activităţi de exploatare, de investiţii şi de finanţare.
• În ambele referențiale contabile sunt prevăzute două metode de întocmire a situației fluxurilor de
numerar din exploatare : metoda directă și metoda indirectă.
Fluxurile trezoreriei
Prezentarea conceptului de trezorerie
Trezoreria reprezintă ansamblul numerarului şi echivalentelor de numerar.
Numerarul cuprinde disponibilul în casă şi la bănci şi depozitele la vedere.
Echivalentele de numerar sunt investițiile pe termen scurt, foarte lichide,

convertibile cu uşurinţă într-o sumă determinată de numerar şi a căror valoare nu
riscă să se schimbe semnificativ. Scopul deţinerii de echivalente de numerar este de
a face faţă angajamentelor de trezorerie pe termen scurt. Scadenţa acestora este, de
regulă, sub trei luni.
FLUX - STOC
lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi (definiţie implicită)
Fluxurile de trezorerie reprezintă ansamblul intrărilor şi ieşirilor de lichidităţi sau echivalente de lichidităţi.
Echivalentele de numerar
Criptomonedele sunt numerar sau echivalent de numerar?

Nu sunt numerar deoarece nu sunt acceptate ca instrument universal de schimb și
de plată;
Nu sunt echivalent de numerar deoarece au o volatilitate foarte mare.
Criptomonedele:
-imobilizări necorporale (durată de viață nelimitată și care pot să fie reevaluate);
-stocuri (în cazul în care modelul de afaceri este acela de a cumpăra și vinde
criptomonede)
Cumpărare și vânzarea de criptomonede – fluxuri de trezorerie aferente activităților

de investiții
.
Limitări în furnizarea de
informații
Bilanț Contul de profit și pierdere
Oferă doar o imagine statică a • Datorită principiului contabilității
poziției financiare și nu divulgă de anagajamente, nu arată
informații despre mișcările de importanța cash-flow-ului în
fonduri referitoare la activitatea activitatea firmei. Cash-flow-ul și
profitul pot oferi semnale
operațională, financiară sau diferite ale consecințelor
investițională tranzacțiilor realizate de către
firmă pe parcursul unei
perioade.
Utilitatea Situației fluxurilor de trezorerie pentru raportarea financiară
O situație a fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor situaţiilor

financiare:
 să evalueze capacitatea întreprinderii de a genera lichidităţi;
 să determine necesităţile de lichidităţi;
 să prevadă scadenţele şi riscul încasărilor viitoare,
 să compare rezultatele entității, prin eliminarea efectelor utilizării de
metode contabile diferite pentru aceleaşi operaţii şi evenimente.
Structura situației fluxurilor de trezorerie
Bilanțul:
• Numerar și echivalente de numerar
• Profitul sau pierderea perioadei
Situația fluxurilor de numerar

Cont de profit și pierdere
• Numerar și echivalente de numerar:
• Profitul sau pierderea perioadei:
o Activitatati de exploatare
o Venituri
o Activitatati de investiții
 Din exploatare
o Activitatati de finanțare
 Financiare
o Cheltuieli
 Din exploatare
 Financiare
PREZENTAREA FLUXURILOR DE TREZORERIE
Sold iniţial numerar si echivalente de numerar

FLUX DE NUMERAR= CF din activități de exploatare+CF din activități
de investiții+CF din activități de finanțare
Sold final numerar si echivalente de numerar
Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi

producătoare de venit ale entităţii, precum şi alte activităţi care nu sunt
activităţi de investiţii sau de finanţare.
Activităţile de investiţii constau în achiziţionarea şi cedarea de
active imobilizate şi de alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele
de numerar.
Activităţile de finanţare sunt activităţi care au drept rezultat
modificări ale dimensiunii şi compoziţiei capitalurilor proprii şi
împrumuturilor entităţii.
Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de ?
( exploatare, investiții, finanțare) sunt:
• încasările în numerar provenite din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de capitaluri proprii;
(F)
• plăţile în numerar pentru dobândirea de imobilizări corporale, necorporale şi alte active
imobilizate. (I)
• încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii; (E)
• plăţile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii; (E) • Cum le
• plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a dobândi sau răscumpăra acţiunile entităţii; clasificăm ?
(F)
• plăţile în numerar efectuate către şi în numele angajaţilor; (E)
• plăţile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea datoriei existente aferente unui contract
de leasing financiar. (F)
• avansurile în numerar şi împrumuturile acordate altor părţi;(I)
• încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor
entităţi şi din vânzarea de interese în asocierile în participaţie (altele decât încasările pentru
instrumentele considerate a fi echivalente de numerar şi pentru cele păstrate în vederea plasării
sau tranzacţionării);(I)
Activitatea de exploatare:
Metoda directă (recomandată IAS 7)

• Incasări – Plăţi
Metoda indirectă (alternativă)

• Rezultat +/- Ajustări (Eliminări și variații)
Activități de exploatare (metoda directă)
+ Încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii

+ Încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte
venituri
- Plăţile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii
- Plăţile în numerar efectuate către şi în numele angajaţilor
- Plăţile în numerar sau + încasări din restituiri ale impozitelor pe profit, cu
excepţia cazului în care pot fi asociate în mod specific activităţilor de investiţii şi
de finanțare
= CASH-FLOW DIN ACTIVITĂŢI DE EXPLOATARE (CF din exploatare)
Activități de exploatare (metoda indirectă) / Particularități privind
metoda indirectă
Rezultat înaintea impozitării
+/- Eliminări ale elementelor nemonetare sau ce nu aparţin activităţii de exploatare, astfel:
 Veniturile şi cheltuielile fără incidenţă asupra trezoreriei (venituri ce nu generează încasări şi
cheltuieli ce nu generează plăţi: amortizări, provizioane, ajustări pentru depreciere). Veniturile
Rezultat înaintea impozitării
se scad, iar nemonetare
ări ale elementelor cheltuielile sesauadună
ce nu aparţin activităţii de exploatare, astfel:
 Veniturile
Veniturile şi cheltuielile
şi cheltuielile fără incidenţăce asupra
nu influenţează activitatea
trezoreriei (venituri ce nude exploatare
generează (venituri
încasări sau cecheltuieli
şi cheltuieli nu
generează plăţi: amortizări,
generate provizioane,
de activitatea ajustări pentru
de finanţare sau depreciere).
investiţii: Veniturile
cedarea se scad, iar imobilizare,
activelor cheltuielile se dobânzi
adună;
Veniturile şi cheltuielile
aferente ce nubancare
creditelor influenţează activitatea
pe termen de etc.).
lung, exploatare (venituri
Veniturile sau cheltuieli
se scad, generatese
iar cheltuielile deadună.
activitatea
de finanţare sau investiţii: cedarea activelor imobilizare, dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung,
+/- Variaţia
etc.). elementelor
Veniturile aferente activităţii
se scad, iar cheltuielile se adună. de exploatare, astfel:
+/- Variaţia elementelor
Seaferente
adună: activităţii de exploatare, astfel Se scad:
Cresterile de numerar generate de: Diminuările de numerar generate de:
 Diminuările de active • Creşterile de active
 Creşterile de datorii • Diminuările de datorii.
STUDIU DE CAZ
1. Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie – METODA DIRECTĂ

STUDIU DE CAZ
2 . Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare
https://bvb.ro/infocont/infocont22/DAFR_20220225171043_SF-IND-C-IFRS-Dafora-2021-21-febr-2022-PRELIMINARE-b.pdf
STUDII DE CAZ
3. Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare (2020)
https://www.electrica.ro/wp-content/uploads/2021/03/ELSA_RO_AGOA_OGMS_1.2_2020_Separate_Financial_Statements_5Mar2021.xhtmlâ
Activități de investiții
•
 + Încasări din cesiunea de filiale
 - Plăţi pentru achiziţia de filiale
 + Încasări din cesiunea imobilizărilor corporale şi necorporale
 - Plăţi pentru achiziţia de imobilizări corporale şi necorporale
 + Încasări din cesiunea imobilizărilor financiare
 - Plăţi pentru achiziţia de imobilizări financiare
 + Dobânzi şi dividende încasate
Activități de finanțare
•
+ Încasări din emisiunea de acţiuni
- Plăţi pentru rambursarea capitalului în numerar
+ Încasări din împrumuturi contractate
- Plăţi pentru rambursarea împrumuturilor
- Plăţi aferente contractelor de leasing
- Dobânzi şi dividende plătite
Exploatare, investiții sau finanțare?
•
EXPLOATARE
DOBÂNZI ŞI DIVIDENDE
INCASATE
INVESTITII
EXPLOATARE
DOBÂNZI ŞI DIVIDENDE
PLATITE
FINANŢARE
Situația fluxurilor de trezorerie (cazuri particulare)
Descoperirile de cont
Numerarul restricționat
Garanțiile de bună execuție
Subvențiile pentru venituri și subvențiile pentru active
Plățile aferente contractelor de leasing
Scontarea efectelor de comerț, forfetarea și factoringul
Situația fluxurilor de trezorerie: cazuri particulare
Linii de credit Numerarul restricționat =

Garanții pentru creditele contractate
Sistemul de “cash pooling”

Linia de credit
Linia de credit
• Linia de credit este destinată finanțării activității curente, fiind un produs
cu funcționare revolving (presupune utilizări și rambursări multiple pe toată
perioada de creditare).
• Termen de acordare: de regula, se acorda pe 1 an, iar in cazuri justificate de
specificul activitatii derulate de client si durata ciclului de productie se
poate acorda pe o perioada de maximum 2 ani – cu revizia anuala a liniei.
Înregistrare
în
contabilitate?
Valoare: maximum 100% din necesarul de finanțare, stabilită în funcție de fluxul de încasări și plăti
previzionat pe perioada de creditare (conform contractelor comerciale prezentate sau estimărilor
clienților)
Numerarul restricționat
• Numerarul restricționat se referă la banii care sunt deținuți într-un scop specific și,
prin urmare, nu sunt disponibili companiei pentru utilizare imediată sau generală.
(scop specific: cheltuieli de capital, garanție parțială în cazul unui împrumut/linie de
credit)
• Numerarul restricționat apare ca un element separat în situația fluxurilor de

numerar a unei companii. Motivul restricționării numerarului este de obicei
dezvăluit în notele explicative la situațiile financiare.
STUDII DE CAZ
https://www.electrica.ro/wp-content/uploads/2018/11/ELSA_RO_Situatii-financiare-interimare-consolidate-simplificate-IFRS-T3_2018_15nov2018.pdf
STUDII DE CAZ
STUDII DE CAZ
Sistemul de “cash pooling”
•
Sistemul de “cash-pooling” - instrument de gestiune a trezorerie
Cauze ale apariției:

• Sistemul bancar nu mai este suficient pentru nevoile de finanțare
• Diversificarea operațiilor în cadrul grupurilor de societăți
Implicații:
• Utilizarea optimă a resurselor financiare disponibile în cadrul grupului pentru
acoperirea nevoilor financiare a fiecărei entități (optimizarea fluxului de lichidități
din cadrul grupului)
• Reducerea costurilor ocazionate de finanțarea obținută din surse externe
grupului (spre exemplu, bănci)
STUDIU DE CAZ
Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare
pretați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie

STUDIU DE CAZ
STUDIU DE CAZ
2. Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare
2
STUDIU DE CAZ
EXEMPLU CASH POOLING

Acordarea împrumuturilor între societățile din grup și costurile excedentare ale îndatorării
Grupul de societăți este format de socieatea-mamă și filiale acesteia
Când sunt solicitate (în ce domenii)?
Cum se înregistrează în contabilitate ?
Prezentare:
 Active necurente (perioadă > 1 an)
 Active curente (perioadă <1 an)
STUDII DE CAZ
STUDII DE CAZ
FLUXURI DE TREZORERIE – CAZURI PARTICULARE
Subvențiile pentru venituri și Plățile aferente contractelor de

subvențiile pentru investiții leasing (caz particular)
(cazuri particular)
Scontarea efectelor de comert

Factoringul (caz particular) și forfetarea (caz particular)
STUDII DE CAZ:
Se cunosc următoarele detalii cu privire la un extras din situația fluxurilor de numerar

corespunzătoare pentru trei entități economice din același sector de activitate:.
Fluxuri din: A B C
 Exploatare (2.000) 5.000 1.000
 Investiții 5.000 (2.000) 2.000
 Finanțare 2.000 2.000 2.000
Trezorerie netă 5.000 5.000 5.000
(i) În calitate de consultant pe probleme de contabilitate, interpretați fluxurile de numerar pentru cele
trei situații.
(ii) În ipoteza în care toate cele trei cazuri ar aparține aceleiași entități economice, care dintre cele trei
variante ar fi varianta optimă și care ar fi varianta de evitat. Argumentați răspunsul ales.
STUDII DE CAZ
Exemplu
privind întocmirea SFT
prin metoda directă și metoda indirectă
2. Analiza cash flow-ului
CASH – FLOW VERSUS PROFIT ÎN ANALIZA PERFORMANȚEI
• Contabilitatea de angajamente (decalaj între recunoașterea veniturilor și

cheltuielilor și momentul încasării și plății acestora)
• Venituri și cheltuieli nemonetare (cheltuieli cu amortizarea, cheltuieli cu ajustarile
pentru depreciere și provizioanele, venituri din ajustările pentru depreciere și
provizioanele)
• Politicile contabile
EBITDA
profitul inainte de dobanzi, impozite, depreciere si amortizare.
EBITDA = Profitul net + Cheltuielile cu dobânzile +Cheltuielile cu impozitele +

Cheltuielile cu amortizarea și ajustările pentru deprecierea)
Avantaje:
Utilitate pentru:
• Investitori • analiza comparativa a profitabilitatii
operationale.
• Achiziție companie
• Estimarea cash-
flowului Dezavantaje:
poate fi usor manipulat;
ignoră CAPEX;
ignoră variațiile capitalului de lucru.
Studiu de caz
• Firma X vrea să contracteze un credit bancar de 100.000 lei pe o perioada de 36 luni. Rata
lunară pentru un astfel de credit se situează în jurul sumei de 3.500 lei.
• Datele financiare ale firmei in bilanțul anual sunt:
• Profit = 30.000 lei
• Cheltuielile cu dobanzile = 5.000 lei
• Cheltuielile cu amortizarea = 35.000 lei
Firma X generează un profit net anual de 30.000 lei care nu i-ar permite să acopere rata de
3500 lei pentru creditul solicitat. Profit net/12 luni, 30000/12 = 2500 lei. Astfel că la prima
vedere nu va putea contracta creditul.
Aici intervine calculul EBITDA pe care băncile și alti finantatori îl iau în calcul la acordarea
unui credit.
În cazul nostru EBITDA este egală cu 70000 lei (profit + cheltuieli cu dobanzile + Cheltuieli cu
amortizarea).
Acum este clar că firma generează suficient numerar pentru a acoperi rata de credit.
70000/12=5833 lei.
Evident in acordarea unui credit sunt luate în calcul multe alte aspect, dar EBITDA pozitivă care
să acopere serviciul datoriei este esențiala în faza inițială de acordare a unui credit bancar.
EBIT
profitul inainte de dobanzi și impozite
Indicator de evaluare a profitabilității care exclude cheltuielile cu dobanda și impozitul;

Evidențiaza capacitatea unei companii de a genera profit din activitățile continue.
EBIT = Rezultat net + Cheltuielile cu dobânzile + Cheltuielile cu impozitul pe profit

INDICATORI DE CASH FLOW (Rata eliberării de numerar din profitul net -
Operational Cash Flow to Net Income)
Rata eliberării de numerar din profitul net = (Fluxul de numerar net din
exploatare/Rezultatul net al exercițiului) x 100%
Acest indicator:
-evidentiază capacitatea rezultatului net de a se transforma în numerar;
-permite reconcilierea rezultatului cu trezoreria entității;
-permite eviențierea practicilor de contabilitate creativă.
INDICATORI DE CASH FLOW (Rata eliberării de numerar din vînzări -
Operational Cash Flow to Sales)
Rata eliberării de numerar din vânzări = (Fluxul de numerar net din exploatare/Cifra
de afaceri) x 100%
Acest indicator:
-evidentiază capacitatea entității de a generat trezorerie din vînzările efectuate;
-permite managementului sa identifice produsele care prezintă o rată mare de eliberare de
numerar.
INDICATORI DE CASH FLOW (Rata de finanțare a investițiilor - Capital
Expenditure Ratio)
Rata eliberării de finanțare a investițiilor = (Fluxul de numerar net din

exploatare/Investiții realizate) x 100%
Cu cat această rată crește cu atât capacitatea societății de a efectua investiții pe seama
surselor proprii crește/ Insa, analiza trebuie efectuată cu prudență.
Rată mare: poate să evidentieze faptul că societatea isi diminuează investițiile
Rată mică: poate să evidențieze faptul că entiatea a efectuat investiții (creștere de risc
financiar, dacă acestea sunt finanțate prin surse externe)
INDICATORI DE CASH FLOW (Rata de acoperire a datoriilor – Cash Flow
Coverage Ratio)
Rata de acoperire a datoriilor = (Flux de numerar net din exploatare / Total datorii) x
100%
>1
<1 –semn al insolvenței unei intreprinderi într-o perioadă de doi ani, dacă aceasta nu-si
imbunătateste situația financiară
Rata de acoperire a datoriilor = (Rezultat net + Ajustări pentru depreciere + Amortizări) /

Total datorii
INDICATORI DE CASH FLOW (Rata de acoperire a datoriilor curente - The
Operating Cash Flow Ratioo)
Rata de acoperire a datoriilor curente = (Flux de numerar net din exploatare / Datorii
curente) x 100%
Această rată este influențată de:

-activitatea desfășurată;
-ceditul clienti și creditul furnizori;
-creditele bancare pe termen scurt contractate.
INDICATORI DE CASH FLOW (Rata de acoperire a datoriilor financiare
curente)
Rata de acoperire a datoriilor financiare curente = (Flux de numerar net din

exploatare / Datorii financiare curente) x 100%
Această rată reflectă capacitatea entității de a rambursa datoriile financiare curente

INDICATORI DE CASH FLOW (Rata de acoperire a costului capitalului)
Rata de acoperire a costului capitalului = ((Flux de numerar net din exploatare +

Dobânzi plătite) / (Dobânzi plătite + Dividende plătite)) x 100%
INDICATORI DE CASH FLOW (Rata de plată a dividendelor)
Rata de plată a dividendelor = (Dividende plătite/Flux de numerar din exploatare)x

100%
INDICATORI DE CASH FLOW (Rata de rotație a activelor)
Rata de rotație a activelor = (Flux de numerar din exploatare/Activ bilanțier)x 100%

IDICATORI DE CASH FLOW (Free Cash Flow / Operating Cash Flow Ratio
FCF/OCF Ratio = Free Cash Flows / Operating Cash Flows x 100%
Cu cât acest indicator este mai mare, cu atat o companie este mai sanatoasa din punct de
vedere financiar;
Free Cash Flow = Fluxul de numerar disponibil pentru investitori (actionari și

creditori)
Free cash flow = cash flow-ul generat de activitățile de exploatare după deducerea
fondului de rulment (capitalului de lucru), investițiilor și impozitelor.
Ideea determinării cash flow-ului disponibil este aceea de a identifica lichiditățile care
rămân disponibile pentru actionari si creditori.
TIPURI DE CASH FLOW
Fluxul de numerar disponibil (liber)
• Reprezintă numerarul generat în fiecare an, liber de orice obligație internă sau externă
pe care compania îl poate investi sau distribui acționarilor
• Exemplu: o companie poate prezenta un CF disponibil ridicat, deoarece amână

investiții importante de capital, caz în care FCF ridicat ar putea prezenta de fapt un
indiciu prezent pentru posibile probleme în viitor.
TIPURI DE CASH FLOW
Cash flow net la dispoziția întrepriderii (firmei) (CFNI)
• Fluxuri de numerar disponibile pentru plata acționarilor și a creditorilor

• după finanțarea activităților de exploatare și
• după ce au fost făcute investițiile de capital
Cash flow net la dispoziția acționarilor (CFNA)
• Fluxuri de numerar disponibile pentru plata acționarilor:

• după finanțarea activităților de exploatare
• după ce au fost făcute investițiile de capital și
• după creșterea sau descreșterea finanțării prin credite
• Tranzacții legate de capital
CASH FLOW
POZITIV și
finanțare
Analiza cash flow-ului

CASH FLOW
NEGATIV și
finanțare
• Firma este sănătoasă din punct de vedere financiar Ar putea fi un semn
și toate operațiunile funcționează normal de slăbiciune.
CASH FLOW • Se exercită controlul asupra plăților Ar putea semnala că
POZITIV și • Vânzările și încasările se realizează corespunzător o companie a rămas
finanțare previziunilor fără proiecte de
• Există surse sunt suficiente pentru menținerea investire sau că este
o afacere în declin.
derulării normale a afacerii
• Este un semnal de alarmă că lucrurile nu funcționează Dacă capitalul

CASH FLOW corect investit în creștere
NEGATIV și • Valoarea negativă arată că: produce un ROCE
finanțare • nivelul plăților este mai mare decât ceea ce se bun, atunci fluxul de
încasează numerar liber
• nu există suficient cash pentru menținerea negativ nu este un
operațiunilor și pentru plata datoriilor aspect negativ
Cheltuieli de capital mari
CASH FLOW NEGATIV:
Cauze
Sezonalitatea afacerii
Ca regulă generală, se compară

cheltuielile de capital ale unei Tipul companiei Valoare Cash flow
investiției liber
companii cu amortizarea acesteia
(o estimare a capitalului de Creștere/Suprainvestire Capex > Amortizarea Negativ
întreținere) pentru a afla ce ar
putea explica performanța Matură/Stabilă Capex = Amortizarea Pozitiv
fluxului de numerar liber al unei Declin/Subinvestire Capex < Amortizarea Pozitiv
companii și în ce stadiu de
dezvoltare se află aceasta.
Utilizări ale valorilor
cash flow-ului
în analiză
UTILIZĂRI ALE FLUXULUI DE NUMERAR
 Valoarea actuală netă – calcularea valorii unei afaceri prin construirea unui model DCF și calcularea valorii actuale nete (VAN).
Rata internă de rentabilitate – determinarea IRR pe care o realizează un investitor pentru realizarea unei investiții.
 Anaiza lichidității – evaluarea capacității de achitare a obligațiilor financiare pe termen scurt.
 Randamentul fluxului de numerar – măsoară cât de mult numerar generează o afacere pe acțiune, raportat la prețul acțiunii sale,
exprimat ca procent.
 Fluxul de numerar pe acțiune (CFPS) – numerar din activități operaționale împărțit la numărul de acțiuni în circulație.
 Rata de conversie a numerarului – intervalul de timp dintre momentul în care o companie își plătește datoriile pe termen scurt
(aferente costului mărfurilor vândute) și încasează clienți.
 Gap de finanțare – o măsură a deficitului pe care trebuie să-l depășească o companie (de câți mai mulți bani are nevoie pentru
acoperirea deficitului).
 Plăți de dividende –plățile de dividende către investitori.
 Cheltuieli de capital –finanțarea creșterrii afacerii
Analiza pe bază de
rate: lichiditate-
solvabilitate.
Rentabilitatea, profitabilitatea - sinonime?
O entitate este performantă dacă ea este rentabilă-profitabilă:
dacă este lichidă- are capacitatea de a-și plăti datoriile scadente pe termen scurt
solvabilă - are disponibilitatea de a-și achita datoriile scadente pe termen lung

Lichiditatea-capacitatea unei firme de a plăti
datoriile curente.
Abordare moderată
• Stabilirea concordanței între maturitatea fondului de finanțare și durata de viață utilă a activului finanțat
prin acest fond.
• Pentru a minimiza riscurile și costurile de finanțare, firma stabilește o concordanță între perioada de
maturitate a datoriilor și timpul pentru care fondurile sunt necesare.
• Activele pe termen scurt sunt finanțate din datorii pe termen scurt, iar activele pe termen lung din surse
pe termen lung.
Abordare agresiva
• Finanțarea tuturor activelor curente si a unei parți a activelor imobilizate din credite pe termen scurt.
• Poziția este foarte riscanta , firma este expusă din plin riscului de creștere a ratei dobânzii sau a altor
pericole legate de refinanțare în momentul când ar apărea necesitatea de refinanțare.
• Deoarece creditul pe termen scurt este mai iefin decât creditul pe termen lung, unele firme sacrifică
siguranță în favoarea unei posibilități de profituri mai mari.
Abordare conservatoare
• Finanțarea tuturor activelor pe termen lung și a unei părți a activelor curente din creditele pe termen
lung
Ratele de lichiditate:
• Lichiditatea curentă / generală = active curente / datorii curente

= activ circulant / DTS
• Lichiditatea rapidă = (Activ circulant – stocuri)/ DTS
• Lichiditate imediată = Disponibilități / DTS

Lichiditatea generală(current ratio)
Pentru analiza lichidităţii generale trebuie să ţinem seama de următoarele aspecte:

• asupra nivelului lichidităţii acţionează mai mulţi factori ca: natura sectorului de
activitate, structura activelor circulante, viteza de rotaţie a activelor circulante,
sezonalitatea, faza de maturitate a întreprinderii;
• nu este suficient ca rata lichidităţii generale să fie supraunitară, ci trebuie ca tendinţa
acesteia să fie de creştere.
• Analiza comparativă pe sector/ramură de activitate este relevantă!

Lichiditatea redusa/rapidă (quick ratio)
Rata lichidităţii reduse (rlr) exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile
pe termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate relativ rapid în
disponibilităţi. În acest fel, pentru calculul ratei, se elimină influenţa lichidităţii stocurilor.
Ca modalităţi de calcul, rata lichidităţii reduse se poate determina:
• prin scăderea valorii stocurilor din valoarea activelor circulante şi raportarea la valoarea
DTS:
Ac  S Ac  S
rl r  
Pc Datorii pe termen scurt
• prin raportarea sumei creanţelor, investiţiilor financiare pe termen scurt şi

disponibilităţilor băneşti, la valoarea DTS:
Creante  Investitii financiare pe termen scurt  Disponibil itati banesti
rlr 
Pc(Datorii pe termen scurt)
Lichiditatea imediata (cash ratio)
Rli=caracterizează capacitatea firmei de a rambursa prompt datoriile, ţinând cont de

disponibilităţile existente.
Disponibil itati
rl i 
Pc (Datorii pe termen scurt)
Concluzii
• Înregistrarea unui nivel al lichidităţii insuficient are consecinţe nefavorabile asupra mediului
de afaceri dintre care amintim:
pentru firma în cauză: pentru creditori: pentru clienţi:
• -limitarea şi chiar reducerea • -întârzieri în încasarea • -neprimirea la termen sau

producţiei; veniturilor financiare aferente primirea cu întârziere a
• -imposibilitatea achiziţionării sumelor împrumutate; produselor contractate;
de materii prime şi materiale • -neîncasarea sau încasarea cu • -perturbarea activităţii de
în momentul apariţiei unor întârziere a ratelor scadente; exploatare;
situaţii favorabile pe piaţă; • -greutăţi în asigurarea • -modificarea condiţiilor
• -posibilităţi reduse de a echilibrului financiar avut în creditului comercial.
achiziţiona cantităţi mari; vedere la acordarea
• -precipitarea actului împrumuturilor;
decizional.
Solvabilitatea
• Solvabilitatea poate fi definită în două modalităţi:
aptitudinea entității de a face faţă angajamentelor sale în

caz de lichidare
capacitatea unei firme de a-şi achita obligaţiile pe termen

lung
Solvabilitatea:
Solvabilitatea poate fi urmărită prin capacitatea de rambursare a

datoriilor pe care le înregistrează, când putem folosi indicatorii:
• Total datorii raportat la total capitaluri proprii

• Total datorii la capitaluri permanente
• Total datorii la total activ
• Levierul financiar – media total activ / media total capital
• Rata de acoperire a dobânzilor = EBIT / dobânzi
Concluzii analiza ratelor
• Din analiza ratelor de lichiditate reiese că • Din analiza ratelor de solvabilitate reiese că
societatea se caracterizează prin: grad ridicat bonitatea companiei pe termen lung este asigurată.
Compania dispune de un grad ridicat al solvabilităţii
de lichiditate generală și redusă și niveluri patrimoniale, deţinând siguranţa că, în caz de
scăzute ale lichidității curente și imediate. lichidare, datoriile sale vor putea fi acoperite prin
Compania nu poate face faţă obligaţiilor valorificarea activelor şi, de asemenea, că va putea să
curente pe seama disponibilităților bănești, îşi satisfacă serviciul datoriei pe seama autofinanţării.
așadar se recomandă o utilizare mai
eficientă a acestora. • Solvabilitatea unei companii este generată de o
• Întrucât lichiditatea se determină prin activitate eficientă, iar lipsa lichidităţii se poate
datora unor situaţii conjuncturale. Acest lucru
raportarea unor elemente extrem de volatile, înseamnă că o firmă poate să dispună de capacitate
putem presupune că lipsa capacităţii de plată de plată pe termen lung (să fie solvabilă), chiar dacă,
la sfârşitul celor doi ani este temporară şi se la un moment dat ea nu dispune de lichidităţi
datorează unor situaţii conjuncturale; financiare. Compania se află în această situaţie şi
această afirmaţie este adevărată doar dacă trebuie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea lichidităţii,
mai ales pentru că ratele au o evoluţie descrescătoare
compania este solvabilă. de la un an la altul.
Indicatori specifici economiei americane
Year
Financial ratio 2021 2020 2019 2018 2017 2016
Solvency Ratios
Debt ratio (Liabilities / Assets) 0.57 0.61 0.61 0.62 0.63 0.65
Debt-to-equity ratio(Liabilities / Equity 0.93 1.07 1.12 0.87 0.80 0.75
Interest coverage ratio (EBIT / Interest expenses) 3.04 1.22 2.20 1.98 1.84 1.69
Liquidity Ratios
Current Ratio (Current Assets / Current Liabilities. 2.03 1.94 1.69 1.58 1.56 1.53
Quick Ratio (Current Assets - Inventories) / Current Liabilities. 1.25 1.25 1.08 1.05 1.09 1.09
Cash Ratio (Cash ratio = Cash and cash equivalents / Current Liabilities 0.82 0.82 0.51 0.40 0.42 0.41
Profitability Ratios
Profit margin (Profit (after tax) / Revenue) 5.2% 1.5% 4% 3.3% 2.6% 1.9%
ROE (Return on equity), Net income after tax / Shareholder's equity. 2.6% -2.1% 2.7% 0.7% -1.1% -2.5%
ROA (Return on assets) (Net Income after tax / Total assets) 1.1% -0.1% 1% 0.8% 0.5% 0.2%
Gross margin (Gross profit / Revenue) 41.6% 41.5% 42.2% 42.2% 41.7% 41%
Operating margin (Return on sales)EBIT / Revenue. 9.7% 4.8% 8% 7.4% 6.4% 5.7%
Activity Ratios
Asset turnover (days))Revenue / Average total assets, or in days = 365 / Asset turnover. 815 869 747 654 635 636
Receivables turnover (days)) Net receivable sales/ Average accounts receivables, or in days: 365 / 48 54 50 48 48 48
Receivables
Inventory turnover (days) Cost of goods sold / Average Inventory, or in days: 365 / Inventory turnover 76 79 71 71 70 71
Price Ratios
Dividend Payout Ratio (Total Dividends / Total Net Earnings x 100%. ) 0.27 0.27 0.32 0.27 0.31 0.29
3. Gestiunea
fluxurilor de
trezorerie EXCEDENT
DEFICIT
Gestionarea fluxurilor de numerar
Gestiune (managementul) fluxului de

numerar/trezorerie este mecanismul de
urmărire a intrărilor și ieșirilor de • Situația fluxurilor de trezorerie este
numerar în cadrul unei afaceri. instrumentul principal pentru
gestionarea fluxului de numerar.
• Include numerarul primit și numerarul
plătit în cursul operațiunilor:
• de exploatare
• de investiții
• de finanțare
Gestionarea numerarului : sarcini
Urmărirea și verificarea fluxului de numerar de la o zi la alta
Stabilirea bugetelor și întocmirea previziunilor fluxului de numerar
Elaborarea de rapoarte și urmărirea discrepanțelor dintre fluxurile anticipate și fluxurile reale
Gestionarea relaţiilor cu băncile
Optimizarea costurilor și a produselor financiare
Gestionarea diferitelor riscuri care pot amenința fluxul de numerar
Finanţarea investiţiilor
Investirea eventualelor surplusuri de numerar

Cauzele problemelor care apar în gestionarea trezoreriei
Înțelegerea slabă a ciclului fluxului de numerar
Lipsa de înțelegere a relației: profit versus numerar
Lipsa abilităților de gestionare a numerarului
Investiții de capital ineficiente

1 din 7
companii mici nu își
Motive pentru deținerea de numerar plătesc angajații la timp
Din cauza problemelor cu
fluxul de numerar
măsură de precauție împotriva cerințelor

neașteptate de numerar
34%
din proprietarii de IMM-uri
se bazează pe descoperit
de cont pentru a acoperi
plățile cu întârziere
plata datoriilor
în scopuri speculative 58%

din facturi
sunt achitate la timp
Utilizarea excedentului de numerar
3. Decizia de investiție
2. Selectarea strategiei a excedentului. 4. Menținerea
1. Analiza sursei ce a
generat excedent de utilizare a Elaborarea planului de lichidității și
excedentului investire a gestionarea ricurilor.
excedentului
1. Analiza sursei ce a generat excedent
Dacă excedentul este probabil să fie menținut pe termen lung:

• Numerarul ar trebui investit pe termen lung în active generatoare de avantaje
economice (bogăție) în cadrul afacerii, posibil printr-un plan de extindere a pieței
• Dacă nu este disponibil niciun proiect adecvat pentru generarea de avantaje
economice (bogăție), entitatea ar trebui să ia în considerare plăți sub formă de
dividende către proprietarii săi (acționarii)
Dacă excedentul este probabil să fie temporar, este de analizată posibilitatea de

investire pe termen scurt.
Orizontul de timp
2. Selectarea strategiei de utilizare a excedentului
Investiții pe termen scurt:

• Maximizarea rentabilității surplusului și menținerea accesului rapid
Investiții pe termen mediu:

• Trebuie rezervat disponibil pentru un eveniment (avans achziție de capital)
Investiții pe termen lung:

• creșterea valorii afacerii.
3. Decizia de investiție 3. Planul de investiție
- Cât din excedent ar trebui investit? De luat în considerare:

- Respectăm următorele condiții: • Obiectivele generale de investiții atât
• Nivelul rezervei pentru operațiuni pe termen scurt, cât și pe termen lung
curente • Orizontul de timp disponibil pentru
• Asigurarea serviciului datoriei investiție
• Prognozarea cheltuielilor/plăților • Acceptarea unui anumit risc de
investiție pentru rentabilități potențial
viitoare
mai mari
4. Menținerea lichidității și gestionarea riscurilor
Lichiditatea Riscului investiției Rentabilitatea
Investitii pe piata
Conturi de monetara: bonuri
economii și de trezorerie, Obligațiuni
depozite cu certificate de guvernamentale cu
dobândă depozit termen scurt
Orizontul de timp
Menținerea lichidității și gestionarea riscurilor
Gestionarea riscului de lichiditate:

• Fluxurile de numerar (intrări si ieşiri) operaţionale şi financiare bugetate de
Grupul OMV Petrom sunt monitorizate şi analizate lunar în vederea stabilirii
nivelului aşteptat al modificărilor nete în lichiditate. Analiza furnizează baza
pentru deciziile de finanţare şi angajamentele de investiţii.
• Rezerve de lichiditate sub forma liniilor de credit angajate sunt constituite
pentru a asigura în orice moment solvabilitatea şi flexibilitatea financiară
necesare Grupului OMV Petrom.
https://bvb.ro/infocont/infocont21/SNP_20210427162254_Rapoarte-anuale-situatii-financiare-si-plati-catre-
guverne.pdf
Orizontul de timp
Menținerea lichidității
Instrumente cu venit fix:

• Depozite bancare
• Obligatiuni corporative
• Obligațiuni de stat/municipale
• Certificate de investiție garantate

• Certificate de depozit la termen
o Sunt foarte asemănătoare deoarece sunt instrumente de investiții garantate.
o Sunt preferate de investitorii conservatori care doresc returnări garantate.
Fonduri de investiție/mutuale
Soluționarea deficitului de numerar
Finanțarea pe termen lung: Finanțarea pe termen scurt:

• Creditarea pe termen mediu și lung • Descoperirile de cont bancare
• Majorarea de capital • Creditele bancare pe termen scurt
• Împrumutul obligatar • Cesiunea de creanțe
Soluționarea deficitului de numerar
FACTORING
Gestionarea vânzărilor pe credit comercial
stabilirea limitelor de credit şi termenii de plată
monitorizarea creanţelor excesive
urmărirea clienţilor incerţi.

Aplicații
Compania Flora doreşte să îşi modifice politica de creditare a clienţilor. Astfel, perioada medie de colectare a
creanţelor s-ar mări de la trei luni la patru luni. Se aşteaptă ca, odată cu mărirea perioadei medii de colectare, să aibă loc
o majorare a vânzărilor în următorii ani de aproximativ 30% din volumul curent de vânzări.
Elemente euro
Preţ de vânzare unitar 24
Vânzări curente anuale 4.200.000
Costul variabil unitar 19
Se presupune că datorită majorării de 30% în volumul de vânzări, vor creşte stocurile cu 100.000 euro şi datoriile
cu 40.000 euro. Rata de rentabilitate pe investiţia în creșterea capitalului de lucru este de 20%.
Rata de rentabilitate este 20%, iar politica de creditare este justificabilă dacă rata de rentabilitate pentru investiția
adițională depășește acest procentaj.
o Marja pe cv = Preț de vânzare unitar – Cost variabil unitar
o Marja pe cv = 24-19=5 euro
o Rata marjei pe cv= 5/24*100=20,83%
o Creșterea venitului din vânzări = 30%*4.200.000=1.260.000 euro
o Creșterea profitului (și a marjei brute) =5/24*1.260.000=262.500 euro
Ar trebui să extindă compania perioada de creditare dacă:

(a) este permisă o perioada de creditare de patru luni pentru toţi clienţii?
Creanțe medii după creșterea vânzărilor = 4/12*(4.200.000+1.260.000)=1.820.000 euro

Creante medii curente =3/12*4.200.000=1.050.000 euro
Creșterea creanțelor = 770.000 euro
Creșterea stocurilor = 100.000 euro
Creșterea datoriilor = 40.000 euro
Creșterea investiției în capital de lucru net= (770.000 +100.000) – 40.000 = 830.000 euro
Rata profitului pentru investiția în plus în capital de lucru=262.500 /830.000 =31,62%
(b) este permisă o perioada mai lungă de creditare doar clienţilor noi, iar cei existenţi vor urma aceeaşi
politică de creditare de până acum?
Creșterea creanțelor =4/12*1.260.000=420.000 euro
Creșterea stocurilor = 100.000 euro
Creșterea datoriilor = 40.000 euro
Creșterea investitței în capital de lucru net = (420.000 +100.000) – 40.000 = 480.000 euro
Rata profitului pentru investitia în plus în capital de lucru =262.500 /480.000 =54,69%
Noua politică de creditare pare să fie adecvată în ambele cazuri din moment ce rata profitului este mai mare decât minimul de 20%.
În privinţa gestionării creanţelor, entităţile vor avea sisteme de monitorizare a limitelor de credit oferite
clienţilor şi de utilizare a acestor facilităţi. Aceste sisteme sunt proiectate astfel încât să se asigure că
limitele aprobate de credit nu sunt depăşite.
Client Limita de creditare Credit utilizat %
Alfa 50.000 30.000 60
Beta 120.000 120.000 100
Gama 30.000 15.000 50
Delta 70.000 45.000 64,29
Total 270.000 210.000

77,7%
Raportul de mai sus poate arăta următoarele:

- numărul de clienţi care ar putea dori mai mult credit şi cantitatea de credit disponibil fiecăruia;
- gradul de expunere al companiei la creanţe incerte;
- utilizarea vânzărilor pe credit din totalul vânzărilor.
Studiu de caz:
O companie are vânzări anuale de 20 de milioane um și tuturor clienților li se acordă un credit de 60 de

zile. Marja brută din vânzări este de 40%. În prezent, creanțele neperformante reprezintă 1,5% din
vânzări. Costul capitalului pentru companie este de 10%.
Conducerea este îngrijorată de nivelul ridicat al datoriilor neperformante și estimează că prin reducerea
termenelor de creditare la 30 de zile pentru toți clienții, creanțele neperformante pot fi reduse la 0,5% din
vânzări. Cu toate acestea, veniturile totale din vânzări sunt probabil să scadă cu 5%, ca urmare a reducerii
condițiilor de creditare.
Calculați efectul estimat asupra profitului anual al reducerii termenelor de credit de la 60 de zile la
30 de zile.
Rezolvare:
Situația actuală: Consecințele reducerii creditului la 30 de zile:

Marja brută anuală la nivelul actual al vânzărilor = Creanțe comerciale medii = (30/365) × 95% *10.000.000
40% × 10.000.000 um = 4.000.000 um. um = 779.950 um
Creanțe comerciale medii curente = (60/365) × Creanțe neperformante = 0,5% × 95% *10.000.000 um =
10.000.000 um= 1.634.000 um 47.500 um
Nivelul actual al creanțelor neperformante = 1,5% • Scăderea marjei brute (5% × 4.000.000 um) =
× 10.000.000 um= 150.000 um 200.000 um
• Costul finanțării creanțelor comerciale (10% × • Costul finanțării creanțelor comerciale (10% ×
1.634.000 um) = 164.300 779.950 um) = 77.995 um
• Costul creanțelor neperformante = 150.000 um • Costul creanțelor neperformante = 47.500 um
314.300 um 325.495 um
Efectul de a oferi termene de credit mai stricte ar fi reducerea profitului anual cu 11.195 um (325.495 – 314.300) din cauza
pierderii în vânzări și a profitului brut care ar avea loc.
REDUCERILE FINANCIARE
Costul finanțării creanțelor comerciale poate fi ridicat. Poate mai important, dacă o companie are o investiție mare în
creanțe comerciale, ar putea avea probleme de flux de numerar și dificultăți de lichiditate.
Prin urmare, o companie ar putea încerca să își minimizeze investiția în creanțe comerciale. O modalitate de a face acest
lucru este să vă asigurați că procedurile de colectare sunt eficiente. O altă politică de reducere a creanțelor comerciale
este de a oferi o reducere pentru plata anticipată a unei facturi.
De exemplu, o companie le poate oferi clienților săi termene de credit normale de 60 de zile, dar acordă o reducere de 2%
pentru plata în termen de zece zile de la data facturii. Dacă clienții beneficiază de reducere, va exista o reducere a
creanțelor comerciale medii.
Avantajul acordării • reduce creanțele comerciale medii, iar acest lucru reduce costul anual al dobânzii pentru
finanțarea creanțelor comerciale.
Dezavantaj • reducerea profitului anual.

Reduceri financiare acordate. Costul implicit al dobânzii
Presupunem că o companie oferă clienților săi termene de credit normale de 60 de zile, dar acordă o reducere de 2%
pentru plata în termen de zece zile de la data facturii.
Această politică de reduceri implică faptul că compania este pregătită să accepte 98 um în ziua zece, în loc să accepte
100 um în ziua 60.
Din punct de vedere financiar, compania consideră că este benefic să aibă 98 um „acum” și nu 100 um în 50 de zile.
Aceasta implică un cost mediu anual al dobânzii de:
o 0,1566 adică 15.66%
Dacă compania are un cost mai mic dacă împrumută bani pentru a-și finanța creanțele comerciale, ar fi mai ieftin să
ofere credit de 60 de zile, și să nu ofere reducerea de 2% pentru plată în zece zile.
Formula generică:
Unde:
d = procentul de reducere.
t = diferența în zile dintre termenele normale de credit și perioada maximă de credit pentru profitarea reducerii de
decontare.
Entitatea X se împrumută în caz de descoperire de cont la Prin acordarea reducerii, Entitatea X pierde efectiv
o rată anuală a dobânzii de 15%. În mod normal, clienții 1,50 um la fiecare 100 um din încasările sale în
ei trebuie să plătească în termen de 45 de zile. Entitatea X numerar de la clienți pentru a primi cash cu 35 de
oferă o reducere de 1,5% dacă plata se face în termen de zile mai devreme (45 de zile – 10 zile). Costul
zece zile.Care este costul anual efectiv al oferirii anual efectiv al reducerii financiare acordate este
discountului și explicați dacă este justificată financiar de: 17%.
politica de discount?
Prin urmare, oferirea reducerii nu merită. Este mai ieftin
împrumutul pe descoperit de cont cu 15%.
Entitatea X se împrumută pe termen scurt prin linie de credit la o rată anuală a dobânzii de 15%.
Are vânzări anuale pe credit de 500.000 um și toți clienții cumpără pe credit. În mod normal, clienții trebuie să plătească în
termen de 45 de zile. Entitatea X oferă o reducere de 1,5% dacă plata se face în termen de zece zile. 60% dintre clienți
beneficiază de reducere.
Care este costul anual al politicii de reduceri?
Costul reducerilor anuale acordate = 500.000 um × 60% × 1,5% Costul dobânzii la finanțarea creanțelor – linie de credit:
 Fără politica de reducere 61.600 um × 15% = 9.240
= 4.500 um.
um
Creanțe medii fără politica de discount = (45/365) × 500.000  Cu politica de reducere 32.750 um × 15% = 4.913 um
um= 61.600 um Dobândă economisită cu politica de reduceri = (9.240
Creanțe medii cu politica de reduceri: um - 4.913 um) = 4.327 um
 Clienții care nu beneficiază de reducere (45/365) × 40% × Costul reducerilor anuale acordate = 4.500 um
500.000 um) = 24.600 um Costul anual suplimentar al acordării reducerilor
 Clienții care beneficiază de reducere (10/365) × 60% × financiare = 4.500 um – 4.327 um = 173 um
500.000 um= 8.150 um
 Total creanțe medii cu politica de discount = 32.750 um Se așteaptă ca discountul de decontare să reducă
profitul anual cu aproximativ 173 um.
CAPITALUL DE LUCRU
(WORKING CAPITAL)
= ACTIVE CIRCULANTE – DATORII
PE TERMEN SCURT
Managementul
capitalului de lucru
Conflictul obiectivelor în gestiunea
Problematica gestionării capitalului de lucru
capitalului de lucru:
Suprainvestiția
O lipsă de capital de lucru ar putea duce la probleme de lichiditate ar trebui
evitată,
deoarece
• din cauza fluxurilor de numerar operaționale insuficiente pentru reduce
a plăti datorii atunci când acestea devin scadente.
profitul.
• Fluxurile de numerar operaționale sunt generate din vânzarea
stocurilor și încasarea clienților: stocurile și creanțele comerciale
sunt, prin urmare, o sursă de încasări viitoare. Acestea trebuie să
fie suficiente pentru plata datoriilor. Subinvestiția
Compania care are un capital de lucru insuficient ar putea constata ar trebui
că trebuie să facă plăți către furnizori (sau alte datorii pe termen evitată
scurt), dar nu are suficient disponibil; activele sale curente sunt deoarece
insuficiente pentru a genera intrările de numerar care sunt creează un risc
necesare pentru achitarea datoriilor scadente.
de lichiditate.
Problemele de lichiditate, atunci când sunt grave, pot duce la
insolvență.
Modificări în durata ciclului de conversie a numerarului (CCN).
Impact asupra trezoreriei
Un CCN mai lung, fără modificarea vânzărilor sau a

implicații pentru fluxul de costului vânzărilor, crește investiția totală în
numerar
capitalul de lucru.
Modificarea CCN
investiții și finanțare
implicații asupra investiției în
capitalul de lucru.
Creșterea capitalului de lucru reduce fluxurile de
numerar din exploatare în perioada respectivă.
4.Managementul
riscului
financiar
Managementul riscurilor. Riscul financiar
Managementul riscurilor are rolul de a identifica și administra riscurile
cu care se confruntă o organizație în atingerea obiectivelor fixate.
Organizațiile se confruntă cu riscuri generate de:
a) mediul de afaceri;
b) legi și reglementări;
c) eficiența operațională;
d) reputația organizației;
e) RISCURI FINANCIARE
RISCURILE FINANCIARE
• Clasificarea riscurilor financiare:
Riscuri monetare (riscul valutar);

Riscuri privind rata dobânzii;
Riscuri de credit;
Riscuri de lichiditate;
Riscuri de cash – flow;
Riscuri de finanțare;
Etc.
Clasificarea riscurilor financiare
Riscuri de creditare
Riscuri clienți
Riscuri furnizori
Riscuri parteneri
Riscuri de
finanțare/lichiditate
Riscuri de piață Riscuri de finanțare
Riscuri de capital Riscuri de lichiditate
Riscuri de dobândă Riscuri de cash-flow
Riscuri valutare
Riscuri comerciale
RISCURI
FINANCIARE
Identificarea și cuantificarea riscurilor
Identificarea riscurilor: presupune o abordare metodică de evaluare a tuturor activităților firmei și

identificare a riscurilor asociate;
Cuantificarea riscurilor: pe baza scalei likert, se cuantifică probabilitatea de apariție (mare, medie,
mică) și impactul financiar (ridicat, mediu, scăzut), acordând punctaje, cu cât totalul este mai mare,
cu atât riscul este mai important.
Multe firme consideră utilă întocmirea unui Registru al riscurilor, în care se includ informații referitoare
la tipul riscului, probabilitatea de apariție, impactul monetar, consecințele sale, relația cu alte riscuri
identificate.
Strategii și instrumente de management al riscurilor
• Acoperire internă
Strategii interne • Compensarea internă
• Contracte forward
Strategii de • Contracte futures
partajare a riscurilor •
•
Contracte swaps
Joint ventures
Strategii de transfer • Contracte options

• Asigurări
a riscurilor • Securizare financiară
STRATEGII INTERNE DE MANAGEMENT A RISCURILOR
EXEMPLUL 1: UTILIZAREA ACOPERIRII NATURALE PENTRU RISCUL CURSULUI DE SCHIMB
O companie italiană își aprovizionează materiale textile din China și, prin urmare, este
expusă riscului de fluctuații ale cursului de schimb dintre EUR și yuan. În același timp,
afacerea se extinde în retail în China.Acoperirea naturală înseamnă că ar putea folosi
veniturile din comerțul cu amănuntul exprimate în moneda chineză pentru a finanța
plățile către furnizorii locali de textile. În acest fel, riscul valutar al unui activ este corelat
cu un risc valutar opus (și potențial exact egal) asupra unei datorii. În consecință,
expunerea globală este eliminată sau, cel puțin, redusă.În astfel de cazuri, poate fi puțin
necesară acoperirea expunerilor individuale la active sau pasive, deoarece expunerea
agregată a firmei este destul de limitată.
STRATEGII DE PARTAJARE A RISCURILOR
EXEMPLUL 2: UTILIZAREA SWAP pentru rata dobânzii

La 31 decembrie, compania ALFA și compania BETA intră într-un swap pe cinci ani, cu plăți
care urmează să fie schimbate anual la 31 dec. în următorii termeni:
• Compania ALFA plătește companiei BETA o sumă egală cu 4% pe an pe un principal
noțional de 25 milioane USD.•
Compania BETA plătește companiei ALFA o sumă egală cu LIBOR pe un an + 1% pe an pe
un principal noțional de 25 milioane USD
.• La 31 decembrie a anului LIBOR era de 2,75%.
Prin urmare, plățile pentru primul an vor fi stabilite după cum urmează:
• Compania ALFA va datora Compania BETA - 1.000.000 USD (25.000.000 USD * 4%)•
Compania BETA va datora companiei ALFA - 937.500 USD (25.000.000 USD * (2,75% +
1%)•
Prin urmare, Compania ALFA va plăti Companiei BETA suma netă de 62.500 USD.
STRATEGII DE TRANSFER A RISCURILOR
EXEMPLUL 3: OPTIONS ÎN VALUTĂ PENTRU ACOPERIREA RISCULUI CURSULUI VALUTAR

O firmă ar putea cumpăra opțiuni put (de vânzare) pentru a proteja valoarea externe. În mod similar,
s-ar putea proteja împotriva creșterii costului importurilor (datorii externe) prin achiziționarea de
opțiuni call.Să presupunem că o companie din SUA are o ieșire netă de numerar de 100.000 EUR ca
plată pentru îmbrăcămintea care urmează să fie importată din Germania. Data plății nu este
cunoscută cu exactitate, dar ar trebui să aibă loc la sfârșitul lunii martie. Pe 15 ianuarie, un preț de
achiziție plafon pentru euro este blocat prin cumpărarea a 10 calls la euro, cu un preț de exercitare
de 1,18 USD/€ și o dată de expirare în aprilie. Prima de opțiune la acea dată plus comisioanele de
brokeraj este de 0,0250 USD sau un cost unitar de 1,2050 USD/€.Compania nu va plăti mai mult de
1,2050 USD/€. Dacă euro sunt mai ieftini decât dolarii la data plății din martie, compania nu va
exercita opțiunea de call, ci va plăti pur și simplu rata mai mică de piață de, să zicem, 1,12 USD/€. În
plus, firma va vinde cele 10 opțiuni call la valoare de piață de la aceea dată.
Riscul valutar
Risc valutar: posibilitatea apariţiei unei pierderi în cadrul unei tranzacţii economice sau financiare ca
urmare a modificării cursului (depreciere sau apreciere) valutei în care se face plata/ încasarea, între
momentul încheierii contractului şi cel al scadenţei (al plăţii).
Exportator (creditor), riscul valutar apare atunci Importator (debitor), riscul valutar apare atunci
când, la data încasării sumei, valuta în care s-a când, la data plăţii, valuta în care s-a efectuat
efectuat plata are o putere de cumpărare mai mică tranzacţia are o putere de cumpărare mai mare (s-a
decât la momentul încheierii contractului (valuta s-a apreciat) faţă de momentul încheierii contractului
depreciat). (valuta s-a apreciat).
pierdere netă, proporţională cu rata deprecierii/aprecierii monedei plăţii

TEHNICILE CONTRACTUALE DE PREVENIRE ŞI DIMINUARE
A RISCULUI VALUTAR
Procedee pe care partenerii de afaceri le pot iniţia şi desfăşura numai în condiţii de consens,
respectiv în condiţiile în care ele sunt acceptate atât de cumpărător cat şi de vânzător.
Obiective: Alegerea celei mai bune variante pentru moneda plăţii

Anticiparea sau întârzierea efectuării plăţii sau încasării prin fixarea
scadenţei plăţii şi introducerea unor marje asigurătorii în preţ
Realizarea unei strategii financiar valutare pentru sincronizarea încasărilor

cu plăţile în aceeaşi valută
Folosirea unor clauze valutare adecvate
Desfăşurarea corectă şi operativă a contractelor
METODE ŞI TEHNICI EXTRACONTRACTUALE DE PROTECŢIE
ÎMPOTRIVA RISCURILOR
Tranzacţiile la vedere şi la termen pe piaţa valutară:

1) acoperirea la vedere, prin operaţiuni la vedere:
obţinerea de valută necesară unor plăţi internaţionale, în condiţiile în care în disponibilităţile firmei există alte valute; modificarea structurii
disponibilităţilor în valută potrivit unor criterii de optimizare (având la bază cursurile valutare); obţinerea unui eventual câştig.
2) acoperirea la termen, prin operaţiuni la termen:
riscul valutar este diminuat prin vânzarea sau cumpărarea la termen pe piaţa valutară a valutelor care provin din încasări, sau a valutelor
destinate plăţilor viitoare. Tranzacţiile se încheie în baza unui curs forward, la termen, stabilit de către bănci.
Tehnici de realizare a operaţiunilor de HEDGING :

• se realizează pe piaţa valutară la termen (este un tip de operaţiune la termen complexă)
• are ca scop acoperirea riscului valutar, respectiv contracararea efectelor nefavorabile ale modificării cursului de schimb al monedei
contractului, prin transferarea riscului către banca ce efectuează operaţiunea.
Contabilizarea contractelor la termen (IFRS 9)
Contaractul la termen (forward) este angajamentul de a cumpăra sau de a vinde o anumită cantitate dintr-un
activ financiar la o dată şi la un preţ fixate în avans.
Se utilizează termenul de futures pentru contractele la termen standardizate şi negociate pe o piaţă
specializată.
Contractele pot să vizeze active reale (de exemplu bonuri de trezorerie, valută) sau noţionale. În cel din urmă
caz, activul suport nu există fizic, fiind vorba de un activ teoretic standardizat creat de autoritatea de piaţă.
Exemplu
Pe data de 1 noiembrie N, întreprinderea X încheie un contract de vânzare la termen de 100.000 $ la trei
luni. Preţul convenit este de 4,95 lei/$. La sfârşitul exerciţiului, un $ este evaluat la 4,90 lei/$. La scadență, pe
data de 1 februarie, cursul este de 5 lei/$.
Contabilizarea contractelor la termen (IFRS 9)
01.01.N-La semnarea contractului, valoarea justă a contractului este de nulă. În cosecinţă nu se efectuează
nici o înregistare.
31.12.N-Evaluarea la valoarea justă a contractului la termen. Contractul se apreciază cu 100.000 $ (4,95

lei/$ - 4,90 lei/$) = 5.000 lei.
4652 Creanțe din operațiuni cu instrumente derivate (Contracte la = 7631 Câștiguri privind operațiunile cu instrumente derivate 5.000
termen referitoare la devize) deținute în vederea tranzacționării
01.02.N-la scadenţă, contractul este decontat, un $ fiind 5 lei/$
505.000 % = % 432.000
495.000 5121 Conturi la bănci in lei (430.000 – 427.000) 4652 Creanțe din operațiuni cu instrumente derivate 5.000
6621 Pierderi privind operațiunile cu instrumente (Contracte la termen referitoare la devize)
derivate deținute în vederea tranzacționării 5124 Conturi la bănci în valută
100.000 500.000
Contabilizarea opțiunilor (IFRS 9)
Opţiunea reprezintă dreptul de a cumpăra (opţiune de cumpărare sau call) sau de a vinde (opţiune de vânzare sau put)
în orice moment (opţiune americană) sau la o anumită dată (opţiune europeană), un activ suport la un preţ stabilit în
avans (prețul de exerciţiu).
Opţiunea poate să orice activ suport, ca de exemplu: acţiuni, indice bursier, rată a dobânzii, curs valutar, materii prime,
etc.
Iniţial, ca orice activ financiar, opţiunea este contabilizată la valoarea justă care, normal, corespunde sumei plătite,
sumă ce este numită primă.
La fiecare închidere a exerciţiului, opţiunea este reevaluată la valoarea justă şi variaţia acesteia este contabilizată sub
formă de cheltuială sau venit.
Opțiunile care nu sunt asociate operațiunilor de acoperire sunt active financiare evaluate la valoarea justă prin profitul
sau pierderea perioadei.
Exemplu
Pe data de 15.07.N, societatea X a achiziţionat 1.000 de opţiuni de cumpărare de acţiuni pentru 10 lei/opțiune.
Preţul de exerciţiu este de 150 lei/acțiune, iar data de exercitarea a opțiunilor este 15.06.N+1. Pe data de 31.12.N, o
opțiunea este cotată la 9 lei.
Rezolvarea Word.
5. Bugetele de
trezorerie și
previziunile
fluxului de
numerar
Bugetul de trezorerie este un plan detaliat al încasărilor și plăților în numerar în
timpul unei perioade de planificare
Previziunile fluxului de trezorerie:
• Sunt utilizate pentru a cuantifica nevoile viitoare de numerar sau surplusurile
viitoare de numerar
• Sunt pregătite pe tot parcursul anului financiar și nu fac parte dintr-un plan
bugetar
• Sunt adesea pregătite mult mai puțin detaliat decât un buget de trezorerie
Bugetul de trezorerie
Este utilizat pentru:

• A estima cât de multe încasări și plăți în numerar sunt de așteptat să apară
în perioada de planificare
• A afla dacă va exista un deficit de numerar în orice moment în timpul
perioadei sau, eventual, un excedent de numerar
• În cazul în care preconizează un deficit de numerar, luarea unor măsuri în
avans pentru rezolvarea problemei (spre exemplu, planificarea amânării
unor achiziții de active imobilizate sau apelul la bancă pentru o facilitate
mai mare de descoperire de cont)
• A monitoriza fluxurile de numerar reale în perioada de planificare, prin
compararea fluxurilor de numerar reale cu bugetul
Prognozarea fluxului de numerar
Perioada de timp
Parametrii unui Poziția de numerar dorită

buget de
trezorerie
Venituri și cheltuieli estimate
Tehnici de Abordarea pe baza situației istorice a

pregătire a unei fluxului de numerar
prognoze a
fluxului de Abordarea pe baza estimării
numerar veniturilor și costurilor
Abordarea pe baza estimării veniturilor și cheltuielilor
Prognoza Costul Deprecieri și

veniturilor din vânzărilor și Alte cheltuieli amortizări
vânzări profitul brut
Venituri din vânzări estimate 150.000

Costul vânzărilor (% din veniturile din vânzări) (90.000)
Marja brută 60.000
Alte cheltuieli (eventual fixe, eventual un anumit % din veniturile din vânzări) (45.000)
Profit 15.000
Următoarele informații sunt disponibile:
Informații Anul curen (prognoză) Anul N– 1 Anul N– 2 Anul N– 3 Anul N– 4
Venituri din vânzări (um) 80.000 75.000 72.000 67.000 64.000
Marja de profit brut • între 57% și 62% în ultimii patru ani
Alte cheltuieli (de distribuție și administrare) • în anul curent sunt de așteptat să fie de 36.000 um.
Cheltuielile cu personalul (forța de muncă)  reprezintă 25% din alte cheltuieli
 se preconizează că aceste cheltuieli cu personalul vor crește cu 10% pe an
în următorii doi ani și apoi în conformitate cu rata generală de inflației
Rata generală a inflației pentru următorii ani • 2%
Active imobilizate  100.000 um, din care: 50% terenuri și 50% clădiri
 40.000 um alte active imobilizate
Amortizare  clădirile sunt amortizate cu 2% pe an.
 alte active imobilizate sunt amortizate pe o perioadă de opt ani prin
metoda liniară până la o valoare reziduală zero
Investiția în capitalul de lucru (creante comerciale 120.000 um (în prezent)
plus stocuri, mai puțin datoriile comerciale)
Pregătiți o estimare a fluxurilor de trezorerie din exploatare pentru fiecare din

următorii doi ani
• Au crescut între N-3 și N cu un factor de 1,25 (= 80.000/64.000) în ultimii patru ani

Relații:
Veniturile • Valoare viitoare = Valoare prezentă*(1+Rata anuală de creștere)t
din vânzări • Rata anuală de creștere = (Valoare viitoare /Valoare prezentă)(1/t) – 1
• Rata anuală de creștere = (80.000 / 64.000)1/t – 1 = 1,251/4-1 = 1,057 – 1 = 0,057 = 5,7 %
Rezultă:
Se poate presupune că vânzările vor crește cu aproximativ 6% pe an, în fiecare dintre următorii doi ani
Marja • A reprezentat între 57% și 62%
profitului • Prin urmare, se poate presupune că în următorii doi ani profitul brut va fi de 60% din vânzări
brut • Inflația = 2%
Cheltuielile In anul N cheltuielile cu personalul au fost de 9.000 um și alte cheltuieli au fost de 27.000 um
Clădiri: 2% × 50.000 um = 1.000 um/an.
Amortizarea Alte active imobilizate, 40.000 um/8 ani = 5.000 um/an.
Dacă vânzările cresc cu 6% pe an, se presupune că capitalul de lucru va crește în același ritm:
Capitalul de Rezultă:
lucru  127.000 um în anul N+1
 135.000 um în anul N+2.
Informații An curent N (um) An N+1 (um) An N+2 (um)

Cheltuieli cu personalul 9.000 (+10% pe an) 9.900 10.900
Alte cheltuieli 27.000 (+2% pe an) 27.500 28.100
TOTAL 36.000 37.400 39.000
Informații An curent N An N+1 An N+2

Venituri din vânzări 80.000 um 84.800 um 89.888 um
(80.000*1,06) (84.800 *1,06)
Costul bunurilor vândute (40%) 32.000 um 33.920 um 35.955 um
(80.000*0,4) (84.800*0,4) (89.888*0,4)
= Marja brută 48.000 um 50.880 um 53.933 um
- Cheltueli 36.000 um -37.400 um -39.000 um
+ Amortizare +6.000 um +6.000
= EBITDA =19.480 um = 20.933 um
- Modificări în capitalul de lucru (127.000 um – 120.000 um) = (135.000 um – 127.000 um) =
= - 7.000 um - 8.000 um
EBITDA ajustat pentru modificări ale capitalului de lucru = 12.480 um = 12.933 um
Fluxul de numerar disponibil
EBITDA X
Mai puțin:
- Plăți de dobândă -
- Plăți de impozit -
- Modificări ale capitalului de lucru (stocuri, creanțe comerciale, datorii comerciale) +/-
- Cheltuieli de capital esențiale (înlocuirea activelor uzate) -
= Flux de numerar disponibil (liber)
Să presupunem că, în exemplul anterior, compania se așteaptă să aibă costuri ale dobânzii de 500 um în
fiecare an în următorii doi ani și că impozitul va fi de 16% din EBITDA.
Cheltuielile de capital esențiale sunt egale cu valoare amortizării activelor imobilizate.
FLUXURILE DE TREZORERIE – MIJLOC DE OPTIMIZARE A RESURSELOR
FINANCIARE
Să presupunem că, în exemplul anterior, compania se așteaptă să aibă costuri ale dobânzii de 500 um în
fiecare an în următorii doi ani și că impozitul va fi de 16% din EBITDA.
Cheltuielile de capital esențiale sunt egale cu valoare amortizării activelor imobilizate.
Informații An N+1 An N+2

Venituri din vânzări, um 84.800 um 89.888 um
Costul bunurilor vândute (40%) 33.920 um 35.955 um
= Marja brută 50.880 um 53.933 um
- Cheltuieli -37.400 um -39.000 um
+ Amortizare +6.000 um +6.000
= EBITDA =19.480 um = 20.933 um
- Plăți dobânzi -500 um - 500 um
- Plăți de impozite (16%) - 3.117 um (19.480 *0,16) -3.349 um (20.933*0,16)
-Modificări în capitalul de lucru (127.000 um – 120.000 um) = - 7.000 um (135.000 um – 127.000 um) = - 8.000 um
Cheltuieli de capital esențiale -6.000 um -6.000 um
Cash flow disponibil = 2.863 um = 3.084 um
Concluzii
Situația fluxurilor de numerar oferă răspunsuri la întrebări importante de genul

„Unde s-au dus banii companiei?” sau „Compania este profitabilă – de ce nu
există numerar disponibil?” Această componentă a SF este de asemenea utilă
pentru investitori, deoarece indică cât de bine își gestionează o companie
numerarul și își asigură creșterea.
• Drept consecință este nevoie de disciplină financiară la nivelul întregii

organizații și o strategie clară de optimizare a fluxurilor de trezorerie.
• Deși există numeroase modalități de a răspunde unui astfel de obiectiv,
patru strategii de bază pot fi identificate: managementul creanțelor,
furnizorilor, stocurilor și gestionarea numerarului, pe seama exploatării
adecvate a informațiilor disponibile privind fluxurile de trezorerie.
CELE MAI BUNE PRACTICI DE OPTIMIZARE A FLUXURILOR
FINANCIARE IMPLICĂ
2. Optimizarea managementului
1. Utilizarea tehnologiilor financiar
pentru a scurta ciclul de

conversie a numerarului
4. Corelarea optimă a
disponibilităților cu
3. Utilizarea adecvată a obligațiile, pe seama
informațiilor oferite de SFT și de fluxurilor de trezorerie
CASH-FLOW, a informațiilor
istorice și a celor prospective legate
de fluxurile de trezorerie
Vă mulțumim
pentru
participare!
Exemplu
La 31.12.N, se cunosc următoarele informaţii despre societatea X:
1. Bilanţul societăţii X:
31.12.N-1 31.12.N
Structuri bilanţiere
(mii lei) (mii lei)
A. Active imobilizate
Cheltuieli de constituire 10 5
Construcții 840 1.645
Instalaţii tehnice şi maşini 950 3.290
Actiuni deținute la entități afiliate 280 350
Total 2.080 5.290
B. Active circulante
Materii prime 180 200
Produse finite 90 120
Mărfuri 80 80
Clienţi 515 530
Efecte de primit 200 230
Investiţii financiare pe termen scurt (acțiuni) 70 70
Casa şi conturi la bănci 60 70
Total 1.195 1.300
C. Cheltuieli în avans (a) 115 155
D. Datorii sumele care trebuie plătite într-o
perioadă de pana la un an
Credite bancare pe termen lung (partea care ajunge la 240 100
scadentă într-o perioadă mai mică de un an)
Furnizori 200 410
Efecte de plată 125 100
Furnizori de imobilizări 260 200
Impozit pe profit 40 55
Dividende de plată 20 10
Credite bancare pe termen scurt 110 50
Alte datorii (datorii fața de salariați) 100 120
Total 1.095 1.045
E. Active circulante nete/ datorii curente nete
(B+C-D-I)(b) 50 240
F. Total activ minus datorii curente (A+E) 2.130 5.530
G. Datorii sumele care trebuie plătite într-o
perioadă mai mare de un an
Credite bancare pe termen lung (partea care ajunge la 760 1.810
scadență într-o periodă mai mare de un an)
H. Provizioane 35 55
I. Venituri în avans
Subvenţii pentru investiţii (c) 100 160
Venituri înregistrate în avans (d) 125 120
J. Capital şi rezerve
Capital subscris vărsat 940 3.190
Rezerve 275 293
Rezultatul perioadei (profit) 75 90
Repartizarea profitului (15) (18)
Capitaluri propria – Total 1.275 3.555
(a) Toate cheltuielile în avans afectează rezultatul în exercițiul următor;

(b) De la I se iau în calcul sumele care afectează rezultatul într-o perioadă mai mare de un an.
(c) Subvențiile pentru investiții, de la 31.12.N-1, se împart în:
- sume care sunt reluate la rezultat în exercițiul N sunt în valoare de 40.000 de lei;
- sume care sunt reluate la rezultat într-o periodă mai mare de un an sunt în valoare de 60.000 de lei;
Subvențiile pentru investiții, de la 31.12.N, se împart în:
- sume care sunt reluate la rezultat în exercițiul N+1 în valoare de 50.000 de lei;
- sume care sunt reluate la rezultat într-o periodă mai mare de un an în valoare de 110.000 de lei.
d)Veniturile înregistrate în avans, de la 31.12.N-1, afectează în totalitate rezultatul exercițiului N, în
timp ce veniturile înregistrate în avans, de la 31.12.N, afectează în totalitate rezultatul exercițiului N+1.
2. Contul de profit şi pierdere al societăţii X:
Ex. N
Indicatori
(mii lei)
Cifra de afaceri (producţia vândută) 26.260
Venituri aferente costului produselor (sold creditor) 40
Alte venituri din exploatare:
- venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi 32
- castiguri din vanzarea activelor si alte operatiuni de capital 35
- venituri din subvenţii pentru investiţii 40
Venituri din exploatare - Total 26.407
Cheltuieli cu materiile prime şi materiale consumabile 7.390
Alte cheltuieli materiale 100
Cheltuieli cu personalul 11.781
Ajustarea de valoare privind imobilizările corporale și necorporale 985
(a-b)
a) cheltuieli: 985
b) venituri:-
Ajustări de valoare privind activele circulante (a-b) 120
a) cheltuieli: 210
b) venituri: 90
Cheltuieli privind prestatiile externe (servicii executate de terţi) 3.210
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 2.510
Alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu despăgubiri, amenzi,
penalităţi şi donaţii) 34
Ajustări privind provizioanele (a-b) 20
a) cheltuieli: 20
b) venituri:-
Cheltuieli de exploatare - Total 26.150
Rezultatul din exploatare (profit) 257
Venituri din interese de participare (dividende de la entitățile afiliate) 25
Venituri din dobânzi 8
Venituri financiare - Total 33
Ajustări de valoare privind imobilizările financiare (a-b) 30
a) cheltuieli: 35
b) venituri: 5
Cheltuieli privind dobânzile 75
Cheltuieli financiare - total 105
Rezultat financiar (pierdere) (72)
Venituri totale 26.440
Cheltuieli totale 26.255
Rezultatul brut al exercitiului (profit) 185
Impozitul pe profit (95)
Rezultatul net al exercitiului exerciţiului 90
3. Situaţia activelor imobilizate (valoari brute - mii lei)
Sold la Sold la
Imobilizări Creşteri Reduceri
31.12.N-1 31.12.N
Cheltuieli de constituire 25 25
Construcţii 1.175 1.000 2.175
Instalaţii tehnice şi maşini 1.330 3.590 890 4.030
Acțiuni deținute la entități 300 100 400
afiliate
Total 2.830 4.690 890 6.630
4. Situaţia amortizării şi ajustărilor pentru pierderea de valoare a activelor imobilizate (mii lei)
Sold la Sold la
Imobilizări Creşteri Reduceri
31.12.N-1 31.12.N
Cheltuieli de constituire 15 5 20
Construcţii 335 195 530
Instalaţii tehnice şi maşini 380 785 425 740
Actiuni detinute la entitati 20 35 5 50
afiliate
Total 750 1.020 430 1.340
5. Situaţia ajustărilor pentru depreciere a activelor circulante (mii lei)
Sold la Sold la
Active circulante Creşteri Reduceri
31.12.N-1 31.12.N
Materii prime 20 90 50 60
Produse finite 10 10 20
Mărfuri 50 40 40 50
Clienţi 160 70 230
Total 240 210 90 360
6.Situaţia provizioanelor (mii lei):
Sold la Sold la
Provizioane Creşteri Reduceri
31.12.N-1 31.12.N
Provizioane pentru litigii 20 10 - 30
Provizioane pentru 15 10 - 25
garanţii acordate clienţilor
Total 35 20 - 55
7. Situaţia repartizării profitului în exerciţiile N-1 şi N la rezerve (mii lei):
Destinaţia Ex. N-1 Ex. N

Rezerve 15 18
În exercițiul N, au fost distribuite dividende din rezultatul exercițiului N-1 în valoare de 60.000 de lei.
8. Informaţii complementare:
a) În cursul exerciţiului N, societatea X a vândut un utilaj, achiziţionat în exerciţiile precedente, la

preţul de vânzare de 500.000 de lei. Utilajul vândut a avut o valoare de înregistrare în contabilitate
de 890.000 de lei, amortizarea calculată până în momentul vânzării fiind de 425.000 de lei;
b) Un împrumut contractat în exerciţiul N-5 a fost rambursat în exerciţiul N pentru suma de 240.000
de lei; de asemenea, în cursul exercitiului N nu au fost contractate credite bancare pe termen scurt;
c) Majorarea capitalului s-a realizat, în totalitate, prin aportul în numerar al acţionarilor;
d) În cursul exerciţiului N, s-a încasat o subvenţie pentru active de 100.000 de lei.
Rezolvare:
a) Tabloul fluxurilor de trezorerie (metoda indirectă):

Fluxuri de trezorerie generate de activităţile de exploatare Ex. N
(metoda indirectă) (mii lei)
Rezultatul înainte de impozit(1) 185
Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor care nu au incidenţă asupra
trezoreriei:
Subvenţii pentru investiţii virate la venituri(2) (40)
Cheltuieli cu amortizările, ajustările și provizioanele
(985+210+20+35)(3) 1.250
Venituri din ajustări și provizioane (90+5)(4) (95)
Eliminarea cheltuielilor şi veniturilor care nu au legătură cu
exploatarea:
Rezultatul din vânzarea de imobilizări (500-465)(5) (35)
Cheltuielile cu dobânzile(6) 75
Venituri din interese de participare (dividende) şi dobânzi(7) (33)
Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului de fond de
rulment(+) 1.307
Variaţia stocurilor (260+140+130-200-100-130)(8) (100)
Variaţia clienţilor şi a altor creanţe asimilate (760+230-675-200)(9) (115)
Variaţia cheltuielilor înregistrate în avans (155-115)(10) (40)
Variaţia furnizorilor şi a altor datorii asimilate (410+100-200-125)(11) 185
Variaţia altor datorii (datorii fata de salariati) (120-100) 20
Variaţia veniturilor înregistrate în avans (120-125)(12) (5)
Dobânzi şi dividende plătite ( 75 +70)(13) (145)
Impozit pe profit plătit (40+95-55)(14) (80)
I. Flux net de trezorerie generat de activităţile de exploatare (+/-) 1.027
Fluxuri de trezorerie generate de activităţile de investiţii
Plăţi generate de achiziţionările de imobilizări necorporale şi corporale
(1.000+3.590-200+260)(15) (4.650)
Plăţi generate de achiziţionări de imobilizări financiare (-)(16) (100)
Încasări rezultate din vanzarea de de imobilizări corporale (+)(17) 500
Dobânzi şi dividende încasate (18) 33
Incasări din subvențiile pentru active 100
II. Flux net de trezorerie generat de activităţile de investiţii (+/-) (4.117)
Fluxuri de trezorerie generate de activităţile de finanţare
Creşterile de capital în numerar (3.190-930) 2.250
Încasări generate de contractarea de credite bancare pe termen lung
(1.810+100-760-240+240)(19) 1.150
Plăţi generate de rambursarea de credite bancare pe termen lung și
scurt (240 + 60) (300)
III. Flux net de trezorerie generat de activităţile de finanţare (+/-) 3.100
IV. Variaţia netă a trezoreriei (numerarului şi a echivalentelor de
numerar)(I+II+III)(20) 10
V. Efectele variaţiei cursurilor de schimb
VI. Trezorerie (numerar şi echivalente de numerat) la începutul 60
anului (70+60)
VII.Trezorerie (numerar şi echivalente de numerar) la sfârşitul
anului (IV + V + VI) 70
(1) Deoarece îmbracă forma de profit, rezultatul brut se ia în calcul cu semnul plus; dacă acesta este
sub formă de pierdere, se ia în calcul cu semnul minus;
(2) Subvenţiile pentru active virate la venituri reprezintă un venit calculat care nu are influenţă asupra
trezoreriei; astfel, pentru determinarea fluxului net de trezorerie generat de activităţile de
exploatare, acestea vor diminua rezultatul;
(3) Cheltuielile cu amortizarea, ajustările și provizioanele sunt cheltuieli calculate (nu generează plăţi)
și, în consecință, acestea se adaugă la rezultatul brut;
(4) Veniturile din ajustări nu au nicio influenţă asupra trezoreriei (nu generează încasări) și, în
consecință, acestea se scad din rezultatul brut;
(5) Câștigul generat de vânzarea de imobilizări este o consecinţă a politicii de dezinvestiţii a
întreprinderii; în consecinţă, veniturile şi cheltuielile care stau la baza determinării acestui rezultat,
trebuie să fie eliminate, în vederea obţinerii fluxului net de trezorerie generat de activităţile de
exploatare; dacă rezultatul aferent vânzării de imobilizări este sub formă de castig, se ia în calcul
cu semnul minus, iar dacă este pierdere, se ia în calcul cu semnul plus;
(6) Cheltuielile cu dobânzile se elimină, urmând ca dobânzile plătite să fie incluse fie în categoria
fluxurilor aferente activităților de exploatare, fie în categoria fluxurilor aferente activităților de
finanțare; eliminarea acestora se realizează prin adăugarea lor la rezultatul brut.
(7) Veniturile din interesele de participare deținute la entitățile afiliate, care îmbracă forma unor
dividende, şi cele din dobânzi sunt eliminate (prin adăugarea lor la rezultatul brut), iar încasările
aferente acestora sunt prezentate fie la activitățile de exploatare, fie la activitățile de investiții.
(8) Variaţia stocurilor se calculează ca diferenţă între valorile brute (valorile la care stocurile sunt
prezentate în bilanț la care se adaugă ajustările pentru depreciere) existente la sfârşitul anilor N şi
N-1; dacă variaţia este pozitivă, înseamnă că întreprinderea a utilizat resurse pentru activitatea de
exploatare şi, în consecinţă, aceasta diminuează fluxul net de trezorerie aferent exploatării; dacă
este negativă, aceasta se ia în calcul la determinarea fluxului net de trezorerie generat de activităţile
de exploatare cu semnul plus;
(9) De asemenea, variaţia clienţilor şi creanţelor asimilate acestora se determină pe baza valorilor
brute; dacă aceasta este pozitivă, înseamnă că există valori facturate, care au fost înregistrate sub
formă de venituri, dar care nu au fost încasate, situaţie ce necesită o diminuare a a rezultatului cu
această variaţie; în schimb, variaţia negativă a clienţilor şi creanţelor asimilate presupune o
majorare a rezultatului;
(10) Creşterea cheltuielilor în avans este consecinţa efectuării unei plăţi sau a contractării unei datorii,
ceea ce înseamnă că aceasta diminuează fluxul net de trezorerie generat de activităţile de
exploatare;
(11) Creşterea datoriei faţă de furnizori este consecinţa efectuării de achiziţionări fără ca acestea să fie
plătite în totalitate; această creştere reprezintă o resursă pentru întreprindere, ceea ce înseamnă că
va fi luată în calcul la determinarea fluxului net de trezorerie cu semnul plus; dacă datoriile faţă de
furnizori sunt mai mici la sfârşitul anului faţă de începutul anului, variaţia este luată în calcul cu
semnul minus; menţionăm că nu s-a ţinut cont de datoria faţă de furnizorii de imobilizări, deoarece
aceasta rezultă în urma desfăşurării activităţilor de investiţii;
(12) Diminuarea veniturilor în avans, înregistrate în bilanţ, are drept consecinţă o creştere a veniturilor
de exploatare din contul de profit şi pierdere; recunoaşterea acestor venituri, în contul de profit şi
pierdere, nu are nici o consecinţă asupra fluxurilor de trezorerie şi, în consecinţă, acestea vor fi
eliminate din rezultat în vederea determinării fluxului net de trezorerie;
(13) Flux de trezorerie ce poate să fie inclus şi în categoria fluxurilor de trezorerie generate de
activităţile de finanţare; însă, pentru asigurarea comparabilităţii, prezentarea acestui flux la una din
cele două categorii de activităţi trebuie menţinută de la un exerciţiu la altul; dobanzile platite sunt
de 75.000 de lei, în timp ce dividendele platite sunt de 70.000 de lei (60.000 de lei + 20.000 de lei
- 10.000 de lei)
(14) Ideal ar fi ca acest flux să fie repartizat pe fiecare din cele trei activități. Însă, de regulă, impozitul
pe profit plătit este inclus în categoria fluxurilor aferente activităților de exploatare.
(15) La determinarea acestor plăţi se ţine cont atât de achiziţionări, cât şi de variaţia furnizorilor de
imobilizări.
(16) Plăţile generate de achiziţionarea de titluri de participare;
(17) Preţul la care a fost vândut utilajul;
(18) Flux de trezorerie ce poate să fie inclus şi în categoria fluxurilor de trezorerie generate de
activităţile de exploatare;
(19) La determinarea acestui flux s-a tinut cont și de rambursarea care a avut loc în timpul anului N;
(20) Trezoreria netă este asimilată cu numerarul și echivalentele de numerar. Pentru exemplul prezentat,
investițiile financiare pe termen scurt (sub formă de acțiuni) nu sunt considerate echivalente de
numerar.
(21) Pentru verificarea corectitudinii întocmirii tabloului fluxurilor de trezorerie, trezoreria de la
începutul anului şi cea de la sfârşitul anului prezentate în cadrul acestuia sunt comparate cu cele
obţinute pe baza informaţiilor din bilanţ:
mii lei
Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi 31.12.N-1 31.12.N
+Casa şi conturi la bănci(+) 60 70
=Trezorerie 60 70
b) Tabloul fluxurilor de trezorerie (metoda directă)
Fluxurile de trezorerie generate de activităţile de exploatare (metoda directă) Ex. N

(mii lei)
Încasările generate de relaţiile cu clienţii (1) 31.134,4
Plăţi către furnizori şi personal (2) (24.380,4)
Dobânzi şi dividende plătite (145)
Impozite şi taxe (mai putin impozitul pe profit) (3) (5.455)
Impozit pe profit platit (80)
Alte plăţi (4) (74)
Alte încasări(5) 27
I.Flux net de trezorerie generat de activităţile de exploatare(+/-) 1.027
(1) Pentru determinarea încasărilor de la clienti se ține cont de vânzări (inclusiv TVA) si variaţia
clienţilor şi a conturilor asimilate.
Vânzările către clienţi = Cifra de afaceri x 1,191 = 26.260.000 de lei x 1,19 = 31.249.400 de lei.
Variaţia clienţilor şi conturilor asimilate = 115.000 de lei.
Încasările de la clienţi = 31.249.400 de lei – 115.000 de lei = 31.134.400 de lei.
(2) Plăţile către personal = Cheltuielile cu personalul – Variatia datoriilor cu personalul = 11.781.000 de lei
– (120.000 de lei – 100.000 de lei) = 11.761.000 de lei
Plăţile către furnizori = Cumpărările de la furnizori - Variaţia furnizorilor şi conturilor asimilate (mai
puţin furnizorii de imobilizări) = 12.804.400 de lei – 185.000 de lei = 12.619.400 de lei
Cumpărările de la furnizori = (Cheltuielile cu materiile prime si materialele consumabile + Variaţia
stocului de materii prime + Alte cheltuieli materiale + Cheltuielile cu serviciile prestate de terţi) x 1,19
= (7.390.000 de lei + 60.000 de lei + 100.000 de lei + 3.210.000 de lei) x 1,19= 12.804.400 de lei;
(3) Impozite taxe şi vărsăminte asimilate + Impozit pe profit plătit + TVA plătită = = 2.510.000 de lei
+ 2.945.000 de lei = 5.610.000 de lei;
TVA plătită = TVA colectată - TVA deductibilă = (Cifra de afaceri – cumpărările de la furnizori) x 19%
= (26.260.000 de lei - 10.760.000 de lei) x 19% = 2.945.000 de lei
(4) Cheltuieli cu despăgubiri, amenzi, penalităţi şi donaţii + Variaţia cheltuielilor înregistrate în avans
= 34.000 de lei + 40.000 de lei = 74.000 de lei.
(5) Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi + Variaţia veniturilor în avans = 32.000 de lei – 5.000
de lei = 27.000 de lei.
1
Pentru facilitarea calculelor, presupunem că taxa pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor și vânzărilor este de
19%.
EXEMPLUL 1
Acordarea împrumuturilor între societățile din grup și costurile excedentare ale

îndatorării
Grupul de societăți este format de socieatea-mamă și filiale acesteia
Figura nr. 1. Perimetrul de consolidare
Societate-mamă a unui grup mare de societăți1 care are obligaţia să întocmească situaţii
financiare anuale consolidate poate întocmi aceste situaţii:
poate întocmi aceste situaţii:
fie potrivit Reglementărilor contabile privind fie în baza Reglementărilor contabile

situațiile financiare anuale individuale și conforme cu Standardele Internaţionale
situațiile financiare anuale consolidate de Raportare Financiară (IFRS),
(legiferate prin OMFP nr.1802/2014) aplicabile societăţilor comerciale ale căror
valori mobiliare sunt admise la
tranzacţionare pe o piaţă reglementată
(aprobate prin OMFP nr. 2844/2016, cu
modificările şi completările ulterioare).
1
În anumite condiții și societatea-mamă a grupului mic/mijlociu
1
Fie următoarea organigramă a grupului:
SM
80%
40%
F1 50% F2
20%
F3
25%
Societatea SM acordă pe parcursul exercițiului 2021 un împrumut în sumă de 10.000.000 lei

societății F1 pe parcursul exercițiului financiar
Societatea F1 are următoarele rezultate financiare ( cursul de schimb valutar este de 4,8551 lei/
euro):
Venituri totale, din care: 40.000.000

- Venituri din dobânzi 30.000
Cheltuieli totale, din care: 36.000.000
- Cheltuieli cu dobânzile 5.000.000
Venituri neimpozabile 40.000
Cheltuială cu impozitul pe profit 640.000
Amortizare fiscală 600.000
Din anul anterior, societatea a raportat o dobândă potențial deductibilă de 480.000 lei.
Cerințe:
 Cum se înregistrează operațiunile în contabilitățile celor două societăți?
 Ce operațiuni se fac cu ocazia consolidării conturilor pentru exercițiul 2021?
 Comentați costurile excedentare ale îndatorării la filiala F1
Rezolvare:
Pe parcursul exerciţiului 2021, în contabilităţile individuale ale entităţilor SM şi F1, s-au înregistrat
următoarele operaţii:
În contabilitatea societăţii SM:

- acordarea împrumutului societăţii F1:
2671 Sume datorate de = 5121 Conturi la 10.000.000

entităţile afiliate bănci în lei
- încasarea dobânzii aferente împrumutului acordat:
5121 Conturi la bănci în lei = 766 Venituri din X

dobânzi
2
- încasarea unei părţi din împrumutul acordat:
5121 Conturi la bănci în lei = 2671 Sume datorate de Y

entitatile afiliate
În contabilitatea societăţii F1:

- primirea împrumutului de la societatea SM:
5121 Conturi la bănci în lei = 1661 Datorii faţă de 10.000.000

entităţile afiliate
- plata dobânzii aferente împrumutului primit:
666 Cheltuieli privind = 5121 Conturi la X

dobânzile bănci în lei
- restituirea parţială a împrumutului primit:
1661 Datorii faţă = 5121 Conturi la bănci Y

de entităţile afiliate în lei
Cu ocazia consolidării conturilor pentru exercițiul N se înregistrează următoarele operații:

Eliminarea datoriilor şi creanţelor reciproce:
1661 Datorii faţă de entităţile = 2761 Sume datorate 10.000.000-Y

afiliate de entităţile afiliate
(cont la societatea F1) (cont la societatea
SM)
Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor reciproce
766 Venituri din dobânzi = 666 Cheltuieli privind dobânzile X

(cont la societatea SM) (cont la societatea F1)
- Comentați costurile excedentare ale îndatorării la filiala F1
Costurile excedentare ale îndatorării = Costurile îndatorării – Veniturile din dobânzi și alte
venituri echivalente din punct de vedere economic
Costurile excedentare ale îndatorării pot fi deduse astfel:

 Până la limita unui plafon deductibil reprezentat de echivalent în lei al unei sume de
1.000.000 euro calculat la cursul de schimb comunicat de BNR valabil pentru ultima zi a
trimestrului/anului fiscal;
 Partea ce depășește plafonul de 1.000.000 euro poate fi dedusă limitat până la nivelul a
30% din următoarea bază de calcul:
Veniturile – Cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile în perioada
fiscală de referință – Venituri neimpozabile + Cheltuielile cu impozitul pe profit + Costuri
excedentare ale îndatorării + Amortizarea fiscală
3
Venituri totale, din care: 40.000.000
- Venituri din dobânzi 30.000
Cheltuieli totale, din care: 36.000.000
- Cheltuieli cu dobânzile 5.000.000
Venituri neimpozabile 40.000
Cheltuială cu impozitul pe profit 640.000
Cost excedentar al îndatorării 4.970.000
(5.000.000-30.000)
Amortizare fiscală 600.000
Costul excedentar al îndatorării, de 4.970.000 lei plus 480.000 lei din perioada anterioară, este
deductibil până la plafonul de 1.000.000 euro ( 4.855.100 lei la cursul, de schimb valutar de
4,8551 lei/euro). Suma care depășește plafonul = 5.450.000 lei –4.855.100 lei = 564.900 lei.
Baza de calcul = Veniturile – Cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile

aplicabile în perioada fiscală de referinșă – Venituri neimpozabile + Cheltuielile cu impozitul
pe profit + Costuri excedentare ale îndatorării + Amortizarea fiscală= 40.000.000-
36.000.000- 40.000 + 640.000+ 4.970.000+600.000= 10.170.000 lei
Limita de deductibilitate = 10.170.000 lei x 30% =3.051.000 lei

Costurile excedentare ale îndatorării pot fi deduse integral în perioada fiscală de calcul suma
care a depășit plafonul de 1.000.0000 euro poate fi dedusă integral din suplimentul de 30 %
din baza de calcul prezentată mai sus 564.900 lei< 3.051.000 lei
Observație ! Dacă costurile excedentare ale îndatorării nu pot fi deduse în perioada fiscală de
calcul se reportează, fără limită de timp, în anii fiscali următor în aceleași condiții de deducere.

Suport Curs Dp9 SFT 2022

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Dp9 SFT 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DP9

ANALIZA ȘI GESTIUNEA Lector CECCAR

1. Prezentarea informațiilor referitoare la trezorerie prin intermediul situației fluxurilor de

3. Gestiunea fluxurilor de trezorerie

4. Managementul riscului financiar:

Noţiunea de trezorerie poate fi înţeleasă în

Societăți care aplică reglementările Societăți care aplică IFRS

• Prevederi similare în ceea ce privește întocmirea Situației fluxurilor de trezorerie

Fluxurile de trezorerie sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de numerar.

Trezoreria reprezintă ansamblul numerarului şi echivalentelor de numerar.

Numerarul cuprinde disponibilul în casă şi la bănci şi depozitele la vedere.

Echivalentele de numerar sunt investițiile pe termen scurt, foarte lichide,

Criptomonedele sunt numerar sau echivalent de numerar?

Cumpărare și vânzarea de criptomonede – fluxuri de trezorerie aferente activităților

O situație a fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor situaţiilor

Situația fluxurilor de numerar

Sold iniţial numerar si echivalente de numerar

Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi

Metoda directă (recomandată IAS 7)

Metoda indirectă (alternativă)

+ Încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii

1. Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie – METODA DIRECTĂ

Linii de credit Numerarul restricționat =

Sistemul de “cash pooling”

• Numerarul restricționat apare ca un element separat în situația fluxurilor de

Cauze ale apariției:

pretați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie

EXEMPLU CASH POOLING

Când sunt solicitate (în ce domenii)?

Cum se înregistrează în contabilitate ?

Subvențiile pentru venituri și Plățile aferente contractelor de

Scontarea efectelor de comert

Se cunosc următoarele detalii cu privire la un extras din situația fluxurilor de numerar

• Contabilitatea de angajamente (decalaj între recunoașterea veniturilor și

EBITDA = Profitul net + Cheltuielile cu dobânzile +Cheltuielile cu impozitele +

Indicator de evaluare a profitabilității care exclude cheltuielile cu dobanda și impozitul;

EBIT = Rezultat net + Cheltuielile cu dobânzile + Cheltuielile cu impozitul pe profit

Rata eliberării de finanțare a investițiilor = (Fluxul de numerar net din

Rata de acoperire a datoriilor = (Rezultat net + Ajustări pentru depreciere + Amortizări) /

Această rată este influențată de:

Rata de acoperire a datoriilor financiare curente = (Flux de numerar net din

Această rată reflectă capacitatea entității de a rambursa datoriile financiare curente

Rata de acoperire a costului capitalului = ((Flux de numerar net din exploatare +

Rata de plată a dividendelor = (Dividende plătite/Flux de numerar din exploatare)x

Rata de rotație a activelor = (Flux de numerar din exploatare/Activ bilanțier)x 100%

FCF/OCF Ratio = Free Cash Flows / Operating Cash Flows x 100%

Free Cash Flow = Fluxul de numerar disponibil pentru investitori (actionari și

Fluxul de numerar disponibil (liber)

• Exemplu: o companie poate prezenta un CF disponibil ridicat, deoarece amână

Cash flow net la dispoziția întrepriderii (firmei) (CFNI)

• Fluxuri de numerar disponibile pentru plata acționarilor și a creditorilor

Cash flow net la dispoziția acționarilor (CFNA)

• Fluxuri de numerar disponibile pentru plata acționarilor:

Analiza cash flow-ului

• Este un semnal de alarmă că lucrurile nu funcționează Dacă capitalul

Ca regulă generală, se compară

O entitate este performantă dacă ea este rentabilă-profitabilă:

solvabilă - are disponibilitatea de a-și achita datoriile scadente pe termen lung

• Lichiditatea curentă / generală = active curente / datorii curente

• Lichiditatea rapidă = (Activ circulant – stocuri)/ DTS

• Lichiditate imediată = Disponibilități / DTS

Pentru analiza lichidităţii generale trebuie să ţinem seama de următoarele aspecte:

• Analiza comparativă pe sector/ramură de activitate este relevantă!